STUDIU PRIVIND DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SI CONFIRMAREA UNEI TOXIINFECTII ALIMENTARE PRODUSA DE

CLOSTRIDIUM BOTULINUM DIN PRODUS TRADITIONAL

URSACHI, C. *, CIRNATU, DANIELA **, NEAGOE, CORINA***, BOJIDAR D.D. *
* Universitatea Aurel Vlaicu , Arad
**Universitatea Vasile Goldis Arad, Catedra III, Disciplina Igiena
*** Laboratorul Sanitar Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor Arad

Rezumat
Clostridium Botulinum este un microorganism fascicular, sporogen, Gram- pozitiv, anaerob, care produce o neurotoxina puternica termolabila, responsabila de aparitia botulismului. Sunt
cunoscute 7 tipuri antigenic distincte de Cl botulinum: A, B, C- alfa, C- beta, D, E, F si G. Incidenta bolii este scazuta, dar susceptibilitatea inalta si rata crescuta a mortalitatii in cazul in care tratamentul
nu este instituit in timp util fac din botulism o problema de sanatate publica.
In mai 2007 , un focar de botulism la o familie din judetul Arad a fost notificat Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Arad de catre Autoritatea de Sanatate Publica Arad.
Examenele de laborator ( testul de neutralizare la soareci) au confirmat prezenta toxinei botulinice in alimentul suspicionat.
Particularitatea cazului care a facut obiectul studiului este alimentul incriminat in producerea bolii, jambonul de porc preparat traditional in gospodarie individuala.In majoritatea cazurilor,
contaminarea cu Cl. botulinum si producerea toxinei se datoreaza nerespectarii regulilor de igiena si a regimului de timp- temperatura in timpul prepararii. Este recomandabil ca fabricarea acestor produse
traditionale sa fie evitata in lunile cu temperaturi ridicate cand riscul elaborarii toxinei este considerabil crescut.
Cuvinte cheie: Clostridium botulinum, toxiinfectie alimentara, jambon

Introducere
In mai 2007 membrii unei familii din Arad au fost internati la Spitalul clionic de Boli Infectioase Arad pentru cu diagnosticul clinic de botulism, prezentand tulburari de vedere, greturi,
varsaturi, dureri abdominale, diaree. Ancheta epidemiologica a indicat ca sursa de imbolnavire alimente contaminate cu Clostridium botulinum. Examenele de laborator au confirmat prezenta toxinei
botulinice in produsele consumate de catre pacienti , sunca de porc preparata in gospodaria proprie dupa metoda traditionala.
Simptomatologia se datoreaz neurotoxinei proteice, termolabile, secretat n timpul cresterii bacteriene, sub forma unei protoxine slab virulente, care se transform in vivo n toxin activ, printr-o
actiune enzimatic. Toxina botulinic este substanta biologic cea mai toxic cunoscut (1 mg comtine 20 de milioane de doze letale pentru soarece). Locul ei de actiune este sinapsa colinergic a sistemului
nervos autonom (parasimpatic) si jonctiunea neuromuscular. Toxina blocheaz n mod specific si ireversibil transmisiunea neuromuscular, mpiedicndeliberarea acetilcolinei si interfernd cu miscrile
ionului de calciu. Toxina nu trece bariera hematocerebral, de unde lipsa afectrii sistemului nervos central. Toxina provoac leziuni de degenerescent n ficat, rinichi, nervi, leziuni n neuronii motori:
cromatoliz, vacuolizare, liza granulatiilor Nissl.

Materiale si metoda
Principiul metodei
Extractul obtinut din esantionul analizat a fost inoculat intraperitoneal unor grupe de soareci de laborator dupa cum urmeaza: o grupa a fost inoculata cu extract proaspat, o grupa a fost inoculata cu extract
care a fost supus unui tratament termic la 100 0C timp de 10 min, in timp ce altui grup i-a fost administrat un amestec de ser polivalent antibotulinic, urmat de monitorizarea animalelor timp de patru zile si
consemnarea simptomatologiei observate.
Material
NaCl 8,5% ,Ser anti botulinic monovalent tip A(1IAU10 IAU) , tip B (1IAU10 IAU),tip C (1IAU10 IAU) ,tip D (1IAU10 ), tip E (1IAU10 IAU) , tip F (1IAU10 IAU), ser
polivalent antibotulinic (1IAU10 IAU).
Soareci adulti de laborator.
Protocol de lucru
1.
20 grame din proba analizata au fost prelevate din portiuni diferite ale
6.
Din lichidul preparat in modul prezentat mai sus 2 soareci au fost
alimentului suspicionat, au fost omogenizate cu 40 ml solutie NaCl si
inoculati intraperitoneal cu 0,5 ml.
apoi lasate timp de 1 ora la temperatura camerei.
7.
In tubul de hemoliza 1 ml de supernatant obtinut la punctual 5 si 0,2 ml
2.
Solutia obtinuta a fost centrifugata timp de 30 minute la 3000 rotatii pe
de ser polivalent au fost tinute timp de 30 minute la 37 C.
minut.
8.
2 soareci au fost inoculati intraperitoneal cu 0,5 ml din amestecul
3.
Supernatatul a fost separate intr-un pahar conic de 100 ml.
obtinut la punctul 7.
4.
Din supernatant au fost inoculati intraperitoneal 2 soareci cu 0,5 ml.
9.
Toate animalele au fost tinute sub observatie timp de 4 zile.
5.
Intr-un tub de hemoliza, 2 ml de supernatant au fost adusi la punctul de
fierbere pentru 10 minute.
Analiza tipului de toxina
Soarecii inoculati au fost tinuti sub observatie timp de 4 zile. In 6 tuburi de hemoliza a fost introdus supernatant fluid .

