Definitie.

Hiperlipoproteinemiile sunt boli caracterizate prin cresterea

concentratiei plasmatice a colesterolului sau trigliceridelor. Ele realizeaza tablouri clinice de
hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, sau asocierea lor.

Pentru întelegerea acestor boli este necesara clarificarea notiunii de lipoproteine.

Lipoproteinele sunt molecule mari de lipide cuplate cu proteine (apoproteina). Reprezinta forma
circulanta a lipidelor. Se cunosc patru forme majore de lipoproteine: chilomicroni, lipoproteine
cu densitate joasa (L.D.L), lipoproteine cu densitate foarte joasa (V.L.D.L) si lipoproteine cu
densitate înalta. Hiperlipoproteinemiile reprezinta o anomalie biochimica, caracterizata prin
cresterea plasmatica a uneia sau a doua clase majore de lipoproteine. în geneza lor joaca rol
factorii genetici sau câstigati. Frecventa lor în tarile avansate economic este de 14,9% din
populatie. Exista o legatura strânsa între aceste boli si diferitele boli degenerative, în special
ateroscleroza. Combaterea lor prin diete este posibila. Dupa O.M.S., se deosebesc mai multe
tipuri de hiperlipoproteinemii:

- tipul I, chilomicronemia bazala,

- tipul Ia, hiper L.D.L. (în continuare vom folosi abreviatiunile)

- tipul lI, hiper L.D.L. + hiper V.L.D.L.

- tipul III, cu cresterea L.D.L. -tipul IV, hiper V.L.D.L.

- tipul V, chilomicronemia bazala + hiper V.L.D.L.

Aceste tipuri nu reprezinta o boala ci numai notarea modificarilor lipoproteinelor.

Importanta lor a crescut în ultimii ani, datorita cresterii frecventei, rolului aterogen demonstrat si
asocierii cu obezitatea, diabetul zaharat, pancreatita acuta, hiperuricemiile, guta, litiaza biliara si
artropatiile. în geneza lipoproteinelor joaca rol unele enzime dintre care cea mai importanta este
lipoproteinlipaza. Aceasta esterifica monogliceridele cu acizi grasi cu lant lung, formând
trigliceridele si esterifica colesterolul.

Forme clinice.

Hiperlipoproteinemia familiala tip I. Este o boala foarte rara (o anomalie

genetica). S-au izolat trei forme clinice: cu deficit de lipoproteinlipaza, cu deficit de apoproteina
si forma combinata. Clinic tabloul se contureaza din primii ani ai copilariei, cu dureri
abdominale, crize de pancreatita acuta cu amilazemie normala, xantoame eruptive, hepatos-
plenomegalie, dispnee si dementa. Biochimic trigliceridele ating valori foarte mari, iar
lipoproteinlipaza si apoproteina valori scazute. Trigliceridele pot sa scada apreciabil prin dieta cu
lipide de numai 20 g/zi.

Hipercolesterolemia familiala. Este o forma a hiperlipoproteinemiei familiale tip

Ha, cu cresterea L.D.L. plasmatica, transmisa genetic si care duce la aparitia precoce si severa a

1
aterosclerozei. Clinic apar depuneri de colesterol sub forma de xantoame tendinoase (tendo-nul
ahilian si membrul superior), xantoame tuberoase la cot, xantoame sub periostale la genunchi,
xantelasma si arc cornean. Ateroscleroza si complicatiile sale (moartea subita, infarctul
miocardic si cardiopatia ischemica), apar între 5 si 20 de ani. Uneori pot aparea sufluri de
stenoza aortica si alteori insuficienta cardiaca, poliartrita si tenosinovita. Biochimic,
colesterolemia este enorma, aproape de sase ori mai mare ca la normal. (> 650 mg%).

Hiperlipoproteinemia familiala tip III. Este o boala rara transmisa genetic. Apare
la adulti, în special la femei în menopauza, cu xantoame primare (palme galbene), si xantoame
tubo eruptive. Obezitatea si ateroscleroza sunt aproape întotdeauna prezente. Biochimic, se
constata hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie, care variaza în functie de dieta
hiperglucidica si hiperlipidica. Certitudinea diagnosticului o da deficitul de apoproteina E2 si de
cresterea apoproteinei E.

Hipertrigliceridemia endogena familiala (tip IV - V). Este frecventa si apare

înjurai vârstei de 30 de ani. Clinic apar xantoame eruptive pe fese si antebrate. Când valorile tri-
gliceridelor sunt foarte ridicate, apar crize de pancreatita acuta. Obezitatea apare când
hiperlipoproteinemia este de tip V. Bolnavii consuma excesiv alimente, în special glucide. Mai
târziu apare ateroscleroza cu complicatiile sale, diabetul zaharat si litiaza biliara. în tipul V,
cauzele pot fi hipotiroidia, diabetul decompensat, terapia cu anticonceptionale, alcoolul si
corticoterapia. Biochimic, trigliceridele sunt mult crescute. Analiza lipoproteinelor precizeaza
tipul.

