ALIMENTAȚIA DIETETICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIOVASCULARE

ȘI ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Aparatul cardiovascular este constituit din inimă și sistemul circulator.

Inima este organul central, care acționează ca o pompă, împingând ritmic
sângele către organe, țesuturi și celule. Sângele aduce la nivelul țesuturilor
oxigenul și substanțele nutritive necesare îndeplinirii diverselor funcții și preia
de la nivelul țesuturilor dioxidul de carbon și produșii de metabolism celulari.
Sângele este pompat de către inimă spre organe și țesuturi prin intermediul unei
rețele complexe de vase sangvine numite artere. Acestea sunt inițial de calibru
mare (de ordin centimetric), pentru ca mai apoi să se dividă succesiv în artere de
calibru mai mic, arteriole și capilare (acestea din urmă de ordinul micronilor).
Ulterior sângele, încărcat cu dioxid de carbon și produși de metabolism, se
întoarce la inimă prin rețeaua venoasă, formătă de venule care confluează pentru
a formă venele, care confluează și ele succesiv, pentru a se reuni în cele două
vene cave (superioară și inferioară), ce se varsă în atriul drept.
Așadar, rolul aparatului cardiovascular este acela de a transporta sângele,
substanțele nutritive la organe și țesuturi și a produselor de metabolism de la
țesuturi și organe către organele de excreție.
Hipertensiunea sau tensiunea arterială crescută este o afecţiune
frecventă în care sângele pompat de inimă exercită o presiune exagerată asupra
pereţilor arteriali, ceea ce poate duce la complicaţii precum boli cardiace,
accidente vasculare cerebrale şi insuficienţă renală.
Hipertensiunea poate fi consecinţa mai multor condiţii şi afecţiuni diverse
sau poate reprezenta ea însăşi o afecţiune.
 Tensiunea sau presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială
sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și
presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a
mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile
inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite
cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel
mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu
ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de repaus, presiunea arterială
normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice
(limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita
inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale
presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.
Hipertensiunea arterială este clasificată fie ca hipertensiune arterială
primară (esențială) sau hipertensiune arterială secundară. Circa 90–95% din
cazuri fac parte din categoria „hipertensiunii arteriale primare”, ceea ce
înseamnă presiune arterială crescută fără a avea la bază o cauză medicală
evidentă. Alte afecțiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului
endocrin determină restul de 5–10% din cazuri (hipertensiune arterială
secundară).
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru cazurile de
atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor
(de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauza bolilor
renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este
asociată cu o speranță de viață mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare
și a stilului de viață pot aduce ameliorări, ținând sub control presiunea arterială,
și pot reduce riscurile asociate cu complicații ale stării de sănătate. Cu toate
acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care
schimbarea stilului de viață nu are efectul dorit sau este o condiție insuficientă.

2
 Pacienții cu probleme cardiovasculare trebuie să acorde o deosebită
atenție dietei ce va satisface zilnic consumul organismului. În cazul depășirii
aportului necesar, caloriile în plus vor fi depozitate în țesutul adipos, ceea ce va
contribui, pe termen lung, la sporirea greutății individului, determinând apariția
obezității și asociind toate riscurile ce derivă din supraponderabilitate.
Pacienții trebuie să evite consumul de produse hipercalorice de natură
glucidică (dulciuri, băuturi carbogazoase dulci), acestea fiind sărace în valori
nutritive.
Consumul de fructe și legume ar trebui situat între 5-6 porții/zi (datorită
conținutului bogat în vitămine și minerale). O porție poate conține: un măr,
banană sau portocală de dimensiuni medii, 1/2 de bol de fructe sau legume
pasate, gătite sau tocate și un pahar de suc de fructe (sau roșii, morcovi).
Consumul a minim 6 porții/zilnic de produse pe bază de cereale, inclusiv
cereale integrale. Acestea au un rol important datorită procentului mare de fibre,
vitămine și carbohidrați cu structură complexă. Aportul caloric reprezentat de
cereale trebuie să fie adaptat necesarului și să nu afecteze greutatea
organismului.
Reducerea cantității de lipide din dietă, prin limitarea produselor bogate în
colesterol, a uleiurilor hidrogenate, a grăsimilor saturate, a acizilor grași. Într-o
dietă echilibrată, lipidele trebuie să reprezintă aproximativ 30% din totalul de
calorii aduse în organism.
Necesarul de lipide poate fi calculat prin raportare la consumul energetic
al organismului, astfel:
- la un necesar de 1600 calorii, lipidele trebuie să fie maxim 53
grame/zi;
- la un necesar de 2200 de calorii, lipide – 73 de grame;
- la 2800 de calorii, lipidele nu trebuie să depășească 93 de grame/zi.

