Sunteți pe pagina 1din 3

DETERMINAREA CONTINUTULUI DE GRĂSIME A UNOR PRODUSE

ALIMENTARE
Exemple de determinari:

DETERMINAREA CONTINUTULUI DE GRASIME A UNOR PRODUSE PRIN


METODA SOXHLET

Continutul de grasime da indicatii cu privire la valoarea nutritiva a produselor alimentare


sub aspectul aportului de energie adus de acestea, cat si in ceea ce priveste respectarea
retetelor de fabricatie pentru diferite produse. In functie de importanta continutului de grasime
in aprecierea calitatii produselor, valorile nominale ale acestui indicator se prescriu in
standarde si norme tehnice fie la limita maxima admisibila, fie la limita minima admisibila,
fie sub forma de interval.

Metodele de determinare cantitativa a grasimii se bazeaza pe proprietatea acesteia de a


se dizolva in solventi organici.
Metoda Soxhlet se bazeaza pe extractia repetata cu eter etilic sau eter de petrol a substantelor
grase din proba, urmata de indepartarea solventului si cantarirea reziduului gras obtinut.
Aparatul Soxhlet (Figura nr.20) utilizat la extragerea grasimilor prin aceasta metoda se
compune din:
un balon de distilare (1), cu capacitatea de 250 cm3, care colecteaza extractul eteric;
un corp extractor (2) alcatuit dintr-un cilindru de sticla inchis in partea inferioara. In extractor
se introduce un cartus din hartie poroasa care contine proba de analizat. Extractorul este
prevazut cu doua tuburi laterale:
¤ un sifon (3) care ajunge la circa 1/3 din inaltimea extractorului si care serveste la trecerea
solventului cu grasime din extractor in balon;
¤ un tub mai larg (4) care face legatura intre balon si partea superioara a extractorului, prin
care trec vaporii de solvent in refrigerent;
un refrigerent ascendent cu coloana in zig-zag (5);
o baie de nisip pentru incalzirea aparatului (6).

Figura nr. 20 - Aparatul Soxhlet

Modul de lucru
Proba supusa analizei (5-10g) cantarita cu precizie de 0,01g, fin macinata, se introduce
intr-un cartus de hartie poroasa care a fost in prealabil cantarit. Cartusul standard este
confectionat din hartie speciala, presata, avand forma unui cilindru inchis in partea inferioara
si prevazut cu un capac la partea superioara. In lipsa cartusului standard se poate folosi hartie
de filtru, in prealabil degresata si uscata.
Inaltimea cartusului trebuie astfel stabilita, incat acesta sa fie cu 0,5 cm sub nivelul
curburii superioare a sifonului, astfel incat si partea superioara a probei sa fie spalata de
solvent si deci, extrasa toata grasimea. Cartusul este cantarit in prealabil si apoi cu proba.
Diferenta dintre cele doua cantariri ne da cantitatea de proba luata pentru analiza. Se
cantareste de asemenea si balonul, inaite de inceperea determinarii.
Intreaga instalatie Soxhlet cat si cartusul cu proba trebuie bine uscate in etuva inainte de
determinare. Solventii organici, in prezenta unei cantitati mici de apa, extrag pe langa
substantele grase si alte substante.
Se introduc in balonul de distilare, cateva fragmente de portelan poros, cartusul cu proba in
extractor si se monteaza aparatul, adaugand la partea superioara a extractorului si
refrigerentul. Se umple apoi cu eter de petrol corpul extractorului, turnand cu palnia prin parte
superioara a refrigerentului, astfel ca prin sifonare, eterul sa treaca in balon, dupa care se mai
introduce in extractor o cantitate de eter de petrol pana la 2/3 din inaltimea sifonului.
Se incalzeste apoi balonul pe baia de nisip. Vaporii solventului care se cumuleaza in balon,
trec prin tubul (4) si ajung in refrigerent unde se condenseaza si cad sub forma de picaturi pe
cartusul din extractor. Cand nivelul solventului acumulat prin condensarea vaporilor in
extractor ajunge la nivelul sifonului (3), aparatul sifoneaza si intreaga cantitate de lichid trece
din nou in balon. Extractia continua astfel incat sa aiba loc 10-15 sifonari pe ora. Cu fiecare
sifonare, in balonul aparatului sunt aduse mici cantitati din grasimea dizolvata, astfel incat la
sfarsitul determinarii obtinem in balon intreaga cantitate de grasime continuta in proba.
In mod obisnuit o extractie se considera incheiata dupa circa 60 de sifonari. Finalul extractiei
se poate verifica cu ajutorul unei rondele de hartie de filtru pe care se pune o picatura din
solventul aflat in extractor. Daca dupa evaporare solventul nu lasa urme pe hartia de filtru,
extractia se considera terminata.
Dupa terminarea extractiei, solventul din balon se recupereaza prin distilare. Balonul cu
subsatntele grase ramase se usuca in etuva la 1050C pana la masa constanta, apoi se
cantareste.
Calculul rezultatului
m1
% grasime = ---- x 100 unde:
m
m1 - masa substantelor grase din balon (g);
m - masa probei analizate (g).

Să se determine continutul de grasime stiind ca:m1=2 g,iar m =5g.

S-ar putea să vă placă și