www.referat.

ro

ALCĂTUIREA ŞI ANALIZA STRUCTURII

RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente ce asigură necesarul de substanţe nutritive

şi de energie calorică a unui individ în 24 de ore. Acest necesar depinde de particularităţile
individuale: vârstă, sex, stare fiziologică, activitate fizică, condiţii de mediu etc.
Se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si intretine reflexele
stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa principala se va lua cu cel putin doua ore
inainte de culcare pentru ca digestia sa se desfasoare in conditii bune si sa nu stanjeneasca odihna
de noapte.Modul în care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de
caracteristicile lor nutriţionale, adică de conţinutul lor în nutrienţi, de calităţile acestora, de
raportul dintre ele.
Nevoile nutritive ale organismului se exprima fie sub forma nevoilor energetice(calorice), fie
sub forma nevoilor in factori nutritivi , fie sub forma nevoilor in alimente.
Nevoile energetice (calorice). Toate procesele vitale din organism se petrec cu cheltuiala de
enrgie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt: lipidele, glucidele, proteinele. Prin
ardere un gram de lipide elibereaza 9.3 calorii, un gram de glucide - cca 4.1 calorii si un gram de
proteine - cca 4.1 calorii.

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:

a) Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia: vârstă, sex, activitate;
TISELITA ANAMARIA, consumator de sex feminin, in varsta de 33 ani avand o
activitate usoara: PROFESOR
b) In urma consultarii unui nutritionist, pentru scaderea in greutate,s-a stabilit nivelul
energetic (în kcal) al raţiei de aproximativ 1380 Kcal/ zi;,P=80g,L=60g si G=150g.
c) Se stabileşte numărul de prize alimentare :mic dejun, gustare, dejun,gustare, cină
d) Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru fiecare priză
alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel de următoarea formă:

.Ratia proprie din 29.11.2016

Aliment Cantitatea UM Substanţe nutritive Valoare energetică

calorigene, g
(Preparat) P1 L1 G1 kcal
Mic dejun
Cereale 50 g 5.9 0.7 36 178

lapte 200 g 7 3.4 9.8 100

0.03 12.15
miere 15 g 0.075 50
Et=328 kcal
 Gustare 1
Fructe( kiwi, 100 g 0.28 0.46 13.8 62 kcal
portocala,mar)
62 kcal
Dejun
Carne vita 150 g 18 7.5 - 141

Legume fierte 250 g 2.5 0.75 7.5 50

Cascaval, 100 g 19.4 20.4 1 237

branza
Et=428 kcal
Gustare 2
Fructe( kiwi, 100 g 0.28 0.46 13.8 62 kcal
portocala,mar)
62kcal
Cină
Conserva de 150 g 15.9 9.75 6.45 187
ton
Nuci 50 g 5.3 4.25 3.45 75

Et=262 kcal
Raţia reală 74.63 47.70 104.30 Et=1142 kcal

Concluzie
-ratia mea din ziua aceasta nu îndeplineste necesarul de proteine, glucide, lipide;consider ca
alimentatia mea nu este corectă deoarece nu am atins aportul caloric pe aceasta zi
-totodata consider ca nu mananc cat este necesar,de accea valoarea energetică este mică si nu
respect intocmai programul nutritionistului,
-regulile unei hrăniri sănătoase trebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit,
simplu şi cât mai natural.
 Etapa B. Analiza raţiei
Pentru a aprecia calitatea raţiei alcătuite se procedează la determinarea unor indici de calitate
astfel:

Ratia recomandata: Ratia reala:

Et=1380 Kcal Et=1142 Kcal
P=80g P=74.63g
L=60g L=47.70g
G=150g G=104.3g

a) Structura raţiei se stabileşte prin compararea datelor raţiei reale cu cele ale unei raţii
etalon. Datele obţinute se raportează procentual la valorile raţiei etalon. Variaţiile în plus sau minus
ilustrează structura raţiei analizate.
Et1% din Et=82.75 %
P1% din P=93.28 %
L1% din L=79.5 %
G1% din G=69.53 %

b) Deoarece între substanţele nutritive (P, L, G) există strânse relaţii, este necesar să se
stabilească proporţia dintre proteine, lipide, glucide. În acest scop, se raportează toate valorile
obţinute la valoarea proteinelor.
Raportul pentru ratia etalon: P:L:G= 1:0.75:1.87
Raportul pentru ratia proprie: P:L:G=1:0.63:1.39
c) Ţinând cont de coeficienţii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) şi
glucidelor (4,1 kcal/g) se calculează aportul energetic al fiecăruia din aceste substrate calorigene.
Pentru ratia etalon: EP =P(80) x 4,1 kcal/g=328
EL =L(60) x9,3 kcal/g=558
EG=G(150) X 4,1 kcal/g=615
Et=EP+EL+EG=1501

Pentru ratia proprie: EP1 =P(74.63) x 4,1 kcal/g=306

EL1 =L(47.7) x9,3 kcal/g=443
EG1=G(104.3) X 4,1 kcal/g=427
E’t1=EP+EL+EG=1176

d) Cu ajutorul datelor obţinute la punctul precedent se calculează procentul de kcal furnizate

de proteine, lipide şi glucide.
Pentru ratia etalon: EP% din Et=21.85
EL% din Et =37.17
EG% din Et=40.97
 Fig1-Repartizarea energetica a nutrientilor pentru ratia etalon

Pentru ratia proprie: : EP% din Et=26.02

EL% din Et =37.67
EG% din Et=36.30

Fig2-Repartizarea energetica a nutrientilor pentru ratia proprie

Tabel 2:Analiza raţiei

Distri-
Ener- Pro- EP, Lipi- EL, Gluci EG, Raport buţia
gie, teine, % de, g % -de, g % P:L:G alimen-
kcal g telor în
zi:
MD:D:C

Raţia 1380 80 21. 60 37. 150 40. 1:0.75: 25:50:25

85 17 97 1.87
recomandată
Raţia reală 1142 74.63 26. 47.7 37. 104.3 36. , 10:15:20

02 67 30 1:0.63:

1.39
Abaterea % (±) - - - -

raţiei faţă de 17.24 25.78 29.06

7.18
raţia

recomandată

Concluzii
- după stabilirea tuturor elementelor de analiză a raţiei am ajuns la concluzia că, conţinutul de
proteine,lipide şi respectiv glucide trebuie putin îmbunătăţit
- in cazul meu,pot spune ca stresul, determină modificări în conduita alimentară si totodata si in
greutate, si influenteaza uneori chiar şi mecanismele foamei, cu consecinţe negative asupra
sănătăţii.
- cele mai valoroase surse de proteina sunt carnea16-20%,oualele12-14% si laptele3,5%.Printre
sursele de lipide se numara salamul 30-35%,oul 12%,semintele 40%,uleiul 99,9% etc.Dpdv
cantitativ se recomanda un necesar de 4-5 g/kg corp de glucide.Ele trebuie consumate pentru a
avea o ratie cat mai echilibrata
- ca si glucidele, lipidele sunt o importanta sursa de energie pentru corp.Ele contin in principal
acizi grasi, care se impart in acizi grasi saturati, ce se gasesc de exemplu in carne si produse
lactate, si acizi grasi nesaturati, care provin din vegetale (uleiuri) in marea lor majoritate, dar si
din carne sau peste.
- proteinele trebuie si ele sa figureze in meniurile noastre, pentru ca unele dintre componentele
lor, acizii aminati, sau "esentiali", nu pot fi sintetizati de celule.Proteinele de origine animala,
prezente in oua, carne sau lapte, contin cea mai mare parte de acizi aminati esentiali.Cerealele,
soia si leguminoasele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine.Consider ca in alimentatia
mea trebuie sa adaug peste,care este bogat in proteine,iar o valoare nutritiva deosebita o poseda
icrele de peste,care sunt bogate in lecitina,vitaminele A,E,D,complexul B,fier,fosfor si alte
substane minerale