ALIMENTAȚIA RAȚIONALĂ A VÂRSTNICILOR

Alina-Elena Radu*

Papuc Paula**

*Profesor Coordonator, Şcoala Sanitară Postliceală Ana Aslan, Onesti

**Elev, Şcoala Sanitară Postliceală Ana Aslan, Onesti

Cuvinte cheie: alimentație rațională, metabolism bazal, calorie, OMS, termogeneză, tulburări
diseptice.

Rezumat: Prin alimentaţie raţională se înţelege asigurarea unui aport alimentar optim din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, care asigură menţinerea vieţii, creşterea şi dezvoltarea şi contribuie la recuperarea
sănătăţii în caz de boală (alimentaţie dietetică).
O dietă echilibrată trebuie să conţină atât principiile alimentare (glucide, lipide şi proteine), denumite şi
macronutrienţi, ce furnizează energia necesară unei activităţi normale, cât şi vitamine şi minerale,
considerate micronutrienţi.

Introducere: Procesul de îmbătrânire se caracterizeză prin apariția unor modificări care afectează atât
procesul de digestie, cât și ritmul metabolic al principiilor alimentare (proteine, glucide, lipide,
vitamine minerale și apă). Modificările legate de digestia alimentelor sunt corelate cu alterarea danturii,
reducerea secrețiilor digestive, atrofierea mucoaselor digestive, tulburări ale motricității diverselor
segmente ale tractului digestiv, modificări ale resorbției diverselor principii alimentare, perturbări ale
florei intestinale, de care
trebuie să se țină seama în stabilirea alimentației la oamenii în vârstă. Modificările care afectează
ritmul metabolic al principiilor alimentare sunt determinate de procesul de biomorfoză, care interesează
întregul organism, la toate nivelurile.
Se constată o scădere a metabolismului bazal (cantitatea minima de energie consumată) de la 40 de
calorii/oră, cât are un adult sănătos, la 26 de calorii/oră. În ceea ce privește metabolismul glucidic, se
remarcă o scădere a toleranței la glucoză. La individul în vârstă, glucidele sunt mai puțin afectate din
punct de vedere al digerabilității și resorbției lor intestinale, și mai mult în ceea ce privește arderea lor.
Perturbările metabolismului lipidic pot apărea chiar din perioada de vârstă mijlocie a adultului. Se
constată o creștere a colesterolului (valori normale ale grăsimilor din sânge) și a trigliceridelor (grăsimi
care circulă în sânge) cu depunerea lor pe vase în cursul procesului de arteroscleroză. Din punctul de
vedere al metabolismul proteinelor se constată o accentuare a catabolismului azotat, ce are drept urmare
diminuarea funcției plastice de regenerare și refacere a țesuturilor, se modifică metabolismul
hidroelectrolitic, cu schimbarea repartiției unor ioni în diverse sectoare de activitate ale organismului
(celular și extracelular), cu fenomene de demineralizăre ale scheletului, uneori destul de accentuate.

