n secolul XVIII avem de-a face cu stabilizarea artei europene pentru c din punct de vedere spiritual i artistic exist

o continuitate a tradiiei i ncep noutile n arta care tinde spre desprinderea de modelul greco-roman. Spiritualitatea secolului XVII este structurata pe dou polariti complementare: CLASICISMUL i ROMANTISMUL. Aceast modalitate bipolar va fi pn in perioada post-impresionist. - Pe de-o parte avem de-a face cu continuarea tradiiei artistice antice. Polaritatea este reprezentat de CLASICISM, asta nseamn, in art, continuarea modelului greco-roman al antichitii meridionale. In cazul CLASICISMULUI avem de-a face cu o selecie ndreptat in direcia realitii. Aceast selectivitate se oprete doar asupra personajelor ideale. Formele reinute din realitate sunt forme ideale; avem de-a face cu echilibru si un anume tip de frumusee ideal! In mod fundamental CLASICISMUL se exprima prin armonia prezentei umane, a figurii perfect proportionate, idealizate. Deasemenea, tematica abordata este exemplara, a.d.f. cu personaje tipice in situaii tipice. Acestea prezint modele de comportament sau eroism.In felul acesta arta CLASICISMUL va avea o puternica componenta morala, prin intermediul ei se face educaie. Retinem: - A.d.f. cu o selecie si sunt retinute numai formele ideale. -Cealalta polaritate complementara este spiritualitatea romantica, romantismul, isi indreapta atentia asupra particularitatilor lumii. ROMANTISMUL este interesat de diferente si particularitati individuale , difereniate. Romantistii sunt intersati de lumea visului, de noapte de luna. Personajele sunt personaje exceptionale in situatii exceptionale, deci elemental romantic este si el de exceptie. Predilectia pentru nocturn, apa, feminitate vis este alaturi de tema mortii, tema ruinelor, tema cimitirelor. Cele doua polaritati CLASICISMUL si ROMANTISMUL. asigura spiritualitatea complementara a sec XVIII.

-1- CLASICISMUL
Vom retine doua zonalitati: CLASICISMUL si NEOCLASICISMUL. A.d.f. cu manifestari in arhitectura sculptura si pictura. CLAUDE LOURRAIN -A plecat din Frana si s-a stabilit in Italia Lucrari: - Vedere din port - Ulise i-o napoiaz pe Criseis tatalui ei - Imbarcarea sf. Ursula - Nunta lui Isaac si a Revecai
1
1

A.d. f. avem de-a face (expresie folosita frecvent si prescurtata pentru a usura scrierea)

Este un pictor al orizonturilor marine. Temele predilecte sunt vederi din port cu corabii care vin si pleaca si .a.d.f, implicit cu tema calatoriei si cu chemarea zrilor ,a necunoscutului care tine de intentia omului de a gsi paradisul terestru. Pe mal sunt evocate temple antice copaci seculari si mai multe personaje care evoca antichitatea si mitologia greaca si romana, considerate ideale, exemlpare.

NICOLAS POUSSIN Pleaca si el in Italia unde lucreaza. Lucrari: -Tancred si Erminia - Moise salvat din apa - Polifem - Bacanala - Pastorii din Arcadia - Midas si Bacchus - Eccho si Narcis Daca Laurrain indreapta atentia asupra cadrului, a naturii, Poussin pune accent pe personaje, acestea nu se pierd, ci sunt aduse in prim-plan si ocupa in mare parte spaiul picturi . Si la el personajele sunt modele exemple de eroism si tarie de caracter . In lucrarea Pastorii din Arcadia , aceasta regiune, Arcadia a primit dimensiuni mitice, fiind considerate un spaiu ideal. In acest spaiu, in prim plan sunt vazuti nite pastori tineri, bine proportionati care s-au oprit in fata unei pietre funerare pe care era inscripia in Latina :et in Arcadia ego - si eu am fost in Arcadia. Desi avem de-a face cu o mai mare complexitate a temei mortii oricat de fericit ai fi intr-o asemenea lume, pana la urma incetezi a mai exista

GIANBATTISTA TIEPOLO -Lucrari : - Justitia si pacea -Gloria Spaniei -Triumfil lui Zefir si al Florei -Neptun oferindu-i Venetiei comorile mari - Apllo urmarind-o pe Daphne - ntlnirea lui Cezar cu Cleopatra El este incadrat si la Rococo , dar el este un clasic forte bun si colorist de excepie. El evoca lumea ideala, personajele sunt mitologice, ideale ca si comportament si al prezentei fizice. Caracteristic picturii lui Tiepolo este faptul ca lucrurile par a pluti, prind levitatie .