3
 Specialiștii recomandă un consum de colesterol care să nu depășească
300mg/zi, în special în cazul persoanelor cu dislipidemii (un galbenus de ou
mediu era aproximativ 213 mg de colesterol).
În problemele cardiovasculare este importantă instituirea unei diete
hiposodate, ce ar trebui să conțină maxim 2400 mg sare/zi.
Exercițiul fizic este important (în cazul în care nu există o patologie care
să impiedice sau să contraindice realizarea activităților sportive, cum ar fi
claudicația intermitentă, arteriopatii obstructive, insuficiențe cardiace congestive
grave). Pacientul poate începe programul de pregătire prin marș, timp de minim
30 de minute pe zi.
Limitarea consumului de alcool este foarte importantă în cazul pacienților
cardiaci.
Pentru a reduce procentul de lipide și colesterol din alimentatie,
specialiștii sfătuiesc pacienții să consume maxim 200 grame/zi de carne de vită,
pasăre sau pește (o porție ar trebui să fie de dimensiunile unei palme). De
asemenea, este recomandat consumul de carne de pasăre (în special pui și
curcan), fără piele (astfel se reduce cantitatea de grăsimi saturate). Înainte de a
găti carnea, în special cea de porc, trebuie îndepărtată toata grăsimea de la
suprafața ei. Prepararea acesteia se poate face în principal prin fierbere, rotisare,
coacere la cuptor, și mai puțin prin prăjire în ulei sau untură. O dieta sănătoasă
ar trebui să conțină carne de pește sau de pasăre și nu de porc, iar consumul
acesteia trebuie limitată la doar câteva porții de-a lungul unei săptămâni, și nu
consum zilnic.
Cantitatea de ulei folosită la gătit sau la prepararea diferitelor salate, nu
trebuie să depășească 5, maxim 8 linguri pe zi.
Consumul ouălor trebuie limitat la 3-4/săptămână, în aceasta cantitate
fiind incluse și cele care pot fi utilizate la gătitul diverselor prăjituri.
Aportul de sodiu în exces afectează tensiunea arterială, fapt pentru care se
recomandă reducerea consumului de sare de masă, a preparatelor conservate

4
sau a cărnii congelate. Pentru a nu depăși doza zilnică recomandată de sodiu,
este utilă consultarea etichetelor pentru a stabili cu exactitate conținutul în sare
al fiecărui produs în parte.
Nu este recomandat consumul exagerat de viscere (mai ales ficat) sau de
creveți, raci.
Proteinele animale și vegetale pot fi aduse în cantități satisfăcătoare în
dieta prin consumul a 2-3 porții de carne gătită, pește sau pui. Fiecare porție
poate avea între 60 și maxim 100 de grame. Echivalentul a 30 de grame de carne
este reprezentat de 1 ou, 2 linguri de unt de arahide, 100 grame de fasole uscată
gătită și 75 grame de nuci.
În bolile cardio-vasculare și hipertensiunea arteriala, regimul alimentar va
fi sarac în sare (hiposodat), cu proteine limitate la 60-80 g/zi și cu conținut redus
de glucide (făinoase, dulciuri) și grăsimi, mai ales cele de origine animala.
Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese și se vor evita
alimentele greu digerabile, ca și cele care au fost supuse unei pregătiri prea
laborioase.
Intrucat regimul hiposodat (1,5-3 g/zi) este greu de suportat, se va evita
monotonia alimentatiei, prezentandu-se o gama cat mai bogata de preparate,
asezonate din plin cu condimentele permise, pentru a evita sau masca lipsa sarii.

