Alimentația și efortul fizic

Alimentația corectă
Alegerile alimentare au un rol important pentru să nă tate, ele fiind esenţiale şi câ nd vine
vorba de dieta celor care fac sport. Adoptarea unui regim alimentar să nă tos asigură o hrană
completă pentru menţinerea energiei organismului, fă ră să ducă la anemierea trupului şi a
minţii. De aceea, doctorii recomandă celor care doresc să aibă un stil de viaţă să nă tos să
renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în gră simi, la consumul excesiv
de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume
proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp câ t mai scurt,
astfel încâ t produsul final să nu piardă proprietă ţile benefice (vitamine, să ruri minerale).

Efectele alimentației nesănatoase

Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a tră it 104 ani, scria: „Cu câ t ne hră nim
mai mult şi mai bine, cu atâ t ne dă râ mă m viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei
carnare, prin vâ nă toare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept
cauza principală a scurtă rii duratei de viaţă . Mesele copioase cu că rnuri, slă nine, afumă turi,
mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar,
după vâ rsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezită ţii, cu
consecinţe grave asupra activită ţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin
reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâ ncă rurile greu digerabile nu sunt
metabolizate normal, ră mâ n mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de
ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere,
colite, balonă ri, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea mă resc conţinutul de
colesterol şi lipide din sâ nge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizâ nd apariţia
unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea,
consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duc, uneori, la
diabet zaharat.

Cum să menținem o alimentație sănătoasă?

Alimentaţia trebuie să fie normocalorică , adică să conţină numai atâ tea calorii câ t sunt
necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vâ rstă , de efortul fizic
şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un
consum minim de gră simi sunt mai puţin expuse la îmbolnă viri de cancere şi de afecţiuni
cardiovasculare.
Un adult să nă tos, cu o activitate moderată , care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are
nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide
(1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-
800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte
din cantitatea de apă .
Se recomandă câ t mai multe legume nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov, salată
verde, spanac, ţelină , ridichi, varză , conopidă , mă rar, pă trunjel, fasole pă stă i, mază re, soia,
roșii, castraveţi, ceapă , usturoi, praz, ardei, asmă ţui, ciuperci. Alte alimente dietetice pot fi
considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut
redus în lipide saturate, pâ ine integrală (Graham), cereale germinate şi tă râ ţe (germenii de
grâ u, secară sau ovă z, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai
mare decâ t un ou), lapte degresat, iaurt, brâ nzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan,
miere de albine bogată în mineralele necesare.