Hiperlipoproteinemia familiala, tip V. Apare fie ca o varianta a formei

precedente, fie ca o forma independenta. De obicei apare la vârsta de 30 - 40 de ani, cu prezenta
sindromului chilomicronemic, asociat cu o neuropatie senzitiva si cu obezitate. Lipoproteinli-
paza este prezenta în toate cazurile de tip V.

Unele tipuri de Hiperlipoproteinemie, sunt secundare diabetului zaharat (tipul I,

III si V). Acestea apar în diabetul insulino dependent decompensat, cu sau fura cetoacidoza si
sunt reversibile dupa echilibrarea diabetului. In celelalte cazuri este numai o asociere între diabet
si hiperlipoproteinemie. Nu exista hiperlipoproteinemii secundare obezitatii. Totusi la aproape
40% dintre bolnavii cu diabet si aproape 30% dintre cei cu obezitate, se întâlneste si o forma de
hiperlipoproteinemie.

Legaturile cu ateroscleroza si rolul lor ca factor de risc vascular este sigur. Unele
studii arata chiar proprietatea predictiva, deci de a presupune aparitia unor localizari
aterosclerotice (cerebrala, cardiaca, periferica), în unele hiperlipoproteinemii. Nu exista o
certitudine totusi, deoarece hiperlipoproteinemia este frecvent asociata si cu alti factori de risc
vascular, iar în geneza aterosclerozei joaca rol si alti factori (agregarea plachetelor cu
trombogeneza, hipertensiunea arteriala etc).

2
 Tratamentul hiperlipoproteinemiilor, foloseste masuri dietetice, cultura fizica
medicala, medicatia hipolipidemianta si uneori terapia chirurgicala. Prezentam în continuare
regimul elaborat de clinica de boli metabolice si de nutritie (I. Mincu), pentru tipurile I si V.

Regimul de tipul I de dislipemie

(Hiperlipemia sensibila la lipide si Hiperchilomicronemii)

Scopul prescrierii:

Caracteristicile dietei:

- Scaderea lipidelor sanghine.

- Prevenirea aparitiei complicatiilor.

- NORMO sau HIPOCALORIC (în obezitate)

- NORMOPROTIDIC

- NORMOGLUCIDIC1) -HIPOLIPIDIC2)

- BOGAT ÎN VITAMINA A.

Lapte si derivate: Carne si peste:

- Lapte degresat, iaurt degresat, brânza de vaci slaba.

- Carne slaba de vaca, vitel, iepure, caprioara, peste slab: salau, lin lipen, lostrita,
biban, s.a. (se pregatesc fierte în apa, înabusite, la gratar, rasol).

INTERZISE: - Carnurile grase, de orice fel, mezelurile, viscerele,

afomaturile, conservele, pestele gras.

1 In cazul regimului hipocaloric (obezitate) se va limita aportul de glucide.

Cantitativ poate fi normolipidic în cazul folosirii trigliceridelor cu lant mediu din

2

punct de vedere cantitativ daca sunt tolerate (eventual la copii).

Oua:Se permite albusul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele,
zdrente la supa. Se poate permite 1-2 galbenusuri pe saptamâna, înlocuind carnea în cantitate
echivalenta d.p.v. al continutului în lipide.

Pâine:

- Se prefera cea intermediara sau integrara (200-250 g/zi) rece, veche de o

zi, pâine de secara, covrigi cu sare.

3
 Legume: PERMISE

INTERZISE: Dulciuri:

INTERZISE:Grasimi:

INTERZISE: Bauturi:

INTERZISE: Sodiu:

PERMISE:

■ Grisul, fulgi de ovaz, orezul, faina pentru legarea sosurilor.

■ Porumbul, meiul, pastele fainoase, preparate cu ou.

■ Cartofii (fierti, piureuri) morcovii, spanacul, loboda, laptucile, castravetii,

rosiile, ardeii, fasolea verde, mazarea verde, vinetele, conopida, varza acra, (se vor prepara ca
salate, piureuri, fierte a la grec).

■ Fasolea uscata, mazarea uscata, lintea, varza de Bruxelles, te-lina, ridichiile,

ciupercile, guliile (care produc meteorism).

- Toate (exceptând pe cele interzise) ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri,

compoturi.

■ Smochinele, curmalele, nucile, alunele, arahidele.

