Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astazi, infarctul miocardic este de 3 ori mai frecvent sub varsta de 40 ani decat era in
urma cu 30 -40 ani, iar hemoragia cerebrala de 4 ori mai frecventa la cei sub varsta de 50-55 ani.
De asemenea este demn de retinut ca femeile intre 20-64 ani fac infarct intr-o frecventa de o
femeie la trei barbati iar nr. cazurilor de boala la femeile de peste 50 ani a ajuns aproape la
egalitate cu cel al barbatilor. Acesta se datoreaza alimentatiei, stresului, fumatului, bolii
hipertensive si alti factori de risc, care se intalnesc din ce in ce mai des si la femeia zilelor
noastre.(1)
In primele 24-28 de ore ,se va administra acestor bolnavi cu lingurita un regim hidric ,
alcatuit numai din ceaiuri , apa .sucuri de fructe in cantitate de 1000 -1500 ml in 24 de ore .In
urmatoarele zile ,se va administra un regim hipocaloric ,sarac in lipide si continand sare putina.
Astfel se recomanda un recim cu 300-500 mg sodiu, cantitate care va fi crescuta treptat, la 750
mg. In primele 7-8 zile (sau chiar mai mult) regimul va fi lichid sau semilichid (pentru a evita
efortul de masticatie). Alimentele vor fi repartizate in 4-6 mese zilnic.
Regimul va fi alcatuit din urmatoarele alimente: supe -creme de legume , supe limpezi
de legume, iaurt, chisel din sucuri de fructe ,gelatine, budinci , terciuri de fainoase cu lapte
,piureu de legume preparat cu lapte, soteuri de legume cu ulei, (fierte a la grecque).
Se vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocaturi , fripte, salatele de legume rase
marunt, (sfecla ,morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si zeama de lamaie ). Din saptamana a
3-a, se poate trece la un regim care practic, va fi continuat de bolnav tot restul vietii, format din
50-55 % glucide, 15-20 % proteine 30 % lipide , la un aport caloric normal in raportul de varsta,
sexul si munca daca bolnavul va mai putea munci. Daca bolnavul va avea tendinta de ingrasare
se scad cantitatea calorica si cantitatea de glucide la 45-50 % , crescandu - se proteinele.
Glucidele vor fi date mai ales din paine intermediara sau integral maximum 200-250 g in
24 de ore. Preparatele din gris, fulgi de ovaz , orez, paste fainoase vor fi consumate cu moderatie
din cauza pericolului de ingrasare. Se vor prepara fara adaus de zahar. Cozonaci si alte aluaturi
vor fi consumate numai ocazional si numai preparate la domiciliu. Se vor evita torturile si
prajiturile cu crema. Cartofii vor fi dati in cantitate de 150- 200 g in 24 de ore, fierti sau copti,
piureuri, evitand modurile de preparare care cer folosirea unor cantitati mare de grasime (de ex.
Cartofii prajiti). Se vor prescrie din abundenta legumele de preferinta ca salate proaspete,
nesupuse actiunii termice (deoarece astfel se distrug o parte din vitamine), care au avantajul
substantelor de balast, favorizand un transit intestinal normal .
Proteinele date vor fi de origine animala (40-50%) si restul vegetale. Se va folosi carnea
slaba de vaca , vitel , eventual, oaie,carnea de pasare, gaina , curcan. Dintre viscere, singurul
admis este plamanul, iar dinte preparatele de carne, crenvustii, sunca foarte slaba fiarta , mai rar
parizerul. La prepararea carnii inainte de prelucrarea termica, se va indeparta orice grasime
vizibila. Vom da preferinta rasolului, gratarului, fripturilor inabusite. se vor evita sosurile
nedietetice, precum si impanarea cu slanina.
Dintre pesti sunt contraindicate speciile grase, crap, hering, tipar . De asemenea, nu se
recomanda afumaturile marinate conservele preparate cu grasime animala scrumbile sarate
etc..Ouale vor fi in cantitate redusa , 3-4 pe saptamana. Dintre produsele lactate se recomanda
laptele ecremat sau iaurtul , interzicandu-se frisca, smantana, crema. Dintre branzeturi, prescriem
pe acele cu continut lipidic sub 30 % in substanta uscata (telemea desarata , branza de vaci ).
Vor fi evitate ciocolata , cacaua , cafeaua , bauturile alcoolice si mai ale vinurile si
lichiorurile. Se recomanda sucurile de fructe si legume, amestecurile de lapte cu sucuri de
legume sau de fructe,lapte batut, iaurt degresat, ceaiurile. In ce priveste continutul in grasimi se
recomanda ca aceasta sa nu depaseasca 70-80 g in 24 ore (valoare in care intra si garsime
invizibila din alimentele de origine animala, lapte ,carne,branzeturi, oua, peste etc., astfel ca
grasimile invizibile se va reduce la cca.40-50g).
Din punct de vedere cantitativ vom da prioritate grasimilor de origine vegetala fara a
exclude grasimila animale, ca untul (15-20g ). Dintre uleiurile vegetale , prescriem uleiurile din
in, de soia, adaugate la mancare pentru a-si pastra calitatea. (1) Dintre condimente se recomanda
plantele aromate ( marar ,patrumjel, arbagic, romanita, tarhon,). In cantitate mica, se poate folosi
si piperul pentru acrire se utilizeaza otetul sau lamaia.
La originea sa, stau o serie de afectiuni ca: hipertensiunea arteriala, bolile valvulelor care
inchid orificiile inimii (stenoza mitrala, stenoza aortica, insuficienta aortica etc.), inflamatiile
miocardului, tulburari de irigatie sanguina a miocardului, sau bolile coronariene. Se deosebesc
urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca: insuficienta cardiaca stanga, insuficienta cardiaca
dreapta, insuficienta cardiac globala.
Regimul va fi sarac in sare (hiposodat), iar in formele severe chiar desodat. Cantitatea de
sare permisa va fi apreciata in functie de gradul de infiltrare a tesuturilor, deci de edeme. Intrucat
reginul hiposodat este greu de suportat de cate bolnav, se va evita monotonia , prezentandu-se o
gama cat mai larga de produse asezonate bogat, cu condimente permise pentru a evita sau a
masca lipsa sarii . In general , un regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de
aceea regimul hiposodat va fi in general hipoproteic, mai ales cand este afectata si functia renala.
Ratia de proteine va fi fixata intre 60 - 80g/zi.
- laptele (numai in limita cantitatii de sodiu permis ), branzeturile proaspete nesarate (cas, urda,
branza de vaci), branza desodata atunci cand situatia clinica o impune;
- oul, galbenusul in cantitate limitata daca exista hipercolesterolemie, albusul de ou, datorita
continutului mare de sodiu 180mg % se va exclude in cazul regimului hiposodat;
- fructe sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine, rase pe razatoare ca
sucuri de fructe;
- legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe cele care produc
balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina, spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de
iarna, sfecla);
- fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase , fulgi de ovaz , mamaliga
pripita);
- dulciurile sunt permise numai cele preparate fara sar, bicarbonat sau praf de copt , aluat de
tarta, de ecler, de biscuiti, cu fructe sau cu branza de vaci, budincile de fainoase, gelatinele,
mierea, dulceata preparata in casa, pelteaua;
- bauturile in limita lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe, chisele
de lapte (cand este permis ), sifon,
- condimentele permise sunt cele aromate , patrunjel ,marar ,tarhon, leustean chimen cimbru ,
mustar fara sare ,varza murata fara sare ,
- sosurile permise sunt numai cele preparate dietetic,din legume,sos alb,sos de smantana, sos
caramel s.a.,
- supele,din legume permise ,supe creme, ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de fructe
(in general se vor da in cantitate limitata)
-carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele, mezelurile, afumaturile si carnurile
conservate cu sare, conserve de carne , pestele sarat, afumat , pestele gras (de mare);
-painea neagra;
-legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza acra, muraturi etc.)legume bogate in celuloza
grosolana;
-fructele oleaginoase;
-bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale clorurosodice;
- sosurile preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime prajita ), maioneza.s.a..
Bolnavul va manca 4-5 mese zilnice, de volum redus.Va evita lichidele in cantitate abundenta in
general, consumul de lichide in timpul mesei. Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore
inainte de culcare. Din cand in cand, eventual o zi pe saptamana, bolnavul poate urma un asazis
regim de descarcare, alcatuita din fructe si legume in exclusivitate . Pentru bolnavii
supraponderali , aceste zile pot fi chiar mai frecvente.
Regimul nu va fi restrictiv decat in cazul indivizilor cu exces ponderal. Daca este vorba
de o denutritie, vom cauta sa o corectam printrun aport alimentar adecvat. In aceste cazuri ,
aportul proteic va putea fi crescut pana la 1,5 -2 g pe kg/corp (si chiar mai mult), cantitatea de
glucide si lichide mentinandu-se in limitele normalului.
Ora 10 : - iarna sau primavara , paine cu unt sau branza de vaci ,cas dulce,urda, vara si toamna
fructe .
Dejun : - carne de vitel, pasare, vita, peste ( gratar, rasol,friptura inabusita, rulada cu sos dietetic)
-garnitura de morcovi fierti, piure de cartofi, cartofi copti, budinca de paste fainoase
(gris ,orez) fructe,legume,
-paine prajita sau veche, in cantitate bine precizata, eventual fara sare -fructe-mere
coapte, piureuri de fructe, gelatine, tarte de fructe
Cina : - paine cu unt sau branza de vaci sau sunca, ou fiert moale,ochiuri in apa, chiftele de
zarzavat, fructe.
BIBLIOGRAFIE
1. Iulian Mincu., Viorel T. Mogos Bazele practice ale nutritiei omului bolnav, edit. RAI,
Imprieria Coresi Bucuresti, 2004
2. Viorel T. Mogos., Adrian Albota., Ghe. Ghise- Dietoterapia aterosclerozei, edit. Coresi,
Bucuresti, 2000