In fiecare tub s-a introdus 0,2 ml ser antibotulinic de tip A, B,C,D,E si F .

Toate tuburile au fost termostatate 30 minute la 37C.

Din fiecare tub 2 soareci au fost inoculati intraperitoneal cu 0,5 ml fluid.

Rezultatea si discutii
Clostridium botulinum este un bacil strict anaerob, avnd doua forme - vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la factorii chimici si fizici:
ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore. Sporii botulinici sunt distrusi prin autoclavare la 120C timp de 15-30 minute.
Forma vegetativa n conditii anaerobe elimina una din cele mai puternice toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,
E,F,G). Botulismul este determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%). Botulotoxina este termolabila si la fierbere peste 10-15 minute este
distrusa. Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), n
intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele n mediul extern, unde va persista n stare sporulata. Trecerea sporilor n stare vegetativa
pe substraturi organice n conditii anaerobe, n special la temperaturi de 22-37C, este nsotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Om ul se contamineaza
ca si n alte toxiinfectii alimentare, prin produsele alimentare. Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita, salam,
cighiri) si a ciupercilor conservate n conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate imbolnavi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine,
piersici, caise si alte fructe si legume conservate n conditii casnice, peste sarat, afumat ori conservat n conditii casnice. Produsele alimentare conservate nu-si
schimba gustul, culoarea si mirosul sub actiunea toxinei botulinice. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, n
salamuri, carnea afumata, pestele preparate n conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se mbolnavesc toti cei care au
consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora au consumat portiunea infectata. Cazurile de botulism se nregistreaza mai frecvent primavara (aprilie, mai)
cnd se utilizeaza mai des produsele conservate.In cazul care a facut obiectul studiului nostru, produsul incriminat a fost sunca de porc cruda, sarata si afumata
preparata in casa, fara respectarea regulilor de igiena, ceea ce a condus la posibilitatea contaminarii cu Cl botulinum.Tehnologia de producere prin metoda
traditionala a suncii consta in imersionarea intr-o saramura cu concentratie de 8% pentru 2 saptamani,urmata de afumare timp de doua zile si uscare la
temperatura mediului ambient.De precizat ca in aprile mai 2007 perioada in care a fost preparata sunca, temperatura aerului a fost 18-24 C. De asemenea, s-a
constatat ca in central geometric al produsului si in apropierea osului sarea nu a penetrate creand astfel conditii favorabile dezvoltarii florei anaerobe.
In urma monitorizarii starii animalelor am constat:

Cei 2 soareci care au fost inoculati cu supernatant proaspat au murit dupa 4 respectiv 6 ore , aratand simptome clare de botulism.

Soarecii carora li s-a inoculat supernatant preparat termic au supravietuit.

Soarecii carora li s-a inoculat supernatant fluid si mixtura de ser polivalent au supravietuit.

Soarecii carora li s-a inoculat supernatant fluid si ser antibotulinic tip A, B, C, E si F au murit.

Soarecii inoculati cu supernatant fluid si ser antibotulinic tip D au supravietuit.

Interpretarea este urmatoarea:
Toxina botulinica este prezenta in proba analizata;
Toxina botulinica prezenta este de tip D

Concluzii
1.Nerespectarea regulilor de igiena la prepararea produselor alimentare din carne in gospodaria personala se constituie in risc de contaminare cu Cl. botulinum
2.Prepararea produselor traditionale in perioadele cu temperature ridicate trebuie evitata, deoarece se creeaza conditii favorabile dezvoltarii florei anaerobe si sintezei de toxine .