Iacobuta Anca

Grupa AMG II B

ALIMENTATIA IN HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Hipertensiunea arteriala (HTA) este o "boala

tacuta", fara simptome specifice, doar cresterile
bruste si importante ale tensiunii arteriale
(salturile hipertensive) se pot manifesta prin
cefalee, ameteli, zgomote in urechi (acufene) sau
tulburari de vedere (fosfene), greturi, stare de rau
general. Multe persoane sunt hipertensive de
multi ani, fara sa stie acest lucru daca nu isi controleaza tensiunea periodic.
Importanta diagnosticarii si tratarii hipertensiunii arteriale consta in complicatiile
majore ce apar in aceasta boala, afectand inima (cardiopatie ischemica - infarct
miocardic, aritmii, insuficienta cardiaca), vasele cerebrale (accidente vasculare),
rinichii (nefroangioscleroza cu insuficienta renala cronica).
În majoritatea cazurilor nu există o cauză clară a tensiunii arteriale înalte. Aceasta
ar putea să se producă în parte din cauza că sunteţi obez, din cauza regimului
alimentar nesănătos (abuz de sare de bucătărie, alcool, etc.); din cauza stilului de
viaţă (stres, odihnă şi somn insuficient, inactivitate fizică), sau a moştenirii
genetice.Hipertensiunea arterială este o boală rară în ţările în care oamenii
consumă mai puţin de 1 gram de sare pe zi. Ea este mai frecventă acolo unde
oamenii consumă mai mult de 2 grame de sare pe zi.
Substanțele nutritive care prezintă interes cu privire la bolile cardiovasculare sunt
acizii grași (care afectează în principal nivelurile de lipoproteine), mineralele (care
afectează în principal tensiunea arterială), vitaminele și fibrele.

Restrictia severa de sare nu este necesara, este suficienta limitarea aportului prin
cateva gesturi simple:
 Eliminarea adaosului suplimentar de sare in alimente sau la gatit
 Evitarea alimentelor gata preparate si a produselor fast-food
 Evitarea mezelurilor, branzeturilor fermentate
 Eliminarea sosurilor sarate
 Eliminarea produselor afumate, uscate sau marinate din carne sau peste
  Evitarea conservelor si muraturilor
 Eliminarea snackurilor, semintelor si fructelor oleaginoase sarate (de ex.
alune)
 Inlocuirea sarii de bucatarie cu alte condimente sau ierburi aromate

Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca reducerea semnificativa a consumului de sare

