Diabet.

Scurte explicatii
Dupa cum stiti, diabetul zaharat este o boala caracterizata printr-o insuficienta relativa sau totala de insulina (hormon secretat de pancreas, ceea ce face ca glucoza din paine, fainoase, dulciuri si alte alimente sa nu poata fi arsa in tesuturi, in cantitatea ceruta de nevoile energetice ale organismului. Drept rezultat, glucoza creste in sange (hiperglicemie). La o glicemie peste 1,80 g , glucoza apare si in urina (glicozurie), unde nu se gaseste in mod normal. Deci, prezenta glucozei in urina arata ca zaharul din sange a crescut prea mult. !u toata cresterea glicemiei, tesuturile sunt lipsite de glucoza si, ca o reactie naturala, organismul incearca sa o procure din grasimile si proteinele alimentare (carne, branza, lapte, oua) sau chiar din proteinele si grasimile din tesuturile proprii. "sa se e#plica scaderea in greutate a diabeticului si senzatia de oboseala, cu toate ca el mananca mult. $aptul ca diabeticul continua sa manance fara masura nu face decat sa-1 dezechilibreze si mai mult. !reste si mai mult glucoza din sange si se elimina mai multa glucoza prin urina. % data cu glucoza se elimina prin urina si multa apa, si impreuna cu ea sarea, ceea ce duce la deshidratarea organismului. &rin transformarea grasimilor si proteinelor in glucoza se formeaza corpi cetonici, care sunt to#ici si pot sa duca pana la coma diabetica. !orpii cetonici se elimina sub forma de acetona prin urina si prin respiratie, dand mirosul caracteristic de mere stricate. 'ratamentul urmat cu strictete il fereste pe diabetic de complicatii si mentine organismul intr-o stare care nu se deosebeste prea mult de starea normala. (e considera ca diabetul este echilibrat cand glicemia se situeaza ) * g , glicozuria este absenta sau nu depaseste 10 g+*, de ore, iar greutatea corpului ramane neschimbata.

Alimentatia
'ratamentul diabetului consta inainte de toate din regimul alimentar cu glucide reduse cantitativ si in cantitate fi#a. !antitatea de glucide este stabilita de medic si oscileaza intre 1*0 si *00 de g+zi (fata de -00.-/0 g cat reprezinta de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). 0estrictia facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente .care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) si din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature. !and boala nu permite corpului sa asimileze cantitati )1/0 g glucide se intervine cu tratamentul medicamentos1 insulina sau tablete antidiabetice, numai dupa caz si la prescriptia medicului. &entru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin glucide. %rice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. 2n schimb, respectarea regimului permite diabeticului sa-si continue activitatea la fel ca orice om normal. 0egimul alimentar in diabet este format din doua grupe de alimente, dupa cum urmeaza1 Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic Carne 1 vaca, vitel, pasare, miel, porc, sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne (-00 g). Peste 1 proaspat sau conservat. Branzeturi 1 branza de vaci, cas, svaiter, cascaval (*00--00 g). Oua 1 proaspete (1+zi). Grasimi 1 unt, untdelemn, margarina, slanina (30-100 g). Smantana 1 proaspata (/0-1/0 g). Nuci, alune 1 (,-/ bucati). Bauturi 1 ceai, cafea, apa minerala. De asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului.

Zarza aturi 1 rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800 . l 000 g). Alimente care contin glucide si trebuie socotite si cantarite zilnic pe cantar !ructe proaspete 1 fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale (fara coa4a, gutui, prune nu prea dulci (contin 105 glucide). "actate 1 branza de vaci, iaurt (contin ,5 glucide). !ainoase 1 paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin *05 glucide). Paine 1 proaspata, indiferent de calitate (contine /05 glucide). #amaliga pripita, la fel si $asolea boabe cantarita fiarta (contin 1*5 glucide). %xemplu de regim cu &'' g glucide 6or fi cantarite zilnic urmatoarele alimente1 u u u u -00 g fructe7 /00 g lapte (sau iaurt, sau branza de vaci)7 */0 g cartofi (sau paste fainoase fierte, sau gris ori orez fiert)7 *00 g paine sau de , ori mai multa mamaliga pripita.