- Budinci (fara smântâna), tarte cu fructe, bezele, spume de albus, mereng, orez
cu lapte degresat, gelatine cu brânza de vaci slaba, sau cu fructe, spuma de gris, creme de amidon
fara ou.

- Toate preparatele cu ou, cremele, înghetatele, feuilletage-uri, prajiturile cu nuci,

migdale, alune. (Nuga, Marzipan), ciocolata, dulciurile, prajiturile preparate cu grasime.

- Max. 1-2 lingurite ca: uleiuri vegetale în completarea ratiei de lipide permisa (la
salate crude).

- în cazul utilizarii trigliceridelor cu lant mediu se poate utiliza o cantitate mai

mare daca bolnavul le suporta.

- Toate grasimile animale si cele modificate prin încalzire.

- Apele minerale, ceaiurile, de fructe si legume (cele permise) mustul.

- Bauturile alcoolice sub orice forma, ceaiul de menta.

- Permis în cantitate normala (daca nu sunt alte contraindicatii). .

4
 - Din fructe si legume. Se va asigura aportul de vitamina A din morcovi, creson,
spanac, caise, zmeura, afine, si eventual se va completa parenteral.

- Permise: aromatele: marar, patrunjel, tarhon, leustean, dafin, cimbru, nucsoara,

piper, boia, mustar, otet, vanilie, scortisoara, chimen, ceapa etc.

Bulionul degresat de carne sau peste slab la care se poate adauga putin orez bine
fiert, supele creme de legume, supe limpezi de legume, borsul de perisoare.

- Supele cu rântas, supele de carne grasa, sau de peste gras, toate supele sau
ciorbele ce contin adausuri prajite, conservele de supe.

- Nnumai cele preparate dietetic, fara grasime (se pot lega cu putina faina).

- Toate sosurile preparate cu rântas, grasime de orice fel, maionezele, sofranul etc.

- 5-6 pe zi (carnea si legumele vor fi repartizate la cel putin 2 mese, iar pâiea se va
repartiza la toate mesele).

- Scaderea lipidelor sanghine.

- Prevenirea aparitiei complicatiilor.

- NORMO sau HIPOCALORIC (în obezitate) -NORMOPROTIDIC

- NORMOLIPIDIC

- HIPOGLUCIDIC

Regimul în tipul IV de dislipidemie

(hipertrigliceridemia endogena. Lipemia indusa prin HC - Ahrens)

- Permise: laptele sub diverse forme (proaspat, iaurt, batut), brânzeturi (de vaci,
telemea, cas, s.a).

- Permise carnea de vaca, vitel, pasare, vânat. Pestele de diverse specii (preparate
fierte, înabusite, fripte, rasol etc).

- Permise proaspete, fierte, sau în preparate dietetice, în diverse preparate.

- Se va da în cantitate limitata (în functie de cantitatea de glucide permise)

intermediara, veche de o zi.

- Interzise (eventual se vor da în completarea ratiei de glucide permise, dar

limitat).

5
 - Cele cu 5% glucide: conopida, sparanghelul, laptucile, spanacul, papadia,
stevia, andivele, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, bamele, castravetii, fasolea verde, rosiile.

- Cele cu continut glucidic ridicat: morcovi, cartofi, ceapa, prazul, sfecla, telina,
varza de Bruxelles, leguminoasele uscate, hreanul etc. Vor fi permise numai în cantitate limitata,
în completarea ratiei de glucide admisa).

- în cantitate limitata în functie de cantitatea totala de glucide: pepenele verde,

coacazele, portocalele, grepfruit-urile, mandarinele, lamâile, afinele, merele, ciresele timpurii.

- Strugurii, prunele, bananele, curmalele, smochinele, perele pergamute etc.

- Cele preparate cu ou, fructele permise (spume, gelatine, bezele, înghetata s.a)
preparate fara zahar (cu zaharina).

- Toate dulciurile concentrate sub orice forma, dulceturile, prajiturile, torturile

etc.

Bauturi:

- Apele minerale, ceaiuri (cu zaharina) sucuri de fructe si legumele permise, lapte.

- Alcoolul sub orice forma.

- Normal (daca nu sunt alte contraindicatii).

Sosuri:

- Aromatele: marar, patrunjel, leustean, tarhon, dafin, cimbru, chimen, piper s.a

- Usturoiul, ceapa, hreanul, telina.

- Din alimentele permise:

- Bulion de carne, de peste, supe de legume, permise, ciorbe de diferite legume

permise, bors cu perisoare preparate dietetic - (ca în diabet) etc.

- Numai cele preparate dietetic (fara faina) si fara grasime prajita sau ceapa
prajita.

Orar mese: - 5-6 pe zi.

Indicatii speciale: