Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA DISCIPLINA
MATERII PRIME DE ORIGINE ANIMALĂ
FOLOSITE ÎN APT
Coordonator,
Profesor: PETRU ALEXE
Galaţi
2017
FABRICAREA BRANZETURILOR
Spre deosebire de branzeturile presate, negatite, cele gatite sunt uscate mai mult
timp inaintea presarii. Maturareal poate dura aproximativ un an, intr-un beci rece si
intr-unul cald (in care se formeaza golurile din interiorul branzei).
Branzeturi topite
Pasta lor este omogena, savoarea dulce si adesea aromatizata. Naturale sau
imbogatite cu nuca, jambon, usturoi, verdeata sau mirodenii, sunt obtinute plecand
de la topirea mai multor branzeturi presate, la care se adauga lapte, unt sau
smantana.
1.3.1.Grasime
Grasimea laptelui este unul din cei mai importanti componenti atat sub
aspect economic si nutritiv cat si pentru influenta determinanta asupra proprietatilor
senzoriale ale laptelui si ale produselor fabricate din lapte.
Lipidele cuprind trigliceride 3.50g/100g lapte –fosfolipide 0.03g/100g lapte,
colesterina 0.01/100g lapte si substante nesaponificabile din lapte.
Au fost identificati peste 140 acizi grasi saturati.
Fosfolipidele laptelui sunt reprezentate in principal de lecitina si cefalina.
Exista o stransa legatura intre continutul de fosfolipide, proprietatile senzoriale si
capacitatea de conservare a laptelui. Proprietatile intens hidrofile ale fosfolipidelor
asigura stabilitatea emulsiei de grasime in faza apoasa a laptelui.
Substantele nesaponificabile cuprind steroli (colesterol), tocoferoli si
carotenoide.
Proprietatile fizice si chimice ale grasimii laptelui depind de continutul in
diferiti acizi grasi.
Grasimea in lapte se gaseste sub forma de emulsie, globulele de grasime avand
dimensiunea de 3-10µ.. Deoarece greutatea specifica a grasimii este mai mica decat a
restului componentilor, aceasta are tendinta de a se ridica la suprafata, fenomen
cunoscut sub numele de separare naturala (spontana). Stabilitatea emulsiei este
asigurata de membrana lipo-proteica ce inveleste globulele de grasime. Distrugerea
acestei membrane, favorizeaza aglomerarea globulelor de grasime, proprietate
folosita in tehnologia de fabricare a untului.
1.3.2 Glucidele
Lactoza (4.8g /100g lapte) este componentul care asigura gustul dulceag al
laptelui.Din punct de vedere chimic, lactoza este un hidrat de carbon - dizaharid- care
prin hidroliza elibereaza o molecula de glucoza si o molecula de galactoza.Avem
urme de glucoza iar galactoza 0.08 g/l00g lapte.
1.3.3 Substante azotoase
Substantele azotoase (protidele) prezinta o importanta deosebita din mai multe
considerente:
a. Din punct de vedere cantitativ, au o pondere deosebita, in laplele animalelor
rumegatoare, continutul de substante azotoase este apropiat de continutul in grasime.
b. Cele mai importante proprietati fizico-chimice in special cele legate de stabilitate
sunt determinate de prezenta protidelor.
c. Din punct de vedere nutritiv, protidele constituie componentul cel mai important al
laptelui
d. Unele proteine-enzime, inhibitori, anticorpi, sunt deosebit de importante datorita
proprietatilor imunologice caracteristice speciei respective.
Din cantitatea de 0,5% azot cat contine laptele de vaca , cca 95% este cuprinsa
in proteine si cca 5% in substante azotoase neproteice. Considerand substantele
azotoase 100%, in medie se deosebesc:
Proteine.. 95%
din care:
Cazeina. .78,5%
Lactalbumina. .9,2%
Lactoglobulinna ..3,3%
Proteoze -peptone si glioproteine.4%
Substante azotoase neproteice 5%
Cazeina- este substanta specifica secretiei lactate, reprezentand cca 80% din
totalul substantelor azotoase din lapte. Continutul de cazeina in laptele de vaca este
de 2,6-2.9%.Cazeina are proprietatea de a coagula in prezenta unor enzime -
chimozina, in mediul acid – pH 4,6- sau in prezenta sarurilor de calciu.Aceste
proprietati sunt folosite in industria branzeturilor si a preparatelor acide.
Proteinele serice sunt reprezentate prirn lactalbumine, lactoglobuline,
serumalbumine, proteaza si peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in
zer.
1.3.4 Saruri minerale
Sarurile minerale mai importante sunt urmatoarele:
• cloruri - 2g/l
• fosfati - 3,3 g/1
• citrati - 3,2 g/1
• bicarbonat de sodiu - 0,2 g/1
• sulfatul de sodiu - 0,1 g/1
• calciu legat de cazeina – 0,01 g/l
• metale grele fier, cupru, zinc, mangan, in cantitati foarte mici.
Din punct de vedere tehnologic prezinta importanta continutul in calciu
datorita rolului pe care il are in coagularea laptelui, mentionam ca laptele cu un
continut redus in saruri de calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza ; din punct de
vedere nutritional cele mai importante sunt sarurile de calciu si fosfor. Raportul intre
aceste doua elemente este cuprins intre 1 si 1,4 asigurand o asimilare corespunzatoare
in special de catre organismele in crestere. Laptele cu un continut redus in saruri de
calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza.