1
Material şi metodã: Rația alimentară reprezintă cantitatea de alimente ingerate care satisface calitativ
și cantitativ toate nevoile nutritive ale individului pe o perioadă de timp (de obicei 24 de ore). Se poate
exprima fie în calorii (o calorie = cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram
de apă cu un grad celsius), fie în principii nutritive (proteine, lipide, glucide, săruri minerale și
vitamine), fie în alimente, toți acești factori raportați la unitatea de timp.
Având în vedere toate aceste modificări legate de procesul de îmbătrânire, dietetica are rolul de a
furniza o alimentație care să corespundă particularităților de digestive și reabsorbție din această
perioadă, dar totodată intervine prin calitatea și cantitatea alimentelor introduse în organism, în
sprijinirea luptei pentru adaptarea acestuia la un nivel metabolic satisfăcător.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), necesarul caloric (energetic) optim este acel aport
energetic alimentar, care asigură o balanță energetică ideală, necesară menținerii greutății și compoziției
corporale normale, păstrării pe termen lung a stării de sănătate, desfășurării activității fizice și
intelectuale și parcurgerii unor perioade fiziologice. Pentru realizarea acestui deziderat, este necesar ca
energia de aport să fie egală cu energia consumată.
Hrana unui individ de peste 60 de ani va trebui alcătuită în concordanță cu solicitarea fizică.
Aportul caloric trebuie să scadă cu 3% de la 25 la 45 de ani, la fiecare 10 ani. După 45 de ani se va
reduce cu 7,5% la fiecare 10 ani. De la 65 la 75 de ani, reducerea aportului caloric ar trebui să atingă
10% la fiecare decadă. Aceste recomandări vor fi individualizate după specificul modului de viață al
fiecărui individ, după efortul fizic depus. Astfel la un efort fizic ușor se recomandă cca. 2000 de calorii
(în condiții asemănătoarea, un tânăr de 25 de ani va necesita 2500 de calorii pe zi). În condițiile unei
munci fizice moderate, aportul va fi de cca. 2600 de calorii, iar dacă individul trebuie să efectueze o
muncă fizică grea, aportul caloric poate crește chiar la 4000 de calorii pe zi.
La persoanele vârstnice, lipidele trebuie să acopere 28-29% din rația calorică totală. Din cantitatea de
lipide necesară, jumătate se dau sub formă de grăsimi animale și jumătate sub formă de grăsimi
vegetale. Untul se va servi crud, neîncălzit, în cantitate de maximum 20g/24 de ore. În gătirea
alimentelor se va prefera undelemnul.
Restul de 58-59%, va fi acoperit de glucide, care provin mai ales din legume, fructe, cereale. Se evită
dulciurile concentrate, deoarece suprasolicită funcția endocrină a pancreasului și duc la epuizarea
acestuia și la apariția diabetului zaharat senil. Consumul de prăjituri va fi limitat, datorită concentrației
lor mari în glucide. Sursele principale de glucide vor fi: pâinea, cartofii, pastele făinoase, orezul,
legumele uscate și dulciurile Se va avea în vedere că un regim bogat în glucide poate produce creșterea
trigliceridelor, a betalipoproteinelor. Dacă există asemenea devieri ale echilibrului lipidic, cota de
glucide va trebui scăzută. Unele alimente bogate în hidrați de carbon, ca pâinea și legumele uscate,
fiind fermentescibile, pot antrena uneori prin consumarea lor în cantitate crescută tulburări diseptice
(tulburări ale secreției acide, de motilitate În aceste împrejurări, se va reduce aportul lor. Cartofii se vor
da mai ales sub formă de pireuri, evitându-i pe cei prăjiți. Pastele făinoase sunt ușor de ingerat, dar vor
fi reduse dacă există o tendință de îngrășare. Legumele verzi sunt importante prin conținutul lor în
celuloză, care favorizează motilitatea intestinală.
Aportul de proteine va fi în general crescut, având în vedere tendința la denutriție proteică a multor
bătrâni (printr-un catabolism azotat accentuat). Nevoia de proteine este de 1 g/kg/zi, reprezentând 12%
din valoarea calorică a rației. Din cantitatea totală de proteine, cca 40-45% vor avea valoare biologică
mare, acestea provenind din lapte și produse lactate (brânză de vaci, iaurt, telemea,etc.), albuș de ou,
produse carnate (carne slabă, pește, etc), evitând alimentele bogate în nucleoproteine (viscerele).
Vârstnicii vor evita alimentele bogate în purine, care cresc concentrația acidului uric, favorizând
apariția gutei.
Substanțele minerale și vitaminele, deosebit de necesare omului în vârstă, sunt aduse de fructele și
legume. Din cauza unor inflamații cronice ale colonului sau a dentiției defectuoase, legumele și fructele
se vor consuma sub formă de sucuri proaspete sau vor fi consumate ca atare, date pe răzătoare, fără