(ndicatii pri ind ec)i alenta unor alimente "limentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente). "stfel1 *0 g paine 8 */0 g lapte (iaurt, branza de vaci) 8 /0 g cartofi (o lingura) 8 /0 g orez sau gris fiert 8 /0 g paste fainoase fierte 8 100 g fructe permise 8 80 g mamaliga pripita 8 100 g morcovi. Dupa cum se vede, greutatea pastelor fainoase, a grisului si a orezului se socoteste dupa fierbere. Alimentele interzise Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, legumele uscate, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele, pra4iturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, strugurii, prunele uscate, perele pergamute. *egimul de iata

Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. (palati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare. 2ngri4iti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si prin evitare frigului si a incaltamintei necorespunzatoare. 9vitati viata, zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta care stan4eneste echilibrarea diabetului. Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn. 9vitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. %bezitatea agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare.

&entru o mai buna ardere a glucozei va este folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mici e#cursii, gimnastica si sporturi usoare1 tenis de masa, ciclism, canota4, vanatoare, scurte ascensiuni etc. (n cazul Dumnea oastra ratia alimentara trebuie sa contina aproximati ++++ g glucide,zi, cantitate indicata de medicul Dumnea oastra in $unctie de greutatea corporala, medicatia pe care o urmati si alorile actuale ale analizelor -glicemie, glicozurie.. Za)arul si produsele za)aroase -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment cozonac ardelenesc cozonac de casa biscuiti obisnuiti biscuiti biscuiti !hindia biscuiti !ovasna 9ugenia (cu crema) biscuiti cu miere biscuiti <irela biscuiti spiralati biscuiti stelute biscuiti 6oinicel stic=suri fundite napolitane !indrel napolitane $rutti zahar glucoza miere de albine amidon caramele cu fructe caramele cu lapte

Glucide 11,2 11,3 2',4 31,' 34,4 31,3 31,1 3&,1 31,3 34,4 31,4 2',0 35,0 67,0 11,4 16,5 77,7 25,' 50 54,' 54,' 50,'

Proteine 8,: 10,, :,0 :,, 10,0 :,1 8,; 1*,3 10,0 :,0 11,: 8,; 1-,8,8,0 3,,

"ipide ,,, 10,:,0 13,; 1,,/ 1-,1 1/,0 1-,/ 1-,; 11,/ 1*,/ 11,/ /,* 1,:: -,0/ -,0-

Calorii *30 -** ,0: ,/3 ,-/ ,-3 ,,0 ,-,-,0,-0 ,*0 -81 ,3* ,:8 ,:3 ,10 -*0

0,,

0,*

--3 -,0

1,* 3,,

3,, 3,:

,0/ ,**

caramele cu malt caramele cu miere caramele cu rom dropsuri dropsuri cu lapte dra4euri bomboane fondante bomboane cu ciocolata ciocolata cu lapte ciocolata mena4 ciocolata 0omanta ciocolata cu vanilie sirop de fructe (visine, zmeura) dulceata de caise dulceata de capsuni dulceata de trandafir dulceata de visine gem de caise gem de capsuni gem de gutui gem de piersici gem de prune gem de visine gem de zmeura 4eleu de afine 4eleu de mure magiun de prune marmelada amestec

5&,' 51,' 31,' 76 71,' 75,' 25,2 63,4 6',' 3&,' 61,5 31,7 32,' 2',' 34,0 35,' 35,' 3',6 67,' 65,' 67,6 67,' 65,' 67,' 2',' 36,' 66,' 34,'

/,; -,; *,;

1,0 /,0 /,,

-30 ,03 -*,0-

*,-

*,0

,1,0*

-,1 ;,0 3,: 3,/ 3,/ ,,3 0,* 0,8 0,, 0,8 0,8 0,/ 0,, 0,, 0,/ 0,3 0,; 0,/ 0,3 0,/ 1,/ 0,3

:,1 --,8 ,0,0 *;,/ *8,1 *8,,

,*0 /;, 30/ /-3 /1/,: *;/ *:0 *30 *8* *8* */0 *,, *-: *,3 *,, *,1 *,, *8: *3: *-* *31

marmelada e#tra pasta de macese cacao praf halva din floarea soarelui Ouale -/ la 0''g aliment.

20,' 33,' 1',' 14,'

0,, 0,8 *-,, 18,, *0,0 -1,/

*:* *;, ,,3 /,3

Denumire aliment ou de gaina, integral galbenus de ou de gaina albus de ou de gaina ou de rata praf de oua de gaina, integral #ierea -/ la 0''g aliment.

Glucide ',3 ',4 ',6 ',4 0,5

Proteine 1,,0 13,0 1-,0 11,; ,/,0

"ipide 1*,0 -*,0 0,* 1-,,0,0

Calorii 1;1 -3, /; 1;/3,

Denumire aliment miere de albine

Glucide Proteine 81 0,,

"ipide 0,*

Calorii --3

"egumele si leguminoasele -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment andive anghinare ardei gras verde ardei gras rosu cartofi noi cartofi maturi castraveti ceapa verde ceapa uscata ciuperci

Glucide 4,' 0,' &,6 &,6 02,1 &' &,7 &,' 5,' &,4

Proteine 1,/ *,; 1,-; 1,; 1,/ *,/ *: 1,/ 1,03 /,0

"ipide 0,* 0,; 1,1 0,, 0,* 0,1/ 0,* 0,* 0,* 0,/

Calorii ** -8 */ -: 80 88 18 *0 ,/ *:

conopida dovlecei fasole verde gulii hrean loboda mazare verde boabe marar frunze morcovi napi pastranac patrun4el frunze patrun4el radacini patlagele rosii praz ridichi de luna ridichi de iarna salata verde sfecla rosie spanac sparanghel telina radacini urzici usturoi varza alba varza >ru#elles varza rosie vinete

4,7 4,& 6,2 0,5 0,0 &,7 01,' 0,& 0,4 0,& 0,6 4,& 0',' 1,4 0',' 4,5 1,7 4,' 7,' &,3 &,3 6,7 2,0 &,3 6,5 2,' 6,3 1,5

*,8 1,0 *,0 ,,/ -,* 0,/ 8,, 1,0 1,/ *,0 *,/ 1,0/ 1,1 1,1 *,0,8 1,1,3 1,, -,0 *,0 1,/ ;,0 3,8 1,8 ,,0 1,: 1,-

0,*; 0,1 0,* 0,1 0,* 0,* 0,/ 0,8 0,0,* 0,/ 0,3 0,8 0,0,, 0,1 0,1 0,* 0,1 0,0,* 0,0,; 0,* 0,* 0,/ 0,* 0,*

-0 18 -, -81 1: :-* ,, -* ;* ,3 /*/ /, *0 *3 *1 ,, *3 *1 -3, 1-3 -/0 -*;

ardei umpluti cu orez bulion rosii in bulion bame in bulion bame in ulei conopida in apa dovlecei in apa fasole verde in apa ghiveci in bulion ghiveci in ulei mazare verde boabe mazare boabe fina pasta de tomate sos picant spanac cu orez suc de tomate supa concentrata de conopida supa concentrata de telina tocana de legume tomate umplute cu orez urzici conservate vinete in bulion vinete in ulei zacusca de legume cu vinete zarzavat pentru ciorbe zarzavat pentru supe castraveti in otet gogosari intregi in otet

2,' 5,4 4,& 1,3 3,& 0,5 &,6 &,& 4,& 4,1 0',' 7,' 06,1 00,0 &,' 1,3 &,2 4,3 4,0 2,' 6,1 &,6 &,1 1,1 &,6 &,2 0,6 4,'

1,, *,; 1,1 *,0 1,: 1,0 1,/ 1,1 1,1,8 8,/ 8,/ /,, *,3 *,0 1,1 1,8 1,/ 1,* 1,/ *,1,1 1,8 1,1 1,, 1,* 0,3 0,8

1,: 0,3 0,0,3 3,0 0,* 0,, 0,* 0,8,0 0,/ 0,, 1,0 0,8 3,0

/* /1 *0 -:1 1*0 1/ *1 :3 ;* 3; :, 3, :0 *-

*,0 *,0 3,0 8,0 0,, 0,/ 8,0 -,, 1,/ 1,;

