ALCĂTUIREA ŞI ANALIZA STRUCTURII

RAŢIEI ALIMENTARE

Ratia alimentara reprezinta acea cantitate de alimente ingerate care satisface

calitativ si cantitativ toate nevoile nutritive ale individului pe o perioada de timp de
obicei de 24 de ore.
Nevoile nutritive ale organismului se exprima fie sub forma nevoilor
energetice(calorice), fie sub forma nevoilor in factori nutritivi , fie sub forma nevoilor
in alimente.
Nevoile energetice (calorice). Toate procesele vitale din organism se petrec cu
cheltuiala de enrgie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt: lipidele,
glucidele, proteinele. Prin ardere un gram de lipide elibereaza 9.3 calorii, un gram de
glucide - cca 4.1 calorii si un gram de proteine - cca 4.1 calorii.
O ratie normala trebuie sa contina si o anumita cantitate de substante de balast de
tipul celulozei si al hemicelulozei, care au rolul de a facilita formarea si eliminarea
bolului fecal. In ultimul timp se atribuie substantelor de balast rol
hipocolesterolemiant din legumele si fructele consumate crude sau din cerealele
nerafinate.
In natura, factorii nutritivi nu se gasesc sub forma pura in alimente, ci inglobati in
combinatii complexe si in proportii variabile. Ca sa se realizeze un aport echilibrat al
factorilor nutritivi trebuie ca alimentele sa fie combinate intr-un anumit mod si in
anumite proportii, conform nevoilor organismului.
Indiferent de modul de clasificare, in ratia echilibrata trebuie incluse, in anumite
proportii, alimente din toate grupele principale. Alimentele nu se consuma ca atare, ci
se asorteaza in diverse moduri alcatuind, dupa cum am mai aratat, preparatele
culinare.
Se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si intretine reflexele
stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa principala se va lua cu cel putin
doua ore inainte de culcare pentru ca digestia sa se desfasoare in conditii bune si sa
nu stanjeneasca odihna de noapte.
La sfarsitul mesei se serveste ca desert un fruct proaspat sau un preparat din fructe care
incheie masa si da senzatia de satietate. Salatele de legume proaspete nu trebuie sa
lipseasca de la nici o masa. Desigur la stimularea apetitului contribuie din plin ambianta si
modul de prezentare a mancarurilor.
Pornind de la datele prezentate se poate alcatui o ratie echilibrata a carei eficienta
se apreciaza prin aceea ca individul isi mentine greutatea corporala normala si in
acelasi timp duce o viata normala.

 Tema lucrarii

Sa se analizeze structura propriei ratii alimentare din data de 10:03:2009 comparativ cu o

ratie etalon calculata conform normelor Romaniei cu urmatoarea structura:
Et = 2500 Kcal
P = 84 g
L = 84 g
G = 335 g
P:L:G=1:1:4
Studiul unei raţii alimentare se desfăşoară în două etape:

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:

a) Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia:

vârstă, sex, activitate;

b) Se stabileşte nivelul energetic (în kcal) al raţiei în funcţie de tipul

consumatorului;

c) Se stabileşte numărul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cină

etc);

d) Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru

fiecare priză alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel
de următoarea formă:
Tabel1. Structura propriei ratii pentru 24h

Aliment Canti- UM Substanţe nutritive Valoare energetică

tatea calorigene, g Et
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
Paine 60 g 4.5 0.42 28.8 140.4
Unt 50 g 3 37 1 360.5
Gem de 45 g 0.3 0 22.8 126
capsuni
Ceai (zahar) 10 g 0 0 10 41

Cafea (zahar) 5 g 0 0 5 20.5

EMD: 688.4
Dejun
Bors taranesc 1 portie 13 11 50 351
de legume cu
smantana

Cartofi prajiti cu 1 portie 21 41 40 631

carnati
Paine 60 g 4.5 0.42 28.8 140.4
Mar 120 g 0.336 0.552 16.56 74.4
ED: 1196.8

Cină
Tocanita 1 portie 23 33.9 17.6 470

Salata de varza 1 portie 4.49 15.36 10.12 207.78

Paine 60 g 4.5 0.42 28.8 140.4

Compot 1 portie 1.86 2.16 36.85 164.24
EC: 982.42

Raţia reală 80.48 142.232 296.33 2867.62

6
 Etapa B. Analiza raţiei
Pentru a aprecia calitatea raţiei alcătuite se procedează la determinarea unor
indici de calitate astfel:

Structura raţiei se stabileşte prin compararea datelor raţiei reale cu cele ale unei raţii
etalon. Datele obţinute se raportează procentual la valorile raţiei etalon şi se
reprezintă grafic. Variaţiile în plus sau minus ilustrează structura raţiei analizate.

