Sunteți pe pagina 1din 20

Recomandari nutritionale

Diabet zaharat tip 2/obezitate/suprapondere

Obiective pacient (dupa caz):


o scaderea in greutate
o scaderea colesterolului total si a LDL colesterolului; scaderea trigliceridelor
o controlul DZ, scaderea HbA1c (hemoglobina glicozilata), scaderea necesarului de insulina, remisia DZ
o scaderea TA
o scaderea riscului cardiovascular
o scaderea acidului uric (in caz de hiperuricemie / guta)
o sevrarea FUMATULUI
o activitate fizica zilnica

Foarte important: scaderea in greutate – obtinuta prin reducerea aportului alimentar


 scadere in greutate de 15 kg, poate duce la remisia diabetului zaharat de tip 2, la pacientii cu o
durata a bolii mai mica de 6 ani. (conform celui mai nou ghid de tratament pt diabetul de tip 2 - consensul ADA-
EASD, oct 2018)1
 scaderea in greutate obtinuta prin restrictie calorica poate duce la scadere a hemoglobinei glicozilate
cu pana la 2% la pacientii cu diabet zaharat.2

Extrem de important: activitate fizica zilnica


- activitatea fizica intensa creste supravietuirea in special la varstnici si la pacientii cu HTA3 (cu cat este
mai intensa sau prelungita cu atat rezultatele sunt mai bune – se va adapta conditiei medicale a fiecarui pacient)
- activitatea fizica redusa/ sedentarismul – mai nocive decat fumatul, boala cardiovaculara sau DZ4
- activitatea fizica intensa5 (de 2-3 ori/saptamana – alergare in aer liber, alergare pe banda, inot,
ciclism, sala de forta – cu cresterea pulsului la 70-90% din capacitatea maxima) duce la cresterea rezistentei
fizice, scaderea partiala/totala a necesarului de medicamente antihipertensive, cresterea capacitatii pulmonare si a fractiei de
ejectie (capacitatea inimii de a pompa sange), creste longevitatea

 zilnic (exercitii de tip aerobic)6: o plimbare scurta (15- 30 min)7 cu ritm moderat-intens/alergare
usoara, dupa fiecare masa, in special dupa masa de seara
sau 30-60min8 cu ritm intens la 15min dupa masa principala a ziei si dupa cea de seara
 30 min (2-3 zile/sapt) de exercitii fizice de rezistenta, de tipul ridicarii de greutati / sala de forta
(adaptate conditiei medicale a fiecarui pacient)
 vom avea in vedere si urmatoarele activitati:
o coborat-urcat scari in locul utilizarii liftului
o mers pe jos cateva statii in loc de autobuz/tramvai
o mers alert, alergare usoara, bicicleta, inot
 in cazul persoanelor cu exces ponderal mare, pentru protejarea articulatiilor (genuchi, picior), se
recomanda activitati fizice care nu suprasolicita aceste articulatii, precum:
o bicicleta/bicicleta ergonomica
o inot / aquagym (gimnastica/fitness in bazin)
o
De consumat zilnic: (regim alimentar pt o perioada de 6-7 luni)
1. OVAZ / fulgi de ovaz > 200-300gr --- fiert in lapte degresat/lapte de soia/lapte de migdale. Se pot
9

adauga si alte cereale precum: orz, secara, mei, hrisca, amarant, quinoua, sorg... dar ovazul (sau
eventual orzul) sa fie in proportia cea mai mare (peste 75%).
Pentru gust se pot adauga fructe de padure, seminte, nuci, scortisoara, cacao, vanilie.
Efecte ovaz/orz
 Scade valarea colesterolului sanguin10 - Ovazul11 fiert (sau taratele de ovaz si in proportie mai mica, cele de
orz) contine o substanta numita beta-glucan, care se leaga de colesterolul si sarurile biliare prezente in intestin si
duce la scadere colesterolului sangvin (LDL colesterol).
 scade glicemia postprandiala12 13 (glicemia data de masa)
 Scadere in greutate14
2. O portie din leguminoase: fasole pastai, fasole boabe (alba, rosie, neagra), linte, soia, branza tofu,
naut, humus, mazare, bob
3. Legume/verdeturi – 2 portii zilnic din urmatoarele:
a. salata verde/rosie/iceberg/china, alte tipuri, spanac, andive, ceapa verde/rosie/alba, praz,
usturoi verde, frunze de telina, urzici, stevie, patrunjel …
b. crucifere: varza alba/rosie, brocoli, conopida, varza de Bruxelles, napul, hreanul, ridiche (alba,
rosie, neagra), varza kale, gulia, salata rucola
c. rosii, castraveti, ardei, vinete, dovlecei, morcovi, radacinoase, cartofi
4. Semintele de in– doar rasnite: 2 linguri (30gr) – contin acizi grasi Omega 3, fibre, lignani in cantitate foarte mare
(substante puternic anticancerigene)
Efecte ale inului - Scade colesterolul sangvin15 16 17 18 19
- scade TA20 - 30gr/zi seminte de in, timp de 6 luni, pot scade TAS cu 15mmHg si TAD cu 7mmHg
5. Nuci si seminte: 30-50 gr/zi, neprajite, nesarate.
 Nuci, seminte de floarea soarelui, dovleac, caju, migdale, fistic, alune de padure, seminte de
canepa - continut crescut de acizi grasi Omega 3, proteine (30% - toti aminacizii esentiali) si fibre, seminte de chia
(continut crescut de acizi grasi Omega 3 si fibre).
 Semintele pot fi consumate macinate cu rasnita de cafea, de catre persoanele care au probleme cu dantura.

6. Fructe de padure: zmeura, mure, merisor, afine, coacaze, catina, macese, dude, goji… dar nu confiate.
Afinele 30-50gr/zi (consumate timp de 3-6 luni, zilnic)
 Scad valoarea colesterolului LDL21 cu o medie de aprox 50mg/dl si cresc HDL colesterolul cu 17mg/dl.
 scad riscul de boala cardiovasculara22 cu 12-32%.
 imbunatatesc activitatea cognitiva (memoria de durata lunga23, performanta cognitiva pe termen scurt24)
Amla (agrise indiene) 25 (500mg de extract zilnic timp de 12 saptamani)
 Scad semnificativ valoarea trigliceridelor (de la o medie de 261mg/dl la 171mg/dl
 Colesterolul total (de la o medie de 231mg/dl la 177mg/dl) si LDL (de la o medie de 149mg/dl la 111mg/dl)
 Amla induce o scadere similara cu simvastatina26 a colesterolului total si LDL
 3gr pulbere de amla administrata zilnic a indus cresterea HDL si scaderea LDL si a glicemiei 27
7. 3-4 fructe proaspete zilnic
 Ciuperci

De evitat:
 Margarina vegetala -> Atentie!! torturile, prajiturile, prod de patiserie contin foarte multa margarina
 Prajelile – NU carne, peste, oua, cartofi, ciuperci, chiftele, ceapa prajite
 Cascavalul…poate ajunge sa aiba 60% din calorii sub forma de grasime, branza grasa, untul
 Bauturile carbogazoase (Coca Cola, Fanta, Pepsi, etc…), sucurile de fructe, mustul
 Ouale, (contin foarte mult colesterol.... aproximativ 200mg/un ou = cantitatea maxim admisa pt toate alimentele
consumate intr-o zi intreaga de catre un pacient supraponderal/obez care trebuie sa slabeasca)
 Alimente cu continut crescut de grasimi trans -> biscuiti, croissant, margarina, crackers, chipsuri,
popcorn (pregatit la microunde), gogosi, alimente prajite (cartofi prajiti, chipsuri, nuggets), produse
pastrate sub forma congelata (pizza, prajituri)
Alte recomandari
 Lactatele se vor consuma doar degresate.
 Uleiul, consumat in cantitati mici, va fi de preferinta de masline, presat la rece. La felurile de mancare
preparate termic, uleiul se va adauga dupa racirea acestora.

Atentie!!! Pentru o perioada de 3-6 luni se vor limita produsele de origine animala la aproximativ
400gr/sapt28.