*0 *;10: -/ 1: :* /, *3 ,1 : 1/

gogosari taiati in otet salata de varza rosie salata de sfecla rosie varza acra cartofi deshidratati ciuperci deshidratate morcovi fasole boabe linte boabe mazare boabe

&,3 4,' 5 4,4 22,' 4',5 30,1 1,2 6&,' 64,'

0,; 1,0 1,0 1,* ;,, ,1,; :,0 *-,0 */,0 *1,/ 0,, 1,; 1,/ 1,; 1,8 1,:

1, 13 -; 18 -/0 -1-0-0--; -*-

"aptele si deri atele lui -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment lapte de vaca integral lapte de vaca cu -5 grasime lapte de vaca cu *5 grasime lapte de vaca cu 1,;5 grasime lapte de vaca cu 1,/5 grasime lapte smantanit lapte de bivolita lapte de oaie lapte de capra lapte de vaca batut integral lapte de vaca batut degresat lapte e#tra lapte gras lapte degresat chefir

Glucide Proteine 1,5 1,5 1,7 1,7 6,' 6,' 1,7 1,3 1,6 4,7 1,' 4,' 1,' 4,7 1,' -,/ -,/ -,/ -,/ -,/ -,/ /,3 3,0 -,/ -,/ -,, ,,0 -,* -,* ,,0

"ipide -,3 -,0 *,0 1,; 1,/ 0,1 3,/ ;,/ -,; -,3 0,1 ,,0 *,3 0,1 *,8

Calorii 3; 3* //0 ,: -8 10, 113; 3, -1 3; /, -0 /:

sana lapte praf din lapte normalizat lapte praf din lapte partial degresat branza foarte grasa de vaca branza grasa de vaca branza slaba de vaca branza slaba de vaca din lapte praf branza de burduf branza telemea de oaie branza telemea de vaca cascaval dobrogea-penteleu cascaval penteleu branza %landa branza (ch?eizer branza Ludus branza topita >radet branza topita !edar branza topita (ch?eizer cu smantana branza topita <edias branza topita grasa branza crema smantana *05 smantana -05

1,' 1',' 16,' 2,' 1,6 1,' 6,' 0,6 0,' 0,' 0,' 0,' ',& ',6 0,6 4,' &,6 0,6 6,1 0,' 0,2 -,1 *,/

-,/ *;,0 -0,0 11,0 1-,0 1;,0 1;,/ *,,0 10,: 1;,0 */,0 */,0 -0,; *3,0 *0,3 1;,; 13,3 1;,* 18,: -0,0 10,* -,/ *,/

-,3 *,,0 13,0 1/,/ :,0 1,* 0,8 *3,0 *,,0 1;,* 1:,0 1:,0 *-,0 *3,0 */,8 13,1:,3 *,,1 1-,8 :,0 *8,; *0,0 -0,0

3, ,:8 ,/3 *18 1// :; 100 -,3 -0/ *,--, *8-,0 -/0 -*, *-3 *30 -01 **8 *11 -13 *1-00

Grasimile alimentare -de origine animala si egetala. -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment unt 805 unt ;/5

Glucide &,6 &,6

Proteine 8,0 3,0

"ipide 80,0 ;/,0

Calorii 803 ;-*

unt 3/5 untura de porc untura de gasca seu topit ulei de floarea soarelui ulei de soia ulei de germeni de porumb margarina 8*5 !ructele -/ la 0''g aliment.

&,4

/,0 0,* 0,/ 0,-

3/,0 ::,3 ::,0 ::,, 100 100 100

3-, :*; :*:*; :-0 :-0 :-0 ;33

0,/

8*,0

Denumire aliment afine agrise ananas banane caise cantalup capsuni cirese coacaze rosii coacaze negre coarne corcoduse dude fragi de padure grape-fruit gutui lamai

Glucide 04,7 7,6 007 06,2 00,2 3,7 2,1 06,' 5,' 0',2 03,7 0',& 01,6 7,5 3,6 0&,' 3,'

Proteine 0,; 1,0 0,, 1,1,0 0,8 0,8 1,0 1,, 1,* 0,; 0,3 1,1,0,3 0,/ 1,0

"ipide 0,3 0,, 0,* 0,3 1,0 1,0 0,3 0,0,, 0,/ 0,, 0,1 0,3 1,0 0,* 0,/ 0,-

Calorii 33 ,; /* ;/-0 -: 38 ,* /;3 ,/ 81 /; -1 /3 -1

10

mandarine macese mere mure pepene galben pepene verde pere piersici portocale prune struguri visine zmeura caise fara samburi curmale cu samburi macese cu seminte mere uscate pere uscate smochine stafide alune in coa4a arahide masline nuci in coa4a seminte de dovleac seminte de floarea soarelui seminte de soia seminte de soia degresata

7,' &0,5 01,6 01,' 6,' 6,1 01,3 00,' 0',' 03,5 02,3 0&,3 0',2 35,' 21,' 3&,& 2',' 2',' 65,' 20,' 0&,' 01,' 5,6 04,' 2,' 7,' &&,' 45,'

0,8 ,,1 0,1,, 0,/ 0,/ 0,3 0,: 0,8 0,3 0,8 1,0 1,/,* 1,: *,* 1,, *,, ,,*,/ 1,,0 *3,0 */,0 1:,0 -/,0 *;,0 -8,0 /0,0

0,* 1,* 0,, 1,, 1,0 1,0 0,, 0,1 0,* 0,1 0,10 0,/ 0,0,, 0,3 0,; 0,*0 0,, 1,0,/ 3*,0 ,-,; ,,,0 /8,; ,;,0 /0,0 *0,0 10,0

,* 1*; 3, ;3 **: 33 /0 ,; ;* 8/ 30 /, -0, -1; *;0 -11 -00 *3; -03 38/;0 ,30 3-3 3131* ,-* -81

11

suc de mere suc de mere concentrat suc de pere suc de prune suc de struguri suc de tomate suc de zmeura compot de caise compot de cirese compot de gutui compot de mere compot de pere compot de piersici compot de prune compot de visine

02,1 31,' 01,' 04,2 &',' 6,' 0&,' 01,' 01,' 02,' 02,' &',' 00,6 06,' 04,3

0,1 0,/ 0,1 0,1 0,1 1,0 0,* 0,/ 0,/ 0,/ 0,0,* 0,3 0,, 0,,

;* *3, /8 /3 8*/ /0 /: /: /; ;1 8/0 3/;

Cerealele si deri atele -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment paine de grau alba (0-;05) paine de grau alba cu cartofi paine alba fara sare (fiina ;00) franzela >ucuresti (faina 300) franzela >ucuresti (fana ;00) franzela Dambovita (faina 800) franzela Dambovita (faina :/0) paine neagra (faina 1-/0) paine integrala (faina 1/00) paine graham

Glucide 16,7 12,2 12,0 15,4 13,2 12,& 13,& 10,2 12,' 14,&

Proteine 8,3 8,/ ;,3 8,/ ;,, ;,: 8,1 ;,8,, ;,-

"ipide 1,* 1,0 1,0 *,0 1,0 *,0 -,0 -,0 -,0 /,0

Calorii *-, ****/ *-, ****8 **/ *0*-0 *11

12

paine de secara (faina *000) batoane cu lapte chifle e#tra chifle cu lapte si calciu cornuri (inaia faina de grau (e#tractie -05) faina de grau (e#tractie ;/5) faina de grau (e#tractie 8/5) faina de secara faina de porumb arpacas de orz %rez decorticat @ris paste fainoase obisnuite paste fainoase cu ou fulgi de grau fulgi de orez fulgi de ovaz fulgi de porumb pufuleti taietei proteinizati

11,& 60,0 12,6 17,1 60,& 24,3 2&,7 20,4 21,3 2&,0 2&,' 26,5 24,4 26,7 27,0 24,6 5',3 36,4 20,4 2',7 2&,'

3,* 10,/ :,8 ;,3 11,1 10,8 11,0 11,/ 8,: :,3 :,/ ;,3 11,* :,3 10,* 1*,/ ;,3 1-,; 8,10,3 11,8

/,0 ,,0 1,: 8,0 ,,1 0,: 1,1 1,, 1,* 1,; 1,/ 1,0 0,8 1,0 *,* 1,/ 0,3 /,; 3,/,; *,*

*1* *:0 */* *,1 *:8 -/, -/, -/* -/-/1 -,8 *:8 -/, -30 -83 -33 -3; -;; -8, -8; -3,

Carnea, pestele si produsele lor -/ la 0''g aliment.