Alimente permise pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și

hipertensiune arterială:
 lapte degresat, brânză de vaci, caș slab, nesărat, urdă dulce, telemea de
vacă desărată;
 carne de vită, pui, găină, curcan, în cantitate limitată (150-200 g/zi) și
numai de 3-4 ori pe săptămână. Carnea se va consuma fiartă, ca rasol, sau friptă;
 peștele slab de râu (lin, șalău, știucă, crap de primăvară, etc.), fiert ca
rasol, fript sau copt;

5
  ouăle se vor da în cantitate limitată, numai în preparate (4-5
ouă/săptămână);
 grăsimi: unt nesărat, smântână, frisca, ulei vegetal (floarea soarelui,
soia, porumb), margarina nesărată. Cantitatea totala de grăsimi din alimentatie
va reprezenta cel mult 1/2 din cea a individului sanatos;
 pâinea albă sau intermediară, fără sare, cu sare redusă, de preferat
veche de o zi;
 făinoasele, în cantitate limitată (gris, orez, paste făinoase, fulgi de
ovăz) fierte, cu sarea mult redusă;
 fructele sunt permise toate și sub orice formă: crude, coapte, pireuri,
compoturi, gelatine, rase pe răzătoare, sucuri de fructe;
 legumele permise: cele sărace în sodiu și celuloză (morcovi, dovlecei,
fasole verde, salată verde, ardei, vinete), evitând varza, țelina, spanacul,
leguminoasele uscate, ridichile de iarnă, sfeclă. Legumele se vor da rase mărunt,
ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte;
 dulciurile permise sunt numai cele preparate fără sare, bicarbonat de
sodiu sau praf de copt. Sunt permise: aluatul de tartă, de ecler, gelatine, miere,
marmelade și gemuri preparate în casă (fara conservant), peltea;
 băuturi: în limitele lichidelor permise, sub formă de ceaiuri de plante,
sucuri de fructe și legume, lapte simplu, degresat, lapte amestecat cu ceai sau
cafea de orz (malț), lapte bătut, iaurt;
 condimentele permise sunt aromatele: pătrunjelul, tarhonul, mărarul,
leușteanul, dafinul, cimbrul, zeamă de lămâie, sifonul;
 supe: supe din legumele permise, supe-creme, supe de cereale, supe de
fructe, dar în cantități limitate;
 sosuri: preparate dietetic din legume, sos alb, sos de smântână, sos de
caramel.

Alimente interzise:

6
  brânzeturile grase, fermentate, sărate (cașcaval, brânzeturi topite,
telemea nesărată);
 carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat, organe, mezeluri, carne
conservată cu sare, conservele de carne, peștele sărat, afumat sau gras (de
mare);
 pâinea neagră, cu sare, făinoasele preparate cu bicarbonat de sodiu
sau sare;
 grăsimi: slănina, untură, untul sărat, margarină sărată, grăsimi prăjite
sau în cantități mari;
 legumele bogate în sodiu sau celuloza ca: țelina, spanacul, varza
creață, sfecla, usturoiul, gosoșarii murați, varza murată cu sare, varza de
Bruxelles, conopida, leguminoasele uscate;
 fructele oleaginoase: nuci, alune, migdale etc;
 dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt și cu
galbenus de ou în cantitate crescuta;
 băuturile alcoolice sub orice formă, cafeaua, ceaiul tare, apele
minerale, clorurosodice;
 supele de carne;
 sosurile preparate cu zeama de oase sau carne, cele cu rântașuri, cu
usturoi, maioneză cu muștar;
 condimentele iuți: boiaua, piperul, muștarul cu sare, ceapa, usturoiul,
hreanul;
 se va interzice fumatul.

Nu se vor consuma lichide în timpul mesei și nu se vor bea băuturi prea

reci.
Masa de seara se va servi cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare.

7
 Educarea pacientului cu afecțiuni cardiovasculare în vederea prevenirii
complicațiilor include: asanarea focarelor de infecție din organism, alimentația
echilibrată (fără exces de sare și grăsimi, aport de vitămine), combaterea
obezității, regim de viață echilibrat, evitarea consumului de alcool, cafea,
suprimarea fumatului, efectuarea de exerciții fizice zilnic, plimbări în aer liber,
dar și evitarea stresului psihic.

8
 RESURSE

1. http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/dieta-si-
bolile-cardiovasculare_1522
2. http://www.topsanatate.ro/articol/regimurile-alimentare-in-bolile-
cardio-vasculare-si-hipertensiunea-arteriala-22908.html
3. http://cardiotim.ro/informătii-utile/notiuni-elementare-de-anatomie-a-
aparatului-cardiovascular/
4. Lucreția Titircă, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către
asistenții medicali. Manual pentru colegiile și școlile postliceale sanitare,
Editura Viața Medicală Românească, București, 2006.
5. http://www.csid.ro/semne-si-simptome/hipertensiune-arteriala-
11246805/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertensiune_arterial%C4%83