-1/2

NEOCLASICISMUL

JAQUES LOUIS DAVID Lucrari: -Moartea lui Socrate, -Marat asasinat, -Juramantul Horatilor - Bonaparte pe muntele Saint-Bernard, -Portetul doamnei de Recamier - Incoronarea lui Napoleon Bonaparte - Portret de om nvrsta El a fost unul din copiii revoluiei franceze si a votat ghilotinarea familiei regale. Ironia istoriei face ca el att de fervent republican sa ajung pictorul de curte al lui Bonaparte. Pictura sa pune accentual pe moral , pe invataminte, si temele sale sunt teme din istorie, mitologie si din realitatea sa istorica (prietenul sau ,Marat fiind gasit chiar de el asasinat in baie). In Juramantul Horatilor se regaseste un adevarat manifest al neoclasicismului. Este o tema din istoria romana si evoca lupta dintre Horati si Curiati. Momentul este in care cei trei fii jura pe sabia tatlui lor. Avem de-a face cu o compoziie echilibrata alctuit din dou grupuri, in stnga brbaii in inut militar, iar in dreapta femeile sunt aezate ngndurate constituind un contrast. Preocuprile pictorului sunt ndreptate spre personaje, in fundal fiind doar o draperie si niste arcaturi. JEAN DOMINIQUE INGRES Lucrari:- Marea odalisca - Baia Turceasca - Benioni , - Oedip si Sfinxul - Apoteoza lui Homer - Jupiter si Tetis - Izvorul - Stratonice - Odalisca cu sclava Pentru el fundamental este desenul , conturul, linia, expresivitatea acesteia. El transforma realitatea pentru a corespunde felului sau de a vedea lucrurile, de aceea nudurile au o frumusee nefireasca. In jurul sau s-au polarizat o mare parte din artitii si publicul Parisului care iubeau arta clasica, el fiind mentor pentru artistii neoclasicisti. O alta parte din artiti se grupa in jurul lui EUGENE DELACROIX.

-2-ROMANTISMUL

PICTURA GERMANA
CASPAR DAVID FIEDRICH s-a exercitat in principal asupra peisajului -Lucrri: Lumina dimineii - Curcubeul - Crucea din muni - Pereche contemplnd luna - Dimineaa - Faleza de la Rgen - Mnstirea din pdure El este interesat de lumina in care se scalda peisajul si se simte spiritul existent. Lumina face simita prezenta lui Dumnezeu in lume . Pentru el fundamental este privitul , lumea vazuta pe care o transcrie cu multa exactitate, si o transfigureaz cu lumina . La el a d f cu dominanta data de lumina si in care exista toate lucrurile. Detaliile sunt f. importante si factorul unificator al detaliilor este lumina, el nu realiza pictura in aer liber. Uneori apar si personaje care sunt integrate in peisaj. Ele privesc cea ce dorete pictorul sa ne arate . Lumea este spiritualizata.

SCOALA ENGLEZA
WILLIAM TURNER Lucrari: -Furtuna de zpad, - Castel la rsritul soarelui, - Avalana, - Golf stncos, La el a d f cu selecia momentelor din realitate care reprezinta exceptii si stari deosebite . Alt aspect important este libertatea de execuie , picturA sa se bazeaza pe efectul cromatic , plastic si e sugestia formei, el las in opera sa o mare proporie de spontaneitate .

ROMANTISMUL FRANCEZ
THODORE GRICAULT Lucrari - Ofier calare sarjand,- Cursa de cai, prefera caii in maximul de efort, in cursa, galop. - Urmareste cu atentie alienatii mintali si observa transfigurarea chipului lor. ex: Nebunul , Nebuna, Alienat atins de grandomanie militara. - Alte lucrari : Pluta Meduzei ca urmare a scufundrii vasului. Pe pluta improvizata sunt multe personaje , unii muribunzi, cadavre , alii cu vedenii, disperai. Marea subtilitate este ca introduce un element deosebit, faptul ca sugereaz direcia vntului, nseamna ca sfarsitul lor e inevitabil. EUGENE DELACROIX Lucrari : -Masacrul din insula Chios - Intrarea cruciatilor in Constantinopol -La barca lui Dante - Medea -Cleopatra si Taranul - Libertatea conducand poporul pe barricade(si el a participat la revolutia franceza); - teme arabe:- Logodnica din Abydos -Rapirea Revecai., Toata diversitatea de teme se structureaza pe o tema centrala , pe un arhetip, adica starea conflictuala , lupta. Spre deosebire de Ingres, Delacroix este un colorist de exceptie, il intereseaza mai putin conturul. La el este accentuata functionalitatea asimbolica a culorilor. In Libertatea conducnd poporul , in centrul pnzei si in centrul de interes este un personaj alegoric care simbolizeaza Frana. Aici este evocate istoria contemporana , istoria traita.

