Instructaj curent de protecţia muncii în laborator

Īn laborator se execută o gamă foarte variată de lucrări, folosindu-se īn acest scop substanţe
cu proprietăţi diferite. Condiţiile speciale īn care se execută aceste lucrări, precum şi utilizarea
de substanţe agresive din punct de vedere chimic, inflamabile sau toxice impun luarea unor
măsuri īn vederea evitării accidentelor ca intoxicaţii, arsuri, traumatisme, electrocutări etc.
In general, accidentele de orice natură, pot fi evitate cu succes dacă se respectă regulile de
lucru prescrise la executarea diferitelor lucrări, reguli care trebuie īnsuşite, prin instructajele
periodice, de toate persoanele care lucrează īn laboratoare.
Organizarea judicioasă a locului de muncă este regula de bază a succesului muncii īn
laborator. Dezordinea pe masa de lucru şi nerespectarea ordinei operaţiilor, sunt cauzele cele
mai frecvente care duc la accidente.
Pentru a preveni producerea unor accidente, īn laboratoare mesele sunt acoperite cu faianţă
sau alte materiale care permit o mai bună curăţenie, nu sunt inflamabile, sunt rezistente la
temperaturi mai ridicate, şi sunt mai greu sau deloc atacate de reactivi. Mesele de lucru sunt
prevăzute cu anexe: instalaţie de gaz, priză de curent, instalaţie de apă (robinet şi chiuvetă cu
sifon de scurgere) etc.
La intrarea īn laborator sau īn timpul lucrului, dacă se simte miros de gaze, se vor deschide
imediat ferestrele pentru aerisire, vor fi evacuate toate persoanele din laborator şi se va
verifica starea robinetelor de gaz. In cazul cānd mirosul persistă, va fi chemat un specialist
pentru verificarea instalaţiei. Este interzis cu desăvārşire aprinderea luminii, pornirea oricărui
aparat electric sau aprinderea chibritului ori a brichetei. Excepţie de la această prevedere o fac
ventilatoarele electrice. Atāta timp cāt persistă mirosul de gaze este interzis să se īnceapă
lucrul.
In timpul lucrului, materialele inflamabile se vor folosi cu grijă, departe de sursele de
īncălzire şi īn special departe de becurile de gaz. Reactivii se vor manipula cu grijă. Ei vor fi
păstraţi īn sticle sau borcane, cu etichete pe care este notat tipul reactivului. Este interzisă
identificarea reactivilor prin mirosire sau gustare.
Pe mesele de lucru nu vor fi păstrate vase, flacoane cu diferite substanţe, care nu sunt
necesare lucrării respective, pentru a nu se produce confuzii. De asemenea, pe masa de lucru
nu se vor păstra cărţi, genţi sau obiecte de īmbrăcăminte.
Nu se va mānca niciodată īn laborator şi nu se vor folosi pentru băut vasele de laborator.
Nu se va lucra cu vase murdare sau sparte şi ustensile necorespunzătoare şi nici cu aparate
defecte.
La terminarea programului de lucru īn laborator, mesele vor fi lăsate īn perfectă stare de
curăţenie, la fel vasele, ustensilele şi aparatele. Reactivii vor fi aşezaţi la locul lor, īn rafturi.
Se va verifica dacă becurile de gaz sunt stinse, vor ft scoase din prize aparatele electrice, se
vor īnchide robinetele de apă şi se va stinge lumina.
Nerespectarea regulilor expuse mai sus poate duce la accidente cu urmări dintre cele mai
grave. După natura agentului provocator accidentele se clasifică astfel:
 Accidente mecanice;

 Accidente chimice;

 Accidente termice;

 Accidente electrice;
  Accidente diverse.
I. Accidente mecanice.
Din categoria acestor accidente fac parte leziunile provocate prin loviri, tăieturi, īnţepături
etc., datorită manipulării greşite a aparatelor, a sticlăriei etc. Foarte frecvente sunt īnţepăturile
şi tăieturile cu vasele de sticlă ciobite sau fisurate. Este contraindicat să se lucreze cu
asemenea vase. Rănile uşoare se vor spăla cu apă şi săpun şi se va aplica praf de sulfamidă
după care se pansează cu un pansament steril. Cānd rana a fost provocată de un vas murdar,
este bine să se acorde o atenţie deosebită acesteia, mai ales dacă vasul a conţinut o substanţă
toxică. In cazul rănilor mai grave, īnsoţite de hemoragii, se aplică un garou deasupra rănii
pentru oprirea hemoragiei, se acoperă rana cu un pansament steril şi se anunţă medicul.
II. Accidente chimice.
Cele mai frecvente accidente chimice sunt intoxicaţiile provocate de pătrunderea anumitor
substanţe īn organism peste limita normală admisă, provocānd dereglări metabolice şi apariţia
unor leziuni.
După modul īn care se produc, intoxicaţiile pot fi acute sau cronice.
Intoxicaţiile acute se datoresc pătrunderii unei substanţe toxice īn organism īntr-o perioadă
scurtă de timp, īnsă īntr-o cantitate mai mare decāt limita admisă.
Intoxicaţiile cronice sunt determinate de pătrunderea unei substanţe toxice īn organism īntr-o
perioadă lungă de timp, īn cantităţi mici care se acumulează.
Substanţele toxice pătrund īn organism prin următoarele căi:

