DIETA ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă un grup de boli care include: ateroscleroza,

hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică, boala arterială periferică, insuficiența
cardiacă. Acestea pot să co-existe și sunt interconectate.
Sunt principala cauză de deces și ocupă locul 1 al bolilor cronice peste tot în lume. Riscul CV
este unul dintre cele mai importante scoruri, atât pentru prevenție, cât și pentru reducerea ratei
de deces sau a apariției complicațiilor.
Recomandările nutriționale pentru prevenția bolilor cardiovasculare ar trebui să fie adoptate de
oricine îți dorește o viață sănătoasă.
Caracteristicile unei diete ideale, sănătoase:
- Acizi grași saturați <10% din totalul energetic.
- Acizi grași nesaturați trans: cât se poate de puțin, de preferat deloc din surse alimentare
procesate, <1% din totalul energetic – din surse naturale.
- <5g sare pe zi.
- 30-45 g fibre pe zi, din cereale integrale.
- >200 g fructe pe zi (2-3 porții).
- :200 g vegetale pe zi (2-3 porții).
- 1-2 ori pe săptămână pește, 1 porție de preferat pește bogat în uleiuri sănătoase.
- 30 g nuci diverse pe zi
- Limitarea consumului de alcool la 2 pahare pe zi pentru bărbați și 1 pahar pentru femei.
- Discurajarea consumului de băuturi răcoritoare.

RECOMANDĂRI GENERALE
Mai multe tipuri de diete pot fi benefice. Aportul caloric trebuie să fie corespunzător
statusului ponderal și gradului de efort fizic.
Dieta bogată în legume (2-3 porții pe zi), fructe (2-3 porții pe zi), cereale integrale și surse de
proteine sărace în grăsimi.
Cel puţin 1-3 porţii de peşte pe săptămână.
Proporția exactă a energiei furnizate de principalele grupe de macronutrienți este mai puțin
importantă.
Restricția aportului de sare.
Nutrienți:
 Proteine: 10-20% din necesarul caloric (mai puţin la cei cu boală renală).
 Glucide: 50-60% din necesarul caloric.
 Lipide: 30-35% din necesarul caloric. Mai puţin de 30% la cei la care se urmăreşte
scăderea în greutate.
30-45 g fibre pe zi, de preferat din cereale integrale.
 • Acizi graşi saturaţi – sub 10%. Chiar sub 8% la cei cu dislipidemii.
• Acizi graşi forme trans – dacă se poate deloc.
• Acizi graşi mononesaturaţi: 10-15% din calorii.
• Acizi graşi polinesaturaţi – până la 10% din calorii.
 Aport colesterol sub 300 mg pe zi.
 1.5-3 g steroli din plante pe zi (de regulă în margarine îmbogăţite, Benecol pâine).
 Aport de fibre: Mai mult de 30-45 g pe zi (20 g la 1000 calorii).
 Aport de Na sub 2000 mg/zi (Sub 5 g sare pe zi).
 Reducerea aportului de Na cu 1000 mg/zi faţă de consumul actual.
Aport alcool: Sub 2 băuturi (20 g alcool) pe zi la bărbaţi, 1 băutură pe zi (10 g alcool) la
femei.
Cafea – poate scădea riscul de BCV. Cafeaua nefiltrată poate creşte însă nivelul de LDLc.
Descurajarea consumului de băuturi carbogazoase dulci.
Interzicerea fumatului.

Recomandările pentru reducerea LDL-c:

• Aport crescut de vegetale, fructe, cereale integrale
• Produse lactate degresate, păsări crescute natural, pește, legume, nuci și uleiuri
vegetale
• Limitarea aportului de dulciuri, băuturi îndulcite cu zahăr, carne roșie
• Grăsimi saturate – doar 5-6% din aportul caloric
• Reducerea aportului de grăsimi trans
• Activitate fizică – moderată spre intensă, de aprox 40 min /ședință, de 3-4 ori pe
săptămână

Pentru gestionarea Dislipidemiei sunt recomandate dietele: mediteraneeană, DASH,

vegetariană, reducerea stresului, controlul diabetului, sindromului metabolic, obezității.

Recomandări pentru reducerea TA:

• Aport crescut de vegetale, fructe, cereale integrale
• Produse lactate degresate, păsări crescute natural, pește, legume, nuci și uleiuri
vegetale
• Limitarea aportului de dulciuri, băuturi îndulcite cu zahăr, carne roșie
• Activitate fizică – moderată spre intensă, de aprox 40 min /ședință, de 3-4 ori pe
săptămână
• Dieta DASH combinată cu limitarea aportului de sodiu alimentar
• Aport de Calciu și Vitamina D (potențează contracția și relaxarea musculară
vasculară), din produse lactate fermentate, etc.
• Aport de Magneziu, Potasiu: posibil efect vasodilatator
 • Sodiu:
 ≤2.400 mg/zi
 Pentru reducerea TA – 1.500 mg/zi
 Reducerea aportului cu ≥1.000 mg/zi

Tipuri de Diete Recomandate

DIETA MEDITERANEANĂ
Bogată în alimente vegetale (fructe, legume, pâine, cereale, fasole/mazăre, nuci și semințe);
Procesare termică minimă, legume şi fructe proaspete,
Desertul tipic - Fructe proaspete
Dulciuri concentrate sau miere consumate numai la ocazii speciale
Ulei de măsline – principala sursă de lipide
Produse lactate (brânză și iaurt) – cantități mici/moderate
Mai puțin de 4 ouă /săpt
Carne roșie rar, Pește frecvent
Vin roșu – o băutură pe zi.

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)

- Bogată în vegetale, fructe, lactate semi-degresate, cereale integrale, pește, nuci diverse
- Săracă în dulciuri, băuturi răcoritoare, carne roșie
Țintele nutriționale pt 2100 calorii Cantitate
Grăsime totală 27% din aportul caloric
Grăsimi saturate 6% din aportul caloric
Proteine 18% din aportul caloric
Carbohidrați 55% din aportul caloric
Colesterol 150 mg
Fibre 30 gr

Aportul de minerale:
Sodiu 1500 - 2300 mg, Potasiu 4700 mg, Calciu 1250 mg, Magneziu 500 mg.
Ce înseamnă o porţie?
Pâine şi cereale:
 1 felie pâine (de aprox. 40 grame)
 2 linguri mămăligă moale (pripită)
 1 bol mic de cereale (aprox. 3 linguri)
 1/2 cană de orez sau paste gata fierte
 2 biscuiţi
 1/2 de covrig, corn

Legume şi vegetale:
 1 bol mare (de 250-300 ml) de legume crude
 1 cană (de 200 ml) de legume fierte
 1/2 de cană de fasole boabe uscate, linte, mei, mazăre uscată - fierte
 1 cartof mediu sau 2 linguri de piure
Fructe:
 1 fruct de mărime medie (citrice - portocală, grapefruit, măr, pară, piersică, nectarină,
banană, banană nu foarte coaptă - dacă banana este foarte coaptă se consumă doar
jumătate)
 2 fructe mici (kiwi, caise, prune, minole, mandarine, etc)
 1/2 cană de: cireşe, vişine, zmeură, mure, căpşuni, fructe de pădure, struguri, coacăze,
agrişe etc
 1 felie de pepene galben sau verde (aproximativ 300 grame)
 1/4 pomelo, 1 felie ananas
 1/2 de ciorchine de strugure de mărime medie (sau 20 de boabe)
 1 pumn mic de seminţe uscate (migdale, fistic, nuci, alune de pădure, seminţe de
floarea soarelui)
 1 pumn mic de fructe uscate (smochine, caise, prune, stafide, curmale) - cu prudenţă la
pacienţii cu diabet, au conţinut mare în glucide (aprox. 60-70g lucide pe 100g produs)
 1/2 pahar de suc de fructe (fructe proaspăt stoarse)

Lapte şi derivate din lapte:

• cană de lapte degresat/semidegresat (200-250ml)
 1 iaurt, sana, lapte bătut, kefir fără adaos de zahăr (150-200ml)
 1 felie cât podul palmei de brânză, telemea de vacă, mozarella, urdă
 2 linguri de brânză de vaci slabă

Carne, peşte sau ouă:

• bucată de carne slabă de orice fel (pui, curcan fără piele) de mărimea podului palmei
• 2 felii subţiri de şuncă slabă (pui, curcan)
• carne roşie de vită sau porc: se recomandă a se consuma de 1-2 ori/lună
• porţie de peşte slab (păstrăv, somon, cod, ton etc) de mărimea unei palme
• 1 ou (de 2-3 ori pe săptămână)

Dulciuri şi grăsimi:
• 1 linguriţă de ulei, unt sau margarină tartinabilă
• 1 lingură de smântână
• 1 linguriţă de zahăr
• 1 linguriţă de gem, miere de albine sau cremă de ciocolată
• 4 pătrăţele de ciocolată neagră
• 2-3 linguriţe de tort sau prăjitură
POTASIU (K) în diferitele alimente
Aliment K (mg)
Cartof, 1 mediu 926
Cartof dulce, 1 mediu 540
Spanac, gătit, ½ măsură (64 gr) 290
Dovlecel zuchinni, gătit, ½ măsură (64 gr) 280
Roșii, ½ măsură (64 gr) 210
Varză kale, gătit, ½ măsură (64 gr) 150
Salată cos (Romaine), 1 măsură (128 gr) 140
Ciuperci, ½ măsură (64 gr) 110
Castravete, ½ măsură (64 gr) 80
Banană, 1 medie 420
Caise ¼ măsură (32 gr) 380
Portocală, 1 medie 237
Măr, 1 mediu 150
Soia boabe, gătit, ½ măsură (64 gr) 440
Linte, gătit, ½ măsură (64 gr) 370
Fasole boabe, gătit, ½ măsură (64 gr) 360
Mazăre galbenă, gătit, ½ măsură (64 gr) 360
Migdale, 1/3 măsură (43 gr) 310
Nuci, 1/3 măsură (43 gr) 190
Semințe de floarea soarelui, coapte, 2 linguri 124
Arahide, 1/3 măsură (43 gr) 120
Lapte, 1 măsură (236 ml) 380
Iaurt, 1 măsură (236 ml) 370
Pește (cod, halibut, păstrăv, ton), 85 gr 200-400
Porc, 85 gr 370
Vită, pui, curcan, 85 gr 210
SODIU (Na) în diferitele alimente
Aliment Na (mg)
Cereale gătite, orez, paste, ½ măsură (64 gr) 0-5
Cereale mixte 0-360
Pâine, 1 felie 110-175
Vegetale crude sau congelate, gătite fără sare, ½ măsură (64 gr) 1-70
Vegetale conservă sau congelate cu sos, ½ măsură (64 gr) 140-460
Suc tomate, conservă, ½ măsură (64 gr) 330
Fructe proaspete/congelate/conservate, ½ măsură (64 gr) 0-5
Lapte, 1 măsură (128 gr) 107
Iaurt, 1 măsură (128 gr) 175
Brânză naturală, 42 gr 110-450
Brânză procesată, 56 gr 600
Arahide, sărate, 1/3 măsură (43 gr) 120
Arahide, fără sare, 1/3 măsură (43 gr) 0-5
Fasole, fără sare, ½ măsură (64 gr) 0-5
Fasole, conservă, ½ măsură (64 gr) 400
Pește, pui, carne, 85 gr 30-90
Ton conservă, în suc propriu, fără adaos de sare, 85 gr 35-45
Ton conservă, în suc propriu, 85 gr 230-350
Șuncă, 85 gr 1020

Aportul de Sodiu / Sare

Sare = Na x 2.5
2400 mg Na = 6 g Sare

Cât să reducem aportul de Na ?

Hipertensiune arterială - Sub 2300/2400 mg Na/zi (~6 g sare pe zi)
Insuficiență Cardiacă - Sub 2000 mg Na/zi (~5 g sare pe zi)
Nu sub 1500 mg Na (4 g sare) pe zi fără indicație medicală fermă!

Cum să reducem aportul de Na ?

• Alegeți alimente/condimente cu conținut redus de sare adăugată (low sodium sau no-
salt-added)
• Alegeți legume proaspete, congelate sau conservate fără sare
• Alegeți pui, pește, carne slabă proaspete sau congelate și nu afumate, procesate,
conservate
• Alegeți cereale cu conținut redus de Na la micul dejun
 • Limitați aportul de mezeluri, brânzeturi, murături, măsline conservate, condimente cu
sare (Knorr, Delikat, Muștar, Ketchup, Sos barbecue, etc.)
• Fierbeți făinoasele (cartofi, orez, paste, fasole, cereale) fără sare
• Limitați mesele semipreparate (paste, pizza, supe conservate, etc.)
• Scurgeți lichidul din conservele de legume, pește, etc.
• Folosiți condimente vegetale (lămâie, piper, oregano, cimbru, pătrunjel, mărar,
leuștean, etc.) în loc de sare

Sfaturi pentru o dietă de protecţie CV

1. Controlează dimensiunile porţiilor
2. Mâncaţi mai multe legume şi fructe – ”alimente cât mai colorate” în starea lor naturală
3. Alegeţi cereale integrale
4. Alegeți grăsimi ”sănătoase” – pește, uleiuri, nuci/semințe
5. Limitați aportul de alimente procesate și carne roșie
6. Consumați alimente fermentate/probiotice și cele bogate în fibre
7. Reduceţi aportul de sare
8. Plănuiţi în avans – Alcătuiţi meniuri variate
9. Permiteţi-vă din când în când “o evadare”

Colesterolul:
Ghidurile americane limitau aportul de colesterol la maxim 300 mg/zi. Din 2015, această
recomandare nu a mai fost menționată, deoarece nu au fost găsite dovezi care să lege
colesterolul alimentar cu valorile sale sangvine, întrucât colesterolul nu este un nutrient care să
impună probleme de consum în exces.
Aportul crescut de carbohidrați a fost asociat cu un risc mai crescut de mortalitate.
Aportul crescut de fructe, vegetale, legume a fost asociat cu un risc mai scăzut de mortalitate
totală și non-cardiovasculară.
 FARFURIA SĂNĂTOASĂ (școala Harvard)

APĂ

Uleiuri sănătoase

CEREALE INTEGRALE

VEGETALE

PROTEINE SĂNĂTOASE

Exercițiul fizic
Exerciții aerobe, minim 10 min pe zi, moderate - 2 ore jumate pe săptămână, intense > 1 oră,
sau combinat.