Insa trecerea la aceasta dieta se va face treptat in decurs de cateva saptamani. Initial se va reduce numarul
de mese dintr-o zi la care se consuma alimente de origine animala, de la 3 mese la 2 mese si apoi la o singura
masa. Apoi vom alterna zilele, in care la o singura masa se vor consuma alimente de origine animala (lactate,
peste, carne – max 100gr/zi), cu zilele in care se vor manca doar alimente de origine vegetala (dieta de post).

Apa – 2 litri/zi
 nu se va consuma apa in timpul meselor si cel putin 2 ore dupa masa
 dimineata pe stomacul gol se vor bea 1-2 pahare de apa usor incalzita

EFECTELE acestui regim alimentar29 - mentinut timp de 7 luni de 13 pacienti cu diabet zaharat tip 2, cu
suprapondere sau obezitate (IMC medie = 34,3kg/m2....valori individuale pt IMC intre 25.0 si 45.6kg/m2)
 TA sistolica a scazut cu 27mmHg (de la 148/87mmHg la 121/74)
 Hemoglobina glicozilata HbA1c a scazut cu 2,4% (de la o valoare medie de 8,2% la 5,8%)
 Trigliceridele au scazut cu 68mg/dl (de la 171mg/dl la 103mg/dl)
 Colesterolul HDL (colesterolul bun) a crescut de la 48,3 la 52,6mg/dl
 Numarul mediu de medicamente necesare zilnic (pt controlul diabetului si tensiunii arteriale) a scazut de la 4.3 la 1.4
 IMC mediu (indice de masa corporala) a scazut de la 34.3 la 26.8kg/m2. O scadere ponderala medie de aproximativ 20 kg
in 7 luni
Recomandari HIPERCOLESTEROLEMIE30
1. Scadere in greutate (in cazul persoanelor supraponderale si obeze).
2. Cresterea nivelului de activitate fizica.
 activitatea fizica intensa creste supravietuirea in special la varstnici si la pacientii cu HTA31 (cu cat
este mai intensa sau prelungita cu atat rezultatele sunt mai bune – se va adapta conditiei medicale a fiecarui pacient)
 activitatea fizica redusa/ sedentarismul – mai nocive decat fumatul, boala cardiovaculara sau
DZ32
 activitatea fizica intensa33 (de 2-3 ori/saptamana – alergare in aer liber, alergare pe banda, inot,
ciclism, sala de forta – cu cresterea pulsului la 70-90% din capacitatea maxima) duce la cresterea
rezistentei fizice, scaderea partiala/totala a necesarului de medicamente antihipertensive, cresterea capacitatii
pulmonare si a fractiei de ejectie (capacitatea inimii de a pompa sange), creste longevitatea

 zilnic (exercitii de tip aerobic)34: o plimbare scurta (15- 30 min)35 cu ritm moderat-intens/alergare
usoara, dupa fiecare masa, in special dupa masa de seara
sau 30-60min36 cu ritm intens la 15min dupa masa principala a ziei si dupa cea de seara
 30 min (2-3 zile/sapt) de exercitii fizice de rezistenta, de tipul ridicarii de greutati / sala de forta
(adaptate conditiei medicale a fiecarui pacient)
 vom avea in vedere si urmatoarele activitati:
o coborat-urcat scari in locul utilizarii liftului
o mers pe jos cateva statii in loc de autobuz/tramvai
o mers alert, alergare usoara
o bicicleta, inot

3. De consumat zilnic: (regim alimentar pt o perioada de 6-7 luni)


 OVAZ37 / fulgi de ovaz > 200-300gr --- fiert in lapte degresat/lapte de soia/lapte de migdale. Se
pot adauga si alte cereale precum: orz, secara, mei, hrisca, amarant, quinoua, sorg... dar ovazul
(sau eventual orzul) sa fie in proportia cea mai mare (peste 75%).
Pentru gust se pot adauga fructe de padure, seminte, nuci, scortisoara, cacao, vanilie.
Efecte ovaz/orz
o Scade valarea colesterolului sanguin38 - Ovazul39 fiert (sau taratele de ovaz si in proportie mai mica, cele
de orz) contine o substanta numita beta-glucan, care se leaga de colesterolul si sarurile biliare prezente in
intestin si duce la scadere colesterolului sangvin (LDL colesterol).
o scade glicemia postprandiala40 41 (glicemia data de masa)
o Scadere in greutate42
 Seminte de in– doar rasnite: 2 linguri (30gr) – contin acizi grasi Omega 3, fibre, lignani in cantitate
foarte mare (substante puternic anticancerigene)
Efecte ale inului - Scade colesterolul sangvin43 44 45 46 47
- scade TA48 - 30gr/zi seminte de in, timp de 6 luni, pot scade TAS cu 15mmHg si TAD cu 7mmHg
 Amla (agrise indiene)
Efecte Amla (500mg de extract zilnic timp de 12 saptamani / 3gr zilnic pulbere fructe uscate timp de 21 zile)
o Scad semnificativ valoarea trigliceridelor (de la o medie de 261mg/dl la 171mg/dl49
o Colesterolul total (de la o medie de 231mg/dl la 177mg/dl) si LDL (de la o medie de 149mg/dl la
111mg/dl)
o Amla induce o scadere similara cu simvastatina50 a colesterolului total si LDL
o Pulberea de amla zilnic timp de 21 zile - a indus cresterea HDL si scaderea LDL 51 si a glicemiei

 Afine 30-50gr/zi (consumate timp de 3-6 luni, zilnic)


 Scad valoarea colesterolului LDL52 cu o medie de aprox 50mg/dl si cresc HDL colesterolul cu 17mg/dl.
 scad riscul de boala cardiovasculara53 cu 12-32%.
 imbunatatesc activitatea cognitiva (memoria de durata lunga54, performanta cognitiva pe termen scurt55)

 O portie din leguminoase: fasole pastai, fasole boabe (alba, rosie, neagra), linte, soia, branza
tofu, naut, humus, mazare, bob
 Legume/verdeturi – 2 portii zilnic din urmatoarele:
o salata verde/rosie/iceberg/china, alte tipuri, spanac, andive, ceapa verde/rosie/alba, praz, usturoi
verde, frunze de telina, urzici, stevie, patrunjel …
o crucifere: varza alba/rosie, brocoli, conopida, varza de Bruxelles, napul, hreanul, ridiche (alba,
rosie, neagra), varza kale, gulia, salata rucola
o rosii, castraveti, ardei, vinete, dovlecei, morcovi, radacinoase, cartofi

 Nuci si seminte: 30-50 gr/zi, neprajite, nesarate.


 Nuci, seminte de floarea soarelui, dovleac, caju, migdale, fistic, alune de padure, seminte de
canepa - continut crescut de acizi grasi Omega 3, proteine (30% - toti aminacizii esentiali) si fibre,
seminte de chia (continut crescut de acizi grasi Omega 3 si fibre).
 Semintele pot fi consumate macinate cu rasnita de cafea, de catre persoanele care au probleme cu dantura.