prin aparatul respirator, sub formă de gaze, vapori, pulbere sau aerosoli;

prin tubul digestiv, o dată cu apa şi alimentele;

prin difuziune prin piele şi mucoase, ajung īn sānge, de unde se răspāndesc īn īntregul

organism.
Tot din categoria accidentelor chimice fac parte arsurile chimice, provocate de substanţe
caustice (acizi, baze etc,). Dacă aceste substanţe ajung pe haine sau piele, locurile pe care
ajung se vor spăla cu multă apă. După spălare, īn cazul accidentelor provocate de acidul
clorhidric (HC1), acidul azotic (HNOs), acidul sulfuric (HiSCU), se va neutraliza locul
respectiv prin spălare cu o soluţie de 3 - 5% bicarbonat de sodiu, īn cazul accidentelor
provocate de acidul clorhidric, spălarea va dura pānă cānd arsura albă şi coagulată va deveni
roşie. Arsurile provocate de baze se vor spăla cu multă apă şi se va neutraliza locul arsurii cu
un tampon de vată īmbibat īn acid boric sau īn oţet diluat 1:10, apoi se apală din nou cu apă.
Arsurile la ochi sunt mai dificile şi mai greu de suportat, datorită sensibilităţii organului
respectiv, īn caz de accident, ochii se vor spăla cu apă multă şi cu o soluţie de 2% acid boric.
dacă arsura este provocată de alcalii, şi cu o soluţie de 3% bicarbonat de sodiu, dacă este
provocată de acizi.
III. Accidente termice.
Accidentele termice sunt reprezentate de arsurile provocate de cele mai multe ori de contactul
direct cu o flacără sau substanţe fierbinţi, īn urma aprinderii substanţelor inflamabile sau
contactului cu unele obiecte īncălzite. Arsurile pot fi de diferite grade:
Arsuri de gradul I  - īnroşiri uşoare. In cazul arsurilor de gradul l se tamponează suprafaţa
afectată cu un tampon de vată īmbibat cu alcool etilic.
Arsuri de gradul II ~ pe suprafaţa pielii apar băşici. Tratarea acestor arsuri se face prin
tamponare cu vată īmbibată cu alcool etilic sau cu o soluţie de 3 - 5% permanganat de potasiu.
Arsurile de gradul  III-provoacă distrugeri ale ţesuturilor. Sunt cele mai grave arsuri, īn aceste
cazuri, se acoperă rana cu un pansament steril şi se anunţă medicul.
IV. Accidente electrice.
Cele mai frecvente accidente electrice sunt electrocutările. Acestea pot avea loc prin contactul
organismului cu curentul electric cu tensiune obişnuită (220 V) sau cu tensiune īnaltă datorită
montării defectuoase a aparatelor electrice, neracordării la reţeaua de protecţie (īmpămāntare)
a aparatelor electrice, a folosirii unor prize defecte, a izolaţiilor electrice imperfecte etc.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, toate aparatele vor fi dotate cu cordoane de
alimentare prevăzute cu fir de protecţie. Dacă se constată nereguli īn funcţionarea unui aparat,
se va verifica aparatul numai de persoane autorizate.
Aparatele electrice se vor conecta numai la tensiunea indicată de acestea.
Se interzice manipularea aparatelor şi a instalaţiilor electrice (comutatoare, prize, fişe etc.) din
laborator, cu māna umedă
In caz de accident se va īntrerupe curentul electric de la īntrerupător sau de la tabloul de
distribuţie şi se va īndepărta accidentatul de sursa de tensiune electrică acordāndu-i primul
ajutor. Dacă starea celui accidentat este gravă se va anunţa urgent medicul.
V. Accidente diverse.
In laboratoarele cu profil special, ca cel de microbiologic, pot apare accidente īn urma
infectării organismului cu microorganisme patogene, virusuri etc. Cu toate că
microorganismele studiate īn laboratorul de microbiologic alimentară nu fac parte din grupa
celor patogene, niciodată nu se va determina gustul sau mirosul unor substanţe prin gustare
sau mirosire.
REGULI DE LUCRU IN LABORATOR
Pentru evitarea accidentelor şi desfăşurarea corectă a lucrărilor de laborator trebuie respectate,
īn mod obligatoriu, următoarele reguli:
Fiecare elev trebuie să aibă un loc bine precizat la masa de lucru, fiind total interzisă
schimbarea după bunul plac a locului de muncă.
Īn laborator, elevii vor purta peste īmbrăcămintea obişnuită şi echipamentul de protecţie.
Halatul de pānză face parte din echipamentul de protecţie personală şi constituie o
protecţie de mare eficacitate a īmbrăcămintei şi pielii. Purtarea lui īn laborator este
obligatorie. Halatul va fi de culoare albă, cu mānecă lungă, lungimea va fi pānă la genunchi şi