-3- REALISMUL

Realismul este o mare Complexitate de manifestri artistice , restrnge tematica artei la realitate. Un pictor realist reprezentativ a fost ntrebat de ce nu picteaz ngeri , el raspuinzand: pentru ca nu i-am vazut niciodata. Cand vorbim de realism, este exclusa fantezia, imaginatia, artistul realist se circumscrie temei din realitate, nu adaug nimic, si considera , ca opera de arta este cu att mai valoroasa cu cat se apropie mai mult de realitate. Realitii insa concentrndu-si atenia asupra realitatii constata ca exista o mare difereniere in natura , prin urmare atenia lor ndreptata strict ctre realitate va descoperi complexitatea existenta a realitatii si va ajunge astfel la preuirea detaliilor, acestea difereniind formele. Detaliile sunt realizate cu ajutorul modularii picturale a suprafeei obinute in vibraia culorilor si pasajul de culoare. Lumina creeaz pe lucruri , pe culori tonuri, tonurile sunt diferitele intensitati ce creeaza zone mai luminate sau ntunecate. Intre culoarea luminii si a umbrei sunt o serie de tonuri ce constituie pasajul cromatic . Picturalitatea este data si de intrebuintarea pensulei ce realizeaz tonalitatile cu ajutorul gesticii. Reinem ca fiind fundamentala intenia de a identifica motivul din realitate, cu cel de pe pnza, prin urmare pentru pictura, realul este fundamental si este modul de control . Evident, tematica realista este o tematica adecvata, nu vom avem de-a face cu teme imaginare, deci temele sunt : natura statica, florile, peisajul, portretistica si compozitiile figurative (teme existente in realitate , plauzibile). Realismul este o cotitura importanta pentru arta , fiind inceputul artei moderne , arta moderna incepe de la realism. La realism nu vom intalni scene religioase sau mitologice, pentru artistic ea ce exista in realitate exista si in picura. Realismul nu se manifesta doar in artele plastice, ci si in literatura , filozofie , muli scriitori au luat aprarea realitilor. Promotorul Realismului este de fapt arta franceza, de acum ncolo arta franceza va avea rol de intoducere a noutatilor, Parisul va deveni capitala artistica a lumii. Inclusiv arta romaneasca se va fiundamenta tot pe artisti formati in Franta , ex: Grigorescu , Andreescu. JEAN FRANCOIS MILLET Lucrari : - Taietorii de lemne, - Semanatorul - Culegatoarele de spice - Vecernia - La stransul fanului. Isi ndreapt atenia catre munciile oameniilor si avem de-a face cu o structurare pe sugestia miscarii si accentul cade asupra personajului si a aciunii. El este unul din personajele principale a scolii pleneriste de la Fountainbleu si Barbizon, unde erau personaje diversificate si personaje cu ocupaii diverse.

JEAN BAPTISTE COROT si el picteaza la Barbizon si Fountainbleu. -Lucrari : - Biserica din Mallisel - Catedrala din Chatres - Podul de la Mantes - Femeia cu perla -face si nuduri: - Odalisca romana Atentia aproape exclusiva este asupra peisajului, fiind de mare complexitate si evoca de cele mai multe ori amiaza sau amurgul, ntotdeauna este prezenta pdurea , copacii , dar si luciul apei. Motivele sunt vegetalul, cerul apa si oglinzile, in mijlocul acestor elemente este marcata prezenta umana si avem de-a face cu o complexitate de ordin existenial, natura si in centru elemental central e omul. Prin urmare, universal evocat de Corot este universal naturii si amprenta existentei omului . HONOR DAUMIER in cazul lui a d f cu pictura temelor urbane , lumea sa este cea urbana . La el avem de-a face cu o bogata activitate de grafician, el practicnd caricatura pe teme politice sociale, morale, si a luat in derdere diferitele situaii si oameni politici, dar si simpli. De o deosebita valoare este pictura pe care o realizeaz , el privete cu compasiune si intelegere oamenii simplii pe care isi pune amprenta munca grea. Prezint scene cu clctorese , spltorese : -Clctoreasa, - Spltoreasa, - Tinere la scaldat - Compartimentul de clasa a III-a. (un compartiment de tren in care sunt barbate , femei , si fiecare este adncit in sine si fiecare isi traieste singurtatea , a d f cu un soi de secvena sociala). Alte lucrari :- Amatorul de stampe, -Sfaturi pentru un tanar artist. -Va realiza mai multe variante pe tema Don Quijote, sunt cele mai apropiate de spiritual in care a fost scris romanul lui Servantes. GUSTAVE COURBET el ca si Millet si Corot provine din mediul rural , el a participat si la revolutie , fiind si condamnat. La el se manifesta contrastul dintre rural si urban. -Lucrari: - Domnisoara pe malul Senei, - Trezirea, - Femeie pieptnndu-se, - Buna-ziua dl Courbet, - Atelierul, - Inmormantare la Onans (domina brunul , aici se vede foarte clar, ca si in cazul oamenilor a gropii etc, avem de-a face cu aceasi elementaritate). Atelierul este un

adevarat manifest realist , in mijloc este el , un autoportret al sau in fata unei panze la care lucreaza. Ciudatenea este ca el sta in atelier si lucreaza un peisaj , este prezent si modelul nud care privete. De o parte si de alta este publicul, in stnga cel neavizat ,de prost gust, dezorganizat, iar in dreapta este publicul avizat, aici este un pian si este prezent si principalul sau colecionar. Toate elementele pe care el le aduce sunt aduse din realitate si doresc sa fie receptate in numele realitatii. Odata cu Realismul am facut un prim pas in arta moderna; tot de aici incolo este arta moderna, contemporana,. Opera de arta devine opera oglinda , reflecta si reprezint realitatea, formele realiste sunt cele din realitate. Cercetarea realitatii a impus artistilor un mai indelungat contact cu natura. Lucrarile sunt realizate in atelier dupa schite de spatialitate si culoare , dar si din memorie. S-a observat insa ca ntotdeauna in execuia de atelier survine o anumita nota de artificialitate, si pictorii au ajuns la concluzia ca aceasta poate fi eliminate prin lucrul in natura si se va iniia plen-air-ismul (pictura in aer liber).