4. Diminuarea semnificativa a aportului de grasimi saturate, grasimi trans si colesterol. Astfel vor fi
evitate: ouale, cascavalul, branza grasa, untul, margarina vegetala, uleiul de cocos si de palmier,
prajelile, prajiturile, produsele de patiserie. Vor fi consumate lactate doar degresate.
5. In cazul pacientilor cu diabet zaharat, normalizarea glicemiilor duce la scaderea nivelului lipidelor
serice (in special a trigliceridelor, dar si a colesterolului).
Steatoza Hepatica (Ficatul gras)
Foarte important: scaderea graduala in greutate (in cazul pacientilor supraponderali/obezi) –
obtinuta prin activitate fizica si reducerea aportului alimentar56 57
 Restrictia calorica obtinuta fie prin regim alimentar fie prin operatii bariatrice duc la
diminuarea/remisia steatozei hepatice, steato-hepatitei si fibrozei 58
 O scadere in greutate de 3-5% duce la diminuarea steatozei hepatice
 O scadere in greutate de 5-7% duce la diminuarea inflamatiei hepatice
 O scadere in greutate de 7-10% => remisia steatozei hepatice sau a steato-hepatitei non-alcoolice
 Intr-un studiu59, pentru o scadere in greutate > 10% (obtinuta in 52 saptamani) => la 90% din
pacienti s-a constatat remisia NASH (steatohepatitei), iar 45% au obtinut regresia fibrozei

Activitate fizica
- Exercitiile aerobe, diminueaza steatoza hepatica chiar in absenta scaderii in greutate 60

Exercitiile fizice de intensitate moderat-inalta sunt mai eficiente decat cele de intensitate
mica-moderata61, pentru imbunatatirea parametrilor hepatici.
Activitatea fizica intensa – 30-40min, de activitate fizica intensa (sub forma de serii de exercitii
alternand cu pauze – pe bicicleta ergonomica), efectuate de 3 ori pe saptamana, timp de 12 saptamani a
dus la reducerea steatozei hepatice.62

Recomandari:
 zilnic (exercitii de tip aerobic)63: o plimbare scurta (15- 30 min)64 cu ritm moderat-intens/alergare
usoara, dupa fiecare masa, in special dupa masa de seara
sau 30-60min65 cu ritm intens la 15min dupa masa principala a ziei si dupa cea de seara
 30 min (2-3 zile/sapt) de exercitii fizice de rezistenta, de tipul ridicarii de greutati / sala de forta
(adaptate conditiei medicale a fiecarui pacient)
 vom avea in vedere si urmatoarele activitati:
o coborat-urcat scari in locul utilizarii liftului
o mers pe jos cateva statii in loc de autobuz/tramvai
o mers alert, alergare usoara
o bicicleta, inot
 in cazul persoanelor cu exces ponderal mare, pentru protejarea articulatiilor (genuchi, picior), se
recomanda activitati fizice care nu suprasolicita aceste articulatii, precum:
o bicicleta/bicicleta ergonomica
o inot / aquagym (gimnastica/fitness in bazin)

De consumat zilnic: (regim alimentar pt o perioada de 6-7 luni)


1. OVAZ66 / fulgi de ovaz > 200-300gr --- fiert in lapte degresat/lapte de soia/lapte de migdale. Se pot
adauga si alte cereale precum: orz, secara, mei, hrisca, amarant, quinoua, sorg... dar ovazul (sau eventual
orzul) sa fie in proportia cea mai mare (peste 75%).
Pentru gust se pot adauga fructe de padure, seminte, nuci, scortisoara, cacao, vanilie.
Efecte ovaz/orz
 Scade valarea colesterolului sanguin67 - Ovazul68 fiert (sau taratele de ovaz si in proportie mai mica, cele de
orz) contine o substanta numita beta-glucan, care se leaga de colesterolul si sarurile biliare prezente in intestin si
duce la scadere colesterolului sangvin (LDL colesterol).
 scade glicemia postprandiala69 70 (glicemia data de masa)
 Scadere in greutate71
2. O portie din leguminoase: fasole pastai, fasole boabe (alba, rosie, neagra), linte, soia, branza tofu,
naut, humus, mazare, bob
3. Legume/verdeturi – 2 portii zilnic din urmatoarele:
a. salata verde/rosie/iceberg/china, alte tipuri, spanac, andive, ceapa verde/rosie/alba, praz, usturoi
verde, frunze de telina, urzici, stevie, patrunjel …
b. crucifere: varza alba/rosie, brocoli, conopida, varza de Bruxelles, napul, hreanul, ridiche (alba, rosie,
neagra), varza kale, gulia, salata rucola
c. rosii, castraveti, ardei, vinete, dovlecei, morcovi, radacinoase, cartofi
4. Semintele de in– doar rasnite: 2 linguri (30gr) – contin acizi grasi Omega 3, fibre, lignani in cantitate foarte mare
(substante puternic anticancerigene)
Efecte ale inului - Scade colesterolul sangvin72 73 74 75 76
- scade TA77 - 30gr/zi seminte de in, timp de 6 luni, pot scade TAS cu 15mmHg si TAD cu 7mmHg
5. Nuci si seminte: 30-50 gr/zi, neprajite, nesarate.
i. Nuci, seminte de floarea soarelui, dovleac, caju, migdale, fistic, alune de padure, seminte de
canepa - continut crescut de acizi grasi Omega 3, proteine (30% - toti aminacizii esentiali) si fibre, seminte de
chia (continut crescut de acizi grasi Omega 3 si fibre).
ii. Semintele pot fi consumate macinate cu rasnita de cafea, de catre persoanele care au probleme cu dantura.

6. Fructe de padure: zmeura, mure, merisor, afine, coacaze, catina, macese, dude, goji… dar nu confiate.
Afinele 30-50gr/zi (consumate timp de 3-6 luni, zilnic)
Scad valoarea colesterolului LDL78 cu o medie de aprox 50mg/dl si cresc HDL colesterolul cu 17mg/dl.

scad riscul de boala cardiovasculara79 cu 12-32%.

 imbunatatesc activitatea cognitiva (memoria de durata lunga80, performanta cognitiva pe termen scurt81)
Amla (agrise indiene) 82 (500mg de extract zilnic timp de 12 saptamani)
 Scad semnificativ valoarea trigliceridelor (de la o medie de 261mg/dl la 171mg/dl
 Colesterolul total (de la o medie de 231mg/dl la 177mg/dl) si LDL (de la o medie de 149mg/dl la 111mg/dl)
 Amla induce o scadere similara cu simvastatina83 a colesterolului total si LDL
 3gr pulbere de amla administrata zilnic a indus cresterea HDL si scaderea LDL si a glicemiei 84

7. 3-4 fructe proaspete zilnic


 Ciuperci

De evitat:
 Evita consumul de bauturi alcoolice
 Se recomanda diminuarea aportului de:
- acizi grasi saturati (grasimi alimentare care la temperatura camerei se afla in stare solida),
- colesterol85 86 - aportul de colesterol este asociat cu un risc de 2.5 ori mai mare pentru ciroza si cancer hepatic in
cazul pacientilor cu steato-hepatita nonalcoolica. Colesterolul din dieta duce la progresia bolii hepatice la pacientii cu
hepatita cronica VHC87.
- Fructoza (bauturi carbogazoase, sucuri de fructe, alimente procesate indulcite cu fructoza) – duce
la cresterea tesutului adipos visceral, a cantitatii de calorii ingerate, induce hiper-trigliceridemie si hiperuricemie,
cresterea severitatii steatozei hepatice88, inflamatiei si fibrozei hepatice.89
 Margarina vegetala -> Atentie!! torturile, prajiturile, prod de patiserie contin foarte multa margarina
 Prajelile – NU carne, peste, oua, cartofi, ciuperci, chiftele, ceapa prajite
 Cascavalul…poate ajunge sa aiba 60% din calorii sub forma de grasime, branza grasa, untul
 Bauturile carbogazoase (Coca Cola, Fanta, Pepsi, etc…), sucurile de fructe, mustul
 Ouale, (contin foarte mult colesterol.... aproximativ 200mg/un ou = cantitatea maxim admisa pt toate alimentele
consumate intr-o zi intreaga de catre un pacient supraponderal/obez care trebuie sa slabeasca)
 Alimente cu continut crescut de grasimi trans -> biscuiti, croissant, margarina, crackers, chipsuri,
popcorn (pregatit la microunde), gogosi, alimente prajite (cartofi prajiti, chipsuri, nuggets), produse
pastrate sub forma congelata (pizza, prajituri)

Alte recomandari
 Lactatele se vor consuma doar degresate.
 Uleiul, consumat in cantitati mici, va fi de preferinta de masline, presat la rece. La felurile de mancare
preparate termic, uleiul se va adauga dupa racirea acestora.

Atentie!!! Pentru o perioada de 3-6 luni se vor limita produsele de origine animala la aproximativ
400gr/sapt90.

Insa trecerea la aceasta dieta se va face treptat in decurs de cateva saptamani. Initial se va reduce numarul
de mese dintr-o zi la care se consuma alimente de origine animala, de la 3 mese la 2 mese si apoi la o singura
masa. Apoi vom alterna zilele, in care la o singura masa se vor consuma alimente de origine animala (lactate,
peste, carne – max 100gr/zi), cu zilele in care se vor manca doar alimente de origine vegetala (dieta de post).