scade la jumatate numarul persoanelor hipertensive care au nevoie de tratament
medicamentos.
Probabilitatea de a avea hipertensiune cu sensibilitate la sare este crescuta la obezi,
hipertensivii extremi (tensiune peste 180/110 mm Hg), diabetici, persoanele in varsta si cele cu
afectiuni renale.
Beneficiile aportului scazut de sare in prevenirea si managementul hipertensiunii sunt
incontestabile, insa exista persoane care sunt mai sensibile decat altele la consumul de sodiu.
Nu toata lumea reactioneaza la sarea din alimentatie printr-o crestere a tensiunii arteriale –
doar 30-50% din hipertensivi si 15-25% dintre indivizii sanatosi sunt sensibili la sodiu. In cazul
acestora, dieta hiposodata duce la o diminuare cu 10 mmHg a tensiunii arteriale si poate inlocui
eficient orice medicatie antihipertensiva.
Se pare ca aportul adecvat de potasiu, magneziu si calciu ajuta la prevenirea si tratarea
hipertensiunii arteriale. Desi suplimentele cu acest tip de minerale nu si-au dovedit eficacitatea
in scaderea tensiunii, aportul alimentar trebuie sa acopere nevoile zilnice pentru aceste
elemente.
Este recomandata o dieta bogata in legume, fructe proaspete si produse lactate
degresate:
 Calciul din lapte si iaurt, alaturi de magneziul din spanac, leguminoase-
boabe si cerealele integrale, au efect pozitiv asupra hipertensiunii prin
intermediul vasodilatatiei (relaxarea vaselor de sange).
 Prazul are proprietati diuretice importante gratie continutului sau crescut de
potasiu si redus de sodiu, de aceea poate fi folosit impotriva retentiei de
lichide si a hipertensiunii. Partea alba a legumei este bogata in fibre solubile
si glucide cu proprietati diuretice iar partea verde contine multe vitamine
(caroten, vitamina C).
 Usturoiul contribuie la scaderea tensiunii arteriale si are eficienta maxima
cand este consumat in forma naturala, nu ca pilule concentrate (chiar daca
apare inconvenientul halenei urat mirositoare).
TOP 10 ALIMENTE BOGATE IN POTASIU
Fructe:
 BANANE
 STRUGURI
 CAISE
 PRUNE
 SUC DE PORTOCALE
Legume:
 DOVLECEI
 ROSII
 BROCCOLI
 FASOLE BOABE sau alte leguminoase
 CARTOF (copt in coaja)
Potasiul alimentar
 Este invers proportional cu nivelul tensiunii, adica cu cat exista un aport mai
mare de potasiu, cu atat presiunea arteriala va fi mai mica.
 Potasiul este, alaturi de sodiu, electrolitul raspunzator de mentinerea
tensiunii arteriale si de echilibrul lichidian al organismului.
 Nu doar nivelul de potasiu este important, ci mai ales raportul sodiu/potasiu,
adica o dieta saraca in sodiu si bogata in potasiu reuseste sa previna sau sa
controleze hipertensiunea.
 Aportul optim de potasiu este de 90 mmol/zi. Cresterea nivelului de potasiu
in alimentatie este foarte eficienta pentru formele de hipertensiune cu
sensibilitate la sare si la persoanele care nu raspund suficient la simpla
restrictie a sodiului.
Calciul
 Studiile recente au aratat ca un nivel scazut de calciu expune organismul la
riscul de hipertensiune, mai ales in cazul femeilor.
 Rolul benefic al suplimentelor de calciu nu a fost inca demonstrat, insa
obiectivul principal al preventiei hipertensiunii este ca alimentatia zilnica sa
asigure un aport optim de calciu (800-1200 mg/zi).
 Cresterea consumului zilnic de lapte la 3-4 cani reduce tensiunea arteriala cu
40% si are efect benefic inclusiv la persoanele sanatoase.
Magneziul
 Este un inhibitor puternic al contractiei muschilor netezi din peretii vasculari
si poate juca un rol important in reglarea presiunii arteriale, datorita efectului
vasodilatator.
 Intre magneziul din alimente si hipertensiune exista o relatie inversa, adica
cu cat este mai mult magneziu in dieta, cu atat tensiunea e mai mica.
 Folosirea regulata a suplimentelor de magneziu nu si-a dovedit inca eficienta
in prevenirea hipertensiunii.
Aportul de grasimi alimentare
Alimentatia cu continut crescut de grasime este hipercalorica si predispune la
obezitate. Desi grasimea alimentara nu are efect negativ direct in hipertensiune, o
dieta hipolipidica scade colesterolul si trigliceridele din sange, amelioreaza
circulatia, previne ateroscleroza si, indirect, reduce tensiunea arteriala.
 Din ratia calorica zilnica, grasimile saturate de origine animala (unt,
smantana, carne grasa, tocaturi, mezeluri, branzeturi, cascaval) nu trebuie sa
depaseasca 10%.
 Vor fi preferate grasimile mono- si polinesaturate (omega-3 si omega-6) din
masline, seminte, nuci, peste gras, uleiuri vegetale cu efect antiinflamator si
de scadere a colesterolului din sange.
Vegetarienii (dieta fara carne, dar cu oua si lapte) sau cei care urmeaza alimentatia
vegan (vegetarienii stricti), au o incidenta foarte mica a hipertensiunii arteriale,
desi consumul de sare nu este restrictionat. Dieta vegan este bogata in acizi grasi
polinesaturati si saraca in lipide, mai ales in grasimi saturate si colesterol. Acizii
grasi nesaturati pot avea efect benefic asupra presiunii arteriale, prin relaxarea
musculaturii vasculare (vasodilatatie) si cresterea eliminarii urinare de sodiu.
Cercetarile stiintifice nu au reusit sa demonstreze un efect direct al acizilor grasi
polinesaturati, mentinerea tensiunii in limite normale fiind datorate probabil
aportului mare de potasiu din regimul vegan.
Consumul moderat de alcool
In doze mici, alcoolul determina vasodilatatie periferica si scade tensiunea, insa
dozele mari au efect invers. 5-7% din cazurile de hipertensiune arteriala se
datoreaza consumului crescut de alcool, iar alcoolul poate provoca un accident
vascular cerebral chiar si in absenta hipertensiunii arteriale.
Un singur pahar de vin rosu consumat zilnic este benefic pentru sanatate si scade
riscul de infarct, insa orice cantitate suplimentara anuleaza acest efect si creste
riscul de hipertensiune.
Pentru a preveni hipertensiunea arteriala, consumul de alcool trebuie sa fie
moderat, ceea ce inseamna:
 30 ml etanol/zi la barbati, adica echivalentul a doua pahare de bautura, fie ca
e vorba de „tarie“ (50 ml), vin (220 ml) sau bere (600 ml)
 15 ml etanol/zi la femei, adica echivalentul undue pahar