-4- PLEN-AIR-ismul
Rolul acestui fapt are repercusiuni in arta, observarea directa a facut ca si cuantumul de adevr al picturii sa sporeasc si pictorilor le-a fost palpabila permanenta schimbare a naturii in funcie de soare, de lumina (de amurg, de dupa-miaza , de dimineaa). Au observat ca de fiecare data dialogul artistului cu motivul se schimba , este foarte importanta starea sufleteasca, se schimba, deci luntricul artistului. Nicolae Grigorescu- stabilindu-se la Campina este format la Barbizon si Fontainbleu, povesteste ca a vazut un peisaj impresionant si neavand instrumente s-a dus a doua zi si pregtit la aceeai ora, dar n-a mai putut picta acelai peisaj, el nu mai era cel de ieri. Deci, iat, pictorii care au constituit coloniile din Franta au observat aceasta metamorfica permanenta a luntricului si modul mbinrii dialogului intre artist si motiv. Estetica intropatiei motivul din natura este asa cum apare el in urma proieciei pictorului , prin urmare motivul devine un fel de ecou al artistului. Pictori din coloniile franceze au lucrat ani de zile aici , apoi au aprut cele din sudul Franei, cele de la Arles(unde a pictat si Van Gogh si Gaugain). Aceste colonii erau statornice, s-au dezvoltat si cele sezoniere , ca cea de la Arles, Normandia sau Balcic (Romania). Mai trziu se vor diversifica aceste colonii si apar taberele de creaie . Pentru noi Plen-airismul este foarte important, Romnia a trimis la studii in diferite centre din lume studeni la Paris la Budapesta sau Mnhen. NICOLAE GRIGORESCU provine din o familie saraca , a fost remarcat , s-a simtit ca este un talent deosebit. A realizat fresca de la Mnstirea Agapia si apoi a fost trimis in Frana la studii de ctre Mihail Kogalnicianu. Nicolae Grigorescu nu s-a dus

la academiile de arta , s-a interesat de cea ce era nou, de ultima ora, aceasta fiind pictura plen-airismul, el pleac la Barbizon si la Fouintanbleu. La realisiti lucrrile raman spontane cu gestica, datorita necesitaii de a lucra foarte repede. Accentul nu mai cade asupra eclerajului ci asupra urmelor de pensula, a bogatiei cromatice si foarte important este astfel picturalitatea, cea ce nseamn descompunerea si apare astfel pasajul de culoare. Tehnica picturii este una spontana si foarte curnd se va numii impresionista. Grigorescu se va ntoarce in tara si va intelege foarte bine lucrurile in raport cu spiritualitatea locului, spiritualitatea romaneasca. In peisaje apare in mod firesc specificul locului. Vorbim de spiritualitatea picturii, retinem ca el este un pictor al regimului diurn, al miezului zilei, cu lumina puternica de la amiaza, care atenueaz formele, de aceea la Grigorescu formele par a pluti , putnd fi numite forme evanescente. Temele lui in de specificul locului, de ocupaiile oameniilor (pstorit , creterea animalelor). Este preocupat de lumea satului, plina de lumina, soare vegetaie, cu frunzi bogat si omul cu ocupaiile lui, cu fete care stau, torc, cara apa, fac tesaturi. Avea o inclinare deosebita si ctre animale, unul dintre motivele lui preferate era tocmai Ghiocel, un taur si in mod firesc apare tema carelor cu boi, acestea avnd o simbolistica deosebit de important ce tine de regimul diurn si tipologia oamenilor. Toate vin de-a lungul drumului, acestea vin din zare, apar in lumina. ION ANDREESCU a fost profesor de desen la Buzu. A vazut o expoziie de-a lui Grigorescu, aceasta fiind fundamentala pentru viata lui, determinandu-l sa picteze mai mult. Pleac si el la Paris si la Barbizon. Isi va insusi si el formula artistica a plen-air-ismului, si el se va ntoarce in tara si va lucra in tara. Moare insa tanar. Andreescu a fost un pictor innascut, avea un simt deosebit pentru culoare, difer de Grigorescu, era un tip mai aezat, mai melancolic. Pictura sa este a regimului crepuscular , a sfarsitului de zi, a amurgului , la el umbra este fundamentala, ea asigura dominanta cromatica si forma lucrurilor. Experiena artistica a lui Grigorescu si Andreescu este fundamental picturii romaneti, fundamental este peisagistica, totul pornind din adevrul spiritualitatii romaneti, pictorii regsind natura familiara. Pictori plen-air-isti: - THEODORE ROUSSEAU DIAZ DE LA PENA CHARLES DOUBIGNY CONSTANT TROYON JULES DUPERT NICOLAE GRIGORESCU IOAN ANDREESCU

La vremea aceea locomotivele erau la mare fascinaie (aburi, fum) artitii au observat ca lumina are alt caracter dimineaa, la prnz si seara, la fel si cea de iarna sau vara. Au fost artiti care s-au ocupat de aceste aspecte trectoare ale vieii, acetia sunt impresionitii.

-5- IMPRESIONISMUL
Pictorii nu descriu forma prin gestica si pensulaie rapida, doar sugereaz forma . Se trece de la forma deschisa la forma sugerata. Este sugerata prin gesturi si urme de pensula. Salonul nu a acceptat pictura lor, au fost refuzati. Salonul era un eveniment deosebit de important si era o stare conflictuala in preajma acestor saloane. Artitii refuzai in 1874, au deschis vis-avis Salonul refuzailor. Au fost primii cu ostilitate de ctre critici si public. Denumirea curentului vine de la o lucrare de Claude Monet care sugera o dimineaa ceoasa pe Sena , abia se citeau siluetele cldirilor sau apa, lucrare intitulata Impresie, rsrit de soare. Unul dintre critici, pornind de la acest titlu a numit in pod periorativ curentul Imresionist. Aceste lucrri nu sunt simple notaii senzoriale, nu se adreseaz doar locului, ci exprima stari sufleteti, sentimente, idei. ntreaga pictura impresionista sta sub semn paradisiac, totul pare sa fie o srbtoare, totul e mai cald, mai armonios. Toi artitii impresioniti au avut perioade grele datorita vnzrilor tablourilor, abia spre sfarsitul vieii reuind o viata mai buna. EDOUARD MANET provine din o familie nstrita, era foarte dotat pentru culoare si a absorbit mult din pictura spaniola si olandeza, realiznd o adevrata sinteza a picturii de la aceea vreme. Se ncadreaz undeva intre realism si impresionism si este de fapt modelul pe care-l urmeaz pictorii impresioniti. - Lucrari : - Dejunul pe iarba a iscat un scandal imens cu nudul feminin in peisaj, si mai mult, alturi de barbati imbracati elegant, domni serioi - Olympia a scandalizat nu doar prin prezenta nudului feminin ci prin recunoasterea modelului, care era o femeie de proasta reputaie a Parisului; -Alte lucrari:- Balconul, -Portretul lui Stefan Malarme - Concert in gradina Tuileries -Un bar la Folies-Bergre CLAUDE MONET el este cel mai consecvent si cel mai valoros impresionist. - Lucrari : - Parlamentul din Londra - Pod peste Tamisa, - Catedrala din Rouen - Nuferii - Barca cu panze la Argenteuil Face multe peisaje pe malul Senei, el si-a si amenajat o barca speciala pentru a picta. Toate tablourile lui sunt pline de lumina, de soare, locurile sunt pline de agrement. Face o serie de lucrri pe tema :gara Saint-Lazare, cu aburi si fumul locomotivelor.

l intereseaz vibratile luminii la impactul lor pe diferite suprafee. Realizeaz mai multe pnze cu faada Catedralei Notre Dame, cu teme de vibraie a luminii cazand pe diferite forme ale faadei in funcie de momentul zilei. Va picta mult in gradina casei cu multe flori, copaci si un heleteu cu nuferi, o adevrata luxurianta vegetala. Va realiza si o serie de pnze cu nuferi de tonuri si transparentele frunzelor si ale apei nct doar vag mai ghicim ca avem de-a face cu flori sau frunze. Cu aceste lucrri Monet se afla in pragul artei abstracte. PIERRE AUGUSTE RENOIR si el face numeroase peisaje -Lucrari : - Camp cu flori de maci. Si la el e przenta aceasi nota srbtoreasca , cu momente de plenitudine ale naturii. Apar si persoane in peisaj , aratand armonia dintre om si natura. Tema principala a picturii sale este nucleul feminin de o deosebita frgezime, puritate, cu piele catifelata in dialog strns cu lumina. -Nud la baie - Femeie stergandu-se dupa baie - Nud culcat - Gabriela cu trandafirul - Fata tanara pieptanandu-se

ALFRED SISLEY este englez si se stabilete la Paris. Va lucra si expune cu grupul expresionist. Atenia sa, mai mult si dect la Monet se concentreaz asupra reflexiei apei: -Peisaje la Marly in timpul inundaiilor, -Barca in timpul inundatiei. CAMILLE PISSARRO a fost prima data realist si apoi se apropie de impresionism si va ajunge sa teoretizeze impresionismul si va fi un fel de purttor de cuvnt al impresionismului, fiind unul care a putut sa prezinte articulaiile cele mai importante. Formula lui este tipic impresionista, la el avem de-a face cu tuse mai mici, mai mrunte, parca ar fi ploi de culoare, ex: -Pod in satul Voisins -Intrare in satul Voisins -Acoperiuri roii, - Strngtoare de recolta - Insula Lacroix FREDERIC BAZILLE prefera teme mai intime. Tema preferata este atelierul, si tema grdinii ca odihna. - Lucrri: -Portretul lui Renoir

La impresionism se cerea ca execuia sa prind momentul, recurg o serie de repercusiuni in cea ce privete amestecul pe paleta. Impresionitii au avut ochiul format pe un anume tip de culori, mai ndeprtate de cercul cromatic. Rareori au folosit albul si negrul deloc, amestecul fizic era realizat cu gri, au observat ca umbrele sunt colorate si au modificat clar-obscurul , inlocuindu-l cu pasajul cromatic realizat prin tenta rupta (tenta realizata cu ajutorul griului). Sigur ca au respectat culoarea locala dar au fcut apoi amestecul cu gri. Au folosit gestica, de multe ori apar liniue alte ori virgule, puncte, astfel nct forma era descompusa intr-o multitudine de tonalitati si asigurau astfel picturalitatea (modularea suprafeei) dndu-i astfel plasticitate. Au studiat si au beneficiat de descoperirile din fizica optica si in special raporturile complementare.

Daca lumina era de o culoare, umbra era complementara. Temele importante tin de metamorfica lumii, lucrul in miscare, preferinte pentru aburi, luciu de apa, fum, nori, lumina si vibratiile luminii la impactul cu suprafete. La Claude Monet o atentie deosebita este acordata transparentelor. Toate formele importante sunt evanescente, parca plutesc, lumea se prezenta intr-o permanenta modificare. Au observat ca lumea nu este alctuita numai din lucruri care se schimba, deci dincolo de aparente exista permanente Impresionitii vor iniia astfel postimpresionismul.

NEOIMPRESIONISMUL
Denumirea nu acoper realitatea, la neoimpresionism avem de-a face cu alta formula artistica a impresionismului, neoimpresionismul nu continua impresionismul. GEORGES SEURAT pnzele sale sunt de mari dimensiuni pana la 5 -6 m. si creau o anume dificultate a prezentei in expoziii. Este aceeai tematica impresionista, natura vzuta in plenitudine, solara, srbtoreasca dar realizata cu alta tehnica. Germenii neoimpresionismului sunt cu adevrat in impresionism, nu mai avem de-a face cu descrierea formelor, ci cu sugestea iesita din gestica pictorului; structura picturalitatii are in execuie numeroase intrebuintari ale pensulei. Seurat moare tanar si muli teoreticeni s-au ntrebat cum ar fi continuat, el aflndu-se pe un drum nchis, dup el nu s-a mai practicat pointilismul. Formele neoimpresionismului poate sa fie fcute din lemn butucnoase fara expresivitatea formei. Lucrri: - La scldat - Circul - Orchestra - Modelele - O duminica de vara pe insula Jean Grate - Plimbare - Femeie plimabndu-se cu o mainuta

-6-

POSTIMPRESIONISMUL

In cazul Impresionismului si neoimpresionismului avem de-a face cu un stil , in schimb postimpresionismul nu mai este un stil, ci este suma experienei artistice a mai multor pictori formati in ambianta impresionista si au gasit o formula de depasire a limitei impresionismului, de a ajunge la esenta lucrurilor. Postimpresionismul nu este un stil cum este de exemplu impresionismul, ci este o suma de stiluri personale. Personalitatea omului joaca un rol important in direcionarea operei. Postimpresionismul initiaza cele patru direcii fundamentale ale artei moderne HENRI DE TOULOUSE LOUTREC PAUL CEZANNE DIRECTIA GEOMETRICA simplificarea formelor , fiind aduse ctre forma geometrica pana se va ajunge la forma abstracta geometrica. CUBISM FUTURISM PAUL GAUGAIN VINCENT VAN GOGH DIRECTIA EXPRESIONISTA EDGAR DEGAS DIRECTIA DECORATIV ORNAMENTALA STILURILE 1900: Frana ART NOUVEAU; Germania JUGENT STIL; Europa centrala SECESSION; America CHIPN DALE; Italia MODERN STIL

DIRECTIA EXPRESIONISM SIMBOLISTA forma artistica fiind forma simbolica.

SIMBOLISM

FOVISM ABSTRACTIONIS M EXPRESIONIST CONSTRUCTIVISM SUPRAREALISM OP ART (optical art) ABSTRACTIONISMM ABSTRACTIONIS LIRIC M GEOMETRIC

ABSTRACTIONISM ORNAMENTAL DECORATIV

Punctul culminant al abstracionismului se afla in jurul anului 1950. Intre Postimpresionism si Abstractionism avem un interval de aproximativ un secol si un interval de multe stiluri. Acest aspect va deveni un aspect fundamental al artei, apar noutati din ce in ce mai radicale si o ritmica din ce in ce mai accentuata. Postimpresionismul isi creeaza stilul din procedeele dezvoltate pornin de la impresionism si ajunge la o formula artistica si o comunicare artistica proprie. Pictorii postimpresionisti sunt cei mai mari pictori ai vremii respective.

PAUL CEZANNE constituie o tipologie artistica aparte alturi de Van Gogh , Gauguin , Loutrec si Degas, toi au avut un destin nefavorabil si au fost numii pictori blestemai. Ei au marcat in mod fundamental ntreaga desfasurare a artei de dup ei. Cezanne se nate intr-o familie de bancheri, este prieten cu Emille Zol. Picteaz o vreme in oraul natal si vine apoi la Paris unde intra in grupul impresionist, dar isi va urma apoi drumul propriu. In pictura sa avem de-a face cu o anume simplificare a formelor si cu o anume eliminare a detaliilor. Folosete culori pstoase sporind densitatea si intensitatea lucrurilor, las impresia apropierii de mineralm,simplifica natura (munii, copacii), si lucrurile din naturile statice. Este si o simplificare cromatica, de la culorile de lumina la cele de umbra, sunt puine tonalitati si sunt pasaje reduse. Pune pre pe insusirile particulare ale culorii, renuna la perspectiva liniara si aeriana astfel nct in pictura lui tonurile cromatice ajung sa aib aceeai intensitate in prim plan ca si cele din deprtare, se ajunge la planeitatea picturii si pnza se desfasoara in plan. Uneori folosete perspectiva inversa. La Cezanne totul este in plenitudine si formele nu se mai schimba ca nainte, pentru el in natura totul este reductibil la cilindru con si sfera; evident ca nu va merge chiar att de departe, dup el chiar se va proceda aceasta simplificare in cubism. Tematica sa este variata, speciile sunt variate, practica natura statica, peisaj, portretistica si compoziie figurativa. -Lucrri: -Naturi statice: - Natura statica cu mere, -Vaza albastra, - Lalele. La el nu avem de-a face cu culori murdare si tenebrosism , ci culorile in de intensitatea luminii solare, in special in privina merelor, au o pasta cromatica curata. -Peisaje: -Vedere la Estaque, - Seria de pnze cu muntele Saint Victoire, - Portrete: -Autoportrete: - Portrete compozitionale:

- Baiatul cu vesta rosie, - Juctorii de carti-( compoziie cu doua personaje avem de-a face cu un dialog intre personaje) - Portretul doamnei Cezanne, Fie ca este vorba de mini, portret materialul textil sau peisaj adf cu aceeai intensitate cromatica. -Panze cu mai multe personaje: -Femei la baie - Barbati la baie. In pnzele lui este doar o sugestie a formei care este difuza, estompata, nu tine seama de contur, formele trec una peste alta, avem de-a face cu o interferena a formelor si o structura cromatica mozaicata. Formele se divizeaz in spaiu si nu se aduna si difuzia se realizeaz cu ajutorul culorii, a cromaticii.

PAUL GAUGUIN a nclinat spre nestatornicie, spre aventura. A fost mereu interesat de altceva, altcineva sau altundeva. Pictura sa este rezultatul modului de a trai, de a vedea sau simi. A fost bogat fiind funcionar de banca si a avut o soie bogata Va descoperii plcerea pentru pictura, si va cere unui pictor sa-l invete, apoi se va integra in mediile artistic boem al Parisului, in cafenelele artitilor. El va evolua de la pictura de tip impresionism la pictura decorativa datorita lui Emil Bernard cu care a lucrat in Normandia. Va lucra si in sudul Franei, chemat de Van Gogh . Gauguin va expune cu impresionistii si apoi va expune singur fiind foarte orgolios si sigur pe sine. In gndirea lui se va impune ideea ca lumea moderna a Parisului este artificiala , indepartand omul de esena lui si a ajuns la concluzia ca primitivii au credine, simiri si viata adevarata. Asadar pleac in Hawaii, ntorcndu-se organizeaz o expoziie la Paris, care nu a avut succes. Pleac apoi in arhipelagul Marianelor , in insula Martinica unde va lucra mai muli ani, si unde se imbolnaveste si moare de sifilis. Opera lui se clarifica dupa experienele sale, va renuna la picturalitate, va folosi culorile decorative fara a fi modulate pictural, a preferat culorile puternic diluate, zemurile cromatice. El va observa viata bastinasilor si subiectele sale sunt oamenii acetia. Va observa cu atenie, in special tipologia feminina la un mod original. Mai mult , observa expresia particulara, gratia, miscarile, atitudinile si pozitile specifice; de asemenea observa spiritualitatea, credinele si religia totemista. Totemul este un obiect ce reprezint un animal / pasare / forma abstracta, considerat elementul din care se trag membrii tribului, era un stramos comun. Gauguin a explicat toate aceste aspecte, de exemplu in Calareti pe plaja sau Femei din Tahiti, Sanii cu flori rosii, sau Femeie pe plaja (Otahi) observa comportamentul de exterioritate si elementele ce tin de particularitatea personajelor. Una din ultimele panze: Cine suntem? de unde venim? Incotro mergem? Reprezint tocmai viziunea populaiei respective asupra lumii. Apar o serie de elemente imagistice (cal, femei, totem, obiecte) care au anumita simbolica. In centrul imaginii ca un fel de ax este totemul.

Prin urmare pictura lui Gaugain este formata din forme simbolice. A folosit forma simbolica inca de la nceput si are o anume expresie care spune mult mai mult dect identitatea pe care o afirma. In felul acesta el initiaza o directie a artei moderne, direcia simbolistica. El nu mai respecta culoarea locala (nisipul e rou), in prim plan sunt femeile si in plan secundar este lupta dintre Iacob si ngeri, si imaginea este impartita de trunchiul de copac care mparte in doua lumea , cea reala si cea imaginara. Din punct de vedere al formei si compoziional avem de-a face cu o simbolica. In Otahi comunicarea artistica e dezvoltata dincolo de prezenta femeii goale pe plaja, e vorba de singurtatea omului in lume, in univers, ideea e ca omul e absolut singur in Univers. Alte lucrari: - Povestiri barbare - Femei din Tahiti pe plaja - Calaret pe plaja VINCENT VAN GOGH de origine olandeza , este de religie protestanta, in tinerete a trit o adevrata ferventa religioasa luntrica a fost pastor la nceput. Acum are primele experiene existeniale deosebite vznd ca lumea este mult mai complexa si fara rezolvare. Acum ncepe sa deseneze , fiind si un tip extrem de sensibil si impresionabil. Deseneaz portrete , scaune si chiar studii dup bocanci, simte inclinatia sa spre desen si vine astfel la Paris unde se altura impresionitilor si expune cu ei. A fost o fire exaltata si a vehiculat anumite utopii (colonii de pictori si o comuniune armonioasa intre ei). El isi insuseste astfel formula artistica a impresionismului si anume tusa divizata. Renunta la tenta rupta si va prefera culorile stralucitoare, de mare incarcatura cromatica. El a vrut sa transpun pe pnza intensitatea tririlor luntrice. In forma si in culoare a aezat aceste tensiuni sufleteti deosebite, transfigurnd lucrurile modifica realitatea inlocuind-o cu realitatea sa sufleteasca. In felul acesta el nu va pune accentul pe descrierea lucrurilor ci pe expresia lor prin intensitatea cromatica si transfigurandu-le si ca forma. Lucrurile primesc forma flcrilor , ntotdeauna cerul este ca un imens vertij de foc si lucrurile ncep sa se lichefieze, biserica din Arles ncepe sa se onduleze. La Van Gogh totul este foc si formele si culorile, prefera galbenul deoarece are maxima solaritate. Singurele lui obsesii au fost cele legate de pictura, lucra in permanenta si tot timpul tensionat, fapt ce a dus la agravarea unor probleme psihice si a fost internat in ospiciu, chiar si atunci a pictat in permanenta. Fratele sau Teo a fost cel care la susinut financiar si i-a procurat materiale. Van Gogh a suferit in timpul vieii si in momentele de luciditate a lucrat cu toata intensitatea. Dup cearta cu Paul Gaugain isi taie ureche iar mai trziu ncearc sa se sinucid cu un revolver. Inainte de moarte picteaz ultima pnza : Lan de gru cu corbi. Dei fratele sau a fost galerist, comerciant de tablouri, Van Gogh a vndut o singura lucrare la preul de 4 franci. Pictura sa a pornit de la motive din realitate, transfigurate dupa tririle sufleteti. Pnzele sale au tenta de autenticitate datorita expresiei obinute prin transfigurarea culorii si a formei. In felul acesta el initiaza direcia expresionista. Lucrari:

- flori:

-Floarea soarelui (are mai multe variante), -Creanga de prun - Irisi. - Biserica din Arles - Viile rosii din Arles - Lan de grau cu corbi -Camp cu maci la Arles - Gradina spitalului - Grau galben,

- peisaje :

-portretistica: -Postasul din Arles - Autoportrete in care isi urmareste expresia figurii ca fiind corespondenta a starii sufletesti (chiar si cu urechea teiata) HENRI DE TOULOUSE LOUTREC s-a nscut intr-o familie de conte, la 5 ani isi fractureaz picioarele, astfel i se declanseaza o boala a oaselor si va ramane toata viata marcat de aceasta infirmitate. Isi va descoperii insa in aceasta zbatere a sa bucuria pentru desen si va ncepe sa lucreze. Va veni la Paris in grupul impresionitilor unde va invata pictura, ncet ncet isi va dezvolta un stil propriu si va atinge un nivel artistic deosebit. Va frecventa tot mai mult localurile de petrecere ale Parisului, de prostituie si chiar va ajunge alcoolic avand astfel si crize. Pictura sa este o pictura inspirata de acest mediu, personajele sunt dansatoarele, prostituate, cantaretele. El insa privete aceasta lume nu cu detaare ci cu foarte multa obiectivitate, neierttor. Se simte in lucrrile lui ca avem de-a face cu personaje euate. A fost totalmente integrat acestui mediu si a ajuns sa fie folositor pentru localuri realiznd afie, el de fapt revolutioneaza ideea de afi, sunt litografii si la un nivel artistic superior. Henri de Toulouse Loutrec este unul dintre marii desenatori, avea o expresivitate neobinuita a liniei , a controlului, capabil sa observe micarea si expresia si toate sa fie concentrate intrun traseu liniar. Linia definete forma si ii asigura expresia, inflexiunile liniei sunt capabile sa sugereze volumul. In pictura sa, rolul fundamental este sugerat de linie, contur. Culorile au un rol suplimentar, sunt transparente, foarte uoare, evanescente si Lautrec se ncadreaz elementaritatii aerului. Liniile se apropie foarte mult de modelul vegetal, de formele ondulate naturale si au un anume germene ornamental decorativ si acest aspect va face ca foarte curnd sa conduc chiar spre ornament in stilurile 1900. Lucrri: -Jane Avril -La Goule intrand la Moulin Rouge - Englezoaica de la Star,

EDGAR DEGAS s-a nascut intr-o familie bogata si a avut o viata inbelsugata, deci nu se ncadreaz in categoria pictorilor blestemati. Pictura lui se intereseaz in mod deosebit de micare si va transpune micarea prin compoziie si imaginaie. - Lucrri: - Prima balerina - Dansatoare in Albastru, - Dansatoare cu rochie roz - Calcatoresele - Baia - Jochei Pe el il deranja faptul ca marginea pnzei delimita spaiul pnzei. Ca sa sugereze continuitatea picturii, el tia personajele cu rama, cu marginea si le sugereaz faptul ca realitatea se continua si dincolo de marginile efective ale pnzei. Nu-i place centrul de interes in mijlocul pnzei, nu mai tine seama de compoziia clasica iar personajele sale dezechilibreaz pnza si avem aadar de a face cu compoziii centrifuge. Se intereseaz de micarea propriu-zisa si va realiza multe pnze, cu cai aflai in concurs, in maximum de efort. Va observa ca exista o anume eleganta in micare. Marile performante de eleganta sunt in miscarile dansatoarelor, va observa miscarile balerinelor la spectacole sau repetiii si face multe pnze pe aceste teme. Observa gratia acestora in efort si micare. Aceasta gratie permite apropierea de Lautrec si constituie locul de debut a direciei ornamental- decorative care va avea punctul culminant in stilul artei 1900. In jurul anului 1950 toate aceste direcii ale artei vor ajunge la Abstractionism.