1.3.5 Gaze dizolvate
Continutul laptelui in gaze dizolvate este variabil, ajungand pana la 8% din
volum. Imediat dupa mulgere predomina bioxidul de carbon; in timp scade continutul
in bioxid de carbon in favoarea oxigenului si azotului. Bazele prezente influenteaza
negativ densitatea reala a laptelui, motiv pentru care acestea se determina corect dupa
doua ore de muls.
1.3.6 Biocatalizatorii
Acesti produsi se gasesc in cantitati mici - sunt reprezentati de vitamine si
enzime.
1.3.7 Vitamine
Continutul in vitamine al laptelui este variabil, fiind influentat de diferiti
factori, cel mai important fiind considerat regimul alimentar al animalului.
Vitaminele liposolubile se regasesc integral in grasimea laptelui- smantana, unt
si sunt reprezentate in principal de vitaminele A, D, si E;-vitaminele hidrosolubile
raman in laptele degresat si sunt reprezentate de vitaminele C si de catre complexul
de vitamine B: Bl, B2, B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul rinichiului.
Vitamina C- acidul ascorbic- continutul laptelui in vitamina C este redus, el nu
constituie o sursa de vitamine pentru om, este foarte sensibila la cresterea
temperaturii. Distrugerea acesteia este accelerata de prezenta oxigenului sau a
metalelor grele.
1.3.8 Enzime
Enzimele sunt 'catalizatori solubili, coloidali, organici, produsi de un
organism viu'. Activitatea lor poate continua si in afara celulelor care le-au
elaborat.
Lipaza - hidrolizeaza gliceridele punand in libertate acizii grasi si glicerina.
Este putin rezistenta la temperatura, incazirea la 70°C timp de cateva secunde o
inactiveaza.
Proteaza - hidrolizeaza proteinele pana la peptone. Este inactivata prin
incalzire la 70°C timp de 2 minute.
Amilaza - in lapte este prezenta amilaza. Are activitate mai intensa in colastru
si in laptele animalelor bolnave de mastita. Este inactivata prin incalzirea laptelui la
temperatura de 60°C timp de 30 minute.
Peroxidaza - este o enzima oxido-reducatoare care catalizeaza descompunerea
apei oxigenate. Este una din cele mai rezistente la temperatura fiind distrusa numai
dupa o incalzire la 75°C timp de 30 minute sau in 30 secunde la 80 °C. Este folosita
drept test pentru laptele incalzit la temperaturi ridicate sau pentru depistarea
adaosului de apa oxigenata.
Reductaza - este o enzima de origine microbiana si se foloseste pe cale
indirecta la determinarea numarului de microorganisme din lapte. Prospetimea
laptelui se determina prin prezenta reductazei prin proba cu albastru de metil.
Fosfatazele alcaline si acide - au origine mamara si acestea sunt distruse prin
incalzirea laptelui la 83 °C timp de 13 minute. Lipsa fostatazelor ajuta la efectuarea
controlului pasteurizarii joase si mijlocii a laptelui.
Anticorpii din lapte sunt reprezentati de bacteorilizine, aglutinine, precipitine,
hemolizine, anticorpii anafilactici sau antitoxine.Acesti anticorpi au importanta
practica deoarece prezinta lor ofera laptelui proprietati nutritive, terapeutice,
bacteriostatice si uneori chiar bactericide.
In compozitia laptelui pot fi gasite diverse substante nocive ajunse accidental
ca de exemplu: toxice vegetale, pesticide, antibiotice, sulfamide microtice,
dezinfectante, coloranti si substante radioactive.
Aciditatea ridicata este cauzata de: folosirea unei cantitati prea mari de maia;
taierea intarziata a coagulului; durata mare de scurgere a zerului si eliminarea
insuficienta a acestuia; neracirea branzei imediat dupa scurgerea aerului; depozitarea
branzei la temperaturi > 10 sC.
Gustul amar este cauzat de: adaos prea mare de enzima coagulanta si adaos
prea mic de maia de bacterii lactice; racirea branzei inainte de scurgerea completa a
zerului; scurgerea timpurie a zerului.
Gustul de drojdie este datorat infectarii produsului cu drojdie, dupa fabricarea
acestuia.
Gustul de fermentat este datorat infectarii coagulului cu bacterii coliforme,
care dau si aspect buretos acestuia, iar produsului finit (branzei) structura atanata
(spumoasa).
Gustul de mucegait se datoreaza infectarii produsului cu mucegaiuri din
spatiile neigienizate,neaerisite si folosirii ambalajelor murdare.
Branzeturile nu trebuie sa prezinte balonare, sau in sectiune nu trebuie sa aiba
zone cu mucegai (cu exceptia branzeturilor fermentate cu mucegai in pasta). Nu este
admis sa se adauge in branzeturi: grasimi de alta natura decat cele lactate; substante
amidonoase; conservanti sau coloranti, cu exceptia branzeturilor la care se admit
saruri de topire; au gust si miros straniu de: acru, amar, afumat etc.