Formule si functii in Excel

Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor

numerice, efectuand urmatoarele operatii:
- calcularea de sume pe linii ai coloane cu instrumentul
AutoSum;
- calcularea de totaluri pe linii ai coloane;
- construirea de formule pentru efectuarea de calcule;
- copierea de formule cu AutoFile;
- efectuarea de calcule matematice: scaderi, impartiri,
inmultiri ai
  ridicari la putere;
- modificarea latimii coloanelor;
- mutarea ai copierea celulelor;
- inserarea ai atergerea de randuri ai coloane.

Utilizarea functiilor in EXCEL

O celula poate contine text, numere, formule sau functii

predefinite, cu ajutorul carora se efectueaza calcule matematice
ai logice, prelucrari de text sau cautari de informatii.
Functiile sunt dependente de una sau mai multe variabile
numite argumente, ce sunt separate prin virgula ai marginite de
paranteze. Argumentele pot fi optionale sau obligatorii ai sunt de
urmatoarele tipuri:

Argument Tipul Argument Tipul

argumentului argumentului
text text serial – numar
 number
value valoare logical logic
num numeric orray matrice
reference referinta de
celula

Exista doua zone de ecran de unde se pot genera functii:

 bara de instrumente STANDARD;

 bara de formule.

Tipurile de functii continute de EXCEL sunt:

a. FUNCTII referitoare la baze de date ai administrarea

listelor;
b. Functii referitoare la data ai timp;
c. Functii financiare;
d. Functii informationale;
e. Functii logice;
f. Functii de cautare ai de referinta;
g. Functii matematice-inginereati;
h. Functii statistice;
i. Functii referitoare la text;
j. Functii trigonometrice.

a. Functii referitoare la baze de date ai administrarea

listelor
Argumentele acestor functii sunt: baza de date, camp ai
criteriu. Functii sunt:
Nr
FuncTII Efectul functiei
crt

1. DAVERAGE Calculeaza media numerelor din campul

(baza de date, indicat al bazei de date, care respecta
camp, criteriu) criteriul dat. Exemplu: DAVERAGE
(B12:H534), “Zile”, Criteriu. Vanzari);
argumentul baza de date se afla in
domeniul B12:H534, campul caruia i se
calculeaza media are titlul Zile, iar
criteriul se gaseate intr-un domeniu cu
numele Criteriu. Vanzari. Atunci cand se
utilizeaza un titlu de coloana pentru
argumentul camp, trebuie pus intre
ghilimele.
2. DCOUNT (baza Numara inregistrarile numerice din
de date, camp, campul bazei de date care satisfac un
criteriu) criteriu. Daca argumentul camp este
omis, sunt numarate toate inregistrarile
din baza de date care satisfac criteriul.
3. DCOUNT (baza Numara celulele care au continut unul
de date, camp, din campul bazei de date, pentru acele
criteriu) inregistrari care satisfac un criteriu.
4. DGET (baza de Extrage din baza de date o singura
date, camp, inregistrare care respecta un criteriu.
criteriu)
5. DMAX (baza de Este gasit numarul maxim din campul
date, camp, bazei de date, pentru inregistrarile care
criteriu) respecta un criteriu.
6. DMIN (baza de Este gasit numarul minim din campul
date, camp, bazei de date, pentru inregistrarile care
criteriu) respecta un criteriu.
7. DPRODUCT Inmulteate toate valorile din campul
(baza de date, bazei de date pentru inregistrarile care
camp, criteriu) respecta un criteriu. Functia este similara
cu SUM ( ), cu diferenta ca valorile sunt
inmultite, nu adunate.
8. DSTDEV (baza Calculeaza abaterea standard a unui
de date, camp, eaalon de date, pe baza numerelor dintr-
criteriu) un camp al bazei de date, pentru
inregistrarile care respecta un cirteriu.
9. DSTDEVP (baza Calculeaza abaterea standard a intregului
de date, camp, set de date, pe baza numerelor dintr-un
criteriu) camp al bazei de date, pentru
inregistrarile care respecta un criteriu.
10 DSUM (baza de Insumeaza toate numerele dintr-un camp
. date, camp, al bazei de date, pentru inregistrarile
criteriu) care  respecta un anumit criteriu.
11 DVAR (baza de Calculeaza abaterea estimata (sau se
. date, camp, abate un eaantion de la medie) a unui
criteriu) eaantion de date, pe baza numerelor
dintr-un camp al bazei de date, pentru
inregistrarile care respecta un criteriu.
12 DVARP (baza de Calculeaza abaterea intregului set de
. date, camp, date, pe baza numerelor dintr-un camp al
criteriu) bazei de date, pentru inregistrarile care
respecta un criteriu.
13 SUBTOTAL Calculeaza o suma partiala pentru o lista
. (baza de date, sau pentru o baza de date.
camp, criteriu)
 b. Functii pentru data ai timp
Programul Excel inregistreaza valorile de tip data ai ora ca
numere seriale, avand posibilitatea sa numere zilele care au
trecut de la inceputul anului 1900.
Argumentele de tip data ai ora se pot introduce utilizand
formatele (10/12/98 sau  9-Sep-98). Functiile uzuale pentru data
ai timp sunt:

Nr
crt Functia Efectul functiei

1. DATE (an, luna, zi) Returneaza numarul serial pentru

data specificata.
2. DATEVALUE (data- Executa corectia datei introduse
text) ca text in numar serial. Exemplu:
DATEVALUE ("24-Dec-96")
returneaza 35423.
3. DAY (numar-serial) Converteate un numar-serial intr-
un numar de zile ale lunii, in
intervalul 1 ai 31.
4. DAYS360 (data- Afiaeaza numarul de zile scurs
inceput, data-sfarait, intre data-inceput ai data-sfarait.
metoda)
5. EDATE (data-inceput, Afiaeaza numarul serial al datei
luni) situate la un numar de luni fata de
data-inceput. Formateaza
 continutul celulei ca numar. Este
o functie utila pentru calcule de
imprumuturi.
6. EOMONTH (data- Furnizeaza numarul serial al
inceput, luni) ultimei zile a lunii din data situata
la luni fata de data-inceput.
7. HOUR (numar-serial) Orele sunt parti fractionare ale
unei zile exprimate ca numar
serial.
8. MINUTE (numar- Returneaza numarul de minute
serial) dintr-un numar-serial.
9. MONTH (numar- Converteate valoarea numar-serial
serial) intr-un numar de luni (intre 1 ai
12).
10. NETWORKDAYS Furnizeaza numarul de zile
(data-inceput, data- lucratoare dintre data-inceput ai
sfarait, vacanta) data-sfarait.
11. NOW ( ) Calculeaza numarul serial al datei
ai orei date de ceasul intern al
calculatorului.
12. SECOND (numar- Returneaza numarul de secunde
serial) (intre 0 ai 59) din partea
fractionara a unui numar-serial.
13. TIME (ora, minut, Calculeaza numarul serial
secunda) corespunzator numarului de ore,
minute ai secunde indicate.
14. TIMEVALUE (timp- Converteate o valoare de tip ora
text) in numar serial.
15. TODAY ( ) Calculeaza numarul serial
corespunzator datei din sistem.
16. WEEKDAY (numar- Valoarea numar-serial este
serial, tip-returnat) convertita intr-o zi a saptamanii.
Rezultatul este un numar intre 1
(duminica) ai 7 (sambata).
17. YEAR (numar-serial) Converteate valoarea numar-serial
in numarul unui an.
18. YEARFRAC (data- Furnizeaza fractia anului dintre
inceput, data-sfarait, data-inceput ai data-sfarait.
baza)

c. Functii financiare

Nr
cr
Functia Efectul functiei
t

1. FV (dobanda, Calculeaza valoarea viitoare pentru o serie

uper, plata, vp, de incasari provenite din plati egale facute
tip) intr-un numar de perioade uper, cu o
anumita dobanda considerata. O suma
globala, vp, poate fi investita la inceputul
operatiei.
2. IPMT Calculeaza profitul din plata unei rente. Se
(dobanda, per, poate utiliza pentru a determina dobanda la
uper, vp, vv, o ipoteca intr-o perioada per din intervalul
tip) uper.
3. IRR (valori, Furnizeaza rata interna a randamentului
estimare) pentru seria de beneficii nete plus
amortizari din estimare.
4. MIRR (valori, Calculeaza rata intera modificata a
rata-finantare, randamentului din seria de beneficii nete
rata- pozitive sau negative din airul de valori.
reinvestire)
5. NPER Calculeaza numarul de perioade necesare
(dobanda, pentru a crea unitatea specifica prin
plata, vp, vv, argumentele date.
tip)
6. NPV Calculeaza valoarea neta prezenta din seria
(dobanda, de beneficii aflate in airul sau matricea
valoare 1, valoare 1, valoare 2 etc., fiind dat un rabat
valoare 2, ...) egal cu dobanda.
7. PMT Calculeaza platile periodice pentru diferite
(dobanda, tipuri ai viitoare valori ale investtiei, fiind
uper, vp, vv, date dobanda investitiei, termenul (uper) ai
ltip) valoarea prezenta (vp).
8. PPMT Calculeaza principala portiune a unei plati
(dobanda, per, facuta pentru o investitie amortizata.
uper, vp, vv,
tip)
9. PV (dobanda, Calculeaza valoarea curenta a unei serii de
uper, plata, vv, beneficii nete plus amortizari in valori
tip) plata egale, facute timp de uper cu o
dobanda constanta.
 d. Functii informationale

Nr
cr
Functia Efectul functiei
t

1. CELL (tip-info, Sunt returnate informatii despre

referinta) continutul celulei active sau despre
celula indicata prin referinta.
2. COUNTBLANK Se executa numararea celulelor goale
(domeniu) dintr-un domeniu.
3. ERROR.TYPE Furnizeaza un numar depinzand de tipul
(val-eroare) de eroare din celula referita de val-
eroare.
4. INFO (tip-text) Furnizeaza informatii despre sistemul
de operare ai variabilele de mediu
corespunzatoare acestuia.
5. ISfunction Mediul EXCEL are 11 functii prin
(valoare) intermediul carora se poate determina
daca o celula verifica unele conditii.
Rezultatul returnat este o valoare logica
de tip TRUE sau FALSE.
6. N (valoare) Transforma o valoare intr-un numar.
7. TYPE (valoare) Determina tipul de continut al unei
celule, returnand un cod corespunzator:
Valoare Rezultat
Numar 1
Text 2
 Valoare logica 4
Formula 8
Valoare de tip eroare 16
Matrice 64

e) Functii logice

Nr
cr
Functia Efectul functiei
t

1. AND (logic Reuneate conditii.

1, logic
2, ...)
2. FALSE ( ) Returneaza intotdeauna valoarea logica
FALSE.
3. NOT (logic) Inverseaza valoarea de adevar a argumentului
logic de la TRUE la FALSE sau de la FALSE
la TRUE.
4. OR (logic 1, Reuneate conditiile de testare: returneaza
logic 2, ...) TRUE daca cel putin unul din argumentele
logice este TRUE ai FALSE atunci cand toate
sunt false.
5. TRUE ( ) Furnizeaza intotdeauna valoarea logica
TRUE.
 f) Functii de cautare ai referinta

Nr
cr
functia Efectul functiei
t

1. AREAS (referinta) Furnizeaza numarul de zone de

referinta.
2. CHOOSE (num-index, Seteaza dintr-o lista o valoare
valoare 1, valoare 2, ...) care corespunde unui num-
index.
3. COLUMN (referinta) Furnizeaza numarul de coloan
a celulei cu o anumita referinta.
4. COLUMNS (matrice) Returneaza numarul de coloane
dintr-o matrice.
5. TRANSPOSE (matrice) Efectueaza operatia de
transpunere a matricei curente.

g) Functii matematice

Nr
crt Functia Efectul functiei

1. ABS (numar) Furnizeaza valoarea absoluta a unui

numar.
2. CEILING (numar, Produce rotunjirea unui numar pana
semnificatie) la nivelul de semnificatie indicat.
3. COMBIN (numar, Produce combinarea elementelor,
numar-abs) fara a avea importanta ordinea
acestora.
4. CONTIF (domeniu, Numara celulele dintr-un domeniu
criteriu) al caror continut satisface un
criteriu.
5. EVEN (numar) Rotunjeate un numar pana la o
valoare para superioara.
6. EXP (numar) Calculeaza exponentiala numarului,
functia inversa este LN ( ).
7. FACT (numar) Calculeaza factorialul unui numar.
8. FLOOR (numar, Rotunjeate in jos un numar pana la
semnificatie) nivelul de semnificatie indicat.
9. INT (numar) Rotunjeate un numar pana la cea
mai apropiata valoare intreaga.
10 MDETERM Calculeaza determinantul unei
. (matrice) matrice.
11 MINVERSE Calculeaza inversa unei matrice.
. (matrice)
12 MMULT (matrice 1, Efectueaza inmultirea a doua
. matrice 2) matrice.
13 MOD (numar, Calculeaza restul (modulul) unui
. divizor) numar impartit la divizor.
14 POWER (numar, Efectueaza ridicarrea unui numar la
. putere) o putere.
15 RAND ( ) Furnizeaza un numar zecimal
. aleator intre 0 ai 1.
16 SIGN (numar) Va furniza 1 daca numarul este
. pozitiv ai –1 daca este negativ.
17 SQRT (numar) Extrage radacina patrata dintr-un
. numar.
18 SUMIF (domeniu, Calculeaza suma continutului
. criteriu, domeniu- tuturor celulelor dintr-un domeniu,
suma) care verifica un criteriu.

h) Functii statistice

Nr
cr
Functia Efectul functiei
t

1. AVERAGE Calculeaza media argumentelor.

(numar 1, numar
2, ...)
2. COUNT (valoare Efectueaza numararea elementelor
1, valoare 2, ...) numere din argumente.
3. COUNTA Efectueaza o numarare a elementelor
(valoare 1, valoare valoare. Functia COUNTA ( ) numara
2, ...) ai valori de tip text.
4. GROWTH (date- Calculeaza curba de createre
y, date-x, noi-x, exponentiala care se potriveate cel mai
const) bine datelor continute in domeniul date-
x ai date-y.
5. VAR (numar 1, Calculeaza o estimare a variatiei unei
 numar 2, ...) populatii de la un eaantion dat ca
argument.

i) Functii text

Nr
cr Functia Efectul functiei
t

1. EXACT (text Se compara valorile text 1 ai text 2.

1, text 2)
2. LEN (text) Calculeaza numarul de caractere din text.
3. TRIM (text) Aterge toate blancurile din text, astfel incat
intre cuvinte sa ramana cate un singur
spatiu.
4. UPPER (text) Transforma in majuscule toate caracterele
din text.

j) Functii trigonometrice

Nr
cr Functia Efectul functiei
t
1. SIN (numar); COS Calcuelaza functia
(numar); TAN (numar) trigonometrica a unui numar de
radiani.
2. ASIN (numar); ACOS Calculeaza inversul functiei
(numar); ATAN (numar) trigonometrice.

Student Nota
Nume 1 6
Nume 2 8
Nume 3 9 Indicatori de tendinta centrala
Nume 4 10
Nume 5 5 a) mediana 8,00
Nume 6 2 b) modul 6,00
Nume 7 6 c) media 6,88
Nume 8 9
Nume 9 8
Indicatori de forma

a) Boltire 0,14
b)Asimetri -0,93

Indicatori de dispersie IMPRASTIERII

a)Abatere individuala -0,88

1,13
 2,13
3,13
-1,88
-4,88
-0,88
2,13
sintetici 1,13

b)Abatere standard( deviatia

standard) 2,50

c)Varianta *(dispersia) 6,25

PRocesare de text

Primii pasi in procesarea text

Deschiderea unei aplicatii de procesare de text
Pentru a porni aplicatia de procesare de text - Microsoft Word –
deschideti meniul Start si din optiunea Programs alegeti iconita
Microsoft Word.
 Daca exista pe desktop o iconita Word, porniti aplicatia prin
dublu clic pe acea iconita.

Structura ferestrei Microsoft Word se aseamana cu cea a

ferestrelor sistemului de operare Windows: contine bara de
titlu, bara de meniuri, bara de stare, bare de derulare si
suprafata de lucru.
Deosebit fata de alte ferestre este faptul ca are mai multe bare
de instrumente.
Deschiderea unui document existent – modificare si salvare
Ca sa deschideti un document existent, alegeti optiunea Open
din meniul File, sau efectuati un clic pe iconita Open din bara de
instrumene.
Din caseta de dialog ce se deschide, selectati fisierul dorit.
Daca fisierul se gaseste in alta parte decat in folderul care se
deschide, atunci se foloseste sectiunea Look In pentru a selecta
locatia fisierului dorit. Pentru a deschide fisierul se efectueaza
dublu click pe el sau se selecteaza cu un clic de stanga si se
apasa butonul Open.

Deschiderea mai multor documente

Pentru a deschide mai multe documente in acelasi timp, din
casuta de dialog Open se selecteaza fisierele care se doresc si se
apasa butonul Open.
Selectarea se poate face in doua moduri. Daca fisierele se afla
intr-un bloc continuu, atunci se selecteaza primul document, se
apasa tasta Shift si se selecteaza ultimul document, dupa care
se apasa butonul Open.
Daca fisierele nu se afla intr-un bloc continuu, atunci se apasa
tasta Ctrl si cu mouse-ul se selecteaza fisierele dorite, dupa care
se apasa butonul Open.

Pentru a muta intre doua sau mai multe documente, comutati

intre ferestrele corespunzatoare acelor documente.

Deschiderea unui document nou si salvarea acestuia

In momentul in care se deschide Microsoft Word, apare in mod
automat un document nou. Ca sa deschideti, totusi un alt
document nou, alegeti optiunea New din meniul File, prin
combinatia de taste Ctrl+N sau prin clic pe icoana New din bara
satandard de instrumente.

.
Dupa ce ati lucrat in documentul nou, pentru ca datele
introduse de dumneavoastra sa fie stocate pe disc, trebuie sa
salvati. Alegeti optiunea Save din meniul File, sau apasati
simultan tastele Ctrl+S. Se va deschide o caseta de dialog, in
care veti stabili locatia unde se va salva fisierul si veti da nume
acestuia.

Inchiderea unui document

Pentru a inchide programul Word se apasa icoana Close din
partea dreapta sus a ferestrei. Daca nu este salvat documentul,
va apare o caseta de dialog in care veti fi intrebati daca doriti sa
salvati schimbarile aparute in document. Dati Yes daca vreti sa
salvati datele, No daca nu - daca dati No, datele introduse dupa
ultima salvare se vor pierde, si Cancel, ca sa anulati comanda si
sa ramaneti in continuare in program.
Pentru a salva documentul pe o discheta, se alege comanda
Save As din meniul File. Se va deschide o casuta de dialog
asemanatoare cu cea Save.
Se efectueaza click pe sageata in jos in partea dreapta din
dreptul numelui directorului unde se salveaza in mod implicit,
My Documents, a sectiunii Save As si din meniul derulant care
apare se selecteaza 3½ Floppy (A).

Se introduce un nume fisierului si se apasa butonul Save.

Salvarea documentelor sub un alt nume sau in alt format
Tot cu ajutorul functiei Save As din meniul File se poate stabili
tipul fisierului. Se pot salva in format text (.txt), sablon sau
template (.dot), sau de tip program. Se face click pe sageata in
jos, de langa sectiunea Save as type: si se selecteaza tipul
formatului de fisier sub care dorim salvarea: HTML, RTF, etc.
Un document de tip RTF – Rich Text Format – este un fisier
generic care poate fi citit si folosit de o gama mare de programe
diferite. Se salveaza documente sub acest format atunci cand
dorim sa trimitem fisierul unei alte persoane care are o
versiune diferita de Word sau o alta aplicatie de procesare de
text. Daca fisierul contine formatari complexe ale textului,
atunci marimea acestuia in format RTF va fi mult mai mare
decat a unui fisier Word normal.
Un fisier TXT - este un fisier care contine numai text,
formatarile txtului se pierd la salvarea sub acest format.
Salvarea unui fisier in format HTML – Hyper Text Mark-up
Language – duce la vizualizarea documentului ca si pagina web.
Aceasta pagina web poate fi vizualizata cu un bowser in
Internet sau in reteaua locala.
Salvarea sub aceasta forma se face selectand in sectiunea Save
As Type: Web Page (*.htm; *.html) sau din meniul File alegand
comanda Save As Web Page.
Folosirea functiei “Help” (Ajutor)
Asistentul Office este o imagine prietenoasa care asista
utilizatorul de-a lungul folosirii programului.

Afisarea Asistentului se face din comanda Show Office

Assistant din meniul Help.
Ascunderea acestuia se face din comanda Hide Office Assistant
din meniul Help, sau prin click de drepta pe acesta si alegand
din meniul derulant comanda Hide.

Semnul intrebarii - ? - din meniul Help are semnificatia –

Aceasta ce este ?. Selectand aceasta optiune si apoi facand clic
pe obiectul necunoscut din pagina, se va afisa o scurta
explicatie.

Inchiderea aplicatiei de procesare de text

Pentru a inchide aplicatia in care am lucrat, se efectueaza click
pe icoana Close Window, care este diferita de icoana Close. Este
situata in partea dreapta sus a ferestrei, sub icoana Close.

- inchide aplicatia
 - inchide fisierul (documentul in care s-a lucrat)

Ajustarea setarilor de baza

Schimbarea modului de afisare a paginii
Se efectueaza clic pe meniul View si se selecteaza modul
de vizualizare dorit.

• Normal – permite editarea, formatarea documentului, dar

nu va afisa informatii aditionale cum ar fi antetul sau
subsolul.
• Web Layout – afiseaza documentul in forma in care ar
aparea pe Internet.
• Print Layout – permite vizualizarea mai multor coloane,
antet si subsol in document. Se pot vizualiza de asemenea
si imagini grafice in acest mod.
• Full Screen – permite editarea si formatarea
documentului.
 • Zoom – permite largirea sau miscorarea vizualizarii paginii
pe ecran.
Folosirea functiei de modificare a dimensiunilor vizualizarii
Functia Zoom - permite marirea sau miscorarea zonei de
afisare a ferestrei pe ecran. Se poate afisa toata pagina sau
numai o sectiune a ei.
Aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul icoanei Zoom. Se
poate alege o marime predefinita sau se poate introduce o
valoare proprie.

Modificarea afisajului barei de instrumente

Pentru a ascunde sau afisa o bara de intrumente, se selecteaza
comanda Toolbars din meniul View pentru a afisa meniul
derulant Toolbars. O lista de bare de instrumente este
disponibila, din care se selecteaza cea dorita.
Ascunderea/afisarea se face prin selectarea itemului dorit.
Afisarea sau ascunderea caracterelor neimprimabile
Asa cum si numele sugereaza, aceste caractere nu apar la
printare. Aceste caractere sunt folositoare pentru a vedea cate
paragrafe exista in document si unde se afla acestea. Cand
caracterele neimprimabile se afiseaza pe pagina de lucru, textul
va arata astfel:

Pentru a afisa/ascunde caracterele neimprimabile, se

selecteaza/deselecteaza icoana Show/Hide din bara de
instrumente.
Modificarea optiunilor/preferintelor de bazã ale aplicatiilor:
numele utilizatorului, directorul/folderul prestabilit, salvarea
documentelor.
Aplicatia Microsoft Word va ofera posibilitatea de a schimba
anumite optiuni. Apelati functia Options din meniul Tools. Se va
deschide urmatoarea caseta de dialog:

In sectiunea General puteti schimba unitatea de masura

(centrimetru, inch, milimetri, etc). In User Information vedeti
informatii despre utilizatorul curent si puteti schimba aceste
informatii. Pentru a modifica directorul implicit in care salvati
documentele lucrati in sectiune File Locations.
Operatii de baza
Introducerea unui caracter, cuvant, propozitie sau unui mic
grup de cuvinte
La deschiderea unui document nou, pe suprafata de lucru
propriu-zisa (foaia alba), in partea stanga sus, cam la 2,5
centimetri de marginea din stanga puteti vedea o linie verticala
ce clipeste. Acesta este cursorul de text si arata locul unde vor fi
introduse datele.
Textul este introdus de la tastatura. Introducerea unui paragraf
nou se face apasand tasta Enter. Daca se apasa de doua ori, un
rand va fi lasat intre paragrafe.
Trecerea la randul urmator se produce in mod automat, nefiind
nevoie schimbarea manuala, ca la masinile de scris. Daca s-ar
folosi la sfarsitul fiecarui rand tasta Enter, atunci s-ar putea
intampla, ca la o modificare ulterioara a marimii sau stilului
caracterelor, intreaga infatisare a textului sa se modifice, fiindca
s-ar putea intampla ca un paragraf nou sa inceapa chiar la
mijlocul unui rand.
Modalitatile de introducere a datelor in Word sunt: Insert si
Overwrite. In mod normal, Word functioneaza in modul Insert,
ceea ce inseamna ca datele sunt introduse fara a se rescrie cele
existente. Modul Overwrite presupune faptul ca datele
introduse le rescriu pe cele deja existente. Schimbarea intre
cele doua moduri de scriere se face apasand tasta Insert. Modul
(Insert sau Overwrite) este specificat in partea de jos a paginii.

Modul Insert presupune inserarea textului de la punctul de

insertie specificat. Textul deja existent este mutat pentru a face
loc celui care se introduce. Atunci cand tastam, textul va fi
mutat treptat catre dreapta si apoi trecut pe linia urmatoare.
Atunci cand vrem sa adaungam text in cel deja existent se face
click cu mouse-ului in locul in care se doreste inserarea textului
si se incepe tastarea.

Folosirea comenzii “Undo”

Aceasta comanda se foloseste atunci cand dorim anularea
ultimei operatii facute. Daca am introdus o imagine gresita, am
redimensionat-o sau am inserat un caracter sau am muatat
textul si dorim sa revenim la forma initiala, se apasa butonul
Undo din bara de instrumente sau se alege din meniul Edit
comanda Undo. Combinatia de taste pentru functia Undo este
Ctrl+Z.
Inversul comenzii Undo este Redo – reface ultima comanda
anulata. Inverseaza actiunea comenzii Undo. Combinatia de
taste – Ctrl+Y.
Introducerea unor caractere/simboluri speciale
In timpul introducerii textului este posibil sa avem nevoie de
caractere speciale, ce nu se gasesc pe tastatura. Pentru a le
introduce se pozitioneaza cursorul de text in locatia dorita, se
alege din meniul Insert comanda Symbol... Aceasta va deschide
fereastra de dialog Symbol din care se va selecta simbolul dorit.

Introducerea unei intreruperi de pagina sau de linie intr-un

document
Se alege din meniul Insert comanda Break... care va deschide o
fereastra de dialog. Aici se va alege tipul de intrerupere dorit si
se apasa pe butonul OK.
Selectarea informatiilor
Daca vrem sa aplicam o formatare (sa schimbam stilul,
culoarea, marimea caracterelor) unui text, trebuie mai inainte
sa selectam cuvantul, fraza sau paragraful respectiv.
Exista si situatii in care nu este necesara selectarea textului.
Atunci cand dorim formatarea textului, spre exemplu il dorim
bold (ingrosat), este suficient sa facem un click in interiorul
cuvantului si apoi sa apasam icoana Bold din bara de
intrumente.
Pentru a selecta un caracter, ne pozitionam inaintea
caracterului, se apasa simultan tasta Shift si tasta directionala
dreapta, dupa care se elibereaza tastele.
Pentru a selecta un cuvant, se efectueaza dublu click pe
cuvant.
Pentru a selecta o linie, se pozitioneaza cursorul mouse-ului in
fata liniei pana cand pointerul mouse-ului se schimba intr-o
sageata care pointeaza in sus si dreapta. Se efectueaza un
singur click si linia se selcteaza.
Pentru a selecta o propozitie sau o fraza, se pozitioneaza
pointerul mouse-ului in fata propozitiei, se apasa tasta Ctrl si se
efectueaza click in interiorul propozitiei.
Pentru a selecta un paragraf se pozitioneaza pointerul mouse-
ului pe paragraful care se doreste selectat si se efectueaza click
de trei ori.
Pentru a selecta intregul text se apasa combinatia de taste
Ctrl+A sau se alege din meniul Edit comanda Select All.

Copierea, mutarea sau stergerea

Pentru a copia un text intr-un document, se selecteaza textul
dorit si din meniul Edit se alege comanda Copy sau se apasa
simultan tastele Ctrl+C. Apoi se pozitioneaza cursorul mouse-
ului in locul in care dorim sa punem textul si se alege din meniul
Edit comanda Paste sau se apasa combinatia de taste Ctrl+V.

Mutarea dintr-o partea in alta a textului in acelasi document se

face prin selectarea textului dorit, din meniul Edit se alege
comanda Cut sau se apasa simultan tastele Ctrl+X. Se
pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa
mutam textul si se alege din meniul Edit comanda Paste sau se
apasa combinatia de taste Ctrl+V.

Copierea si mutarea textului intre documente active.

Copierea sau mutarea textului intre documente active se
face in mod asemanator.
Pentru copiere se deschide documentul sursa in care selectam
textul dorit, alegem comada Copy sau se apasa simultan tastele
Ctrl+C. Se deschide al doilea document – destinatie - unde se
pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa
copiem textul si se alege din meniul Edit comanda Paste sau se
apasa combinatia de taste Ctrl+V.
Mutarea textului intre documente active se face in mod
asemanator. se deschide documentul sursa in care selectam
textul dorit, alegem comada Cut sau se apasa simultan tastele
Ctrl+X. Se deschide al doilea document, destinatie, unde se
pozitioneaza cursorul mouse-ului in locul in care dorim sa
copiem textul si se alege din meniul Edit comanda Paste sau se
apasa combinatia de taste Ctrl+V.

Stergerea textului
Stergerea textului se realizeaza cu tastele Delete sau
Backspace.

Pentru stergerea unui caracter, se pozitioneaza mouse-ul in

dreapta caracterului care se doreste sa fie sters si se apasa tasta
Backspace sau se pozitioneaza in stanga caracterului si se apasa
tasta Delete.
Pentru a sterge un cuvant se efectueaza dublu click pe cuvant
pentru a-l selecta dupa care se apasa tasta Delete sau se
pozitioneaza cursorul mouse-ului in dreapta cuvantului si se
apasa combinatia de taste Ctrl+ Backspace.
 Pentru a sterge una sau mai multe linii, se pozitioneaza cursorul
mouse-ului in fata liniei
pana cand pointerul mouse-ului se schimba intr-o sageata care
pointeaza in sus si dreapta. Se efectueaza un singur click si linia
se selecteaza. Daca se doreste sa se selecteze mai multe linii, se
trage mouse-ul peste liniile dorite, cu butonul din stanga
apasat. Apoi se apasa tasta Delete.
Pentru a sterge o propozitie, se pozitioneaza pointerul mouse-
ului in interiorul propozitiei case urmeaza sa fie stearsa. Se
apasa tasta Ctrl si si face click cu mouse-ul. Dupa ce propozitia
este selectata, se apasa tasta Delete.
Pentru a sterge un paragraf, se selecteaza paragraful dorit
si se apasa tasta Delete.
Pentru a sterge un bloc de text, se selecteaza textul trecand
peste linii cu butonul din stanga apasat, dupa care se apasa
tasta Delete.

Gasire si inlocuire
Uneori puteti avea nevoie de un anumit cuvant sau propozitie.
Daca documentul este mare cautarea este dificila. Cauta si
inlocuieste – Find and Replace – este o comanda a programului
Word care permite gasirea si inlocuirea unui cuvant sau fraza in
document. Aceasta comanda se gaseste in meniul Edit. Folosind
comanda Find, se va afisa o casuta de dialog. In campul Find
what din aceasta casuta se introduce textul pe care doriti sa il
cautati.De fiecare data cand textul cautat a fost gasit, cautarea
este intrerupta si acest text apare selectat. Pentru a cauta mai
departe se pasa butonul Find Next.

Casuta de dialog se poate activa si prin apasarea

combinatiei de taste Ctrl+F.

De multe ori se doreste inlocuirea unui text cu un altul. Se

pozitioneaza pointerul mouse-ul in locul din care se doreste
inceperea cautarii, se deschide fereastra Find and Replace
(functia Replace din meniul Edit sau din apasarea simultana a
tastelor Ctrl+H) si se introduce in campul Find what textul pe
care dorim sa-l inlocuim si in campul Replace with introducem
textul cu care dorim sa-l inlocuim pe primul. Se pot introduce
maxim 255 caractere in campul Find.
 •Find Next – gaseste urmatorul cuvant, format sau fraza
• Replace – inlocuieste cuvantul gasit cu cel introdus in

sectiunea Replace with

• Replace All – inlocuieste toate cuvintele gasite cu cel

specificat in sectiune Replace with.

Formatare
Formatarea textului
Modificarea (formatarea) textului se refera atat la alegerea
tipului de font, a stilului, dimensiunii sau culorii lui, cat si la
alegerea distantei (spatierii dintre caractere, respectiv a
modului de aliniere a textului.

Schimbarea caracterelor: dimensiune si tip

Pentru a schimba marimea sau tipul fontului se selecteaza
textul caruia vrem sa-i aplicam formatarea. Acesta poate fi
intregul document, un caracter, un cuvant, o fraza sau un
pragraf. O modalitate rapida de a schimba marimea si tipul
fontului se realizeaza cu ajutorul icoanei Formatting din bara de
instrumente.
Schimbarea fontului se mai poate face si folosind casuta de
dialog Font care apare in urma folosirii comenzii Font, din
meniul Format.

• Font - specifica modul de prezentare a caracterelor

• Font Style - determina modul de evidentiere a
caracterelor; ex: Bold (ingrosat) sau Italic (aplecat);
• Size - determina marimea caracterelor in puncte
• Underline - determina folosirea stilului underline
(subliniat)
• Color - determina culoarea textului
• Strikethrough – caracterele selectate sunt taiate cu o linie
• Double Strikethrough - caracterele selectate sunt taiate
cu doua linii
 • Superscript - textul este ridicat deasupra pozitiei normale
a liniei textului (exponent)
• Subscript - textul este coborat sub pozitia normala a liniei
textului (indice)
• Shadow - adauga o umbra in spatele textului
• Outline - afiseaza granitele interioare si exterioare ale
fiecarui caracter
• Emboss - textul apare ca si cum ar fi sters din pagina si
scos in relief
• Engrave - textul apare ca printat sau presat in pagina
• Small caps - textul este scris litere mici
• All Caps - textul este scris majuscule
• Hidden - textul este ascuns in pagina
• Preview - efectul apare inainte de a aplica stilul
Folosirea optiunilor: bold (caractere aldine), italice (caractere
cursive) si subliniere
Se selecteaza textul caruia dorim sa-i aplicam optiunea si se
selecteaza icoana Bold, Italic sau Underline din bara de
instrumente Formatting.

– Bold (caractere aldine sau

ingrosate) – Ctrl+B
– Italic (caractere cursive sau
aplecate) – Ctrl+I
– Underline (caractere subliniate)
– Ctrl +U
Pentru a anula optiunile de bold, italic sau underline, se reapasa
cu mouse-ul butonul corespunzator din bara de instrumente
Formatting dupa ce se selecteaza textul.
Pentru a varia modalitatile de subliniere, se selecteaza textul pe
care dorim sa-l subliniem si din meniul Format se alege comada
Font. In sectiunea Underline options se face click pe sageata in
jos care va afisa un meniu derulant cu diferite modalitati de
subliniere. Se alege stilul dorit si se poate observa ca in sectiune
Preview se afiseaza noua subliniere. Se apasa buronul OK
pentru confirmare.

Folosirea diferitelor culori in text

Se selecteaza textul caruia vrem sa-i modificam culoarea, se
face click pe icoana Font Color, care va afisa un meniu derulant
din care se alege culoare dorita. Deselectati textul pentru a
putea observa schimbarile.
Pentru a aplica diferite culori in background (fundal), se
selecteaza textul, se alege din meniul Format comanda Borders
and Shading. In casuta de dialog care se afiseaza, se alege
optiunea Shading de unde se alege culoarea dorita si apoi se
confirma prin efectuarea unui click pe butonul OK.

Copierea formatarii unui text selectat

Se selecteaza textul care are formatarea dorita, se face click pe
icoana Format Painter. Pointerul mouse-ului se va schimba intr-
o mica pensula. Cu aceasta pensula trecem, tinand apasat
butonul stang al mouse-ului, peste textul caruia dorim sa ii
aplicam formatarea.
Folosirea optiunilor de aliniere a textului in cadrul unui
document
Procesul de aliniere a textului relativ la marginile din stanga sau
dreapta, va afecta modul de vizualizare al documentului. In
mod predefinit, majoritatea textelor este aliniata la stanga
paginii sau coloanei. Folosirea optiunii justified permite
aranajarea cuvintelor atat in partea dreapta, cat si in stanga,
exact ca intr-un articol sau revista in care sunt folosite mai
multe coloane.
Alinierea textului se face ori prin cursorul de text la inceputul
noului document si alegerea tipului de aliniere, sau prin
selectarea textului si aplicarea modalitatii de aliniere.
Pentru a selecta modul de aliniere a textului se folosesc
butoanele din bara de instrumente Formatting.
– alinierea la stanga – aliniaza textul de la
margine, in partea stanga; este setarea
implicita

– Centru – aliniaza textul in centrul paginii, relativ la

marginile din stanga sau din dreapta

– alinierea la dreapta – aliniaza textul in marginea din

dreapta a paginii
 – justified – aliniaza textul intre marginea
din stanga si cea din dreapta, marind sau
micsorand spatiul dintre cuvinte
Stiluri de formatare predefinite
Microsoft Word va ofera cateva stiluri gata facute. Puteti aplica
un astfel de stil selectand textul dorit si apasand in bara de
instrumente Formatting meniul Style.

Folosirea despartirii in silabe (hyphenation) unde e necesar

Pentru a seta in mod automat aceasta optiune, se selecteaza
din meniul Tools comanda Language. Din submeniul afisat se
alege comanda Hyphenation. Aceasta va afisa casata de dialog
Hyphenation.
 Pentru a realizeaza aceasta sarcina manual, se selecteaza
butonul Manual...

Schimbarea dimensiunii spatiilor dintre randuri

Pentru a schimba dimensiunea spatiului dintre randuri intr-un
document se plaseaza pointerul mouse-ului in locul de inserare
si din meniul Format se alege comanda Paragraph pentru a afisa
casuta de dialog Paragraph.
Din sectiunea Line Spacing se alege marimea dorita a spatiului
dintre randuri. Aceste optiuni sunt Single (un singur rand), 1.5
lines (distanta de un rand si jumatate), Double (doua randuri),
At Least (cel putin...), Exactly si Multiple Lines.
• Single - este setarea implicita. Nu adauga spatii
suplimentare intre linii
• 1.5 lines - specifica un spatiu si jumatate intre randuri.
Adauga o jumate de spatiu in plus, fata de standard.
• Double - specifica adaugarea unui spatiu fata de standard.
Marimea spatiului va fi astfel dubla.
• At least - specifica minimul de spatiu dintre lini. Word va
adauga orice marime a spatiului ceruta.
• Exactly - specifica o marime fixa a spatiului dintre linii
 • At - specifica o cantitate optionala, introdusa de utilizator,
a spatiului dintre linii, introdusa in numarul de puncte sau
in linii.
• Multiple - in casuta At se specifica sau se selecteaza
spatierea dorita
Se pot adauga spatii si intre paragrafe, inaintea acestora sau
dupa ele. Se pozitioneaza mouse-ul in paragraful a carui
spatiere dorim s-o modificam si se selecteaza din meniul
Format comanda Paragraph pentru a afisa casuta de dialog
Paragraph. In aceasta casuta, in sectiunea Spacing, se introduc
valorile dorite.

Folosirea si setarea tabulatorilor: stinga, dreapta, centru,

zecimal
Tabulatorii permit setarea intr-un mod rapid si usor a
modalitatii de inserare: stanga, dreapta, centru, zecimal, etc.
Setarea tabulatorilor folosind rigla: se selecteaza paragraful
caruia dorim sa-i aplicam un tabulator (ne asiguram ca rigla este
afisata pe ecran).
Se afiseaza in partea stanga a riglei simbolul Tab. Se executa
click pe acest simbol, pana apare cel dorit.
Pentru a aplica acest tab, se face click pe rigla, in dreptul
locatiei in care dorim sa aplicam acest tab de oprire.
– textul este introdus de la stanga la
dreapta incepand de la tabulator
– textul este centrat tinand cont de
pozitia tabulatorului
– textul se aliniaza la dreapta pana la tabulator
• textul se aliniaza inainte de punctul zecimal la
stanga, iar dupa punctul zecimal se aliniaza la
dreapta.

Selectarea se poate face si cu ajutorul meniurilor. Astfel din

meniul Format se alege comanda Tabs, care va afisa casuta de
dialog Tabs.
Pentru a insera un nou tab, se tasteaza potitia in sectiunea Tab
Stop Position sau se selecteaza din lista. Se poate alege: Left,
Center, Right, Decimal sau Bar din sectiunea Alignment. In
sectiunea Leader, se selecteaza 1, 2, 3 sau 4.
1– nu introduce puncte
2 – introduce o linie punctata
3 - introduce o linie punctata
4 – introduce o linie groasa
Adaugarea chenarelor unui document
Chenarele sun folosite pentru incadrarea textului. Prin simpla
selectare a unui obiect si folosirea facilitatii Border and Shading
se pot desena linii sau chenare care incadreaza obiectul. Pentru
incadrarea textului se mai pot folosi casute de text – Text Box.
Adaugarea unui chenar folosind butonul Outside Border – se
plaseaza cursorul in interiorul paragrafului si se apasa cu
mouse-ul icoana.
Daca se doreste alegerea unui alt tip de chenar, se efectueaza
click pe sageata in jos din dreptul icoanei, si din cele afisate, se
alege cea dorita.

Chenarele se pot crea in jurului unui text selectat. Daca nu se

selecteaza mai intai textul si se aplica un chenar, acesta se va
intinde de la un capat pana la celalalt al randului.
Adaugarea unui chenar unui obiect se face cu ajutorul
meniurilor derulante. Se selecteaza obiectul, se alege meniul
Format si de aici comanda Borders and Shading care va afisa
casuta de dialog Borders and Shading.

Se poate personaliza chenarul folosind urmatoarele setari:

 • Settings – permite definirea tipului de chenar pe care
dorim sa-l folosim. Se alege dintre variantele Box, 3-D sau
Custom. Daca aplicam un chenar unui tabel, avem
optiunea All sau Grid.
• Style – permite definirea unui tip de linie care va fi
folosita in chenar
• Color - permite definirea unei culori care va fi folosita in
chenar
• Width - permite definirea marimii chenarului
• Preview - permite vizualizarea efectelor aplicate inainte
ca acestea sa ramana definitive
Pentru a inlatura un chenar, se selecteaza obiectul si prin
acelasi procedeu se deschide fereastra Borders and Shading. Se
selecteaza None din Settings. Pentru a confirma inlaturarea
chenarului se apasa butonul OK.
Pentru a adauga un chenar unei pagini se selecteaza din
fereastra Borders and Shading sectiunea Page Border si se
selecteaza efectul dorit.
 Se pot alege dintre diferite stiluri, culori sau efecte grafice
(Art).

Shading – pentru a aplica aceasta formatare, se alege

selecteaza obiectul pe care dorim sa-l evidentiem si apoi, din
fereastra Borders and Shading sectiunea Shading.
Folosirea listelor (numerotare, marcatori)
Listele cu marcatori se folosesc pentru numerotarea,
enumerarea sau evidentierea unor obiecte. Se pot selecta mai
multe formate de marcatori sau se pot crea. Orice caracter
disponibil in fonturi poate fi folosit ca si marcator.
O lista cu marcatori se poate aplica efectuand click pe icoana
Bullets din bara de instrumente Formatting.
Pentru a inlatura o astfel de lista, se selecteaza lista si se
reapasa cu mouse-ul icoana Bullets.
Pentru a adauga o lista de numerotare se efectueaza click pe
icoana de mai jos, dupa ce obiectul caruia vrem sa-i aplicam
lista a fost selectat.

Pentru a aplica o lista cu marcatori sau de numerotare diferita

de cea standard, se selecteaza obiectul caruia dorim sa-i
aplicam lista dupa care se alege din meniul Format comanda
Bullets and Numbering. Aceasta va deschide casuta de dialog
Bullets and Numbering.
Se va deschide sectiunea Bullets. O lista de stiluri va fi afisata
din care se va selecta un stil dorit si se va apasa butonul OK.
Daca dorim o lista de numerotare si dorim un alt stil decat cel
afisat in mod predefinit, tot din casuta de dialog Bullets and
Numbering se alege sectiunea Numbered. O lista de stiluri va fi
afisata din care se va selecta un stil dorit si se va apasa butonul
OK.
Stabilirea formatului paginii
Optiunile de formatare a documentului se gasesc in meniul
Format. Optiunile de setare a documentului sunt localizate in
schimb in meniul File si accesate prin intermediul comenzii
Page Setup.

Orientarea paginii se face apasand pe Portrait sau

Landscape din sectiunea Orientation.

Marginile paginii se pot seta cu valori diferite de cele

predefinite. Aceasta schimbare se poate face pentru intreg
documentul sau numai pentru o pagina.
 Din fereastra Page Setup se alege tab-ul Margins si se
introduc noile valori.

• Top – seteaza marginea de sus a paginii

• Bottom - seteaza marginea de jos a paginii
• Left - seteaza marginea din stanga a paginii
• Right - seteaza marginea din dreapta a paginii
• Gutter – seteaza marginea din stanga / dreapta pentru

paginile care urmeaza a fi indosariate Pentru a confirma

schimbarile, se apasa butonul OK.

Folosind sectiunea Paper, din fereastra Page Setup, se alege

marimea paginii folosite (Letter, A4, A5, etc).
Finalizarea unui document
Antet si Subsol (Header and Footer)
Antetul si subsolul permit introducerea de informatii in partea
de sus si de jos a fiecarei pagini. Aceste informatii constituie in
general numele capitolelor, numarul paginii, etc. Informatia din
antet sau subsol se poate vizualiza in modul Print Layout View
sau Print Preview, da nu si in modul Normal.
Crearea unui antet sau a unui subsol se realizeaza selectand din
meniul View comanda Header and Footer. Daca este nevoie,
Word va schimba in mod automat modul de afisare, astfel incat
sa fie vizibile informatiile.
Se selecteaza antetul sau subsolul si se introduc informatiile.
Pentru a schimba intre antet si subsol, se foloseste butonul
Switch Between Header and Footer.

Se insereaza textul si dupa terminare, se apasa butonul Close

din bara de unelte Header and Footer.
Apasand butoanele corespunzatoare din bara de unelte Header
and Footer, se pot insera numarul curent al paginii, data sau ora
in antet sau subsol.
Modificarea antetului sau a subsolului se face asemanator, din
meniu View selectandu-se comanda Header and Footer.
Editarea textului se face folosind tehnicile normale.
Inserarea numarului paginii in antet sau subsol se face folosind
comanda Header and Footer din meniul View. Se va afisa bara
de instrumente Header and Footer. Se pozitioneaza punctul de
insertie in antet sau subsol si se apasa icoana Insert Page
Number.
Pentru documentele lungi se poate dori specificarea in antet
sau subsol formatul Pagina 1 din 10 (presupanand ca exista 10
pagini in document). Pentru aceasta se foloseste comanda
Header and Footer din meniul View. Se va afisa bara de
instrumente Header and Footer. Se pozitioneaza punctul de
insertie in antet sau subsol unde se dorecte introducerea
formatului X of Y si se apasa butonul Insert AutoText. Din
meniul derulant care apare se alege optiunea Page X of Y si
numarul paginii va fi inserat automat, in formatul dorit.

Pentru inserarea datei in antet sau subsol, din bara de

instrumente Header and Footer se apasa icoana Date, dupa
pozitionarea punctului de insertie in antet sau subsol.
 Pentru inserarea orei se alege icoana Time pe care se
efectueaza click.

Pentru a insera numele autorului se alege din bara de

instrumente Header and Footer butonul Insert AutoText, dupa
ce s-a pozitionat punctul de insertie in antet sau subsol. Din
meniul derulant se alege optiunea Created By si numele
autorului, stocat in Word, se va insera automat.

Pentru a introduce in antet sau subsol numele autorului, data si

numarul paginii se foloseste comanda Header and Footer din
meniul View. Se pozitioneaza punctul de insertie in locatia
dorita, se alege butonul Insert AutoText si din meniul derulant
comanda Author, Page #, Date si toti cei trei itemi se vor afisa.
Introducerea numerotarii paginilor intr-un document
Aceasta optiune este folositoare si permite introducerea
paginarii (numarotarii paginilor) in mod automat. Pe masura ce
se adauga sau se sterg pagini din document, numarul paginii se
va modifica automat.
Pentru a introduce numerotarea paginilor, se alege din meniul
Insert comanda Page Numbers.

Pozitionarea afisarii numarului paginii se face din sectiunea

Position.
 • Header – plaseaza numarul paginii in antet, in partea de
sus a fiecarei pagini
• Footer – plaseaza numarul paginii in subsol, in partea de
jos a fiecarei pagini
Alinierea se face din sectiunea Alignment.
• Left – toate numerele paginilor vor aliniate in partea
stanga a marginii
• Right - toate numerele paginilor vor aliniate in partea
dreapta a marginii
• Center - toate numerele paginilor vor aliniate la distante
egale de margini
• Inside - toate numerele paginilor vor aliniate pe marginea
din interiorul marginilor
• Outside - toate numerele paginilor vor aliniate pe
marginea din exteriorul paginilor

Corectarea greselilor si a gramaticii

Este importanta corectarea documentelor inainte de a le
trimite cuiva sau a le printa. Word va sublinia cu o linie rosie, in
mod automat, (doar daca nu este deselectata aceasta optiune),
cuvintele care sunt scrise incorect. Pentru a corecta greselile de
scriere se poate rula programul Spellchecker prin apasarea cu
mouse-ului a icoanei Spelling din bara de unelte standard sau
apasand tasta F7. Se poate corecta de asemeni si gramatica.

Pentru a corecta imediat un cuvant scris gresit, imediat ce linia

rosie a aparut sub cuvant, se face click dreapta pe cuvant si un
meniu apare in care sunt sugerate mai multe variante corecte.
Pentru a deselecta in mod automat corectarea erorilor de
scriere si de gramatica se alege din meniul Tools comanda
Options. Se selecteaza tab-ul Spelling&Grammar si se debifeaza
casuta din dreptul etichetei Check spelling as you type.

Caracteristici mai avansate

Tabele
Tabelele permit organizarea datelor in coloane si randuri, in loc
sa se calculeze setarile pentru Tab. Este recomandat ca
organizarea datelor sa se faca cu ajutorul tabelelor, in locul
taburilor. Avantajul este acela ca datele vor trece de pe un rand
pe urmatorul in mod cursiv. Tabelele sunt mult mai flexibile
decat coloanele Word si sunt mai usor de manipulat si mai usor
de afisat pe ecran, spre deosebire de coloane.
Crearea unor tabele standard
Cel mai rapid mod de creare a unui tabel este folosind icoana
Insert Table din bara de instrumente standard. Se plaseaza
punctul de insertie in locatia dorita si se efectueaza clic pe
icoana Insert Table si se trage pointerul mouse-ului peste grila
pentru a selecta numarul de coloane si randuri necesar.

Introducerea datelor in tabel se face efectuand un click in celula

in care dorim sa introducem datele si se poate incepe tastarea.
Mutarea dintr-o celula in alta se face cu ajutorul tastei Tab.
Selectarea unor parti ale tabelului se face prin efectuarea unui
click in locatia din tabel de unde dorim sa selectam o celula,
coloana, rand. Se alege din meniul Table comanda Select si din
submeniul afisat se alege itemul dorit: Table, Column, Row sau
Cell.

Schimbarea atributelor unei celule: formatare, dimensiune,

coloare, etc
Specificarea marimii unui rand se alege din meniul Table
comanda Table Properties. Randul trebuie sa fie selectat.
Se selecteaza casuta Specify Height si se introduce valoarea
dorita. Se apasa butonul OK pentru a aplica schimbarile facute.
Specificarea marimii unei coloane se face in mod asemanator.
Se selecteaza coloana si din meniul Table se alege comanda
Table Properties. Se bifeaza casuta Preferred width si se
introduce valoarea dorita. Pentru a aplica schimbarile facute, se
apasa butonul OK.

Introducerea si stergerea de linii si coloane

Se selecteaza coloana sau randul unde se doreste introducerea
unei noi coloane sau rand. Din meniul Table se selecteaza
comanda Insert Columns sau Insert Rows.
Inserarea coloanelor si a randurilor intr-un tabel existent se
poate face si cu ajutorul icoanelor din bara de unelte. In mod
asemanator, se selecteaza randul sau coloana, dupa care se
efectueaza click pe icoana care in mod normal ar fi folosita
pentru inserarea unui tabel. Se poate observa ca icoana a fost
redenumita in Insert Rows sau Insert Column, depinzand de ce
s-a selectat.

Stergerea unei coloane sau a unui rand se poate realiza dupa

selectarea itemului dorit. Se va alege apoi din meniul Table
comanda Delete Columns sau Delete Rows.
Daca se selecteaza un rand sau o coloana si apoi se apasa tasta
Del, ceea ce se va sterge vor fi datele din coloana sau randul
respectiv, nu si randul sau coloana in sine.
Daca se selecteaza cateva randuri din partea de sus sau de jos a
tabelului si inca o linie de deasupra sau dupa tabel si se apasa
tasta Del, atunci se va sterge atat linia selectata cat si randurile
selectate.
Adaugarea marginilor unui tabel
Se selecteaza intregul tabel si se face clic pe sageata din partea
dreapta a icoanei Border si se alege tipul de chenar. Pentru a
vedea rezultatele, se deselecteaza tabelul.

Pentru a specifica un chenar, stil sau culoare se selecteaza din

meniul Format comanda Borders and Shading. Se selecteaza
stilul (Style: ) dorit. Pentru a vedea toate optiunile se pot folosi
bara de derulare.

Se alege grosimea liniei chenarului in sectiunea Width si

culoarea in sectiunea Color.
Pentru adaugarea unor umbre in celulele, randurile sau
coloanele tabelului se face prin selectarea lor si se alege din
casuta de dialog Borders and Shading tabul Shading. Se
selecteaza culoarea dorita si apoi se apasa butonul OK.

Folosirea instrumentului de formatare automata a unui tabel

Pentru formatarea automata a unui tabel se alege din meniul
Table comanda Table AutoFormat. Aceasta va deschide casuta
de dialog Table AutoFormat. In sectiunea Category exista o lista
predefinita de modele de tabele din care se poate alege cel
dorit. In sectiunea Preview se afiseaza modelul tabelului ales. Se
apasa butonul Apply dupa selectarea modelului de tabel dorit.
Se va afisa o noua casuta de dialog in care utilizatorul poate
introduce numarul de coloane si de randuri pentu tabel, dupa
care apasa butonul OK.
Grafice si imagini
Word este un procesor de texte grafic, ceea ce inseamna ca
permite pe langa introducerea de text si imagini grafice. Aceste
imagini se pot insera din galeria de imagini cu care vine
programul, din fisiere, grafice, fisiere video, etc. sau din fisiere
de pe disc.
Inserarea unui clipart se face cu ajutorul icoanei Drawing din
bara de instrumente Drawing. Daca aceasta nu este afisata pe
ecran, se afiseaza: meniul View, comanda Toobars si se alege
bara de instrumente dorita. Inserarea se poate face si cu
ajutorul icoanei Drawing din bara de instrumente standard.
Efectuand click pe aceasta icoana, se va afisa bara de
instrumente Drawing.

Pentru introducerea unor imagini din Clipart, se apasa butonul

care va afisa o fereastra de unde se pot selecta imaginile dorite,
dupa care se apasa butonul Insert.
Inserarea unei imagini dintr-un fisier se face urmand pasii:
• se face un click in pagina, in locul in care se doreste
inserarea imaginii
• din meniul Insert se alege comanda Picture
• din submeniul afisat se alege optiunea From File
 Aceasta va deschide casuta de dialog Insert Picture.

Se selecteaza imaginea dorita si se apasa butonul Insert.

Insererea unui grafic se face in mod asemanator. Din submeniul

afisat de comanda Picture se alege optiunea Chart.
Un grafic se va insera in document.
Selectarea unei imagini sau a unui grafic se face prin efectuarea
unui click pe itemul dorit. Odata selectat, itemul va fi incadrat
de 8 puncte, 8 patrate din care se poate modifica imaginea.

Imaginea se poate redimensiona daca se plaseaza mouse-ul in

coltul imaginii, pe unul dintre cele 4 patrate negre. Se apasa
butonul mouse-ului si se trage de coltul imaginii pentru a o mari
sau micsora. Atunci cand se ajunge la marimea dorita, se
elibereaza butonul mouse-ului.
Stergerea unei imagini se face apasand tasta Del dupa ce s-a
selectat imaginea dorita.

Mutarea imaginilor sau desenarea obiectelor intr-un document.

Se selecteaza imaginea dorita, se apasa butonul mouse-ului si
se trage imaginea pana la noua locatie, dupa care se elibereaza
butonul mouse-ului.
Desenarea obiectelor se face cu ajutorul icoanelor aflate in bara
de instrumente Drawing. Se pot desena cercuri, elipse, patrate
sau dreptunghiuri, se pot trasa linii.

Imbinare Corespondenta (Mail Merge)

Mail Merge – imbinarea corespondentei – este folosita pentru a
introduce date variabile intrun format fix, combinand doua
fisiere intr-unul singur. Cele doua fisiere trebuie create inainte
si acestea sunt: fisierul de date si documentul principal.
Informatiile variabile cum sunt numele si adresa sunt stocate in
fisierul de date. Informatia care ramane constanta si numele
campurilor sunt stocate in documentul principal, unde fiecare
camp de nume are o relatie la un camp de nume din fisierul de
date. Datele din cele doua fisiere sunt imbinate pentru o serie
de documente personalizate.
Uneori aveti nevoie de a trimite o invitatie sau scrisoare la mai
multe persoane. Pentru a economisi timp si a nu scrie aceeasi
invitatie pentru fiecare persoana puteti folosi functia Mail
Merge cu ajutorul careia imbinati textul invitatie cu numele
persoanelor care vor primi aceasta invitatie.
Crearea unui document principal si imbinarea acestuia cu o
scrisoare personalizata se realizeaza astfel: se alege optiunea
New pentru a crea un nou document. Din meniul Tools se alege
comanda Letters and Mailing, iar din submeniul afisat se alege
optiunea Mail Merge Wizard.
 Este necesara alegerea unui tip de document, cum ar fi
scrisoarea (Letter).

Pentru a continua se apasa eticheta Next.

Aceasta permite specificarea scrisorii care va fi folosita ca si
document principal. In acest caz se va folosi documentul curent.
Se apasa eticheta Next pentru a trece la pasul urmator.
Fereastra afisata permite selectarea destinatarului. Vom folosi
o lista existenta.
 Se selecteaza fisierul in care avem numele si adresa de
contact si se apasa butonul Open.

Daca totul este corect, se apasa butonul OK.

Se apasa eticheta Next din partea de jos a ferestrei si se va afisa
urmatoarea fereastra de dialog.
Aceasta fereastra permite introducerea textului scrisorii. La
terminarea introducerii textului, se apasa eticheta Next. S-a
creat corpul scrisorii. Este necesar sa adaugam acum campurile
care vor personaliza documentul.
Se face un click in partea de sus a documentului, unde se
doreste introducerea numelui si a detaliilor de contact.

Se face click pe eticheta More items... si se va afisa urmatoarea

casuta de dialog (informatiile
din aceasta casuta de dialog vin din fisierul de date).
Se apasa eticheta Next. Se va afisa un preview al scrisorii.
 Pentru a vedea si ceilalti destinatari se apasa butonul:
Se apasa eticheta Next pentru a termina procesul de
imbinare a corespondentei.

Pentru a printa toate scrisorile personalizate se efectueaza click

pe link-ul Print. Pentru a salva scrisorile se face click pe legatura
Edit individual letters, care va imbina documentul cu fisierul de
date si va crea un document mare continand toate scrisorile.
Cand se efectuaza click pe acest link, va apare urmatoarea
casuta de dialog:
 Se selecteaza All si se apasa butonul OK.
Va apare un nou document continand toate scrisorile. Salvati
acest document sub un nume (ex: My Merge Letter) si inchideti
restul documentelor, fara a salva.

Tiparire
Pregatirea tipariri
Inainte de a printa, este indicata trecerea in revista a
documentului pentru observarea eventualelor neconcordante
intre paginari, alinieri, etc. Pentru a trece in revista un
document se selecteaza icoana Print Preview care va afisa
ecranul Print Preview.

Bara de instrumente Print Preview:

– documentul este trimis la imprimanta

– permite un singur nivel de marire a imaginii
– permite vizualizarea unei singure pagini
 – permite vizualizarea mai multor pagini din document

– permite controlul vizualizarii paginii in procente

– permite vizualizarea riglei
– permite comprimarea pe o singura pagina unui
document care are o singura pagina in plus

– permite schimbarea in modul de vizualizare Full

Screen

– permite parasirea modului Print Preview

- permite accesul la functiile help pentru

modul Print Preview Se alege din meniul File

comanda Print, care va afisa casuta de dialog

Print.
 Se specifica in sectiunea Page Range ce se doreste printat:
• All – intregul document
• Current Page – pagina curenta

• Pages – se specifica numarul paginilor care se doresc

printate. Se pot introduce cu virgula (ex: 1,3, 6,7) sau se

poate specifica un interval (ex: 3-10).
In sectiunea Copies se specifica numarul de copii care se
doresc si modalitatea de printare.

Printarea intr-un fisier este folositoare atunci cand nu este

disponibila o imprimanta. Printarea se face pe disc, intr-un fisier
si poate fi printat mai tarziu. Pentru a realiza aceasta, se bifeaza
casuta Print to File. O casuta de dialog se va deschide si se va
cere specificarea numelui fisierului in care se va salva
informatia.
Pentru a selecta o imprimanta, se face din meniul File comanda
Print, care va afisa casuta de dialog Print. In sectiunea Name, se
da click pe sageata aflata in partea dreapta si se alege din lista
imprimanta dorita.
Pentru a printa la imprimanta setata in mod predefinit, se apasa
icoana Print din bara de instrumente.
 Modulul 4 – Calcul tabelar

Primii pasi cu foile de calcul

Pornirea unei aplicatii de calcul tabelar
Pentru a porni aplicatia de calcul tabelar - Microsoft Excel –
deschideti meniul Start si din optiunea Programs alegeti iconita
Microsoft Excel.

Daca exista pe desktop o iconita Excel, porniti aplicatia prin

dublu clic pe acea iconita.

Structura ferestrei Microsoft Excel se aseamana cu cea a

ferestrelor sistemului de operare Windows: contine bara de
titlu, bara de meniuri, bara de stare, bare de derulare si
suprafata de lucru. Deosebit fata de alte ferestre este faptul ca
are mai multe bare de instrumente. Suprafata de lucru a acestei
ferestre este diferita decat cea a aplicatiei de calcul tabelar,
Microsoft Word. Un document Excel este un registru de calcul si
lucreaza cu foi de calcul (worksheets). Elementele unei celule
de calcul le puteti vedea in figura de mai jos.

Capetele de coloana sunt notate cu litere prin intermediul

carora se identifica fiecare coloana (de ex: A, B, G, AA, GH etc.).
Intr-o foaie de calcul intra pana la 256 capete de coloane.
Executand un clic pe un cap de coloana, se selecteaza intreaga
coloana.
Capetele de randuri sunt notate cu cifre prin intermediul carora
se identifica fiecare rand (de ex: 1,2, 6, 56, 468 etc.). Intr-o foaie
de calcul intra pana la 65 536 de randuri. Daca se face un clic pe
un cap de rand, se va selecta intregul rand.
Pentru a selecta simultan un rand si o coloana tineti apasata
tasta Ctrl si efectuati selectia cu mouse-ul.
La intersectia dintre un rand si o coloana se gaseste o celula.
Fiecare celula se va identifica printr-o adresa. Adresa fiecarei
celule va fi, deci, o combinatie de litere si cifre (de ex: A1, B4,
H34, AD543 etc.) Executand un clic de stanga intr-o celula,
aceasta devine activa – va fi incadrata de un chenar negru gros.
Intr-o celula activa se poate introduce orice text, formula, etc.

Un registru de calcul include mai multe foi de calcul. Etichetele

foilor de calcul va ajuta sa comutati intre diferite foi de calcul.

Deschiderea unei registru de calcul tabelar existent –

efectuarea unor modificari si salvarea Se efectueaza clic
pe icoana Open si din casuta de dialog se selecteaza
fisierul dorit.
Daca fisierul se gaseste in alta parte, atunci se foloseste Look In
pentru a selecta locatia fisierului dorit. Pentru a deschide
fisierul se efectueaza dublu click pe el sau se selecteaza si se
apasa butonul Open.

Deschiderea mai multor registre de calcul

Pentru deschiderea mai multor documente in acelasi timp, din
casuta de dialog Open se selecteaza fisiere care se doresc si se
apasa butonul Open.
Selectarea se poate face in doua moduri. Daca fisierele se afla
intr-un bloc continuu, atunci se selecteaza primul document, se
apasa tasta Shift si se selecteaza ultimul document, dupa care
se apasa butonul Open.
Daca fisierele nu se afla intr-un bloc continuu, atunci se apasa
tasta Ctrl si cu mouse -ul se selecteaza fisierele dorite, dupa
care se apasa butonul Open.

Crearea unui nou registru de calcul si salvarea

Se realizeaza prin clic pe icoana New din bara standard de
meniuri, prin combinatia de taste Ctrl+N sau prin optiune New
din meniul File si un registru de calcul gol se va deschide. Acesta
va avea setarile implicite.

Salvarea unui registru de calcul se face apasand icoana Save sau

prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+S si se da un nume
documentului.

Inchiderea registrului de calcul tabelar

Pentru a inchide programul Excel se apasa icoana Close din
partea dreapta sus a ecranului. Daca nu este salvat documentul,
va apare o casuta de dialog in care veti fi intrebati daca doriti sa
salvati schimbarile aparute in document.
• Yes – se salveaza schimbarile si se inchide programul
• No – nu se salveaza schimbarile si se inchide programul.
Datele introduse dupa ultima salvare se vor pierde.
• Cancel – se anuleaza comanda si se ramane in program in
continuare.
Pentru a salva documentul pe o discheta, intr-un anumit
director sau sub un anumit nume, se alege comanda Save As
din meniul File. Se va deschide o casuta de dialog asemanatoare
cu cea Save de unde se va alege locatia si tipul documentului.
Folosirea functiei Help
Asistentul Office este o imagine prietenoasa care asista
utilizatorul de-a lungul folosirii programului.

Afisarea Asistentului se face din comanda Show Office

Assistant din meniul Help.
Ascunderea acestuia se face din comanda Hide Office Assistant
din meniul Help, sau prin clic de drepta pe acesta si alegand din
meniul derulant comanda Hide.

Semnul intrebarii - ? - din meniul Help are semnificatia –

Aceasta ce este ?. Selectand aceasta optiune si apoi facand clic
pe obiectul necunoscut din pagina, se va afisa o scurta
explicatie.
Inchiderea aplicatiei de calcul tabelar
Pentru a inchide aplicatia in care am lucrat, se efectueaza click
pe icoana Close Window, care este diferita de icoana Close. Este
situata in partea dreapta sus a ferestrei, sub icoana Close.

- inchide aplicatia
- inchide fisierul
(registrul de calcul in care s-a lucrat)

Ajustarea setarilor de baza

Schimbarea modului de vizualizare a foii de calcul
Se efectueaza click pe meniul View si se selecteaza modul
de vizualizare dorit.

• Normal – permite editarea, formatarea documentului, dar

nu va afisa informatii aditionale cum ar fi antetul sau
subsolul.
 • Full Screen – permite editarea si formatarea
documentului.
• Zoom – permite largirea sau miscorarea vizualizarii paginii
pe ecran.
Folosirea instrumentului de marire a imaginii (zoom)
Functia Zoom - permite marirea sau miscorarea zonei de
afisare a ferestrei pe ecran. Se poate afisa toata pagina sau
numai o sectiune a sa.
Aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul icoanei Zoom de
pe bara de instrumente sau din meniul View. Se poate alege o
marime predefinita sau se poate introduce o valoare proprie
sau Selection – permite marirea sau miscorarea zonei selectate
din foaia de calcul tabelar..

Modificarea afisarii barei de instrumente

Pentru a ascunde sau afisa o bara de intrumente, se selecteaza
comanda Toolbars din meniul View pentru a afisa meniul
derulant Toolbars. O lista de bare de instrumente este
disponibila, din care se selecteaza cea dorita.
Ascunderea/afisarea se face prin selectarea itemului dorit.
Fixarea pe ecran a randurilor si coloanelor
Pentru a mentine vizibile anumite coloane sau randuri atunci
cand derulati datele pe ecran va trebui sa parcurgeti
urmatoarele doua etape:
• Pentru a ingheta datele pe orizontal selectati randul de
sub datele care doriti sa le pastrati pe ecran. Pentru a
ingheta pe vertical, selectati coloana de langa datele pe
care doriti sa le pastrati pe ecran. Daca doriti sa inghetati
datele atat pe vertical cat si pe orizontal selectati celulele
din dreapta si de sub datele pe care doriti sa le pastrati pe
ecran.
• Din meniul Window alegeti optiunea Freeze Panes
Schimbarea tipului de documente
Din meniul File se selecteaza comanda Save As. Daca este
necesar, se selecteaza folderul in care se vrea salvarea
documentului. Se face clic pe sageata in jos, de langa sectiunea
Save As type: si se selecteaza tipul formatului de fisier sub care
dorim salvarea: HTML, TXT, etc.
Se introduce numele sub care se va salva fisierul si se apasa
butonul Save. Salvand sub un alt format este posibila perderea
unora dintre informatiile formatate.
Salvarea sub tipul de sablon de document se face selectand in
sectiunea Save As type Template.
Template – sablon de document – au extensia .xlt. De fiecare
data cand se doreste folosirea aceluiasi layout sau design se
deschide sablonul gata creat si se poate lucra in el. La
deschiderea unui sablon, o copie este deschisa, originalul
ramanand intact si putand fi folosit si alta data.
Salvarea unei foi de calcul intr-un format mai vechi se face tot
in sectiunea Save As type, de unde se poate selecta formatul
Microsoft Exel 5.0/95.
Salvarea unui fisier in format HTML – Hyper Text Markup
Language – duce la vizualizarea documentului ca si pagina web.
Aceasta pagina web poate fi vizualizata cu un bowser in
Internet sau in reteaua locala.
Salvarea sub aceasta forma se face selectand in sectiunea Save
As Type: Web Page (*.htm; *.html) sau din meniul File alegand
comanda Save As Web Page...

Modificarea optiunilor/preferintelor de bazã ale

aplicatiilor: numele utilizatorului, directorul/folderul
prestabilit, salvarea documentelor.
Aplicatia Microsoft Excel va ofera posibilitatea de a schimba
anumite optiuni. Apelati functia Options din meniul Tools. Se va
deschide urmatoarea caseta de dialog:
In sectiunea General puteti schimba unitatea de masura
(centrimetru, inch, milimetri, etc), vedeti informatii despre
utilizatorul curent si puteti schimba aceste informatii. Pentru a
modifica directorul implicit in care salvati documentele lucrati
in sectiunea Default File Location.

Operatii de baza
Inserarea de date
Activati celula in care vrei sa introduceti datele (clic de stanga
pe celula respectiva). Cu ajutorul tastaturii. Corectarea
greselilor se poate face imediat, cu ajutorul tastelor Del sau
Backspace. Confirmati introducerea datelor prin apasarea tastei
Enter sau cu un clic pe butonul
de pe bara de formule.
Daca celula are deja un continut, acesta este sters in momentul
cand introduceti alte date in celula. Cand doriti sa schimbati
continutul unei celule selectati celula respectiva si apasati tasta
F2 (sau faceti dublu clic in celula). Cursorul de text este acum in
aceasta celula si puteti modifica continutul acesteia
(modificarea se poate realiza si in bara de formule).

Introducerea de numere intr-o celula

Se selecteaza celula in care se doreste introducerea numerelor
si se tasteaza. Daca se doresc numere negative este suficienta
tastarea unui minus in fata numarului sau inchiderea lui intre
paranteze.
Pentru introducerea numerelor cu zecimale, se pune punct
(separator zecimal).
In mod standard, la introducerea cifrelor intr-o celula, acestea
vor fi aliniate la dreapta. Daca se doreste introducerea unui
numar sau a unei formule ca si text. Se tasteaza inainte de
acestea un apostrof.
Introducerea de text intr-o celula
Se selecteaza celula in care dorim sa introducem textul si se
poate incepe operatia de introducere a textului. Pentru a ne
muta la urmatoarea celula se tasteaza Tab. Pentru a cobora la
celula urmatoare se apasa tasta Enter.
Daca textul pe care dorim sa-l introducem nu incape intr-o
singura celula, celula respectiva se uneste cu celula vecina din
dreapta ei, prin disparitia barei ce le separa. Se poate insa ca
celula din dreapta sa nu fie goala si atunci Excel exclude textul
care depaseste dimensiunile celulei – textul complet va putea fi
vizualizat numai in bara de formule (textul nu se pierde, ci doar
nu este afisat).

Introducerea de simboluri sau caractere speciale intr-o celula

Se alege din meniul Insert comanda Symbol... care va
deschide casuta de dialog Symbol.

Se alege simbolul dorit si se apasa butonul Insert.

Introducerea de formule simple intr-o celula

Se alege din meniul Insert comanda Function... care va deschide
casuta de dialog Insert Function. Aici se alege functia dorita, de
ex: Sum (suma), Min, Max, Average (medie), etc.
Dupa ce se alege functia se apasa butonul OK. O fereastra de
dialog se va afisa in care se vor specifica argumentele asupra
carora va actiona functia.

Folosirea comenzii „undo”

Se selecteaza icoana Undo din bara de instrumente standard
sau se selecteaza comanda Undo din meniul Edit. O alta
varianta este folosirea combinatiei de taste Ctrl+Z.
 Redo – se selecteaza icoana Redo din bara de instrumente
standard.

Selectarea datelor
Selectarea unei celule, sau a unui grup de celule
adiacente sau neadiacente Pentru a selecta o
celula, se face click pe aceasta.
Pentru a selecta un grup de celule neadiacente se selecteaza
prima celula, se apasa tasta Ctrl si se selecteaza celelalte celule.
Se elibereaza tasta Ctrl cand am terminat de selectat toate
celulele dorite.
Selectarea unui grup de celule adiacente: se selecteaza cu
butonul din stanga al mouse-ului prima celula si apoi se trage
mouse-ul (fara sa dam drumul la butonul mouse-ului) peste
celulele pe care dorim sa le includem in selectie.

Selectarea unui rand sau a unei coloane

Selectarea unui rand sau a unei coloane se face prin clic pe
capatul de rand/coloana.
Pentru a selecta un grup de randuri neadiacente se selecteaza
primul rand, se apasa tasta Ctrl si se selecteaza celelalte
randuri. Se elibereaza tasta Ctrl cand am terminat de selectat
toate randurile dorite.
Selectarea unui grup de randuri adiacente: se selecteaza cu cu
buton din stanga a mouse-ului primul rand si apoi se trage
mouse-ul peste randurile pe care dorim sa le includem in
selectie.
Pentru a selecta un grup de coloane neadiacente se selecteaza
prima coloana, se apasa tasta Ctrl si se selecteaza celelalte
coloane. Se elibereaza tasta Ctrl cand am terminat de selectat
toate coloanele dorite.
Selectarea unui grup de coloane adiacente: se selecteaza cu
butonul din stanga al mouse-ului prima coloana si apoi se trage
mouse-ul peste coloanele pe care dorim sa le includem in
selectie.
Selectarea intregii foi de calcul se face folosind combinatia de
taste Ctrl+A sau folosind icoana aflata in partea stanga sus a foii
de lucru, unde se intalneste capul coloanelor si a randurilor.

Selectarea tuturor foilor de calcul se face selectand comanda

Select All Sheets din meniul derulant care apare la un clic
dreapta pe tabul unei foi de lucru.
Randuri si coloane
Inserare de randuri si coloane
Se selecteaza randul deasupra caruia dorim sa introducem unul
nou. Cu clic dreapta de mouse se afiseaza un meniu derulant se
se selecteaza comanda Insert. Toate datele se vor muta cu un
rand mai jos, pentru a face loc celui nou.
Se selecteaza coloana in stanga careia dorim sa introducem una
noua si cu clic dreapta de mouse se afiseaza meniul derulant
din care se selecteaza comanda Insert. Toate datele se vor muta
catre stanga pentru a face loc noii coloane.

Modificarea latimii coloanei si inaltimii randului

Se gaseste chenarul din dreapta coloanei, in capul de coloana, a
carei dimensiune dorim s-o schimbam. Cand mouse-ul ajunge in
partea de sus a coloanei, in capul coloanei, pointerul se va
transforma intr-o linie subtire intersectata de o sageata dubla.
Se efectueaza click pe chenarul din stanga si se trage mouse-ul
catre dreapta pentru a mari dimensiunea coloanei, sau catre
stanga pentru a o micsora.
Exista si posibilitatea sa se seteze automat latimea coloanei,
astfel incat sa incapa datele. Pe marginea din dreapta capului
de coloana se face dublu clic si coloana se lateste cat este
necesar pentru a cuprinde datele introduse.
Pentru a schimba inaltimea randului se alege din meniul Format
comanda Rows si din meniul Row, comanda Height. Se va afisa
casuta de dialog Row Height si se introduce o valoare intre 0 si
409. Valoarea reprezinta inaltimea randului in puncte. Se apasa
butonul OK pentru a confirma schimbarile.

Stergerea randurilor si coloanelor selectate

Se selecteaza randul sau coloana pe care dorim s-o stergem si
cu clic dreapta de mouse se afiseaza meniu derulant se se
selecteaza comanda Delete.

Copiere, Mutare, Stergere

Pentru a copia/muta continutul uneia sau mai multor celule se
selecteaza celula/celulele dorite si se apasa tastele
Ctrl+C/Ctrl+X (sau din meniul Edit se alege comanda Copy/Cut).
Se face clic in foaia de lucru unde se doreste copierea datelor si
se apasa tastele Ctrl+V (meniul Edit – Paste).
Pentru a copia un rand sau o coloana se selecteaza randul sau
coloana dorite, se apasa tastele Ctrl+C. Se face click in foaia de
lucru unde se doreste copierea datelor si se apasa tastele
Ctrl+V.
Copierea, mutarea si stergerea se mai pot realiza prin clic
dreapta si utilizarea meniului derulant care se afiseaza.
Copierea si mutarea unor date intre foi de calcul sau registre de
calcul se face in mod similar.

Stergerea continutului celulelor pentru o selectie de celule

data
Se selecteaza celula sau grupul de celule a caror continut dorim
sa -l stergem si se apasa tasta Delete.
Daca in celule se afla date folosite in formule, formulele
vor returna erori.

Cautare si inlocuire
Cauta si inlocuieste – Find and Replace – este o comanda a
programului Excel care permite gasirea si inlocuirea unui cuvant
sau fraza in document. Aceasta comanda se gaseste in meniul
Edit. Folosind comanda Find, se va afisa o casuta de dialog. In
campul Find what din aceasta casuta se introduce textul pe care
doriti sa il cautati.De fiecare data cand textul cautat a fost gasit,
cautarea este intrerupta si acest text apare selectat. Pentru a
cauta mai departe se pasa butonul Find Next. Casuta de dialog
se poate activa si prin apasarea combinatiei de taste Ctrl+F.
De multe ori se doreste inlocuirea unui text cu un altul. Se
pozitioneaza pointerul mouse-ul in locul din care se doreste
inceperea cautarii, se deschide fereastra Find and Replace
(functia Replace din meniul Edit sau din apasarea simultana a
tastelor Ctrl+H) si se introduce in campul Find what textul pe
care dorim sa-l inlocuim si in campul Replace with introducem
textul cu care dorim sa-l inlocuim pe primul. Se pot introduce
maxim 255 caractere in campul Find.

• Find Next – gaseste urmatorul cuvant, format sau fraza

• Replace – inlocuieste cuvantul gasit cu cel introdus in
sectiunea Replace with
• Replace All – inlocuieste toate cuvintele gasite cu cel
specificat in sectiune Replace with.
Sortarea datelor
Cand aveti serii de date foarte mari, cautarea unor date poate fi
dificila. Aveti posibilitatea de a aranja aceste serii de date in
ordine crescatoare sau descrescatoare, precum si in ordine
alfabetica sau invers alfabetica. Pentru aceasta va trebui sa
selectati coloana pe care doriti sa o sortati si apasati unul din
cele doua butoane existente pe bara de instrumente – Sort
Ascendig si Sort Descending.

Formule si functii
Formule aritmetice si logice
Cu ajutorul aplicatiei Microsoft Excel puteti realiza diferite
formule folosind operatorii aritmetici de baza (adunarea,
scaderea, inmultirea si impartire)
Se plaseaza cursorul in celula in care va apare formula. Se
introduce un semn de egalitate = si se introduce expresia care
va produce rezultatul dorit. Expresia poate contine: valori,
variabile, operanzi si simboluri care reprezinta proceduri
matematice, cum ar fi A5+E7 (valoarea celulei A5 adunata cu
valoarea celulei E7).
Se pot folosi urmatoarele simboluri:
• + pentru adunare
• - pentru scadere
 • * pentru inmultire
• / pentru impartire
Cand formula este completa, se apasa Enter. Rezultatul
formulei va fi calculat si afisat in celula.
Se poate afisa formula in sine in bara de Formule aflata in
partea de sus a ecranului, prin clic pe celula.
Daca exista erori in formula, un mesaj de eroare se va
afisa, care incepe cu semnul #.
Pentru a introduce o celula sau un grup de celule in formula, se
introduce numai semnul =, apoi se selecteaza prima celula din
formula si se trage mouse-ul peste restul de celule. Formula va
urmari progresul si va introduce adresa curenta in formula.
Cand se ajunge la ultima celula dorita se elibereaza butonul
mouse-ului si se apasa tasta Enter.

Ordinea evaluarii operatorilor in Excel este urmatoarea:

• functiile AND, OR, NOT
• + sau –
• ^
• * sau /
• + sau -
• &
• = < > <=> <= >
Recunoasterea mesajelor standard de eroare
asociate formulelor Cateva din mesajele
de eroare des intalnite sunt:
• ##### - celula nu poate fi afisa corect, fiind prea ingusta
• #REF! - referinta unei celule este invalida. Apare atunci
cand se sterg celule implicate in formule.
• #NAME? - Excel nu recunoaste textul continut intr-o
formula.
• #DIV/0! - aceasta eroare apare atunci cand incercati sa
impartiti o anumita valoare la 0
• #VALUE! - eroare apare atunci cand folositi in formula
date necorespunzatoare. De exemplu, daca vreti sa
adunati un numar cu un text
Referintele celulelor
O referinta existenta intr-o foaie de calcul identifica o celula sau
un grup de celule si ii specifica programului Excel unde sa caute
valorile sau datele pe care sa le utilizeze in formule.
In mod predefinit, Excel foloseste adresarea relativa.
Aceasta semnifica ca atunci cand se foloseste o formula,
componentele sale sunt relative.

Ex:
 • TVA- ul este continut in celula B1.
• In celula D7 formula este C7*B1.
• In celula D8 formula este C8*B1.
• In celula E7 formula este C7+D7.
• In celula E8 formula este C8+D8.
Daca evidentiem celulele D8 si E8 si extindem formula in josul
paginii, ne-am astepta sa functioneze.
Pentru a realiza acest lucru selectam celula D8 si cu tasta Ctrl
apasata, selectam si celula E8. Daca eliberam tasta Ctrl cele
doua celule raman selectate. Cu butonul mouse-ului apasat,
tragem cele doua randuri mai jos si daca ne uitam in celula D9
se observa ca TVA-ul nu este calculat.
Daca ne uitam la formula din celula D9, se observa ca se
calculeaza TVA-ul in functie de celula B2, care este goala.
Aceasta ilustreaza referirea relativa: referirea folosind un set de
coordonate X (dreaptastanga) si Y (sus-jos), in locul sistemului
de adresare absoluta, care intotdeauna pointeaza la continutul
unei celule particulare.

Intelegerea si folosirea referintei absolute a celulei in

formule sau functii Problema de mai sus se
poate rezolva folosind adresarea absoluta.
Valoarea TVA-ului este continuta in celula B1.
In celula D8 formula este C8*$B$1.
Daca se repeta procedeul de la referirea relativa, acum vor
functiona formulele si valoarea se va calcula corect.

Adresarea absoluta este evidentiata prin simbolul $ pentru

ambele parti ale adresei celulei.
Atunci cand se introduc formule se poate folosi tasta F4 pentru
a converti rapid formulele cu adresare relativa in adresare
absoluta. Se tasteaza celula B1 si apoi se apasa tasta F4 si Excel
va adauga automat un simbol $.

Lucrul cu functii
Functiile permit calcularea unui rezultat cum ar fi: insumarea
unor numere sau gasirea mediei lor aritmetice.
Functiile cele mai cunoscute sunt:
• AVERAGE – folosita pentru a calcula media aritmetica a
unor numere din celulele selectate
• COLUMNS – folosita pentru a calcula numarul de coloane
cu o referinta
 • MAX – folosita pentru a returna numarul maxim dintr-o
lista de argumente.
• MIN – folosita pentru a returna numarul minim dintr-o
lista de argumente.  ROUND – folosita pentru a rotunji
numerele la un numar specificat de zecimale  SUM –
folosita pentru a returna suma comtinutului unor celule.
Cele mai folosite functii se gasesc in meniul derulant aflat
langa icoana AutoSum.

Folosirea functiei „sum”

Folosirea functiei SUM – se face selectand celula care dorim sa
contina suma. Aceasta este de regula imediat dupa o coloana
de numere sau la capatul drept al unui rand de numere.
Se apasa butonul AutoSum din bara de instrumente standard.
Excel va crea o formula suma, folosind un interval care crede ca
utilizatorul il vrea insumat.
Daca Excel nu a ales corect intervalul, se selecteaza cel corect.
Dupa stabilirea intervalului se apasa tasta Enter. In acest
exemplu, =SUM(D7:D10) semifica faptul ca vor fi insumate
numerele aflate pe coloana D, intre pozitia 7 si 10.

Folosirea functiei „average” (medie)

Functia AVERAGE va afisa valoarea medie a unui interval de
numere. Se selecteaza celula care va contine formula de medie.
Din meniul pe care il afiseaza icoana Autosum, se alege
functia AVERAGE.

Se apasa Enter pentru a vizualiza rezultatul.

Construirea formulelor utilizand functie IF
In multe situatii aveti de ales intre doua posibilitati.Pentru
aceasta puteti folosi functia conditionala IF. Functia IF
returneaza valoarea TRUE daca expresia evaluata este
adevarata si valoare FALSE daca este falsa. Sintaxa acestei
functii este:
IF(logical_test,value_if_true,value_if_false)
Testul logic (logical_test) poate contine orice valoare sau orice
expresie ce poate fi evaluata ca fiind adevarata sau falsa. De
exemplu expresia F5=78 este adevarata daca in celula F5 se afla
valoarea 78. In caz contrar fiind evaluata ca falsa.

Formatarea
Formatarea Celulelor
Formatarea celulelor pentru a afisa diverse stiluri de numere:
numar de zecimale, numar de zerouri dupa punct, cu sau fara
virgula pentru a indica miile
Se poate formata celula pentru afisarea diverselor formate de
numere folosind icoanele din bara de instrumente Formatting.

Moneda - 23456 va deveni 23.456,00 LEI

Procent - .25 va deveni 25%

Separator zecimal (virgula) - 12345 va deveni 12 345,00
Cresterea nr. de zecinale - 23,456 va deveni
23,456.000
Descresterea nr. de zecimale - 23,456.00 va deveni 23,456.0

Formatarea celulelor pentru afisarea datei sub diverse formate

Se introduce o data in celula. Cu click dreapta se deschide
meniul derulant si se selecteaza Format Cell pentru a afisa
casuta de dialog Format Cell. Se selecteaza din lista Category -
Date si se foloseste sectiunea Type pentru a alege formatul
dorit.

Formatarea celulelor pentru a afisa diverse simboluri de

monede
Se introduce un numar in celula. Cu click dreapta se deschide
meniul derulant si se selecteaza Format Cell pentru a afisa
casuta de dialog Format Cell. Se selecteaza din lista Category -
Currency si se foloseste sectiunea Symbol pentru a alege
simbolul monedei, numarul de zecimale si formatul numerelor
negative.

Formatarea celulelor pentru a afisa numerele drept procent

Se face click pe celula in care urmeaza sa fie introduse
numerele sub forma de procente si apoi se face click pe icoana
Percent Style (%) din bara de unelte pentru formatare. Se
introduce valoarea in celula.

Formatarea textului unei celule

Pentru a schimba marimea textului dintr-o celula, se selecteaza
celula sau grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Font
Size aflata in bara cu instrumente pentru formatare Excel, de
unde se alege marimea dorita a fontului.
Pentru a schimba tipul fontului dintr-o celula, se selecteaza
celula sau grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Font
aflata in bara cu instrumente pentru formatare Excel, de unde
se alege fontul dorit.
Pentru a formata textul ca Bold dintr-o celula, se selecteaza
celula sau grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Bold
aflata in bara cu instrumente pentru formatare Excel.

Pentru a formata textul ca Italic dintr-o celula, se selecteaza

celula sau grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Italic
aflata in bara cu instrumente pentru formatare Excel.

Pentru a formata textul ca Underline (subliniat) dintr-o celula,

se selecteaza celula sau
grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Underline aflata in
bara cu instrumente pentru formatare Excel.
Schimbarea culorii fontului textului
Pentru a schimba culoarea textului dintr-o celula, se selecteaza
celula sau grupul de celule dorit si se face clic pe icoana Font
Color aflata in bara cu instrumente pentru formatare Excel. Din
paleta de culori care se deschide, se alege culoarea dorita
pentru font.

Pentru a schimba background-ul (fundalul) unei celule sau unui

grup de celule, se selecteaza celula sau grupul de celule dorit si
din meniul derulant care apare dupa efectuarea unui clic
dreapta pe sectiune, se alege comanda Format Cells. Aici se
alege tab-ul Patterns si se alege culoarea dorita pentru
evidentierea celulei sau grupului de celule.
Ajustarea orientarii textului
Pentru a roti textul cu un anumit unghi se selecteaza celulele
carora dorim sa le aplicam aceasta formatare si apoi se face clic
de dreapta care va afisa meniul derulant. Aici se alege Format
Cells si din sectiunea Orientation se selecteaza exact unghiul
sub care se doreste rotirea sau se trage de text pana ajunge la
nivel de rotatie dorit. Se selecteza apoi butonul OK.
Formatarea celulelor – grupuri de celule
Centrarea si alinierea continutului celulelor dintr-un grup de
celule selectat: stanga si dreapta, sus si jos

alinierea la stanga – aliniaza textul in

partea stanga a celulei aliniaza textul in

centrul celulei alinierea la dreapta –

aliniaza textul in marginea din dreapta a celulei
Pentru a aranja datele intre partea de sus si cea de jos a celulei,
se selecteza celulele pe care dorim sa le aliniem si din meniul
Format se selecteaza comanda Cells care va afisa pe ecran
casuta de dialog Format Cells. Se selecteaza tabul Alignement si
se alege din sectiunea Vertical: Top, Center sau Bottom pentru
a alinia datele in celule, dupa care se apasa butonul OK.

Adaugarea unor efecte de margine la un grup de celule

selectat
Pentru a aplica un chenar unei celule sau unui grup de celule se
selecteaza itemul dorit si se apasa sageata in jos din partea
dreapta a icoanei Borders din bara cu instrumente pentru
formatare.

Se selecteaza optiunea dorita. O data ce a fost selectat un

chenar, optiunea aleasa va aparea si pe icoana Borders. Pentru
a aplica acelasi chenar unei alte celule, se selecteza celula si se
apasa direct icoana Borders.
Pentru a aplica un chenar unei celule sau unui grup de celule se
fososeste comanda Cells din meniul Format. Acesta va afisa
casuta de dialog Format Cells, de unde se selecteaza tab-ul
Border.

Se poate utiliza aceasta casuta de dialog pentru a afisa diferitele

formate de chenare. Mai intai se selecteaza un format
predefinit, dupa care se apasa butonul Border din casuta de
dialog. Pentru a schimba culoarea chenarului se alege din
sectiunea Color culoarea dorita.
Tot in casuta de dialog Format Cells, in sectiunea Font, avem
optiunile Strikethrough (taiere cu o linie a textului), Superscript
(exponent) si Subscript (indice).

Scrierea
Este importanta corectarea documentelor inainte de a le
trimite cuiva sau a le printa. Pentru a corecta greselile de
scriere se poate rula programul Spellchecker prin apasarea cu
mouse-ului a icoanei Spelling din bara de unelte standard sau
apasand tasta F7. Se poate corecta de asemeni si gramatica.
Caracteristici mai avansate
Grafice si diagrame
Pentru o interpretare mai sugestiva a datelor se pot realiza
grafice si diagrame.
Se selecteaza celulele pe care dorim sa le includem in grafic. Din
bara de instrumente standard se apasa icoana Chart Wizard
(expertul care va ajuta la crearea graficelor si diagramelor).

Se afiseaza casuta de dialog Chart Wizard.

In sectiunea Chart Type se selecteaza tipul de grafic dorit:

column chart, bar chart sau pie chart. Se apasa butonul Next.
Se apasa butonul Next. Urmatoarea pagina permite adaugarea
unor itemi cum ar fi titlul graficului, gridlines, legenda, etc.
 Se pot face schimbarile dorite, dupa care se apasa butonul
Next.
In ultima pagina a Wizard-ului se apasa butonul Finish
pentru a insera graficul in pagina.

6000000
5000000
4000000
Series1
3000000
Series2
2000000
1000000
0
1 2 3

Editare sau modificarea unei diagrame sau grafic: adaugarea

unui titlu sau etichete, schimbarea scalei de reprezentare.
Modificarea culorilor in diagrama sau grafic
Adaugarea unei etichete sau a unui titlu unui grafic se face prin
selectarea graficului dorit. Atunci cand graficul este selectat,
bara de meniu se schimba:
 Meniul Data este inlocuit cu meniul Chart.
Din acest meniu se selecteaza comanda Chart Options. Aceasta
va afisa fereastra de dialog Chart Options. In tabul Titles se
editeaza numele graficului.Se apasa butonul OK cand s-au
efectuat schimbarile.
Pentru a schimba culoarea background-ului graficului sau a
culorilor folosite in grafic, se selecteaza graficul, se efectueaza
dublu clic pe o portiune din background si se va afisa casuta de
dialog Format Plot Area. Se selecteza tab-ul Patterns din care se
alege noua culoare.

In sectiunea Area se alege culoarea pentru background.

Pentru a schimba culorile folosite in grafic, se selecteaza
graficul, apoi se efectueaza dublu clic pe itemul dorit. Din
fereastra care apare (Format Data Series) se selecteaza
culoarea dorita.

Schimbarea tipului diagramei

Pentru a schimba tipul diagramei se efectueaza un clic de
dreapta pe diagrama si din meniul ce se deschide se alege Chart
Type. Sau se apasa butonul Chart Type din bara de instrumente
Chart.
Mutarea sau stergerea diagramelor sau graficelor
Pentru a copia un grafic sau o diagrama se selecteaza itemul
dorit. Din meniul Edit se alege comanda Copy. Se selecteaza pe
pagina locul in care dorim sa copiem itemul si din meniul Edit se
alege comanda Paste.
Daca dorim mutarea unui item pe pagina, atunci din meniul Edit
se alege comanda Cut. Se selecteaza pe pagina locul in care
dorim sa copiem itemul si din meniul Edit se alege comanda
Paste.
Copierea sau mutarea unui item se poate face si in foi de calcul
diferite sau in registre de lucru diferite, folosind aceleasi
comenzi, dar selectand sursa in functie de locul in care dorim sa
copiem sau mutam itemul.
Pentru a redimensiona un grafic, se selecteaza itemul si la
aparitia celor opt puncte de control, se trage cu mouse-ul de
marginea itemului pana la marimea dorita.
Pentru a stege un grafic se selecteaza graficul si se apasa
tasta Delete.

Setarea documentului
Modificarea setarilor marginilor documentului
Pentru a modifica marginile documentului se alege din meniul
File comanda Page Setup.
Aceasta va afisa casuta de dialog Page Setup.
 Se selecteza tab-ul Margins si se introduc datele dorite.

Ajustarea setarilor documentului astfel incat sa incapa pe o

singura pagina
Se selecteaza din casuta de dialog Page Setup - sectiunea
Page optiunea Fit to 1 page.
Adaugarea unui Antet si Subsol (Header si Footer)
Pentru folosirea antetului si a subsolului Excel asigura aceste
optiuni care pot fi selectate din meniul File, folosing comanda
Page Setup. In casuta de dialog care apare se selecteaza tab-ul
Header/Footer (sau din meniul View, optiune Header and
Footer)

O lista cu header-ele disponibile este afisata daca se apasa

sageata in jos a sectiunii Header.
Se selecteaza antetul dorit.
In acelasi mod se procedeaza si in cazul subsolului.
Pentru a crea un antet sau un subsol cu optiunile proprii se
apasa butoanele Custom Header sau Custom Footer.

In partea stanga se specifica datele care vor aparea in stanga

antetului sau a subsolului. Center selection – se selecteaza
datele care vor aparea in centrul antetului sau a subsolului, iar
Right selection se selecteaza datele care vor aparea in dreapta a
antetului sau a subsolului.

Schimbarea orientarii documentului: portrait sau landscape

(vertical sau orizontal), dimensiunea paginii, etc.
Orientarea paginii se face apasand pe Portrait sau Landscape
din sectiunea Page a casutei de dialog Page Setup.

Pentru a controla marimea paginii si orientarea se foloseste

Page Setup din meniul File, tabul Paper. Folosind sectiunea
Paper Size se alege marimea paginii folosite (Letter, A4, A5,
etc).
Tiparirea
Tiparirea foilor de calcul simple
Vizionarea foii de calcul pentru tiparire
Inainte de a printa, este indicata trecerea in revista a
documentului pentru observarea eventualelor neconcordante
intre paginari, alinieri, etc. Pentru a trece in revista un
document se selecteaza icoana Print Preview care va afisa
ecranul Print Preview.

Bara de instrumente Print Preview:

Daca dorim ca gridul dintre celule sa se vada in foaia printata,

se selecteaza din meniul File comanda Page Setup si aici se
selecteaza tab-ul Sheet si se bifeaza in sectiunea Print casuta
Gridlines.
Daca se doreste printarea capului coloanelor sau randurilor, se
selecteaza tot in sectiunea Print casuta Row and column
headings.
Pentru anularea printarii grid-ului sau a capului de coloana sau
rand se deselecteaza cele doua casute.
Cand s-au terminat de efectuat modificari, se selecteaza
butonul OK.

Tiparirea unei foi de calcul active sau a unui registru de calcul

Se selecteaza din meniul File comanda Print. In sectiunea Print
Range se selecteaza All si in sectiunea Print What se selecteaza
Active Sheet(s).
Se apasa butonul OK.
Aceasta va printa foia de calcul activa.

Daca se selecteaza Entire Workbook, se va printa intregul

registru de calcul.
Tiparirea unei sectiuni a foii de calcul active sau a unei selectii
de celule predefinite
Pentru a printa un grafic selectat se alege din meniul File
comanda Print. In sectiunea Print What este activa optiunea
Selected Chart.

Printarea unei sectiuni se face prin selectarea grupului de

celule, coloane sau randuri care se doresc printate si apoi se
alege comanda Print din meniul File.
In sectiunea Print What se selecteaza optiunea Selection.

Printarea intr-un fisier este folositoare atunci cand nu este

disponibila o imprimanta.
Printarea se face pe disc, intr-un fisier si poate fi printat mai
tarziu. Pentru a realiza aceasta, se bifeaza casuta Print to File. O
casuta de dialog se va deschide si se va cere specificarea
numelui fisierului in care se va salva informatia.
 Modulul 5 – Baze de date

O baza de date reprezinta un ansamblu de date, structurate si

organizate coerent. O baza de date este formata din mai multe
tabele cu diferite legaturi intre ele.
Exemple: agenda de telefoane, agenda personala, graficul de
calatorie al unui autobuz, etc.

Datele pot fi text, numere, imagini sau chiar sunete care pot fi
procesate si apoi salvate pe un computer. Datele trebuie
prelucrate pentru a deveni informatii. Informatia este numele
dat unei date dupa ce a fost prelucrata.
Exemplu: Adrian, 3.000.000 si 300.000 nu semnifica mai nimic
ca date, dar daca le interpretam ca fiind numele vanzatorului,
salariul de baza si 10% comision are sens si poate fi numita
informatie.

O baza de date relationala simpla, asa cum este Microsoft

Access, este o baza de date bazata pe tabele. Fiecare tabela
este construita din coloane (camp), fiecare rand defineste o
inregistrare.
Datele continute intr-o coloana trebuie sa fie de un singur tip
de data. O colectie de date corespunzatoare fiecarei coloane a
unui tabel se numeste inregistrare sau linie a tabelului.

Cum este organizata o baza de date?

 Lumea reala contine diferite obiecte, pe care le vom numi
entitati. Aceste entitati au anumite caracteristici (proprietati),
pe care le vom numi atributele entitatilor, aceste atribute pot
lua anumite valori.
Astfel informatia se poate defini ca fiind formata din:
• entitate (obiectul informatiei)  atribut (proprietatile
entitatii)  valoare (masura proprietatii).
De exemplu entitatea angajat este formata din atributele nume,
varsta, ani vechime, ce au diferite valori.
Toate aceste date sunt organizate in tabele. O baza de date este
formata din mai multe tabele cu diferite legaturi intre ele.
Pentru a defini o tabela sunt necesare urmatoarele elemente:

• Domeniul de valori - reprezinta un ansamblu de valori

caracterizate printr-un nume, ce poate fi definit implicit sau
explicit.
• Atributul - reprezinta o coloana dintr-o tabela caracterizata

printr-un nume. Acesta de obicei semnifica valorile luate

dintr-un domeniu corespunzator. Mai multe atribute pot
lua valori din acelasi domeniu.
O tabela detine date despre un obiect particular, cum ar fi un
produs sau un furnizor, etc. O inregistrare este o colectie de
informatii care se refera la un item particular din baza de date.
O inregistrare dintr-o carte de telefon poate fi alcatuita din
numele persoanei, prenumele acesteia, nr. de telefon si adresa
detaliata. Fiecare obiect din inregistrare se numeste camp.

Un camp este un obiect individual care face parte din

inregistrarea din baza de date. Pentru exemplul cartii de
telefon, numele si prenumele sunt campuri de nume. Tot camp
este si numarul de telefon.
Fiecare camp trebuie sa aiba un tip de data specificat. Exemple
de tipuri de data sunt: Text, Number (Numar), Currency
(Moneda), Date (Data), etc.

Fiecare camp are un rang al proprietatilor campului asociat. De

exemplu marimea campului setat la valoarea 50 semnifica
faptul ca maximul de caractere care poate fi introdus este de
50. Valoarea maxima pe care un camp text o poate avea este de
255 de caractere.
Alte proprietati ale campului includ reguli de validare, ceea ce
semnifica ca informatiile care urmeaza a fi introduse sunt
sortate dupa un anumit criteriu, astfel incat sa aiba sens.
Exemplu: puteti construi un index care sa ordoneze date
dintr-o tabela in ordine crecatoare a anilor de vechime

Ce este un index?
Uneori intr-o tabela exista foarte multe date, de aceea se
recomanda ierarhizarea datelor din tabela, pentru a fi regasite
cat mai usor. De aceea pentru anumite tabele se recomanda
construirea indecsilor.
Indexul permite lucrul mult mai rapid pentru cautarea si
sortarea inregistrarilor. Indexul lucreaza in mod similar unui
index al unei carti traditionale. Access foloseste indexul pentru
a afla locatia datei cerute. Poate fi creat folosind un singur
camp sau mai multe.

Ce este un camp cheie primara?

O EXCEL reprezinta un ansamblu minim de atribute care

identifica in mod unic o inregistrare din tabela si prezinta
avantajele:
 un index este creat in mod automat pentru cheia primara
(accelereaza cautarea sortarea sau gasirea datelor din
tabela)
Tot pe baza cheii primare se stabilesc de multe ori relatii intre
tabele. Inregistrarile din tabela sunt afisate in ordinea data de
cheia primara, duplicatele nu sunt admise (toate inregistrarile
sunt unice), cheia primara poate fi alcatuita din unul sau mai
multe campuri.

Ce este o legatura (relatie)?

Atunci cand lucram cu baze de date se folosesc mai multe
tabele, cum ar fi Produse, Furnizori,
Magazine, TipuriProduse, etc. Urmatorul pas este acela de a
defini relatii intre tabele, astfel ca informatiile dintr-o tabela sa
fie legate de informatiile din celelalte tabele. Spre exemplu ne-
ar putea interesa care sunt furnizorii care distribuie un anume
tip de produs sau magazinele care au acelasi furnizor. O data ce
aceste relatii sunt create, se pot crea interogari (query),
formulare si rapoarte pentru a afisa informatiile care sunt
raspandite de-a lungul mai multor tabele. Relatiile trebuie sa fie
valide pentru a putea obtine rezultatele dorite.
Este foarte important de definit restrictiile acestor legaturi.
Aceste restrictii se refera la stergerea datelor, la introducerea
sau la modificarea unor date.
Exemplu nu se poate sterge o inregistrare din tabela
Furnizor daca aceasta are inregistrari in tabela Magazine,
deoarece in acest caz in tabela Magazine ar exista inregistrari
care nu ar avea corespondent in tabela Furnizor.
 Tipurile de legaturi dintre doua tabele pot fi urmatoarele:
• 1:1 - legatura de tip unu la unu - cand unei inregistrari
dintr-o tabela ii corespunde o singura inregistrare in
cealalta tabela

• 1:M - legatura de tip unu la multi - cand unei inregistrari

dintr-o tabela ii corespund mai multe inregistrari in cealalta
tabela

Este foarte importanta perioada de design (proiectare) a bazei

de date deoarece usureaza foarte mult munca atunci cand stii
catre ce te indrepti si ce incerci sa obtii. Pe parcursul acestei
perioade este foarte important sa stim ce dorim de la baza
noastra de date, ce informatii dorim sa ne furnizeze la sfarsit.
Trebuie sa stim ce avem pentru a putea structura datele cat mai
bine in tabele si in campuri. Si mai trebuie sa stim ce trebuie sa
facem: cautari, sortari, calcule.

Reguli de design:
Se poate aplica un set de reguli pentru a usura munca in ceea
ce priveste crearea unei baze de date.
• crearea unei inregistrari unice: fiecarei tabele trebuie sa i se
aloce o cheie primara. O astfel deDE FORMA poate fi simpla
(compusa dintr-un singur camp) sau compusa (alcatuita din
mai multe campuri, dar care identifica o inregistrare in mod
unic). Cheia primara asigura faptul ca nu vor exista
duplicate. Daca lasam Access-ul sa defineasca sngur cheia
primara, va adauga un camp numarator la inceputul fiecarei
inregistrari. Numaratorul va fi incrementat pe masura ce
noi inregistrari vor fi adaugate in tabela. Cu toate ca aceasta
modalitate asigura unicitatea inregistrarii, nu inseamna ca
doua inregistrari cu index diferit nu pot contine date
identice.
• Fiecare camp trebuie sa fie unic. Daca acelasi gen de
informatie se repeta de mai multe ori, atunci trebuie pus
intr-o tabela separata.
• Fiecare camp trebuie sa functioneze dependent: fiecare
camp al inregistrarii trebuie sa se raporteze la subiectul
inregistrarii. Daca nu se intampla asa, ori este o informatie
redundanta, ori apartine altei tabele.
• Fiecare camp trebuie sa fie independent. Ar trebui sa se
poata altera informatia din orice inregistrare fara sa fie
afectate alte informatii.
 • Campurile nu ar trebui sa contina calcule sau date derivate.
Exemplu: se doreste pretul brut la un produs, iar pretul net
sa se poata calcula doar atunci cand este necesar.
• Datele trebuie sa fie fragmentate logic in parti cat mai mici.
Astfel, daca se doreste o lista a furnizorilor, sa se poata face
o dupa codul postal

Aplicatia Access – primii pasi cu bazele de date

Deschiderea si inchiderea unei aplicatii de baze de date
Pentru a porni aplicatia Microsoft Access
exista mai multe posibilitati:  Din meniul
Start – Programs – Microsoft Office –
Microsoft Access
 Daca exista o iconita pe desktop sub care scrie Microsoft
Access se poate porni aplicatia printr-un dublu clic pe aceasta
iconita

Pentru a inchide aplicatia Microsoft Access se face clic pe

butonul Close (Inchide) din bara de titlu (partea dreapta sus a
ferestrei aplicatiei).

Deschiderea unei baze de date existente

Pentru a deschide o baza de date se face clic pe meniul File si se
selecteaza comanda Open
(Deschide). Se va deschide o fereastra de dialog in care se va
preciza locul unde este fisierul ce trebuie deschis, se selecteaza
baza de date care se doreste si apoi se apasa butonul Open.
Putem deschide o baza de date si cu ajutorul combinatiei
de taste Ctrl+O.

Crearea unei baze de date

Pentru a crea o baza de date noua se selecteaza comanda
New din meniul File.

Se deschide urmatoarea sectiune de unde alegem Blank

database...
 Apoi se va introduce numele noii baze de date in casuta File
Name si se apasa butonul Create

Salvarea unei baze de date intr-o locatie pe disc

Din meniul File se alege comanda Save, sau se apasa butonul
corespunzator din bara de instrumente.
Utilizarea functiilor Help disponibile
Microsoft Office Assistant este un personaj prietenos, care
vegheaza la ceea ce facem si ofera sfaturi si solutii pentru a ne
imbunatati munca. I se pot pune intrebari in engleza si
ocazional va afisa informatii pe ecran.

Pentru a afisa asistentul Office se selecteaza comanda Show the

Office Assistant din meniul Help.

Ascunderea acestuia se face din comanda Hide Office Assistant

din meniul Help, sau prin clic de dreapta pe acesta si alegand
din meniul derulant comanda Hide.
Inchiderea unei baze de date
Pentru a inchide o baza de date se selecteaza meniul File si apoi
Close sau se efectuaza clic pe iconita Close din coltul din
dreapta sus a ferestrei bazei de date.
Setari
Modalitati de vizualizare
Modul Design View: se foloseste de catre persoana care creeaza
baza de date de la inceput (este diferita de persoana care
foloseste baza de date si care introduce datele in baza de date).
Acest mod este folosit pentru a proiecta un tabel, formular sau
raport. In acest mod de vizualizare sunt disponibile diferite
optiuni relativ la campurile bazei de date.
Modul Datasheet este folosit de persoana care introduce
datele intr-o baza de date.

Pentru a schimba intre aceste vederi se apeleaza meniul

View.
Afisarea/ascunderea barelor de instrumente
Pentru a face vizibila pe ecran o bara de intrumente se
foloseste optiunea Toolbars din meniul View. Din lista afisata se
alege bara de instrumente dorita.

O modalitate rapida pentru afisarea/ascunderea unei bare de

intrumente este aceea de a efectua clic dreapta pe o bara de
instrumente existenta. Operatia va afisa pe ecran meniul
Toolbars din care se poate selecta sau deselecta bara de
instrumente dorita.

Tabele – operatii de baza

Crearea si salvarea unei tabele cu anumite campuri specifice
Dupa ce ati creat baza de date, va apare fereastra acesteia. In
partea stanga a acestei ferestre este afisat tot ceea ce puteti
realiza intr-o baza de date – tabele, rapoarte, formulare de
introducere a datelor intr-o tabela si diferite interogari.
Pentru a crea o tabela noua se apasa butonul Tables si apoi se
da dublu clic pe optiunea Create Table in Design View. Se
deschide o fereastra care permite crearea unei tabele.

In aceasta fereastra, in sectiunea Field Name (Nume Camp) se

introduce numele primului camp din tabela. Exemplu: “Nume”
Apasand tasta Tab se va trece la urmatoarea coloana numita
Data Type (Tip de data). Tipul predefinit este Text. Pentru a
schimba aceasta valoare se efectuaza clic pe sageata in jos din
parttea dreapta a coloanei si un meniu se va derula din care se
pot alege: Number, Currency, Data, etc. Cum primul camp la noi
este Nume, tipul de data va fi Text.

Apasand din nou tasta Tab, se trece la campul Description

(Descriere), care permite descrierea scopului campului folosit.
Este optional.
Se poate introduce acum un alt camp: “Prenume” care va avea
tipul de date tot Text. Urmatorul camp poate fi Data_Nastere
care va avea tipul de date datei Date.

Putem salva tabela apeland comanda Save din meniul File sau
apasand pe icoana Save din bara de instrumente. O caseta de
dialog va apare, in care se va introduce numele tabelei.
Daca se apasa OK, va apare o alta caseta de dialog care va
atentiona ca nu este definita o cheie primara. Raspunzand cu
Yes la intrebarea daca se doreste definirea cheii primare se va
salva tabela si va fi setata automat cheia primara. Tabela se
inchide efectuand clic pe icoana Close din coltul din dreapta sus
al ferestrei tabelei.

Tabela va fi afisata acum in fereastra bazei de date.

Adaugarea si stergerea inregistrarilor unei tabele
Dupa ce s-a creat tabela, se pot introduce date in ea. Pentru
aceasta, tabela trebuie deschisa – dublu clic pe tabela sau prin
selectarea tabelei si apasarea butonului Open existent in partea
de sus a ferestrei bazei de date.

Tabela va fi afisata si se poate incepe introducerea datelor.

Folosind tasta Tab se poate trece dintr-un camp in altul. Cand
se termina introducerea datelor in tabela se salveaza si se iese
din tabela.

Pentru a sterge o inregistrare mai intai o selectam, apoi apasam

tasta Delete sau dam clic dreapta pe inregistrare si alegem
optiunea Delete.
Adaugarea unui camp intr-o tabela existenta
Pentru a adauga un nou camp intr-o tabela existenta se
urmeaza pasii: se deschide tabela si se alege modul de
vizualizare Design View, permitand astfel modificarea structurii
tabelei. Se va adauga un camp numit “In sindicat?” iar la tipul
datei vom selecta optiunea Yes/No.

Daca schimbam modul de vizualizare in Datasheet View se vor

vedea modificarile din tabela. Campul In_sindicat? Poate fi
selectat sau nu.
Modificarea sau stergerea unor inregistrari
Pentru a modifica sau sterge datele dintr-o intregistrare se
deschide tabela, se localizeaza inregistrarea dorita si se
modifica datele folosind aceleasi tehnici ca si cand s-ar folosi un
procesor de texte. Cand se termina modificarea, se salveaza.

Utilizarea functiei Undo (anularea ultimei operatii efectuate)

Folosirea comenzii Undo este utila atunci cand se doreste
revenirea la starea anterioara. Daca se foloseste in mod gresit o
comanda, se revine cu Undo. Aceasta comanda o gasim in
meniul Edit sau folosind combinatia de taste Ctrl+Z.

Navigarea in interiorul unei tabele, printre inregistrari

Navigarea in interiorul tabelei se face pentru editarea unor
inregistrari.
In partea de jos a ferestrei tabelei se afla un mic meniu, ce
permite parcurgerea inregistrarilor tabelei – inainte, inapoi si
care va arata cate inregistrari contine tabela respectiva.
Stergerea unei tabele
Dupace se selecteaza tabela dorita din fereastra bazei de date,
se apasa tasta Delete sau se apasa butonul

Pe ecran va aparea o caseta de dialog in care se va cere

confirmarea stergerii tabelei. Pentru stergerea definitiva a
tabelei se apasa butonul Yes, pentru a renunta la stergere se
apasa butonul No.

Tabele – definirea campurilor cheie

Definirea unui camp cheie primar
Cheia unei tabele reprezinta un ansamblu minim de atribute
care identifica in mod unic o inregistrare dintr-o tabela.
Definirea manuala a cheii primare, dupa ce tabela a fost creata,
se face astfel: se selecteaza campul dorit ca si cheie primara
(trebuie sa identifice in mod unic o inregistrare) apoi se da clic
dreapata si se alege functia Primary Key din meniul derulant ce
apare.
Daca se incearca introducerea a doua inregistrari identice in
campul cheii primare un mesaj va fi afisat, mesaj de violare a
cheilor.
Indexarea unui camp cu optiunea de acceptare / neacceptare a
duplicatelor
Cheia primara va fi in mod automat definita astfel incat
duplicatele nu vor fi permise.
Creara unui index se realizeaza tot in fereastra in care se
adauga noi atribute. Pentru a indexa un camp, va trebui
selectat campul respectiv si in zona de proprietati a acestui
atribut, in dreptul proprietatii Indexed alegeti optiunea Yes.
Daca alegeti Yes (no Duplicates), atunci in campul respectiv nu
puteti introduce doua inregistrari cu aceeasi valoare.

Tabele: schimbarea atributelor unui camp: marimea

campului, format numarului, format data
Pentru a schimba atributele campurilor se deschide tabela
dorita, se selecteaza modul Design View, se face clic pe campul
caruia dorim sa-i modificam atributele.
Daca dorim sa modificam marimea campului Nume, de tip Text,
selectam atributul corespunzator: Field Size. In dreapta se va
afisa o descriere a functiei atributului. Se introduce apoi
marimea maxima dorita (255 de caractere maxim).

Pentru a modifica formatul numarului se face clic in casuta de

dialog. O descriere scurta a functiei atributului va fi afisata in
partea dreapta. Facand clic pe sageata din partea dreapta a
sectiunii Format se pot observa diferite optiuni de afisare a
numerelor. Se face clic pe optiunea dorita.

Pentru modificarea formatului datei se procedeaza in mod

asemanator. Se va face clic pe sectiunea Format si din lista de
optiuni care apare la apasarea sagetii din partea dreapta a
sectiunii Format se alege formatul dorit al datei.

Un lucru foarte important, atunci cand modificati proprietatile

unui atribut, este sa nu alegeti o dimensiune mai mica pentru
aceste proprietati, deoarece exista pericolul sa pierdeti date
importante.

Crearea unei reguli de validare

Atunci cand se introduc anumite date, pentru a nu introduce
date eronate se pot defini reguli de validare asupra campurilor,
reguli ce nu permit sa fie introduse date necorespunzatoare.
O astfel de regula se creeaza in fereastra tabelei asupra
atributului selectat. Va trebui modificata proprietatea
corespunzatoare campului Validation Rule. Se va afisa pe ecran
caseta de dialog Expression Builder.
Pentru a crea o regula de validare pentru campul Varsta, in
sectiunea Field Properties se selecteaza Validation Rule si se
face clic pe cele trei puncte din partea dreapta.
Daca dorim ca numerele introduse in campul selectat la inceput
sa fie intre 1 si 100, putem folosi Expression Builder pentru a
realiza aceasta. In sectiunea din stanga se face click pe
Operators (Operatori). In cazul nostru vom selecta operatorul
“<=” prin dublu click si apoi vom introduce valoarea 100. Pentru
terminarea operatiei se apasa butonul OK, iar modificarile vor fi
vizibile in Field Properties.
Daca schimbam modul de vizualizare al tabelei in Datasheet si
vom incerca sa introducem valori mai mari de 100, se va afisa
un mesaj de eroare. Acest mesaj nu este intotdeauna clar si nu
da explicatii pentru a ne corecta greseala. Putem modifica acest
mesaj tot din modul Design View, Validation Text, imediat sub
Validation Rule, unde introducem textul nostru: “Va rugam
introduceti numere intre 1 si 100! Va multumim!”. Astfel ca
atunci cand gresim si introducem valori ce depasesc valoarea
100, ne va apare textul nostru clar.
O regula de validare poate fi creata si pentru un camp care are
ca tip de data Text. Se procedeaza la fel ca mai sus. In sectiunea
Validation Rule se apasa cele trei puncte din dreapta. In
fereastra se apasa + din partea stanga a Functions, apoi Build-In
Functions, in coloana din mijloc se alege Text pentru a afisa
functiile de validare pentru text. Din functiile de validare afisate
se alege functia dorita. Se pot afla mai multe detalii despre
aceste functii folosind “What is this” din meniul Help.
Regulile de validare pentru data se creaza in mod asemanator,
dar alegand Date/Time. De exemplu, daca dorim ca in campul
ales sa se introduca numai date care au ca an 2004, regula de
validare va fi: “>=#1/1/04 # And <#1/1/05#”
Crearea unei reguli de validare pentru Currency (Moneda) se
face asemanator, alegand din Field Properties sectiunea
Validation Rule. Exemplu: daca dorim introducea unor valori
pozitive si mai mici de 10 000 000, atunci regula de validare va
fi: >0 And <=10 000 000.

Modificarea latimii unei coloane

Se muta pointer-ul (sageata) mouse-ului pe linia din dreapta
coloanei care se doreste a fi redimensionata. Pointer-ul se va
transforma intr-o bara verticala intersectata de o sageata dubla.
Se trage cu mouse-ul de linia care desparte coloanele pana la
dimensiunea dorita.
Mutarea unei coloane intr-o tabela
Se selecteaza coloana. Apoi se apasa butonul stang al mouse-
ului si fara a-i da drumul se trage coloana la noua locatie din
tabela. In timp ce se trage coloana, o linie accentuata indica
pozitia curenta in timp ce coloana se muta.

Tabele: legaturi intre tabele

Crearea unor relatii intre tabele: unu la unu sau unu la multi
Pentru a crea o relatie unu-la-unu, din meniul Tools, se
selecteaza comanda Relationships.

Pe ecran apare caseta de dialog Show Table

Din aceasta caseta, se selecteaza tabela dorita si apoi se apasa
butonul Add. Se face acest lucru pe rand cu toate tabelele
dorite. Tabelele selectate vor aparea pe ecran, in fereastra
Relationships.

Acum, din meniulRelationships va trebui apelata functia Edit

Relationships, pentru a defini legatura dintre cele doua tabele.
Pe ecran va aparea fereastra Edit Relationships.

Pentru a crea o legatura, se apasa butonul Create New. Acesta

va deschide o noua fereastra, in
care se aleg tabelele care trebuiesc legate cat si atributele dupa
care se va realiza legatura.
Se apasa butonul OK pentru revenirea la fereastra precedenta,
in care se pot defini si restrictiile asupra legaturii.

In partea de jos a acestei ferestre se poate vedea tipul

legaturii: One-To-One (unu-la-unu).
Se apasa butonul Create pentru a crea legatura. In fereastra
Relationships apare o linie care reprezinta legatura nou creata.
Un lucru deosebit de important de care trebuie tinut seama
este faptul ca nu se pot stabili legaturi intre doua tabele dupa
orice campuri ci numai dupa acelea care intr-o tabela sunt cheie
primara si in cealalta tabela reprezinta cheie externa. Cele doua
campuri dupa care se face legatura trebuie sa fie de acelasi tip.
Pentru a crea o legatura unu-la-multi intre tabele, se selecteaza
comanda Relationships din
meniul Tools. Se selecteaza tabelele intre care se doreste sa se
realizeze relatia si se apasa butonul Add.
De exemplu, un magazin poate avea mai multe produse pentru
acelasi tip de produse (Tip produs: lactate, Produse: lapte, iaurt,
unt, etc) Pentru a realiza relatia, se foloseste campul #Tip din
tabela Produse si #Tip din tabela Tip_produse.
 Se observa ca in partea de jos a ferestrei apare tipul One-
To-Many (unu-la-multi)

Ceea ce trebuie sa ne asiguram, este faptul ca orice schimbare

dintr-o tabela se va reflecta si in tabela cu care este legata.
Astfel, daca un Tip_produse renunta la un produs, tipul
produsului nu va mai apare in dreptul produsului respectiv.
Pentru aceasta se va selecta optiunea Enforce Referential
Integrity si Cascade Update Related Fields. Apoi se apasa
butonul Create si in fereastra Relationship va apare relatia
creata. Simbolul “∞” semnifica faptul ca mai multe produse pot
apartine aceluiasi tip de produse.
Stergerea legaturilor dintre tabele
Pentru a sterge o relatie dintre doua tabele, se deschide
fereastra Relationship din meniul Tools, se selecteaza relatia ce
urmeaza a fi stersa si se apasa tasta Delete. Se raspunde cu Yes
la mesajul de confirmare al stergerii.

Aplicarea regulilor asupra legaturilor astfel incat campul ce

leaga doua tabele sa nu poata fi sters cat timp exista legatura
Atunci cand se creeaza o relatie intre tabele sau se efectueaza
dublu clic pe relatia deja existenta, se deschide casuta de dialog
Edit Relationship. Aici se pot aplica reguli, selectand Enforce
Referential Integrity. Aceasta asigura ca relatia dintre tabele
este valida, adica nu se pot modifica din greseala date legate.
Selectand Cascade Update Related Fields semnifica faptul ca
daca se schimba cheia primara a unei tabele, Access va modifica
in mod corespunzator campurile legate de prima tabela, cu
noua valoare. Daca se schimba #Tip, se va schimba si in tabela
TipProduse.
Selectand Cascade Delete Related Records semnifica faptul ca
daca se sterge o inregistrare din campul cheie primara, se vor
sterge toate inregistrarile care au legatura cu aceasta.
Formulare: lucrul cu formulare
Deschiderea unui formular
Pentru a deschide un formular, din fereastra principala
Database, se selecteaza Forms din obiecte. In partea dreapta va
aparea o lista cu formularele existente. Se efectueaza dublu clic
pe formularul dorit si acesta se va deschide.

Crearea si salvarea unui formular

Crearea unui formular folosind AutoForm Wizard: in fereastra
bazei de date se selecteaza Table (Tabel) sau Query (Interogare)
din lista de obiecte. Se selecteaza numele tabelei sau al
interogarii dorite si apoi clic pe icoana New Object (din bara de
intrumente standard) si apoi din meniul afisat comanda
AutoForm. Aceasta va afisa un formular care va permite
introducerea datelor.
O alta modalitate de creare a formularelor, mult mai usoara,
este acela de a folosi Form Wizard. Se selecteaza din fereastra
bazei de date obiectul Forms, si se efectueaza dublu clic pe
Create Form by Using Wizard si se va deschide fereastra Form
Wizard.

In fereastra Form Wizard trebuie parcursi 4 pasi:

• Se alege tabela sau interogarea pentru care se doreste
crearea formularului, se aleg apoi campurile pe care dorim
sa le adaugam prin apasarea sagetii spre dreapta pentru a
adauga campurile selectate. Daca dorim alta tabela decat
 cea care se afiseaza in Tables/Queries, se foloseste sageata
in jos de langa sectiunea Tables/Queries. Cand s-au adaugat
toate campurile cerute, se apasa butonul Next.

• Urmatoarea pagina defineste modul de afisare a

formularului. Se alege optiunea dorita si se apasa butonul
Next.
• Urmatoarea pagina permite alegerea unui stil predefinit. Se
alege stilul si se apasa butonul Next.
• Pagina urmatoare permite denumirea formularului si
crearea ultimelor optiuni pentru forma. Se apasa butonul
Finish pentru a crea forma. Daca se alege “Open the form to
view or enter information”, atunci se deschide formularul si
permite vizualizarea/introducerea datelor.
Utilizarea unui formular pentru introducerea, modificarea si
stergerea inregistrarilor
Pentru a deschide un formular se selecteaza Forms din
fereastra bazei de date se efectueaza dublu clic pe numele
formularului dorit. Se va deschide fereastra formularului.
Introducerea datelor intr-un formular se aseamana foarte mult
cu introducerea datelor intr-un tabel. Se introduc datele si apoi,
apasand tasta Tab, se trece la urmatorul camp. Apasand Tab in
ultimul camp, se va trece la inregistrarea urmatoare.

Pentru a crea o inregistrare noua se apasa icoana New (Blank)

record din partea de jos a formularului.
Pentru a modifica o inregistrare se folosesc sagetile de control
pentru a junge la inregistrarea dorita.

Pentru a sterge o inregistrare se ajunge la inregistrarea dorita si

se apasa butonul delete Record din bara de instrumente

Utilizarea formularelor pentru navigare printre inregistrari

Pentru navigarea in formulare se foloseste setul de icoane de
navigare aflate in partea de jos a formularului:
• urmatoarea inregistrare
 • inregistrarea anterioara
• prima inregistrare
• ultima inregistrare
• du-te la inregistrarea specificata
Adaugarea, modificarea textului in antetul si subsolul unui
formular
Pentru a adauga un antet sau un subsol unui formular se
deschide formularul in modul Design View. Textul trebuie
adaugat dupa barele Form Header sau Form Footers. Daca
acestea nu sunt vizibile, se va selecta comanda Form
Header/Footer din meniul View.

Daca nu este suficient spatiu pentru a introduce textul din

cauza barelor, se va redimensiona folosind mouse-ul. Pointerul
mouse-ului se va modifica intr-o linie ingrosata intersectata de
o sageata dubla. Se va face clic si se va expanda sectiunea de
antet sau subsol, dupa nevoie.
Se selecteaza apoi Label din Toolbox. Daca Toolbox nu este
vizibil, atunci se va selecta din meniul View.

Se selecteaza zona de antet sau subsol unde se va

introduce textul, apoi se tasteaza.
 Pentru a vedea modificarile, se foloseste comanda Print
Preview din meniul File.

Modificarea textului dintr-un antet sau subsol se face

asemanator. Se va deschide formularul in modul Design View,
se va face clic pe antetul sau subsolul care se doreste modificat,
se tasteaza noul text si se vizualizeaza modificarile folosind Print
Preview.

Stergerea unui formular

Pentru a sterge un formular se deschide fereastra principala
Database (fereastra bazei de date), se selecteaza din sectiunea
Forms formularul din fereastra si se apasa tasta Delete sau se
alege Delete din meniul derulant ce apare cand se da clic
dreapta pe formular.

Un mesaj de avertizare va fi afisat. Pentru a confirma stergerea

se apasa butonul Yes.

Salvarea si inchiderea unui formular

Microsoft Access salveaza automat ceaa ce ati modificat. Dar
pentru o mai mare siguranta se poate apasa butonul Save de pe
bara de instrumente sau se apeleaza optiunea Save din meniul
File.
Inchiderea unui formular se realizeaza prin apasarea butonului
Close din partea dreapta a barei de titlu a formularului sau prin
alegerea din meniul File a optiunii Close.

Obtinerea informatiilor
Utilizarea functiei de cautare pentru a gasi un cuvant specific
O tabela poate contine foarte multe date astfel incat gasirea
unei anumite informatii poate fi foarte dificila. Apeland functia
Find din meniul Edit sau prin combinatia de taste Ctrl+F, se pot
gasi cat mai rapid informatiile dorite.
Pe ecran va aparea fereastra Find and Replace:

Daca doriti sa realizati cautarea doar in cadrul unui camp,

inainte de a apela functia Find va trebui sa selectati campul
respectiv.
In campul Find se introduce valoarea care se doreste a fi gasita.
Pentru acesta exista diferite optiuni:
• Look In (Uita-te in) – permite specificarea daca cautarea se
face in intreaga tabela sau numai intrun camp;
• Match - predefinit este Match Whole Field (Corespunde
intregul camp); se poate specifica Any Part of Field sau Start
of Field (Orice parte a campului sau Inceputul campului);
• Search – se poate incepe cautarea Up (in sus), Down (in jos)
sau in toate inregistrarile All; implicit valoarea este All;
• Search Fields As Formatted – daca aceasta optiune se
selecteaza, se pot cauta datele diupa cum sunt formatate,
mai degraba decat cum sunt aranjate in tabel.
Cautarea se mai poate realiza folosind semne ajutatoare atunci
cand nu suntem siguri de toate caracterele. Astfel:
• semnul intrebarii “?” - inlocuieste un singur caracter in
aceeasi pozitie Exemplu: J?ne va returna atat June cat si
Jane
• asterix “*” - inlocuieste un grup de caractere aflate pe
pozitia semnului Exemplu: Mar* va returna atat Marius cat
si Marian, Mariana, Marilena
• Diez “#” - cautarea va returna un singur numar pe pozitia
specificata de # Exemplu: 199# va returna toti anii intre
1990 si 2000
• Paranteze patrate “[ ]” - cautarea va returna inregistrarile
care includ caracterele inchise de []
(oricare dintre caractere)
 Exemplu: Jo[ha]n ne va returna John sau Joan
Daca se introduce “!” Dupa prima paranteza patrata, aceasta
semnifica ca se va exclude caracterele ce urmeaza dupa !
Exemplu: Min[!t] va returna la cautare Mine si Mind dar
nu va returna Mint
Daca se doreste specificarea unei valori specifice se tasteaza
valoare in casuta Find What.
Daca se doreste gasirea unei valori nule, se tasteaza textul “Is
Null”. Daca se doreste gasirea unui sir vid, atunci se tasteaza “”.
Se apasa Enter sau butonul Next. Pentru a gasi urmatoarea
valoare se apasa butonul Find Next sau Close pentru a inceta
opratia de cautare.
Aplicarea unui filtru asupra unei tabele
Filtrele sunt simple interogari dar care se aplica numai tabelelor
sau formelor deschise. Filtrele se folosesc cel mai bine
temporar, pentru a afisa numai anumite date din tabele.
Se folosesc pentru ascunderea anumitor date care nu sunt
inportante pe moment, pentru a afisa numai datele specificate
(doar un anumit an, in loc de toti anii), pentru vizualizarea
inregistrarilor care trebuie sa indeplineasca criterii complexe,
pentru sortarea inregistrarilor din cateva campuri, pentru
sortarea campurilor in directii diferite (unul ascendent, altul
descendent).
Pentru a afisa inregistrarile trecute printr-un filtru se deschide
baza de date, se selecteaza celula care contine itemul dupa care
se face filtrarea, si din meniul Records se alege optiunea Filter
by selection, si se vor afisa numai campurile care contin
cuvantuldupa care s-a facut filtrarea.

Filtrul pentru o tabela pus pe un formular se face deschizand

tabela si apoi se se alege din meniul Records optiunea Filter by
Form. Se selecteaza dupa ce se va realiza filtrul dupa care se
aplica – Apply Filter

Stergerea unui filtru aplicat asupra unei tabele, asupra unui

formular
Inlaturarea unui filtru se face selectand optiunea Remove
Filter din meniul Records.
Interogari
Rolul fundamental al interogarilor (Queries) este acela de a
accesa si afisa date din tabele. Interogarile pot accesa un
tabel sau mai multe tabele.

Crearea si salvarea unor interogari asupra unei tabele, a mai

multor tabele utilizand criterii specifice
In fereastra principala a bazei de date se alege sectiunea
Queries si acolo se face dublu clic pe Create query in Design
view
Se va deschide interogarea in modul Design view si o caseta de
dialog Show Table, de unde se pot selecta tabelele care vor
aparea in partea de sus a ferestrei. Intr-o interogare, se pot
folosi una sau mai multe tabele.
Selectarea campurilor se face ori prin dublu clic, ori prin
tragerea in grid, ori prin selectarea din Field row. Se specifica
criteriile sau filtrele pentru campurile specificate si care vor
restrictiona rezultatul interogarii.
Interogarile pot fi sortate de asemenea folosind Sort row
ascendent sau descendent (Ascending, Descending). Sortarea
functioneaza de la stanga la dreapta daca s-au selectat mai
multe tabele. Daca se doreste intoarcerea unei tabele in urma
interogarii fara sa fie sortata, se selecteaza “not sorted” din
optiunile comenzii Sort.
La crearea interogarilor se doreste de cele mai multe ori
includerea unor campuri, dar nu se doreste si afisarea lor la
sfarsit, in rezultatul interogarii. Casuta Show va fi bifata
automat la selectarea unui camp ca luand parte la interogare.
Pentru a nu aparea campul in rezultat, se debifeaza aceasta
casuta. Pentru a rula un query se apasa pe icoana Run din bara
de instrumente.

Editarea unei interogari prin adaugarea unor criterii

Operatorii logici se pot folosi de asemenea in specificarea
criteriilor complexe pentru cautarea in tabele.

Criteriul Campul Semnificatie

aplicat
89 Id_magazin Se gasesc informatiile despre
magazinul care are id-ul 89
< 89 Id_magazin Se gasesc informatiile despre
magazinele care au id-ul intre 1 si 88
> 89 Id_magazin Se gasesc informatiile despre
magazinele care au id-ul mai mare de
89
<= 89 Id_magazin Se gasesc informatiile despre
magazinele care au id-ul mai mare de
88 (89 si peste 89)
<>89 Id_magazin Se gasesc informatiile despre
magazinele care au id-ul diferit de 89
“Buc” Or Oras Se gasesc informatiile despre orasele
“Cta” Buc sau Cta
Like “Stef*” Nume Se gasesc informatii despre
persoanele pentru care numele de
familie incepe cu “Stef”
Between Data_Angajar Se gasesc informatii despre
1/03/2004 e persoanele care s-au angajat intre 1
And Martie si 1August 2004
1/08/2004
Daca nu suntem siguri de toate caracterele dupa care dorim sa
facem cautarea, atunci se pot folosi simboluri (?, *, #, [ ]).
Grid-ul interogarii permite de asemeni specificarea unor criterii
de cautare complexe. Aceste criterii se pot aplica pentru mai
multe campuri. De exemplu putem specifica ca dorim sa se
afiseze magazinele care au un id > 10000 si au cel mult 4 tipuri
de produse la vanzare.
Stergerea unui criteriu se face prin stergerea randurilor care
contin criteriile, in modul Design View.

Editarea unei interogari: adaugare, stergere, mutare,

ascundere, reafisare de campuri
Adaugarea unui camp la interogare se face deschizand acea
interogare in modul Design View. In fereastra care se deschide
alegem un camp de text box liber si facem clic pe sageata in jos
care apare in dreapta casutei de text. Afisam lista campurilor si-
l alegem pe cel pe care-l dorim.
Stergerea unui camp dintr-o inregistrare se face in mod
asemanator. In Design View facem clic pe campul pe care dorim
sa-l stergem si apasam tasta Delete, apoi Enter.
Pentru a muta un camp din interogare se deschide interogarea
in modul Design View, se pozitioneaza pointerul mouse-ului pe
campul de selectie localizat chiar deasupra numelui campului.
Pointerul mouse-ului se va schimba intr-o sageata mica
indreptata in jos. Cu clic de mouse se selecteaza campul, apoi
se face clic pe butonul de selectie, fara sa eliberam butonul
mouseului si tragem campul pana la locatia dorita, unde
eliberam butonul mouse-ului.
Ascunderea unui camp din interogare se face prin debifarea
casutei Show asociata casutei de
text.
Pentru a reafisa campul in rezultatul interogarii se bifeaza la loc
casuta Show asociata casutei de text.

Stergerea unei interogari

Se selecteaza interogarea care dorim s-o stergem. O data
selectata se apasa tasta Delete. Se raspunde afirmativ (Yes)
mesajului de avertizare daca dorim intr-adevar sa stergem.

Salvarea si inchiderea unei interogari

Salvarea unei interogari se face alegand comanda Save din
meniul File.
Inchiderea unei interogari se face din icoana Close din
partea stanga sus a ferestrei.

Rapoarte: lucrul cu rapoarte

Rapoartele sunt asemanatoare interogarilor prin faptul ca ele
folosesc date dintr-unul sau mai multe tabele si afiseaza
inregistrarile respective. Spre deosebire de interogari insa,
rapoartele adauga formatari output-ului incluzand fonturi,
culori, background-uri si alte elemente. Rapoartele sunt
destinate tiparirii la imprimanta si nu vizualizarii lor pe ecran.
Crearea si salvarea unui raport asupra unei tabele sa
interogari
Un raport se creaza cel mai usor folosind comanda Create
Report by using Wizard din sectiunea Reports.

In fereastra ce se deschide – Report Wizard – se alege tabela

sau interogarea asupra careia se face raportul si se selecteaza
campurile ce vor fi afisate in raport. Apoi se apasa butonul Next
Urmatoarea pagina care apare pe ecran afiseaza posibilitatile
de grupare pe nivele. Se alege gruparea dorita si de apasa Next.
Va aparea o noua pagina care va permite sortarea
inregistrarilor dupa maxim patru campuri, in ordine ascendenta
sau descendenta.

Dupa apasarea butonului Next se va afisa o pagina in care se

determina modul de afisare al raportului.
Tot aici se poate seta orientarea paginii (Landscape sau
Portrait). De asemenea se pot ajusta campurile ca sa incapa in
pagina. Se va pasa butonul Next si se va deschide o pagina din
care se va alege stilul raportului: Bold, Casual, Compact,
Corporate, Formal sau Soft Gray.
Se va pasa butonul Next si se va deschide o pagina in care se va
da un nume raportului. Predefinit, este selectat butonul
Preview. Se apasa butonul Finish pentru a genera raportul, care
va fi afisat pe ecran.
Schimbarea aranjarii datelor dintr-un camp intr-un raport
Daca se doreste rearanjarea datelor din raport, se va deschide
raportul in modul Design View. Aici, campurile se vor afla in
mod Detail (Detalii), continand o casuta cu numele campului.
Pentru a o muta, se trage cu mouse-ul pana la locatia dorita.
Antetul este definit in zona Page Header. Pentru a muta
antetul, se trage cu mouse-ul pana la locatia dorita. In mod
uzual, se aliniaza cu campul corespunzator din sectiunea Detalii,
pentru a face mai usoara citirea raportului.
Schimband vederea in Report View, se pot vedea
rezultatele schimbarilor facute.

Gruparea datelor intr-un raport in functie de un anumit camp

in ordine crescatoare sau descrescatoare
Se deschide raportul in modul Design View si se selecteaza
comanda Sorting and Grouping (Sorteaza si Grupeaza) din
meniul View.
Se selecteaza din coloana Field/Expression (Camp/Expresie)
campurile pentru care se doreste aplicarea gruparii din meniu.
In mod predefinit, sortarea se face crescator. Pentru a schimba
aceasta optiune se alege Descending din meniu.
Se inchide casuta de dialog Sorting and Grouping din iconita
Close din coltul din dreapta sus.
Pentru a vizualiza schimbarile se alege Print Preview.

Reprezentarea diferitelor campuri intr-un raport grupate dupa

suma, minim, maxim, medie, numaratoare
Pentru a calcula statistici pentru grupuri intr-un raport se
afiseaza raportul in Design View, se selecteaza comanda Sorting
and Grouping din meniul View si se va afisa caseta de dialog.
Aici se va selecta campul dupa care se va realiza gruparea. Se va
bifa optiunea Group Footer in Group Properties din caseta de
dialog. Aceasta va inseamna faptul ca Access va adauga un
footer in dreptul fiecarui grup in care se poate adauga totatul
grupului, etc.
Se inchide caseta de dialog Sorting and Grouping din icoana
Close din partea dreapta sus a ferestrei.
Se selecteaza Label din meniul Toolbox. Daca Toolbox nu este
afisat, se selecteaza din meniul View. Pentru a crea un text box
(casuta de text) se efectueaza clic si se trage in zona Group
Footer. Cu clic pe aceasta eticheta se poate edita textul, dand
un nume sugestiv. Exemplu: Total.

Alte formule ce pot fi folosite sunt:

• Min([camp]) – minimul dintre valorile campului
• Max([camp]) – maximul dintre valorile campului
• Avg([camp]) – returneaza valoare medie
• Count([camp]) – numara si returneaza nr. De inregistrari
Adaugarea si modificarea textului in antetul si subsolul unui
raport
Pentru a adauga antetul sau subsolul unui raport se deschide
raportul in modul Design View. Textul trebuie adaugat dupa
barele Report Header sau Report Footers. Daca acestea nu sunt
vizibile, se va selecta comanda Report Header/ Footer din
meniul View.
Daca nu este suficient spatiu pentru a introduce textul din
cauza barelor, se va redimensiona folosind mouse-ul. Pointerul
mouse-ului se va modifica intr-o linie ingrosata intersectata de
o sageata dubla. Se va face clic si se expanda sectiunea de antet
sau subsol dupa nevoie.
Se selecteaza apoi Label din Toolbox. Daca Toolbox nu este
vizibil, atunci se va selecta din meniul View. Se selecteaza zona
de antet sau subsol unde se va introduce textul, apoi se
tasteaza. Pentru a vedea modificarile, se foloseste comanda
Print Preview.
Modificarea textului dintr-un antet sau subsol se face
asemanator. Se va deschide raportul in modul Design View, se
va face clic pe antetul sau subsolul care se doreste modificat, se
tasteaza noul text si se vizualizeaza modificarile folosind Report
View.
Stergerea unui raport
Se selecteaza raportul pe care dorim sa-l stergem. O data
selectat, se apasa tasta Delete. Se raspunde afirmativ (Yes)
mesajului de avertizare daca dorim intr-adevar sa stergem.

Salvarea si inchiderea unui raport

Pentru a salva un raport se alege din meniul File comanda Save.
Pentru a inchide un raport se alege icoana Close din coltul din
dreapta sus a ferestrei.

Pregatirea rezultatelor
Vizualizarea inaintea tiparirii a unei tabele, a unui formular
sau a unui raport
Se afiseaza tabela, formularul sau raportul pe ecran, se
selecteaza comanda Print Preview din meniul File. Pentru a
reveni la vederea anterioara a paginii se apasa butonul Close.
Modificarea orientarii unui raport: pe lung, pe lat.
Modificarea dimensiunii hartiei
Schimbarea orientarii unui raport se face urmand pasii: se
afiseaza raportul pe ecran, se face clic pe meniul File si se alege
comanda Page Setup, care va afisa o caseta de dialog. Aici se va
alege Page, iar la sectiunea referitoare la orientarea paginii
(Orientation) se alege Landscape sau Portrait, dupa cum se
solicita. Se apasa butonul OK.

Imprimarea unei pagini, inregistrarilor selectate, intregii

tabele
Pentru printa, se afiseaza tabela care se doreste, din meniul File
se selecteaza comanda Print (Printeaza), care va afisa caseta de
dialog. Pentru a printa o pagina anume, se introduce in
sectiunea Print Range numarul paginii care dorim s-o printam.
Pentru a printa doar anumite inregistrari, in sectiunea Print
Range se efectueaza clic pe Selected Record(s). Aceasta optiune
presupune ca ati selectat inregistarile pe care doriti sa le
printati, inaintea deschiderii casutei de dialog Print.
Pentru a tipari intreaga tabela, in sectiunea Print
Range se face clic pe optiunea All. Se apasa OK
pentru a incepe printarea.

Imprimarea unor/tuturor inregistrari utilizand formularele

Se afiseaza formularul care dorim sa-l printam. Din meniul File
se alege comanda Print, care va afisa caseta de dialog Print.
Pentru a printa o pagina, se introduce in sectiunea Print Range
numarul paginii care dorim s-o printam.
Pentru a printa doar anumite inregistrari selectate, in sectiunea
Print Range se efectueaza clic pe Selected Records. Aceasta
optiune presupune ca ati selectat inregistarile pe care doriti sa
le printati, inaintea deschiderii casetei de dialog Print.
Pentru a tipari intreaga tabela, in sectiunea Print
Range se face clic pe optiunea All. Se apasa OK
pentru a incepe printarea.

Imprimarea rezultatului unei interogari

Se afiseaza interogarea al carei rezultat dorim sa-l printam, se
efectueaza clic pe icoana Print daca dorim sa printam intreaga
interogare. Daca dorim sa printam doar parti din aceasta, se
selecteaza comanda Print din meniul File si se va deschide
caseta de dialog.

Imprimarea unor pagini specifice ale unui raport sau a

intregului raport
Se afiseaza raportul pe care dorim sa-l printam. Se selecteaza
comanda Print din meniul File si se va deschide casuta de
dialog. Pentru a printa o pagina, se introduce in sectiunea Print
Range numarul paginii care dorim s-o printam.
Pentru a printa doar anumite inregistrari selectate, in sectiunea
Print Range se efectueaza clic pe Selected Records. Aceasta
optiune presupune ca ati selectat inregistarile pe care doriti sa
le printati, inaintea deschiderii casutei de dialog Print.
Pentru a tipari intregul raport, in sectiunea Print Range se
face clic pe optiunea All.
 Se apasa OK pentru a incepe printarea.
Tiparirea unui tabel, formular, raport sau a unei interogari
intr-un fisier
Se afiseaza tabela, formularul, interogarea sau raportul pe care
dorim sa-l printam. Se selecteaza din meniul File comanda Print,
care va deschide caseta de dialog. In aceasta se va selecta
casuta Print to file. Se apasa OK si se va deschide o alta caseta
de dialog in care se cere numele fisierului in care vom printa. Se
apasa OK.
Indicatori de tendinta centrala

a) mediana
b) modul
c) media

Indicatori de forma

a) Boltire
b)Asimetri

Indicatori de dispersie IMPRASTIERII

a)Abatere individuala

sintetici
b)Abatere standard( deviatia standard)

c)Varianta *(dispersia)
Media MEDIA ARITMETICA : AVARAGE ( SIR)
MEDIANA VALOAREA CARE SE AFLA LA MIJLOCUL
SIRULUI
MEDIAN ( SIR )

MODUL VALOAREA CEL MAI DES INTALNITA

MODE ( SIR )

INDICATORI AI IMPRASTIERII
…..SIMPLI…
Aplitudinea diferenta intre valoarea maxima si valoarea
minima inregistrata
Ax egal Xmax-Xmin
Ax EG Max (sir) – Min (sir)
ABATEREA INDIVIDUALA
DEPARTAREA UNEI VALORI FATA DE VALOAREA MEDIE
Di EG Xi-Xmediu
Trebuie mai intai calc media. Celula respective va devein
celula de referinta ($a$1). Daca se afla pe alt sheet se va
nota SHEET1!$A$1. PT USURINTA SE POATE DA UN
NUME UNEI CELULE (CLIK DREAPTA DEFINE NAME)
…….SINTETICI……..
ABATEREA STANDARD ( DEVIATIA STANDARD )
ABATEREA STANDARD ESTE O MASURA A CAT DE MULT
SUNT DISPERSATE VOLORIELE FATA DE VALOAREA
MEDIE.
ARGUMENTELE POT FI NUMERE SAU NUME, MATRICE
SAU REFERINTE CARE CONTIN NUMERE.
ARGUMENTELE CARE SUNT VALORI DE ERORI SAU TEXTE
CE NU POT FI INTERPRETATE CA NUMERE CAUZEAZA
ERORI
EGAL STDEV . S ( SIR )
VARIANTA ( DISPERSIA )
DISPERSIA UNEI LISTE DE VALORI ESTE PATRATUL
ABATERII STANDARD , ADICA MEDIA PATRATELOR
ABATERIILOR NUMERELOR DE LA MEDIA LOR
MEDIA ABATERILOR INDIVIDUALE LA PATRAT
VAR ( SIR )
VAR . P ( SIR )
FUNCTIA VAR . P EVALUEAZA O POPULATIE IAR FCT VAR
EVALUEAZA O MOSTRA A POPULATIEI
INDICATORII DE FORMA boltire , asimetrie
Indic de boltire ( kurtosis )
Kurt ( sir )
Indic de SIMETRIE ( ASIMETRIE ) SKEWNESS
SKEW ( SIR )