DISLIPIDEMIILE

Dislipidemia reprezintă un risc important pentru ateroscleroză și risc cardiovascular. Este

totalitatea tulburărilor cantitative şi calitative ale lipidelor plasmatice (CT, TG, HDLc).
Prevalenţa >30%.

Colesterolul total cuprinde fracțiile de lipoproteine: 60-70% LDL, 20-30% HDL și 10-15%
VLDL.
Colesterol Total ≤ 200 mg/dl

LDL se formează prin scindarea VLDL și este transportorul principal de colesterol din
organism. Valorile crescute sunt asociate cu risc de ateroscleroză.

HDL. Particulele de HDL conțin cele mai multe proteine dintre lipoproteine (rezervor de
apolipoproteine), sunt implicate direct în metabolismul lipidic. Principala apolipoproteina din
HDL este o proteină cu efect antiinflamator, antioxidant, care are rol și în îndepărtarea
colesterolului de pe pereții arteriali. Acest proces previne depunerea și oxidarea colesterolului
în artere. Este considerat protector cardiac, cât timp nu depășeste valori mai mari de 97 mg/dL.
HDLcolesterol ♂ ≥40-50 mg/dl / ♀ ≥ 50-60 mg/dl

Trigliceridele: Lipoproteinele bogate în TG sunt chilomicronii (particule mari care transportă

grăsimile alimentare din intestinul subțire către ficat și periferie) și VLDL, care sunt intens
aterogeni, prin activarea plachetară.
Valorile Trigliceridelor:
N ≤150 mg/dL
Ușor crescute – 150-199 mg/dL
Crescute – 200 – 400 mg/dL
Foarte crescute >500 mg/dL
Pacienții cu dislipidemii familiale au de obicei și hipertrigliceridemie, care reprezintă și un risc
crescut de pancreatită. TG împreună cu intoleranța la glucoză, HTA, HDL-c scăzut și LDL-c
crescut, fac parte din sindromul metabolic.
CLASIFICAREA DISLIPIDEMIILOR ÎN FUNCŢIE DE NATURA ANOMALIEI

Hipercolesterolemii
Genetice (primare, familiale):
• HC familială
• HC prin deficit de apoB100
• HC poligenică
Secundare:
• Hipotiroidism
• Sindrom nefrotic
• Colestază

Hipertrigliceridemii
Genetice (primare, familiale):
• Deficit de LPL
• Deficit de apo CII
• HTG familială
Secundare:
• DZ dezechilibrat,
• sindrom nefrotic, uremie,
• alcoolism,
• estrogeni,
• betablocante

Hiperlipidemii mixte:
Genetice (primare, familiale):
• Disbetalipoproteinemia (HLP familială tip III)
• Hiperlipidemia familială combinată
Secundare:
• Sindrom nefrotic
• Hipotiroidism
• Boală Cushing
• Diuretice
• DZ dezechilibrat
DIAGNOSTIC:
1. Tablou clinic
2. Aspectul serului sau plasmei
3. Dozarea CT, TG, HDLc
4. Calcularea LDLc
5. Alte metode (de cercetare)

Calculul LDLc/non HDLc

Formula lui Friedewald
(TG <400 mg%)
LDLc = CT – HDLc – TG/5 (mg%)
Calculul non-HDLc
(TG >400 mg%)
Non-HDLc = CT – HDLc

Metabolismul colesterolului
Sintetizat în ficat din acetoacetil CoA.
Intră în componența steroizilor: acizi biliari, hormoni sexuali, hormonii CSR, vitamina D
Nivelele serice legate de aportul alimentar de colesterol și grăsimi saturate

Grăsimi saturate
Influențează negativ profilul lipidic prin creșterea colesterolului seric.
Solide la temperatura camerei.
Derivate din grăsimi animale cu excepția uleiurilor “tropicale” (ex. palmier, cocos etc.)
Dieta tipică conține grăsimi saturate 12-14% din totalul caloriilor.
Surse: unt, smântână, brânză, carne, bacon, hot dog, produse prăjite.

Grăsimi nesaturate
Când înlocuiesc în dietă grăsimile saturate, scad nivelul colesterolului
Sunt lichide la temperatura camerei
Se găsesc mai frecvent în pește și plante
O dietă tipică are 7% din calorii provenind din acizi grași polinesaturați și 14-16% din acizi
grași mononesaturați

Grăsimi mononesaturate
Datele epidemiologice indică faptul că dieta Mediteraneană, bogată în acizi grași
mononesaturați, este asociată cu o incidență scăzută a bolilor cardiovasculare
Acidul oleic este principalul acid gras în acest context
Principalele surse:
Ulei de măsline și măsline
Ulei de rapiță
Nuci (pecan), migdale
Avocado
Există indicații că dietele ce conțin 30% grăsimi totale și > 15% grăsimi mononesaturate ajută
la menținerea unui nivel optim de HDL colesterol

Grăsimi polinesaturate
Acizi grași omega 6.
Acid linoleic ce se găsește în uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de porumb, floarea soarelui.
Acizi grași omega 3.
Acid alfa-linoleic ce se găsește în uleiul de rapiță și in, în produsele din soia și în nuci.
Acizii EPA și DHA găsiți în uleiurile de pește (somon, macrou, sardine) sunt eficiente în
scăderea nivelului trigliceridelor.
În doze mari (4-9g), acizii omega 3 pot scădea riscul CV prin reducea nivelului trigliceridelor.