Denumire aliment carne de vaca slaba carne de vaca semigrasa carne de vaca grasa carne de vitel slaba

@lucid Proteine "ipide Calorii e *0,, 1;,0 1,,0 **,0 *,* ;,0 *0,0 -,0 10, 1-, *,118

13

carne de vitel semigrasa carne de porc grasa carne de porc semigrasa carne de porc slaba carne de oaie slaba carne de oaie semigrasa carne de miel carne de gaina slaba carne de gaina grasa carne de curca slaba carne de curca grasa carne de gasca semigrasa carne de gasca grasa carne de rata carne de cal carne de caprioara carne de iepure carne de mistret creier de bovine ficat de bovine ficat de porc rinichi de bovine, de porc inima de bovine carnati afumati de porc carnati >icaz carnati caltabos carnati Aarghita carnati <ehedinti 0,8 0,8 ,,0 -,0 1,0

*0,/ 1/,0 13,*0,, *0,0 1;,0 18,0 *0,0 1:,0 *,,/ *0,3 18,, 13,0 1:,3 *1,0 *0,0 **,0 **,0 10,/ *0,0 1:,0 18,0 13,0 1-,0 1*,/ 1*,8 1;,0 10,0

3,8 -*,0 *-,0 3,3,/ *8,0 *0,0 /,0 :,/ 8,/ 1/,*0,0 -/,0 8,0 *,/ 1,: 1,0 *,/ :,0 /,0 3,0 /,0 -,/ *:,0 *0,0 -1,/ *3,0 1;,3

1,: -/: *81 1,* 1,, --1 *30 1*8 13; 1;: **; *30 -:* 1// 11100 :8 11, 1*; 1,3 1,3 1*0 101 -**-; -,/ -1/ *0/

14

carnati <untenia carnati &lai carnati tibles carnati 'randafir crem?ursti leber?urst leber Litoral &arizer parizer de porc parizer dietetic salam >ihor, >ucuresti, <untenia salam <iorita, <istretul, de porc salam (iretul salam de vara salam 6ictoria salam de tip (ibiu sunca, muschi tiganesc sunca <untenia toba pateuri, paste de carne carne tocata pentru mici carne tocata pentru par4oale carne tocata pentru sarmale carne de porc cu fasole boabe carne de vita cu fasole boabe piept condimentat cu fasole boabe salam cu fasole boabe carne de porc cu mazare ;,* 1,0 *,1,0 ,,: 3,* :,0 :,, 1*,0 1-,0 10,0 1,: 1,3 1,; 1,* 1,* 1,1 1,0 1,0 1,; 0,3 0,3 1,1 0,8 1,-

11,0 1,,0 8,0 11,; 11,0 10,, 1/,, 10,8 1*,* 1,,11,/ 10,/ 1-,1,,0 1,,: *3,/ *-,0 10,8 10,0 1*,* 1*,:,0 8,/,/ 10,0 /,: ;,1 ;,8

*/,0 ,-,0 */,0 *;,, *1,3 */,: *1,1 **,0 1,,; 11,/ */,0 *:,/ 1;,-/,0 8,1 ,-,0 *,,0 3,/ 1;,/ *1,0 13,: :,: -*,/ 8,, 3,0 /,8 3,3 10,0

*;8 ,3/ *;* -10 */1 *88 *3, */1:1 1;*8* -*0 **0 -83 1,* /08 -1; 1-, *08 *// *1* 1,: -3* 1-; 1-/ 1*; 1,, 133

15

babusca calcan cod crap crap de elesteu heringi de primavara (slabi) heringi de vara, toamna, iarna (grasi) macrou morun nisetru platica salau scrumbii de Dunare somn pana stavrid stiuca crap sarat heringi slabi, sarati heringi grasi, sarati scrumbii de dunare, sarati stiuca sarata icre de crap icre de <anciuria icre negre (caviar) icre de stiuca babusca in sos tomat caras in sos tomat crap in sos tomat ,,/ /,, -,/