2
sâmburi și coajă, fie coapte la cuptor, sau sub formă de pireuri.. Administrarea fructelor și a sucurilor de
fructe incluse în cota de glucide permise are un efect favorabil pentru a preveni unele devieri ale
metabolismului hidro-electrolitic. Ele au o acțiune mineralizantă prin conținutul lor în Mg, Ca, K și Fe,
alături de un conținut foarte scăzut de sodiu. Exercită în plus un efect laxativ (prin celuloză și proteinele
pe care le conțin, prin sărurile de magneziu și valențele alcaline). De asemenea, fructele aduc cantități
importante de vitamin indispensabile pentru organism, ca P, C, acid folic, complex B, etc.
Alimentele premise, cât și pe cele ce trebuie evitate de un individ în vârstă:
Alimentele premise: lapte degresat,iaurt, brânză de vaci, telemea de vacă; carne slabă de vită, carnea de
pasăre, pește slab de orice fel, raci, crevete, stridii; grăsimi: ulei de floarea-soarelui, soia, porumb, unt
în cantitate limitată; ouă (se preferă albușul); făinoase: pâine albă, intermediară, veche de o zi,
prăjiturile de casă preparate cu undelemn sau margarină, paste făinoase, orez, griș, în cantități
corespunzătoare; legume preparate sub diverse forme (pireuri, soteuri,budinci, sufleuri); fructe
proaspete (eventual rase prin răzătoare), compoturi, înghețate, sucuri de fructe, piureurile de fructe,
fructele coapte, (inclusiv nuci și alune); supe degresate (de carne, de legume, de pește); băuturi: apă
minerală, bere, vin,alcooluri numai în cantitățile prescrise de medic, cafea, ceai, consummate cu
moderație pentru a nu accentua insomnia, frecventă la vârstnici.
Alimente interzise: lapte gras,smântână, frișcă, brânzeturi grase; carne de porc, slănină, șuncă grasă,
cârnați. Orice carne cu grăsime vizibilă, creier și în general organe; grăsimi: ulei de cocos, untura, seul,
unt în cantitate mare, maioneze; ouă: în general gălbenușul, omlete sau alte preparate cu gălbenuș;
legume: cartofi sau alte legume preparate cu rântașuri și prăjeală; compoturi cu siropuri foarte
concentrate, prăjituri cu cremă și frișcă, torturile, foietajele preparate cu untură sau unt, supe preparate
cu smântână, unt, gălbenușuri, supe de carne cu conținut de grăsime animal; băuturi foarte dulci,
băuturi alcoolice foarte concentrate. Dulciurile (zahărul, ciocolata, mierea, jeleurile, dulcețurile,
marmelada, deserturile foarte dulci) vor fi consummate în cantități reduse.
Aportul de lichide se recomandă să se consume în jur de 1500 ml/24 de ore, ajustțndu-se în funcție de
pierderei. Sunt indicate 5-6 mese /zi și mai puțin abundente. Masa de seară se servește cucel puțin 2-3
ore înainte de culcare și este mai pușin abundentă. Alimentele sunt pregătite cât mai simplu, foarte
proaspete, prezentate în formă cât mai atrăgătoare, ca să stimuleze apetitul, care de multe ori este mai
scăzut la vârstnici. Se folosesc condimentele aromate pentru asezonare.
Repararea danturii este obligatorie, deoarece masticația insuficientă a alimentelor tulbură buna
desfășurare a digestiei. Din când în când se poate face o cură de fructe și de legume crude, care
îndepărtează din organism o serie de substanțe toxice rezultate din metabolism. Aceste cure sunt
deosebit de utile indivizilor cu greutate peste valorile normale. În ziua de crudități se păstreză repausul
la pat.

Rezultate: Model de meniu pentru un vârstnic normoponderal:

Dimineața: ceai cu pâine cu unt sau margarină, brânză de vaci și roșii.
Gustarea de la ora 10: iaurt cu prăjituri de casă.
Prânzul: Supă de roșii cu orez, musaca de dovlecei cu carne, pâine intermediară, gelatină de fructe.
Gustarea de după-amiază: cafea natural (o ceașcă mica), biscuiți cu albuș.
Seara: salată de conopidă cu chimen și mărar, griș cu lapte și mere rase.

Model de meniu pentru o zi de crudități, al unui vârstnic cu exces ponderal:

Dimineața: 200 g mere crude (eventual rase pe răzătoare de sticlă dacă dantura este deficitară). Se pot
aromatiza cu scorțișoară.
Gustarea de la ora 10: 200g struguri.

3
Prânzul: Salată de roșii și ardei grați (250 g) cu 2-3 lingurițe de ulei, fără sare, așezonată cu
mărar,pătrunjel, 200 g pere bine coapte.
Gustarea de după-amiază: 200 g portocale sau suc de portocale.
Seara: Salată de morcovi rași, pătrunjel, salată verde cu mărar, pătrunjel frunze, chimen și cu
douălingurițe de ulei și oțet sau suc de lămâie (total 250 de grame), 200 g de mere crude.
La culcare: un pahar de suc de portocale 200 g.
În cursul acestei zile este recomandat repausul la pat.
Un astfel de regim se va ține numai la indicația medicului.

Concluzii: Prin respectarea indicațiilor prezentate mai sus, se poate asigura vârstnicilor un confort
fizic cât mai satisfăcător.

Bibliografie:

1. Prof. dr, docent Mincu I. și Marinescu E (1984) -,,Alimentația rațională și sănătatea” Editura
Sport-Turism, București;
2. Prof. dr, docent Mincu I. în colaborare cu dr. Boboia B. și Asistent principal dietetică Vișinescu R.
(1973) - ,,Manual de dietetică pentru cadre medii”, Editura Medicală, București.