Acizi grași trans

Formați prin hidrogenarea uleiurilor lichide în grăsimi. Sunt în stare solidă la temperatura
camerei.
Studiile sugerează că acizii grași trans cresc nivelul colesterolului total si LDL.
Aportul zilnic este estimat a fi de 2-4% din caloriile totale.
Sunt folosiți în industria alimentară pentru a crește perioada de valabilitate și pentru a
îmbunătăți gustul unor produse precum snack-uri, margarină, cartofi prăjiți, și produse coapte.
Pacienții ar trebui instruiți să verifice câtă grăsime trans sau ce cantitate de uleiuri vegetale
parțial hidrogenate conțin produsele pe care le cumpără.

Fibre solubile
Studiile recente indică o corelație invers proporțională între aportul de fibre solubile și riscul de
boală cardiovasculară
Nivelurile de colesterol total și LDL au fost diminuate în majoritatea studiilor, în timp ce
nivelurile de colesterol HDL și de trigliceride au rămas neschimbate
Un aport zilnic de 6 până la 10 g de fibre solubile este recomandat pentru pacienții cu
hipercolesterolemie în combinație cu o dietă cu un aport scăzut de grăsimi (low-fat)

Mecanism de acțiune
Fibrele solubile se atașează de sărurile biliare în tractul gastrointestinal
Colesterolul este extras din ser pentru sinteza acidului biliar lipsă
Crește sinteza acizilor grași cu lanț scurt prin fermentare în colon. Aceștia inhibă sinteza
hepatică a colesterolului
Asociate cu diete cu aport scăzut de grăsimi
ALIMENTE INTERZISE
• Carne și mezeluri grase
• Lapte integral, condensat, smântână,
• frișcă
• Telemea de oaie, cașcaval, brânză topită, swaitzer
• Unt, untură, seu, slănină, jumări
• Supe, ciorbe grase
• Maioneză, sosuri cu unt
• Cartofi prăjiți
• Condimente iuți
• Murături
• Zahăr și produse zaharoase
• Produse de cofetărie și patiserie
• Alune, arahide, nuci
• Băuturi alcoolice

Cauze de răspuns indecvat:

• Complianță scăzută la dietă
• Perioadă insuficientă pentru adaptarea la noua dietă sau pt scăderea în greutate
• Hipercolesterolemie severă
• Non-responder
• Dietă inadecvată

Strategii de îmbunătățire a complianței

• Evaluarea dietei de bază
• Explicarea motivelor pentru care trebuie intervenit
• Stabilirea unor ținte realiste
• Oferire de materiale informative
• Dezvoltarea unei diete adaptate la stilul de viață al pacientului
• Alimente gustoase, nutritive dar sărace în colesterol și grăsimi saturate
• Metode de a face schimbarea
• Urmărire
• Încurajare
• Reevaluare
ALIMENTE RECOMANDATE:
Mod de gătire: cuptor (înăbuşit), fiert, grătar sau grătar lateral, aburi, crud.
Legume permise:
· Fără restrictie- Broccoli, varza Bruxelles, sparanghel, ardei gras, varza, castraveţi,
spanac, dovlecel, roşii, salată verde, pătrunjel verde şi fasole verde, praz, gulii, conopida, napi,
ridichii, vinete, andive, anghinare, ciuperci, urzici, salata rucolă, ştevie, anghinare, loboda, alge
marine
· 250 gr morcovi, ţelina, ceapă, cartofi, cartofi dulci, avocado (la 2 zile)
· 80 gr hrişcă, sau orez (de preferat integral sau negru)
· 30 gr cereale integrale (porumb, orz, ovăz etc), usturoi după gust, măsline (cam 10 buc)
· Pâine: Benecol (pt scăderea Colesterol - Dobrogea) 4 felii/zi sau grâu întreg / secară/
maia - 2 felii/zi maxim
Produse animale permise:
· Ouă bio fierte tari – 2/ săptămână (dimineaţa)
· Lactate: 150 gr/zi brânză, slabă, dietetică, telemea dietetică
· Carne slabă: 200 gr la 2-3 zile (pui, curcan, muşchi vită)
Peste:
· Max 400 gr păstrăv, biban, macrou, hering, sardine, dorada, starvid, merlucius, ştiucă,
salău, cod)
· TON în ulei de măsline sau în suc propriu
· 200 gr somon, creveţi, scoici sau alte fructe de mare
· 130 gr - peste gras (morun, nisetru, crap gras, somn, scrumbie)
· 30 gr – icre (ocazional)

Fructe:
grapefruit sau pepene roşu şi galben, mere, afine, coacăze, zmeură, mandarine, căpşuni, fragi,
corcoduşe, cireşe de mai, mandarine, caise, piersici, kiwi, ananas, mure, gutui, vişine, nectarine,
pere, cireşe dulci, rodii,
· 80 gr/zi prune, struguri, banana, curmale, smochine, stafide
· 30 gr max nuci, alune, migdale, arahide – 2/sapt