ET1 % din ET = 114.7 %

P1 % din P = 95.81 %
L1 % din L = 169.32 %
G1 % din G = 88.45 %

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
ET1% P1% L1% G1%

Fig.1. Diagrama
structurii ratiei

Deoarece între substanţele nutritive (P, L, G) există strânse relaţii, este necesar să
se stabilească proporţia dintre proteine, lipide, glucide. În acest scop, se
raportează toate valorile obţinute la valoarea proteinelor.

Raportul pentru ratia etalon:

P:L:G=1:1:4

Raportul pentru ratia personala:

P1 : L1 : G1 = 1 : 1.76 : 3.68
Ţinând cont de coeficienţii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) şi
glucidelor (4,1 kcal/g) se calculează aportul energetic al fiecăruia din aceste
substrate calorigene.

Pentru ratia etalon:

EP = P ( 84 g ) × 4.1 kcal/g = 344.4 kcal

EL = L ( 84 g ) × 9.3 kcal/g = 781.2 kcal
EG = G ( 335 g ) × 4.1 kcal/g = 1373.5 kcal
ET = EP + EL + EG = 2499.1 kcal

Pentru ratia personala:

EP1 = P1 ( 80.486 g ) × 4.1 kcal/g = 329.99 kcal

EL1 = L1 ( 142.232 g ) × 9.3 kcal/g = 1322.75 kcal
EG1 = G1 ( 296.33 g ) × 4.1 kcal/g = 1214.953 kcal
E’T1 = EP1 + EL1 + EG1 = 2867.693 kcal

Cu ajutorul datelor obţinute la punctul precedent se calculează procentul de kcal furnizate

de proteine, lipide şi glucide.

Pentru ratia etalon:

EP % din ET = 13.7 %
E L % din ET = 31.24 %
E G % din ET = 54.94 %

EP % din ET
E L % din ET
E G % din ET

Fig. 2. Diagrama aportului energetic pentru ratia etalon

Procentul de calorii pentru ratia proprie:

EP1 % din E’T1 = 11.50 %

EL1 % din E’T1 = 46.12 %
EG1 % din E’T1 = 42.36 %
EP1 % din E’T1
EL1 % din E’T1
EG1 % din E’T1
 Fig. 3. Diagrama aportului energetic pentru ratia proprie

Dacă valoarea energetică a raţiei zilnice se consideră 100%, se calculează distribuţia

alimentelor pe fiecare priză alimentară.

Proba etalon:

EMD : ED : EC = 25 : 50 :25

EMD
ED
EC

Fig. 4. Diagrama distributiei alimentare pentru ratia

etalon

Proba personala:

EMD % din ET1 = 24 %

ED % din ET1 = 41.73
%
EMD % din ET1 EC % din ET1 = 34.25
%
ED % din ET1

EC % din ET1

Fig. 5. Diagrama distributiei alimentare pentru ratia proprie

 După stabilirea tuturor elementelor de analiză a raţiei, datele se înscriu într-un
tabel centralizator de următoarea formă:
Distri-buţia
Ener- Pro- EP, % Lipi-de, EL, % Gluci- EG, % Raport alimen-telor
gie, teine, g g de, g P:L:G în zi:
kcal MD:D:C
Raţia 2500 84 13.7 84 31.24 335 54.94 1:1:4
25:50:25
recomandată
Raţia reală 24:42:34
2867.62 80.486 11.50 142.232 46.12 296.33 42.36 1:1.76:3.6
8
Abaterea % 14.70 -4.18 69.32 -11.54
(±) raţiei faţă
de raţia
recoman-dată

Tabel 2. Tabel centralizator cu toate datele

80

70

60

50

40

30

20

10

0
% din... % din... % din... % din...
-10

-20

Fig. 6. Diagrama abaterii de la ratia recomandata

 Concluzii:
 Energia calorica acumulata din alimente in 24 de ore nu atinge normalul
pentru o zi. Aportul energetic depaseste limita normala.
 Pentru a menţine o greutate corporală constantă, aportul energetic trebuie să
egaleze consumul acesteia, care cuprinde energia cheltuită pentru
metabolismul bazal, metabolismul alimentelor şi activitatea fizică.
 Aportul de proteine, in cazul ratiei mele alimentare nu atinge necesarul pentru
o zi.
In fiecare zi avem nevoie de aproximativ un gram de proteine pe kilogram
corporal; organismul nu poate stoca insa proteinele si de aceea este de dorit
sa ingeram zilnic doza necesara de proteine. In lipsa acestei doze, corpul isi
va extrage ceea ce ii trebuie din muschi si din organele interne, iar rezultatul
va fi atrofierea masei corporale slabe.
Insuficienta proteinelor franeaza metabolismul si reduce consumul de energie,
ceea ce pe termen lung favorizeaza ingrasarea.
 Aportul nutritiv al lipidelor depaseste cu peste 50% necesarul de lipide pentru
o zi.
Excesul de lipide favorizeaza obezitatea si bolile cardiovasculare, afecteaza
buna functionare a ficatului.
Lumea medicala a impartit sursele de lipide in doua tabere: cele care
furnizeaza asa-numitele “grasimi bune” (uleiurile vegetale, carnea de peste) si
cele cu “grasimi rele” (grasimea de porc sau de vita, untul, lactatele,
semipreparatele din carne etc.).
Cand evaluezi cantitatea de lipide din alimentatia ta, va trebui sa te gandesti si
la sursele “ascunse” de grasimi, pentru ca multe semipreparate, prajeli sau
dulciuri contin grasimi in exces. Oricum, din punct de vedere caloric, lipidele ar
trebui sa furnizeze 25 - 30% din necesarul zilnic de kilocalorii (un gram de
lipide ne ofera 9,3 kcal).
 Aportul nutritional al glucidelor se afla cu peste 10% sub normalul zilnic.
Un aport scăzut de glucide cuplat cu un efort fizic ridicat, ce nu poate fi
acoperit de rezervele de G din organism, produce transformarea L în E,
determină reducerea biosintezei proteinelor.

Ratia mea alimentara din aceasta zi nu indeplineste necesarul de nutrienti (P,

L, G). Deficitul rezultat in urma acestei analize are o influenta majora asupra
bunei functionari a organismului, drept urmare, pe viitor trebuie sa-mi analizez
foarte bine ratia mea alimentara pentru a reduce efectele negative ce pot
aparea in urma unei ratii necorespunzatoare.
 Tema
ALCĂTUIREA UNEI RAŢIII
ALIMENTARE

Sa se intocmeasca ratia alimentara pentru 24 h pentru un grup de adolescenti

cu varsta cuprinsa intre 16-19 ani aflati in statiune, respectand urmatoarea structura:
Et = 2700 Kcal
P = 92 g
L = 88 g
G = 368 g
Abaterea de la aceasta structura, care se accepta, este urmatoarea:
- la Et : ± 50 Kcal
- la P si L : ± 3 g
- la G : ± 5 g
Tabel1. Ratia alimentara pentru 24h pentru adolescenti (16-19ani)

Aliment Canti- UM Substanţe nutritive Valoare energetică

tatea calorigene, g Et
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
Paine 60 g 4.5 0.42 28.8 140.4
Unt 30 g 1.8 22.2 0.6 216.3
Gem de 45 g 0.3 0 22.8 126
capsuni

Cascaval 40 g 10 2.8 0.12 69.2

Sunca presata 50 g 9.5 3.85 0 75.5
(normala)
Ceai (zahar) 10 g 0 0 10 41

EMD: 668.4
Gustare
Clatite cu 1 portie 1.5 15 36 295
dulceata
EG: 295

Dejun
Ciorba de 1 portie 23 5.36 14.67 207.54
pasare

Muschi 1 portie 21 25 48.28 515

vanatoresc cu
cartofi la cuptor
Paine 96 g 7.2 0.672 46.08 224.64
Struguri 200 g 4.2 3.4 36 196
Suc natural de 100 g 0.09 0 17.4 72
mere
ED: 1215.18

Cină
Salata orientala 1 portie 6 11 43 295

Paine 48 g 3.6 0.336 23.04 112.32

Nectarine 200 g 1.2 0.2 27.6 112

Suc zmeura 100 g 0.16 0 12.03 51
EC: 570.32

Raţia reală 94.05 90.238 366.69 2748.9

Abaterea 2.05 2.238 -1.31 48.9