Apa – 2 litri/zi
 nu se va consuma apa in timpul meselor si cel putin 2 ore dupa masa
 dimineata pe stomacul gol se vor bea 1-2 pahare de apa usor incalzita

EFECTELE acestui regim alimentar91 - mentinut timp de 7 luni de 13 pacienti cu diabet zaharat tip 2, cu
suprapondere sau obezitate (IMC medie = 34,3kg/m2....valori individuale pt IMC intre 25.0 si 45.6kg/m2)
 TA sistolica a scazut cu 27mmHg (de la 148/87mmHg la 121/74)
 Hemoglobina glicozilata HbA1c a scazut cu 2,4% (de la o valoare medie de 8,2% la 5,8%)
 Trigliceridele au scazut cu 68mg/dl (de la 171mg/dl la 103mg/dl)
 Colesterolul HDL (colesterolul bun) a crescut de la 48,3 la 52,6mg/dl
 Numarul mediu de medicamente necesare zilnic (pt controlul diabetului si tensiunii arteriale) a scazut de la 4.3 la 1.4
 IMC mediu (indice de masa corporala) a scazut de la 34.3 la 26.8kg/m2. O scadere ponderala medie de aproximativ 20 kg
in 7 luni
Recomandari HTA
1. Activitatea fizica intensa92 (de 2-3 ori/saptamana – alergare in aer liber, alergare pe banda, inot, ciclism, sala
de forta – cu cresterea pulsului la 70-90% din capacitatea maxima) duce la cresterea rezistentei fizice, scaderea
partiala/totala a necesarului de medicamente antihipertensive, cresterea capacitatii pulmonare si a fractiei de ejectie
(capacitatea inimii de a pompa sange), creste longevitatea
2. Scadere in greutate (pt supraponderali/obezi), prin scaderea aportului alimentar. Tesutul adipos in
exces contribuie la cresterea TA.
3. Scaderea aportului de sare (max 5 grame/zi)
4. Cresterea consumului de fructe si legume93 (8-10 portii/zi).
5. Semintele de in consumate zilnic94 (doar rasnite: 2 linguri = 30gr), timp de 6 luni, pot scadea TA sistolica cu
15mmHg si TA diastolica cu 7mmHg
6. Lactatele se vor consuma doar cele cu continut scazut in grasimi.
7. Evitarea consumului de alcool, cafea, bauturi energizante. (cafeina poate creste semnificativ TA pe termen
scurt chiar si la normotensivi)
8. Durata scurta a somnului95/insomnia/sindromul de apnee in somn... duc la cresterea TA (prin
eliberarea hormonilor de stres).
Recomandari HIPERURICEMIE96
 Activitate fizica constanta dar moderata
 Scaderea in greutate duce la diminuarea nivelului de acid uric
 Cresterea consumului de carbohidrati complexi (cereale integrale, legume, verdeturi, fructe)
 Alimentele de origine vegetala bogate in purine (spanac, asparagus) nu cresc nivelul de acid
uric sau frecventa atacurilor de guta
 Proteine in special din leguminoase (linte, naut, fasole…)
 Lactate degresate
 vitamina C

Apa – 2 litri/zi
nu se va consuma apa in timpul meselor si cel putin 2 ore dupa masa
dimineata pe stomacul gol se vor bea 1-2 pahare de apa usor incalzita

NU se recomanda – (Se vor evita)


 bauturile alcoolice (in special berea si bauturile spirtoase)
 se evita bauturile racoritoare indulcite cu zahar/fructoza/sirop de porumb
 nu se consuma cereale indulcite, produse de patiserie, bomboane, dulciuri
 se evita sucurile naturale din fructe dulci
 carnea rosie, fructele de mare, tonul, sardina
 se evita consumul de ficat si alte organe interne
 diureticele, aspirina in doze mici
Recomandari LITIAZA RENALA (pietre la rinichi)

 ingestie crescuta de lichide97 (minim 2-3l/zi)


 dieta moderat hiposdata98 (<3.5g/zi)– diminuarea aportului de sare, scade eliminarea urinara de
calciu si formarea de cristale
 dieta scazuta in proteine de origine animala – se va evita carnea de pasare, vita, peste
o proteinele de origine animala scad pH-ul urinar si citratul si cresc concentratia urinara de acid
uric – factori de risc pentru litiaza renala99
o in comparatie cu carnea de pasare si de vita, consumul de peste a fost asociat cu cea mai mare
concentratie urinara de acid uric, pe locul al treilea situindu-se consumul de carne de vita. 100
o totusi, riscul cel mai mare de litiaza este asociat consumului de carne de vita 101
 alimentatie bogata in fructe, legume102 si cereale integrale (care desi contin oxalat) nu cresc riscul
de formare a calculilor (se exclud totusi alimentele cu continut f mare de oxalat)
o sunt bogate in potasiu si anioni organici (citrat si maleat)103 ->duc la cresterea concentratiei
urinare de citrat, care inhiba litiaza
 continut crescut de citrat: lamai, portocale, gref, lime, pepene, coacaze
o fitatii continuti in plante, de asemenea, inhiba formarea de cristale in urina
o fibrele alimentare reduc eliminarea urinara de calciu si oxalat
 ingestie normala de calciu104 105(800-1200mg Ca/zi). Dietele cu continut scazut de calciu106 s-au
dovedit a favoriza litiaza renala (in intestinul subtire, calciul formeaza cu oxalatul complexe,
prevenind absorbtia acestuia din urma)
o alimente cu continut crescut de calciu: brocoli, portocalele, susan, lapte degresat
o nu se recomanda suplimentele cu calciu (in unele studii au fost asociate cu litiaza)
 Se vor evita alimentele cu continut foarte mare de oxalat: spanac, sfecla rosie, rubarba, migdale,
caju, turmeric, tarata de grau, zmeura, merisor, cartofi prajiti/fierti, ciocolata
o totusi, o dieta cu continut crescut de oxalat, mentinuta mai mult timp (6 saptamani), induce o
adaptare cu scaderea absorbtiei de oxalat107
 se recomanda consumul de alimente bogate in potasiu108
 se vor evita suplimentele cu vitamina C109
Recomandari Scleroza Multipla

1. Activitate fizica - exercitiile fizice110 au potential de a fi modificatori de boala prin efecte


antiinflamatorii si neuroprotective

Tipuri de activitate fizica studiate in SM


o aquafitness111 timp de 12 saptamani, de 3 ori pe saptamana, 45-60min o sesiune
o antrenament de rezistenta112 113efectuat progresiv
o antrenament de rezistenta constand in exercitii izotonice excentrice (cu rezultate mai bune
in unele studii114 decat cele anterioare)
o antrenamentul pe banda de alergare
Efecte in MS
 imbunatatesc capacitatea functionala, echilibrul, perceptia oboselii, calitatea vietii
 a produs schimbari morfologice la nivel muscular cu imbunatatirea functionarii acestora
 induce adaptare neuronala
 antrenamentul cu exercitii de rezistenta efectuate progresiv: efect de neuroprotectie si
neuroregenerare in SM recurent-remisiva115
 antreanamentul pe banda de alergare produce o imbunatatire semnificativa a mersului in
comparatie cu exercitiile de rezistenta

2. Dieta
o intr-un studiu recent116 117, in care pacientii cu SM recurent-remisiva, au fost urmariti doar
12 luni, o dieta vegana cu un continut scazut de grasimi nu a aratat imbunatatiri
semnificative la evaluarile RMN, nici in ceea ce priveste rata recurentei sau a dizabilitatilor
(evaluate prin scorul EDSS). Anterior, un alt studiu118 119cu o dieta similara, mentinuta pe o
perioada indelungata (34 ani), a raportat o scadere semnificativa a deteriorarii in contextul
bolii, cu un beneficiu maxim (disabilitate minima) pentru cei care au aderat la aceasta dieta
la debutul afectiunii.
o o dieta fara gluten (fara cereale care contin gluten: grau, secara, orz, ovaz) – a aratat un efect
neuroprotectiv in 2 studii120 121
o femeile care au avut un consum crescut de lactate in adolescenta, au un risc crescut de a
dezvolta SM122 123
o intr-un studiu (HOLISM)124 pacientii diagnosticati cu MS care nu au cosumat lactate, au fost
mai putini predispusi la a raporta recurente ale bolii si au raportat o calitate a vietii
superioara, in comparatie cu pacientii cu SM care consumau lactate
1
Melanie J. Davies & David A. D’Alessio & Judith Fradkin & Walter N. Kernan & Chantal Mathieu & Geltrude
Mingrone & Peter Rossing & Apostolos Tsapas & Deborah J. Wexler & John B. Buse – “Management of
hyperglycaemia in type 2 diabetes, 2018. A consensus report by the American Diabetes Association (ADA) and the
European Association for the Study of Diabetes (EASD)”, Diabetologia, October 2018
https://doi.org/10.1007/s00125-018-4729-5
2
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 48
3
Kyle Mandsager, MD1; Serge Harb, MD1; Paul Cremer, MD1; et al, ” Association of Cardiorespiratory Fitness
With Long-term Mortality Among Adults Undergoing Exercise Treadmill Testing”, JAMA Netw
Open. 2018;1(6):e183605. doi:10.1001/jamanetworkopen.2018.3605
4
Kyle Mandsager, MD1; Serge Harb, MD1; Paul Cremer, MD1; et al, ” Association of Cardiorespiratory Fitness
With Long-term Mortality Among Adults Undergoing Exercise Treadmill Testing”, JAMA Netw
Open. 2018;1(6):e183605. doi:10.1001/jamanetworkopen.2018.3605
5
generation 100 study - https://foreverfitscience.com/research/generation-100-the-3-year-follow-up/
6
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 53
7
Samitz G, Egger M, Zwahlen M. Domains of physical activity and all-cause mortality: systematic review and
dose-response meta-analysis of cohort studies. Int J Epidemiol. 2011 Oct;40(5):1382-400.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22039197
8
Melissa L. Erickson, Nathan T. Jenkins and Kevin K. - McCully, “Exercise after You Eat: Hitting the
Postprandial Glucose Target”, Front Endocrinol (Lausanne). 2017; 8: 228.
https://doi.org/10.3389/fendo.2017.00228
9
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
10
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 14(1) “Oat beta-glucan has been shown to lower/reduce blood
cholesterol. High cholesterol is a risk factor in the development of coronary heart disease”
11
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
12
Shen, X. L; Zhao, T; Zhou, Y; Shi, X; Zou, Y; Zhao, G (2016). "Effect of Oat β-Glucan Intake on Glycaemic
Control and Insulin Sensitivity of Diabetic Patients: A Meta-Analysis of Randomized Controlled
Trials". Nutrients. 8 (1): 39. doi:10.3390/nu8010039. PMC 4728652. PMID 26771637.
13
Francelino Andrade, E; Vieira Lobato, R; Vasques Araú jo, T; Gilberto Zangerô nimo, M; Vicente Sousa, R; José
Pereira, L (2014). "Effect of beta-glucans in the control of blood glucose levels of diabetic patients: A systematic
review"(PDF). Nutricion hospitalaria. 31 (1): 170–7. doi:10.3305/nh.2015.31.1.7597. PMID 25561108
14
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, – Art 13(1) 2012 – “Consumption of beta-glucans from oats or barley as part
of a meal contributes to the reduction of the blood glucose rise after that meal”
15
Mani UV1, Mani I, Biswas M, Kumar SN. - An open-label study on the effect of flax seed powder (Linum
usitatissimum) supplementation in the management of diabetes mellitus.- J Diet Suppl. 2011 Sep;8(3):257-65. doi:
10.3109/19390211.2011.593615. Epub 2011 Jul 15. -
https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/22432725
16
Pan A1, Yu D, Demark-Wahnefried W, Franco OH, Lin X. - Meta-analysis of the effects of flaxseed
interventions on blood lipids. - Am J Clin Nutr. 2009 Aug;90(2):288-97. doi: 10.3945/ajcn.2009.27469. Epub 2009
Jun 10. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/19515737
17
Edel AL1, Rodriguez-Leyva D2, Maddaford TG1, Caligiuri SP1, Austria JA1, Weighell W3, Guzman R3, Aliani
M4, Pierce GN5. - Dietary flaxseed independently lowers circulating cholesterol and lowers it beyond the effects of
cholesterol-lowering medications alone in patients with peripheral artery disease. - J Nutr. 2015 Apr;145(4):749-57.
doi: 10.3945/jn.114.204594. Epub 2015 Feb 18 https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25694068
18
Torkan M, Entezari MH1, Siavash M. - Effect of flaxseed on blood lipid level in hyperlipidemic patients. - Rev
Recent Clin Trials. 2015;10(1):61-7. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25612882
19
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 13(1) – “ALA contributes to the maintenance of normal blood
cholesterol levels”
20
Rodriguez-Leyva D1, Weighell W, Edel AL, LaVallee R, Dibrov E, Pinneker R, Maddaford TG, Ramjiawan
B, Aliani M, Guzman R, Pierce GN. Potent antihypertensive action of dietary flaxseed in hypertensive patients.
Hypertension. 2013 Dec;62(6):1081-9. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.113.02094. Epub 2013 Oct 14.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24126178
21
Ucar SK, Sö zmen E, Yıldırım HK, Coker M. (2014) Effect of blueberry tea on lipid and antioxidant status in
children with heterozygous familial hypercholesterolemia: pilot study, Clinical Lipidology, 9:3, 295-304.
22
Cassidy A. Berry Anthocyanin intake and cardiovascular health. Mol Aspects Med. 2018;61:76-82.
23
Miller MG, Hamilton DA, Joseph JA, Shukitt-hale B. Dietary blueberry improves cognition among older adults
in a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Eur J Nutr. 2017.
24
Whyte AR, Schafer G, Williams CM. Cognitive effects following acute wild blueberry supplementation in 7- to
10-year-old children. Eur J Nutr. 2016;55(6):2151-62.
25
Upadya H, Prabhu S, Prasad A, Subramanian D, Gupta S, Goel A – “A randomized, double blind, placebo
controlled, multicenter clinical trial to assess the efficacy and safety of Emblica officinalis extract in patients
with dyslipidemia.”, BMC Complement Altern Med. 2019 Jan 22;19(1):27. doi: 10.1186/s12906-019-2430-y.
26
Gopa B, Bhatt J, Hemavathi KG. – “A comparative clinical study of hypolipidemic efficacy
of Amla (Emblica officinalis) with 3-hydroxy-3-methylglutaryl-coenzyme-A reductase inhibitor
simvastatin.“,Indian J Pharmacol. 2012 Mar;44(2):238-42. doi: 10.4103/0253-7613.93857.
27
Akhtar MS, Ramzan A, Ali A.-“Effect of Amla fruit (Emblica officinalis Gaertn.) on blood glucose
and lipid profile of normal subjects and type 2 diabetic patients.” Int J Food Sci Nutr. 2011 Sep;62(6):609-16.
doi: 10.3109/09637486.2011.560565. Epub 2011 Apr 18.
28
D. M. Dunaief, J. Fuhrman*, J. L. Dunaief, G. Ying- Glycemic and cardiovascular parameters improved in type
2 diabetes with the high nutrient density (HND) diet - Vol.2, No.3, 364-371 (2012)
https://www.drfuhrman.com/content-image.ashx?id=65m12xy24xsjpvi3uuoa7e
29
D. M. Dunaief, J. Fuhrman*, J. L. Dunaief, G. Ying- Glycemic and cardiovascular parameters improved in type
2 diabetes with the high nutrient density (HND) diet - Vol.2, No.3, 364-371 (2012)
https://www.drfuhrman.com/content-image.ashx?id=65m12xy24xsjpvi3uuoa7e
30
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 109
31
Kyle Mandsager, MD1; Serge Harb, MD1; Paul Cremer, MD1; et al, ” Association of Cardiorespiratory Fitness
With Long-term Mortality Among Adults Undergoing Exercise Treadmill Testing”, JAMA Netw
Open. 2018;1(6):e183605. doi:10.1001/jamanetworkopen.2018.3605
32
Kyle Mandsager, MD1; Serge Harb, MD1; Paul Cremer, MD1; et al, ” Association of Cardiorespiratory Fitness
With Long-term Mortality Among Adults Undergoing Exercise Treadmill Testing”, JAMA Netw
Open. 2018;1(6):e183605. doi:10.1001/jamanetworkopen.2018.3605
33
generation 100 study - https://foreverfitscience.com/research/generation-100-the-3-year-follow-up/
34
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 53
35
Samitz G, Egger M, Zwahlen M. Domains of physical activity and all-cause mortality: systematic review and
dose-response meta-analysis of cohort studies. Int J Epidemiol. 2011 Oct;40(5):1382-400.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22039197
36
Melissa L. Erickson, Nathan T. Jenkins and Kevin K. - McCully, “Exercise after You Eat: Hitting the
Postprandial Glucose Target”, Front Endocrinol (Lausanne). 2017; 8: 228.
https://doi.org/10.3389/fendo.2017.00228
37
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
38
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 14(1) “Oat beta-glucan has been shown to lower/reduce blood
cholesterol. High cholesterol is a risk factor in the development of coronary heart disease”
39
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
40
Shen, X. L; Zhao, T; Zhou, Y; Shi, X; Zou, Y; Zhao, G (2016). "Effect of Oat β-Glucan Intake on Glycaemic
Control and Insulin Sensitivity of Diabetic Patients: A Meta-Analysis of Randomized Controlled
Trials". Nutrients. 8 (1): 39. doi:10.3390/nu8010039. PMC 4728652. PMID 26771637.
41
Francelino Andrade, E; Vieira Lobato, R; Vasques Araú jo, T; Gilberto Zangerô nimo, M; Vicente Sousa, R; José
Pereira, L (2014). "Effect of beta-glucans in the control of blood glucose levels of diabetic patients: A systematic
review"(PDF). Nutricion hospitalaria. 31 (1): 170–7. doi:10.3305/nh.2015.31.1.7597. PMID 25561108
42
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, – Art 13(1) 2012 – “Consumption of beta-glucans from oats or barley as part
of a meal contributes to the reduction of the blood glucose rise after that meal”
43
Mani UV1, Mani I, Biswas M, Kumar SN. - An open-label study on the effect of flax seed powder (Linum
usitatissimum) supplementation in the management of diabetes mellitus.- J Diet Suppl. 2011 Sep;8(3):257-65. doi:
10.3109/19390211.2011.593615. Epub 2011 Jul 15. -
https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/22432725
44
Pan A1, Yu D, Demark-Wahnefried W, Franco OH, Lin X. - Meta-analysis of the effects of flaxseed
interventions on blood lipids. - Am J Clin Nutr. 2009 Aug;90(2):288-97. doi: 10.3945/ajcn.2009.27469. Epub 2009
Jun 10. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/19515737
45
Edel AL1, Rodriguez-Leyva D2, Maddaford TG1, Caligiuri SP1, Austria JA1, Weighell W3, Guzman R3, Aliani
M4, Pierce GN5. - Dietary flaxseed independently lowers circulating cholesterol and lowers it beyond the effects of
cholesterol-lowering medications alone in patients with peripheral artery disease. - J Nutr. 2015 Apr;145(4):749-57.
doi: 10.3945/jn.114.204594. Epub 2015 Feb 18 https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25694068
46
Torkan M, Entezari MH1, Siavash M. - Effect of flaxseed on blood lipid level in hyperlipidemic patients. - Rev
Recent Clin Trials. 2015;10(1):61-7. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25612882
47
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 13(1) – “ALA contributes to the maintenance of normal blood
cholesterol levels”
48
Rodriguez-Leyva D1, Weighell W, Edel AL, LaVallee R, Dibrov E, Pinneker R, Maddaford TG, Ramjiawan
B, Aliani M, Guzman R, Pierce GN. Potent antihypertensive action of dietary flaxseed in hypertensive patients.
Hypertension. 2013 Dec;62(6):1081-9. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.113.02094. Epub 2013 Oct 14.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24126178
49
Upadya H, Prabhu S, Prasad A, Subramanian D, Gupta S, Goel A – “A randomized, double blind, placebo
controlled, multicenter clinical trial to assess the efficacy and safety of Emblica officinalis extract in patients
with dyslipidemia.”, BMC Complement Altern Med. 2019 Jan 22;19(1):27. doi: 10.1186/s12906-019-2430-y.
50
Gopa B, Bhatt J, Hemavathi KG. – “A comparative clinical study of hypolipidemic efficacy
of Amla (Emblica officinalis) with 3-hydroxy-3-methylglutaryl-coenzyme-A reductase inhibitor
simvastatin.“,Indian J Pharmacol. 2012 Mar;44(2):238-42. doi: 10.4103/0253-7613.93857.
51
Akhtar MS, Ramzan A, Ali A.-“Effect of Amla fruit (Emblica officinalis Gaertn.) on blood glucose
and lipid profile of normal subjects and type 2 diabetic patients.” Int J Food Sci Nutr. 2011 Sep;62(6):609-16.
doi: 10.3109/09637486.2011.560565. Epub 2011 Apr 18.
52
Ucar SK, Sö zmen E, Yıldırım HK, Coker M. (2014) Effect of blueberry tea on lipid and antioxidant status in
children with heterozygous familial hypercholesterolemia: pilot study, Clinical Lipidology, 9:3, 295-304.
53
Cassidy A. Berry Anthocyanin intake and cardiovascular health. Mol Aspects Med. 2018;61:76-82.
54
Miller MG, Hamilton DA, Joseph JA, Shukitt-hale B. Dietary blueberry improves cognition among older adults
in a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Eur J Nutr. 2017.
55
Whyte AR, Schafer G, Williams CM. Cognitive effects following acute wild blueberry supplementation in 7- to
10-year-old children. Eur J Nutr. 2016;55(6):2151-62.
56
I. A. Ahmed, M. A. Mikail, M. R. Mustafa et al., Lifestyle interventions for non-alcoholic fatty liver disease, Saudi Jour-
nal of Bio-
logical Sciences, https://doi.org/10.1016/j.sjbs.2018.12.016
57
Promrat K. et all :” Randomized controlled trial testing the effects of wheight loss on nonalcoholic steatohepatitis”,
Hepatology. 2010 Jan, 51(1):121-9
58
Hannah W N, HARRISON s a – “Effect of weight loss, diet, exercise and bariatric surgery on nonalcoholic fatty liver
disease”, Clinics in liver disease, volume 20, Issue 2, May 2016, p339-350
59
Vilar-Gomez E. and all, “Wheight loss through lifestyle modification significantly reduces features of nonalcoholic
steatohepatitis”, Gastroenterology, volume 149, Issue 2, Aug 2015, p367-378.e5
60
Katsagoni C. et al. “Effects of lifestyle interventions on clinical characteristics of patients with non-alcoholic fatty
liver disease: A meta-analysis”, Metabolism, volume 68, march 2017, p19-132
61
Katsagoni C. et al. “Effects of lifestyle interventions on clinical characteristics of patients with non-alcoholic fatty
liver disease: A meta-analysis”, Metabolism, volume 68, march 2017, p19-132
62
Hallsworth K, Thoma C, Hollingsworth KG, Cassidy S, Anstee QM, Day CP, et al. Modified high-intensity interval
training reduces liver fat and improves cardiac function in non-alcoholic fatty liver disease: a randomised controlled
trial. Clin Sci (Lond) 2015. http://dx.doi.org/10.1042/CS20150308.
63
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 53
64
Samitz G, Egger M, Zwahlen M. Domains of physical activity and all-cause mortality: systematic review and
dose-response meta-analysis of cohort studies. Int J Epidemiol. 2011 Oct;40(5):1382-400.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22039197
65
Melissa L. Erickson, Nathan T. Jenkins and Kevin K. - McCully, “Exercise after You Eat: Hitting the
Postprandial Glucose Target”, Front Endocrinol (Lausanne). 2017; 8: 228.
https://doi.org/10.3389/fendo.2017.00228
66
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
67
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 14(1) “Oat beta-glucan has been shown to lower/reduce blood
cholesterol. High cholesterol is a risk factor in the development of coronary heart disease”
68
Guyton – Textbook of medical physiology, 11th edition, chapter 68 – Lipid metabolism, pg 851
69
Shen, X. L; Zhao, T; Zhou, Y; Shi, X; Zou, Y; Zhao, G (2016). "Effect of Oat β-Glucan Intake on Glycaemic
Control and Insulin Sensitivity of Diabetic Patients: A Meta-Analysis of Randomized Controlled
Trials". Nutrients. 8 (1): 39. doi:10.3390/nu8010039. PMC 4728652. PMID 26771637.
70
Francelino Andrade, E; Vieira Lobato, R; Vasques Araú jo, T; Gilberto Zangerô nimo, M; Vicente Sousa, R; José
Pereira, L (2014). "Effect of beta-glucans in the control of blood glucose levels of diabetic patients: A systematic
review"(PDF). Nutricion hospitalaria. 31 (1): 170–7. doi:10.3305/nh.2015.31.1.7597. PMID 25561108
71
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, – Art 13(1) 2012 – “Consumption of beta-glucans from oats or barley as part
of a meal contributes to the reduction of the blood glucose rise after that meal”
72
Mani UV1, Mani I, Biswas M, Kumar SN. - An open-label study on the effect of flax seed powder (Linum
usitatissimum) supplementation in the management of diabetes mellitus.- J Diet Suppl. 2011 Sep;8(3):257-65. doi:
10.3109/19390211.2011.593615. Epub 2011 Jul 15. -
https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/22432725
73
Pan A1, Yu D, Demark-Wahnefried W, Franco OH, Lin X. - Meta-analysis of the effects of flaxseed
interventions on blood lipids. - Am J Clin Nutr. 2009 Aug;90(2):288-97. doi: 10.3945/ajcn.2009.27469. Epub 2009
Jun 10. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/19515737
74
Edel AL1, Rodriguez-Leyva D2, Maddaford TG1, Caligiuri SP1, Austria JA1, Weighell W3, Guzman R3, Aliani
M4, Pierce GN5. - Dietary flaxseed independently lowers circulating cholesterol and lowers it beyond the effects of
cholesterol-lowering medications alone in patients with peripheral artery disease. - J Nutr. 2015 Apr;145(4):749-57.
doi: 10.3945/jn.114.204594. Epub 2015 Feb 18 https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25694068
75
Torkan M, Entezari MH1, Siavash M. - Effect of flaxseed on blood lipid level in hyperlipidemic patients. - Rev
Recent Clin Trials. 2015;10(1):61-7. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.ezproxy.umf.ro/pubmed/25612882
76
EFSA opinion reference European Commission regulation – Foods, Nutrients and Food Ingredients with
Authorised EU Health Claims, Volume 1, Art 13(1) – “ALA contributes to the maintenance of normal blood
cholesterol levels”
77
Rodriguez-Leyva D1, Weighell W, Edel AL, LaVallee R, Dibrov E, Pinneker R, Maddaford TG, Ramjiawan
B, Aliani M, Guzman R, Pierce GN. Potent antihypertensive action of dietary flaxseed in hypertensive patients.
Hypertension. 2013 Dec;62(6):1081-9. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.113.02094. Epub 2013 Oct 14.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24126178
78
Ucar SK, Sö zmen E, Yıldırım HK, Coker M. (2014) Effect of blueberry tea on lipid and antioxidant status in
children with heterozygous familial hypercholesterolemia: pilot study, Clinical Lipidology, 9:3, 295-304.
79
Cassidy A. Berry Anthocyanin intake and cardiovascular health. Mol Aspects Med. 2018;61:76-82.
80
Miller MG, Hamilton DA, Joseph JA, Shukitt-hale B. Dietary blueberry improves cognition among older adults
in a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Eur J Nutr. 2017.
81
Whyte AR, Schafer G, Williams CM. Cognitive effects following acute wild blueberry supplementation in 7- to
10-year-old children. Eur J Nutr. 2016;55(6):2151-62.
82
Upadya H, Prabhu S, Prasad A, Subramanian D, Gupta S, Goel A – “A randomized, double blind, placebo
controlled, multicenter clinical trial to assess the efficacy and safety of Emblica officinalis extract in patients
with dyslipidemia.”, BMC Complement Altern Med. 2019 Jan 22;19(1):27. doi: 10.1186/s12906-019-2430-y.
83
Gopa B, Bhatt J, Hemavathi KG. – “A comparative clinical study of hypolipidemic efficacy
of Amla (Emblica officinalis) with 3-hydroxy-3-methylglutaryl-coenzyme-A reductase inhibitor
simvastatin.“,Indian J Pharmacol. 2012 Mar;44(2):238-42. doi: 10.4103/0253-7613.93857.
84
Akhtar MS, Ramzan A, Ali A.-“Effect of Amla fruit (Emblica officinalis Gaertn.) on blood glucose
and lipid profile of normal subjects and type 2 diabetic patients.” Int J Food Sci Nutr. 2011 Sep;62(6):609-16.
doi: 10.3109/09637486.2011.560565. Epub 2011 Apr 18.
85
Ioannou G N – “The role of cholesterol in the pathogenesis of NASH”
86
Ioannou G N, Morrow O – “Association between dietary nutrient composition and the incidence of cirrhosis or liver
cancer in the united states population”, Hepatology, vol 50, issue 1, Jun 2009
87
Yu L, Ioannou G N – “Dietary holesterol intake is associated with progression of liver disease in patients with chronic
hepatitis c: analysis of hepatitis c antiviral long-term tratament against cirrhosis trial”, Clinical Gastroenterology and
Hepatology, volume 11, issue 12, dec 2013, p 166-1666.e3
88
Vos M, Lavine J – “Dietary fructose in nonalcoholic fatty liver disease”, Hepatology/volume 57, Issue 6, feb 2013
89
Abdelmalek M F et al – “Increased fructose consumption is associated with fibrosis severity in patients with nonalcoholic
fatty liver disease”, Hepatology/volume 51, Issue 6, may 2010
90
D. M. Dunaief, J. Fuhrman*, J. L. Dunaief, G. Ying- Glycemic and cardiovascular parameters improved in type
2 diabetes with the high nutrient density (HND) diet - Vol.2, No.3, 364-371 (2012)
https://www.drfuhrman.com/content-image.ashx?id=65m12xy24xsjpvi3uuoa7e
91
D. M. Dunaief, J. Fuhrman*, J. L. Dunaief, G. Ying- Glycemic and cardiovascular parameters improved in type
2 diabetes with the high nutrient density (HND) diet - Vol.2, No.3, 364-371 (2012)
https://www.drfuhrman.com/content-image.ashx?id=65m12xy24xsjpvi3uuoa7e
92
generation 100 study - https://foreverfitscience.com/research/generation-100-the-3-year-follow-up/
93
Diabetes Care, Volume 42, Supplement 1, January 2019, pag 107
94
Rodriguez-Leyva D1, Weighell W, Edel AL, LaVallee R, Dibrov E, Pinneker R, Maddaford TG, Ramjiawan
B, Aliani M, Guzman R, Pierce GN. Potent antihypertensive action of dietary flaxseed in hypertensive patients.
Hypertension. 2013 Dec;62(6):1081-9. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.113.02094. Epub 2013 Oct 14.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24126178
95
David A. Calhoun, and Susan M. Harding – “Sleep and Hypertension”, Chest. 2010 Aug; 138(2): 434–443.
doi: 10.1378/chest.09-2954
96
Viorel Serban - Tratatul de Diabet, vol 2, pag 445 - Cap. Tulburari ale metabolismului purinelor
97
D A Bushinsky. Recurrent hypercalciuric nephrolithiasis--does diet help? N Engl J Med. 2002 Jan
10;346(2):124-5.
98
D A Bushinsky. Recurrent hypercalciuric nephrolithiasis--does diet help? N Engl J Med. 2002 Jan
10;346(2):124-5.
99
C R Tracy, S Best, A Bagrodia, J R Poindexter, B Adams-Huet, K Sakhaee, N Maalouf, C Y Pak, M S Pearle.
Animal protein and the risk of kidney stones: a comparative metabolic study of animal protein sources. J Urol. 2014
Jul;192(1):137-41. doi: 10.1016/j.juro.2014.01.093.
100
C R Tracy, S Best, A Bagrodia, J R Poindexter, B Adams-Huet, K Sakhaee, N Maalouf, C Y Pak, M S Pearle.
Animal protein and the risk of kidney stones: a comparative metabolic study of animal protein sources. J Urol. 2014
Jul;192(1):137-41. doi: 10.1016/j.juro.2014.01.093.
101
C R Tracy, S Best, A Bagrodia, J R Poindexter, B Adams-Huet, K Sakhaee, N Maalouf, C Y Pak, M S Pearle.
Animal protein and the risk of kidney stones: a comparative metabolic study of animal protein sources. J Urol. 2014
Jul;192(1):137-41. doi: 10.1016/j.juro.2014.01.093.
102
M D Sorensen, R S Hsi, T Chi, N Shara, J Wactawski-Wende, A J Kahn, H Wang, L Hou, M L Stoller; Women’s
Health Initiative Writing Group. Dietary intake of fiber, fruit and vegetables decreases the risk of incident kidney
stones in women: a Women's Health Initiative report. J Urol. 2014 Dec;192(6):1694-9. doi:
10.1016/j.juro.2014.05.086.
103
I P Heilberg, D S Goldfarb. Optimum nutrition for kidney stone disease. Adv Chronic Kidney Dis. 2013
Mar;20(2):165-74. doi: 10.1053/j.ackd.2012.12.001.
104
I P Heilberg, D S Goldfarb. Optimum nutrition for kidney stone disease. Adv Chronic Kidney Dis. 2013
Mar;20(2):165-74. doi: 10.1053/j.ackd.2012.12.001.
105
D A Bushinsky. Recurrent hypercalciuric nephrolithiasis--does diet help? N Engl J Med. 2002 Jan
10;346(2):124-5.
106
Gary C. Curhan, Walter C. Willett, Eric B. Rimm, and Meir J. Stampfer, „A Prospective Study of Dietary Calcium
and Other Nutrients and the Risk of Symptomatic Kidney Stones”, N Engl J Med 1993; 328:833-838, DOI:
10.1056/NEJM199303253281203
107
Romero V, Akpinar H, Assimos DG, Kidney Stones: a global picture of prevalence, incidence and associated
risk factors. Rev Urol. 2010; 12:86-96
108
Gary C. Curhan, Walter C. Willett, Eric B. Rimm, and Meir J. Stampfer, „A Prospective Study of Dietary Calcium
and Other Nutrients and the Risk of Symptomatic Kidney Stones”, N Engl J Med 1993; 328:833-838, DOI:
10.1056/NEJM199303253281203
109
Romero V, Akpinar H, Assimos DG, Kidney Stones: a global picture of prevalence, incidence and associated
risk factors. Rev Urol. 2010; 12:86-96
110
Ochi H1. “Sports and Physical Exercise in Multiple Sclerosis” Brain Nerve. 2019 Feb;71(2):143-152. doi:
10.11477/mf.1416201233
111
. Aidar FJ, Gama de Matos D, de Souza RF, Gomes AB, Saavedra F, Garrido N, Carneiro AL, Reis V “Influence
of aquatic exercises in physical condition in patients with multiple sclerosis.” - J Sports Med Phys Fitness. 2018
May;58(5):684-689. doi: 10.23736/S0022-4707.17.07151-1. Epub 2017 Apr 28.
112
Kjølhede T1, Vissing K, Dalgas U. ” Multiple sclerosis and progressive resistance training: a systematic
review.” Mult Scler. 2012 Sep;18(9):1215-28. doi: 10.1177/1352458512437418. Epub 2012 Apr 24.
113
Jørgensen M1, Dalgas U2, Wens I3, Hvid LG2. ”Muscle strength and power in persons with multiple sclerosis -
A systematic review and meta-analysis.” J Neurol Sci. 2017 May 15;376:225-241. doi: 10.1016/j.jns.2017.03.022.
Epub 2017 Mar 18.
114
Patrocinio de Oliveira CE1, Moreira OC2, Carrió n-Yagual ZM3, Medina-Pérez C4, de Paz JA3. “Effects of
Classic Progressive Resistance Training Versus Eccentric-Enhanced Resistance Training in People With Multiple
Sclerosis”. Arch Phys Med Rehabil. 2018 May;99(5):819-825. doi: 10.1016/j.apmr.2017.10.021. Epub 2017 Nov
27.
115
Kjølhede T, Siemonsen S, Wenzel D, Stellmann JP, Ringgaard S, Pedersen BG, Stenager E, Petersen T, Vissing
K, Heesen C, Dalgas U. „Can resistance training impact MRI outcomes in relapsing-remitting multiple sclerosis?”
Mult Scler. 2018 Sep;24(10):1356-1365. doi: 10.1177/1352458517722645. Epub 2017 Jul 28.
116
Yadav V, Marracci G, Kim E, Spain R, Cameron M, Overs S, Riddehough A, Li DK, McDougall J, Lovera
J, Murchison C, Bourdette D “Low-fat, plant-based diet in multiple sclerosis: A randomized controlled trial. “Mult
Scler Relat Disord. 2016 Sep;9:80-90. doi: 10.1016/j.msard.2016.07.001. Epub 2016 Jul 6.
117
Ilana Katz Sand “The Role of Diet in Multiple Sclerosis: Mechanistic Connections and Current Evidence” Curr
Nutr Rep. 2018; 7(3): 150–160. Published online 2018 Aug 16. doi: 10.1007/s13668-018-0236-z
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6132382/
118
Swank RL1, Dugan BB. “Effect of low saturated fat diet in early and late cases of multiple sclerosis.
Lancet. 1990 Jul 7;336(8706):37-9.
119
Swank RL. “Multiple sclerosis: twenty years on low fat diet.” Arch Neurol. 1970 Nov;23(5):460-74.

120
Rodrigo L1 *, Herná ndez-Lahoz C2 , Fuentes D1 , Mauri G2 , Alvarez N1 , Vega J2 and Gonzá lez S3
“Randomised Clinical Trial Comparing the Efficacy of A Gluten-Free Diet Versus A Regular Diet in A Series of
Relapsing-Remitting Multiple Sclerosis Patients” Int J Neurol Neurother 2014, 1:1 DOI: 10.23937/2378-
3001/1/1/1012, Volume 1 | Issue 1
121
Thomsen HL1, Jessen EB1, Passali M1, Frederiksen JL2. The role of gluten in multiple sclerosis: A systematic
review.
Mult Scler Relat Disord. 2019 Jan;27:156-163. doi: 10.1016/j.msard.2018.10.019. Epub 2018 Oct 23.
122
Munger KL, Chitnis T, Frazier AL, Giovannucci E, Spiegelman D, Ascherio A. Dietary intake of vitamin D
during adolescence and risk of multiple sclerosis. J Neurol. 2011;258(3):479–85. https://doi.org/10.1007/s00415-
010-5783-1
123
Ilana Katz Sand “The Role of Diet in Multiple Sclerosis: Mechanistic Connections and Current Evidence” Curr
Nutr Rep. 2018; 7(3): 150–160. Published online 2018 Aug 16. doi: 10.1007/s13668-018-0236-z
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6132382/
124
Hadgkiss EJ, Jelinek GA, Weiland TJ, Pereira NG, Marck CH, van der Meer DM. The association of diet with
quality of life, disability, and relapse rate in an international sample of people with multiple sclerosis. Nutr Neurosci.
2014; https://doi.org/10. 1179/1476830514Y.0000000117. Registry-based study suggesting links between various
dietary factors and MS severity

S-ar putea să vă placă și