se va purta numai īncheiat, nefīind permisă purtarea acestuia pe umeri sau descheiat.
Persoanele cu părul lung vor purta bonetă, sub care se introduce părul sau vor lega părul
strāns la spate.
Aprinderea şi stingerea becurilor de gaz se va face numai la nevoie, iar la plecarea din
laborator se va verifica atent dacă toate robinetele şi ventilele au fost īnchise şi dacă nu
există vreo defecţiune care ar trebui remediată pe loc.
Este obligatoriu spălatul pe māini după manipularea substanţelor, şi īn orice caz īnainte
de a lua o gustare īn timpul pauzelor.
Pe masa de lucru se vor aşeza numai materialele şi aparatura strict necesară efectuării
lucrării respective. Este strict interzis păstrarea pe masa de lucru a hainelor, sacoşelor,
genţilor şi īn general a oricărui obiect care nu este necesar lucrării īn curs.
Dacă pe masă s-au vărsat acizi sau alte substanţe, se va spăla bine locul respectiv cu apă,
după care se va şterge cu o cārpă curată.
Sticlele cu soluţii de uz curent se vor aşeza pe etajere la īndemānă, īntr-o ordine bine
stabilită.
Sticlele cu soluţii vor fi astfel folosite, īncāt picăturile scurse să nu distrugă eticheta.
După utilizare, sticla va fi astupată imediat Este interzis cu desăvārşire schimbarea
dopurilor sticlelor sau a capacelor borcanelor. In felul acesta se evită impuriflcarea reactivilor.
Se va acorda o atenţie deosebită vaselor de laborator. Acestea trebuie să fie perfect
curate. Folosirea vaselor de laborator murdare sau a unor aparate defecte sunt surse
sigure de accidente.
 Hārtiile şi resturile solide vor fi aruncate la coşul de gunoi, fiind total interzisă aruncarea
lor īn chiuvete.
Acizii tari, precipitatele etc. se vor arunca īn borcane speciale prevăzute pe fiecare masă.
Aruncarea lor īn chiuvetă poate duce la distrugerea sau īnfundarea instalaţiilor.
Pardoseala va fi păstrată īn perfectă curăţenie, căci murdăria şi īn special resturile de
acizi, lubrifiant! etc. pot duce la distrugerea īncălţămintei, la accidente prin alunecare
etc.
La terminarea lucrărilor, masa de lucru va fi complet eliberată, toate materialele,
ustensilele, vasele, etc. fiind introduse īn sertare, dulapuri, iar sticlele cu reactivi aşezate
pe poliţele respective.
Este cu desăvārşire interzisă gustarea reactivilor sau a altor substanţe. Acest lucru poate
avea urmări dintre ceīe mai grave. Accidentele ceJe mai numeroase sunt determinate de
manipularea necorespunzătoare a substanţelor chimice sau necunoaşterii caracteristicilor lor
fizico-chimice.
Nu se recomandă mirosira reactivilor şi īn mod special cei care nu au eticheta cu
denumirea. Dacă totuşi se doreşte identificarea unui reactiv după miros, nu se miroase
direct din gātul flaconului, ci se crează un curent de aer cu māna deasupra flaconului deschis.
Se aspiră cu atenţie şi apoi se astupă imediat flaconul.
La lucrările cu substanţe caustice se vor purta mănuşi. Dacă este necesară sfărāmarea
unei substanţe sau turnarea unei cantităţi mari de soluţie, se vor purta īntotdeauna
ochelari de protecţie, pentru a feri ochii de eventualii stropi sau bucăţele mici de subsatanţă
care ar putea provoca accidente grave. Bucăţile de substanţe caustice se vor apuca cu un
cleşte.
Dacă se manipulează acizi concentraţi (sulfuric, clorhidric, fosforic, azotic etc.), aceştia
se vor turna īncet şi cu atenţie. Dacă se varsă pe jos, se va presăra desupra nisip, apoi,
după ce nisipul a absorbit acidul, se spală bine locul cu apă. īn lipsa nisipului se va spăla de la
īnceput cu o cantitate mare de apă, dar cu multă atenţie, pentru a nu sari stropi de acid.
Transvazarea solvenţilor organici inflamabili sau toxici se execută cu atenţie, departe de
foc şi sub nişă. Această regulă trebuie respectată şi pentru a evita inspirarea vaporilor
volatili periculoşi ai acestor solvenţi.
Vasele mari cu acizi concentraţi, ca şi buteliile cu gaze sub presiune se păstrează īn
camere separate, deoarece o defecţiune oarecare poate duce la accidente grave.
Timpul de lucru īn laborator se va folosi cāt se poate de raţional. In timpul unor operaţii
mai īndelungate, care nu necesită o supraveghere continuă, se vor executa īn paralel alte
lucrări.
Neglijenţa īn timpul lucrului este cauza celor mai multe accidente īn laborator.