LP 3.

DOZAREA COLESTEROLULUI TOTAL SERIC

Colesterolul este un alcool monohidroxilic policiclic nesaturat care se prezintǎ sub formǎ de
cristale albe, insolubile în apǎ, acizi şi baze şi solubile în solvenţi organici ca: eter, benzen, cloroform.
Este principalul sterol din organism, reprezentând 2g/kg greutate corporalǎ. Este prezent în toate
ţesuturile organismului, sub formǎ liberǎ sau esterificatǎ; se gǎseşte mai ales în creier, mǎduva spinǎrii,
piele, uleiuri de peşte şi lanolinǎ. La nivelul plasmei este distribuit astfel: 60% în LDL, 20% în
HDL,15% în VLDL şi 5% în chilomicroni.
Organismul uman poate sintetiza colesterolul mai ales în ficat şi în partea corticalǎ a glandelor
suprarenale, sinteza lui pornind de la acetil-CoA.
Colesterolul seric cuprinde douǎ fracţiuni: liberǎ (20-30%) si esterificatǎ (70-80%).
O alimentaţie normalǎ conţine cantitǎţi importante de steride (1,5-1,8g/zi); cea mai mare parte a
colesterolului se gǎseşte sub formǎ liberǎ.Variaţiile colesterolului sunt paralele cu cele ale lipidelor totale, dar
colesterolul nu prezintǎ variaţii diurne semnificative.

 Rolurile colesterolului:
1. Participa la formarea membranelor celulare si a lipoproteinelor;
2. Combinandu-se cu saponinele, anihileaza actiunea lor hemolitica;
3. Este antitoxic si antihemolitic.
4. Sub forma de esteri, reprezinta un protector al epidermei.
5. Tot sub forma esterificata, se gaseste si pe peretii interni ai arterelor in ateroscleroza;
6. Este precursorul structural al vitaminei D antirahitice, al acizilor biliari, al hormonilor steroizi si cei ai
corticosuprarenalei.
7. Este un component major al LDL care transporta colesterolul esterificat de la ficat la tesuturi pentru a
fi stocat; HDL transporta colesterolul de la tesuturi la ficat pentru a fi catabolizat.

Scopurile determinǎrii colesterolului seric:

1. evaluarea riscului pentru aterosclerozǎ şi boli cardiovasculare;
2. screeningul tulburǎrilor metabolismului lipidic;
3. diagnosticarea afecţiunilor hepatice, pancreatitelor, sindromului nefrotic, hiper- sau hipotiroidismului.

Dozarea colesterolului total din ser (metoda Lieberman-Buchard) – metoda colorimetrica

Principiul metodei: Serul este tratat cu un amestec de acid acetic, anhidridǎ aceticǎ şi acid sulfuric. În aceste
condiţii, colesterolul se deshidrateazǎ şi rezultǎ un cmpus cu un sistem polienic puternic cromofor în mediu
acid; este un compus de culoare verde, fotometrabil la λ=610 nm. Intensitatea culorii compusului format este
direct proporţionalǎ cu concentraţia colesterolului din proba analizatǎ.
Se omogenizezǎ şi se lasǎ eprubetele timp de 10’ la 25oC.
Se omogenizeazǎ pânǎ ce se dizolvǎ precipitatul format.
Se citesc extincţiile probei şi standardului faţǎ de martor la λ=625nm.
Calcul: EP/ES x 250 = mg colesterol/dl ser.
Valori de referinţǎ: 170-220mg/dl ser.
Variaţii fiziologice:
 la naştere, valoarea colesterolului seric este scǎzutǎ şi ea începe sǎ creascǎ dupǎ câteva ore sau la
câteva zile;
 valorile lui variazǎ în funcţie de vârstǎ, sex, rasǎ, alimentaţie, echilibru neuroendocrin, profesie,
fumat,stres.Datoritǎ triadei hipercolesterolemie-hiperbetalipoproteinemie-aterosclerozǎ, în ultimii ani
s-a acordat o atenţie deosebitǎ studiului factorilor care modificǎ valorile colesterolului.

1
  Factorii care determina cresterea colesterolului sanguin sunt:
a. Abuzurile alimentare – in special, grasimile concentrate de origine animala si dulciurile rafinate;
b. Factorii ereditari: fondul genetic este si el foarte importante. In ultimele 4-5 decenii, exista
numeroase studii referitoare la interelatia dintre nutritie si starea de sanatate a organismului, durata
si calitatea vietii, bolile degenerative si cancer.
c. Stresul psihic: conditiile de viata sresante prezinta un ridicat risc aterogen. Rezultatele si efectele
variaza in functie de tipul de personalitate si de capacitatea indivizilor de a reactiona la stresorii
din mediul inconjurator.

 Implicaţii ale valorilor anormale

Valorile recomandate sunt sub 200mg/dl ser.
Valorile între 200-240mg/dl ser sunt valori de graniţǎ şi cu risc pentru afecţiuni coronariene.
Valori peste 240mg/dl ser indicǎ un risc crescut pentru boli cardiovasculare şi necesitǎ investigarea
completǎ a tabloului lipidic şi prescrierea unui tratament.
 Semnificaţie diagnosticǎ:
a) Hipercolesterolemii apar în:
 aterosclerozǎ, boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate;
 hipercolesterolemie familialǎ (I), hipotiroidism, icter obstructive;
 pancreatitǎ, ictere prin retenţie, sindrom nefrotic, mixedem;
 ateromatozǎ, diverse xantomatoze;
 intoxicaţii cu fosfor, tetraclorurǎ de carbon, alcool, morfinǎ;
 sarcinǎ.

a) Hipocolesterolemii apar în:

 reducerea absorbţiei colesterolului la nivelul tubului digestiv;
 boli hepatice; anemie, infecţii, stress, terapie cu antibiotice;
 infecţii bacteriene: tuberculozǎ, difterie, leprǎ, febrǎ tifoidǎ;
 hemopatii severe: anemia Biermer, anemia pernicioasǎ, boala Hodgkin, maladia Kahler.
 afecţiuni genetice: boala Tangier, abetalipoproteinemia.
 Raportul colesterol esterificat/colesterol total normal este între 0,65-0,75.
Valorile scǎzute sunt asociate cu prezenţa cancerului de colon.
Valorile colesterolului prezintǎ interes practic pentru diferenţierea şi prognosticul icterelor, bolilor
cardiovasculare, obezitǎţii.

Nivele de decizie pentru colesterol

Colesterol (mg/dl)
LDL HDL Total LDL/HDL
Nivel dorit/risc scazut <130 >60 <200 0,5-3,0
Nivel de granita/risc moderat 130-159 35-60 200-239 3,0-6,0
Nivel crescut/risc crescut >160 <35 >240 >6,0
In exprimarea valorilor colesterolului si a trigliceridelor in vederea evaluarii riscului coronarian,
se recomanda atat repetarea analizelor, cat si monitorizarea dietei si a eficientei tratamentului
hipolipemiant.

2
 HDL-COLESTEROLUL

HDL (lipoproteinele cu densitate ridicata) reprezinta un grup de lipoproteine sintetizate si secretate de

hepatocite.
HDL detin un rol important in metabolismul colesterolului, participand la transportul acestuia din
tesuturile extrahepatice catre ficat pentru catabolizare si excretie. Impreuna cu LDL, participa la mentinerea
nivelului colesterolului celular.
Concentratiile HDL-colesterolului si apolipoproteinei-A sunt factori de risc pozitiv in
ateroscleroza. Pacientii cu nivele ridicate ale HDL-C sunt protejati, avand un risc scazut de a face
ateroscleroza.
 Scopurile dozarii HDL-colesterolului:
 evaluarea riscului de boli coronariene;
 diagnosticul hiperlipoproteinemiilor;
 monitorizarea dislipidemiei diabetice.

Valori de referinta
Interpretare Valori (mg/dL)
Normal >40
Factor >60
protector

 Valori crescute ale HDL se intalnesc in urmatoarele situatii:

 Efort fizic
 Consum moderat de alcool (pana la 20g alcool pur/zi)
 Tratamentul cu insulina
 Utilizare de estrogeni pe cale orala
 Indivizi cu anomalii genetice din familii de longevivi
 Se coreleaza cu valori reduse ale trigliceridelor

Valori de alerta clinica: valorile < 40 mg/dl se asociaza cu risc crescut de boala coronariana.
In schimb, scaderea HDL sub 32 mg/dl la barbati si sub 38 mg/dl la femei creste riscul de cardiopatie
coronariana. Pentru fiecare scadere cu 1 mg/dl a HDL-C, riscul de cardiopatie coronariana creste cu 2-3%.

LDL- COLESTEROLUL
LDL-colesterolul este implicat în transportul colesterolului către țesuturi, în principal în
sistemul arterial, ceea ce explică incidența crescută a aterosclerozei și a bolii coronariene la pacienții cu
niveluri serice crescute ale acestui parametru biochimic.
Determinarea LDL-colesterolului este specifică pentru estimarea riscului cardiovascular și stabilirea
tratamentului adecvat.
În condiții fiziologice, raportul LDL-colesterol / HDL-colesterol este de 2,9 la femei și 3,3 la
bărbăți. Riscul dezvoltării unei boli coronariene crește semnificativ, dacă valoarea acestui raport depășeste
3,5 la femei și 3,8 la bărbați.

3
 Valorile de referinta pentru adulti
Optim <100 mg/dl ser
Optim la limită 100-129 mg/dl ser
Borderline crescut 130-159 mg/dl ser
Crescut 160-189 mg/dl ser
Foarte crescut ≥190 mg/dl ser

Semnificatie diagnostica:

Creșteri: hipercolesterolemie familială (tip II-a), hiperlipoproteinemiile II-b și III, dieta bogată în colesterol
și grăsimi saturate, hipotiroidism, sindrom nefrotic, colestază, insuficiență renală cronică, porfirie, anorexie
nervoasă.

Scăderi: hipo-/abetalipoproteinemie, hipertiroidism, anemii cronice, afecțiuni hepatocelulare severe, stres

acut, boli inflamatorii articulare, afecțiuni pulmonare cronice.