1;,1;,0 1:,0 18,: 13,0 1:,1 1;,; **,0 1;,/ 18,/ 13,: 1:,, 1,,* 13,8 18,8 1:,0 *,,, 1:,0 1:,0 *0,0 **,8 */ -/,0 *3,0 *;,0 11,0 :,11,0

,,/ *,0 1,0 *,8 1,0 3,/ 18,/ 10,0 ,,; 11,; -,0 :,0 *3,0 18,8 ,,0 ,,0 ,,, 3,* 1:,0 *0,; /,0 -,0 1*,0 1/,0 1,/ 8,8 :,0 :,0

1188 8; 10, 1/: 1-: *,/ 1811/ *-; ;8 8-00 *,, 11, 8* 1,1 1-/ */0 *;, :8 1-0 *// *,3 1*/ 1,/ 1,, 1,-

16

macrou in ulei macrou in sos tomat merlucius in sos picant sardina in ulei sardina in sos tomat sardina in sos marinat stravid in ulei stravid in sos tomat stravid in sos tomat cu legume stravid in suc propriu stiuca in sos tomat paste de peste

*,0 *,8 -,0 *,0 *,* *,0 *,0 *,/ /,0 -,/ *,8 /,3

1:,, 13,3 1:,0 1;,8 13,0 1;,; 1;,0 1/,, 10,; 1;,* 1,,* 1,,;

*1,/ 1,,3 1,,0 *0,; 11,0 1*,/ 18,0 ,,0 8,0 8,; ,,0 1,,/

*80 *1/ *0: *33 1;; 1:0 *-; 110 1-8 1/1 1**1

0. Ce este diabetul8
Diabetul zaharat este o tulburare comple#a a metabolismului energetic al organismului (centrala atomo-electrica ce produce energie in organism), care include modificari lipidice (obezitate, grasimi crescute in sange, in ficat si in muschi), glucidice (hiperglicemie, depunearea glucidelor pe proteine) si proteice (consumarea proteinelor - organismul se mananca pe el insusi). 2n aceasta boala organismul nu produce sau nu poate utiliza insulina . 2nsulina este necesara organismului pentru a putea folosi zaharul. 2nsulina ia zaharul din sange si il introduce in celule. $ara insulina zaharul se acumuleaza in sange si nu intra in celule. $ara zahar, celulele se vor infometa si vor suferi de lipsa de energie. 2n timp, zaharul crescut acumulat in sange (glicemii mari, hemoglobina glicozilata B;-;,/5) va strica ochii, rinichii, nervii, vasele de sange si inima dvs. $aptul ca ati aflat ca aveti diabet va speriat cu siguranta. Cu intrati insa in panicaD Diabetul zaharat este o boala serioasa, dar oamenii cu diabet pot duce o viata lunga, sanatoasa si fericita . (i dumneavoastra puteti de asemenea avind foarte mare gri4a de dvs. !ititi cu atentie informatiile din acest site si veti trai fericiti pana la adanci batraneti, numai insa daca le veti si aplicaD 0. Simptomele diabetului za)arat &rincipalele semne si simptome ale diabetului zaharat sunt1 1. Erinat des . $recvent pacientul cu diabet netratat trebuie sa se scoale si noaptea din somn pentru a merge la baie. *. (ete continua si consumarea unor cantitati mari de apa. (e poate a4unge la consumarea a ,-3 litri de apa pe zi, ceea ce trebuie sa fie un semnal de alarma. -. !resterea poftei de mancare. "pare mai rar decat primele doua, dar este totusi un semn valoros. ,. (caderea in greutate. "parent ciudata, mai ales in conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai mare si un consum mai mare de alimente, ea este totusi e#plicata prin imposibilitatea

17

organismului de a utiliza mancarea si tendinta la autodigestie pentru supravietuire (organismul se mananca pe el insusi daca nu poate folosi mancarea). /. "lte simptome9 oboseala, iritabilitate, vedere tulbure. "ceste manifestari, mai ales cand sunt prezente impreuna au o mare valoare si ar trebui sa conduca intotdeauna la o testare a glicemiei pentru a vedea daca aveti diabet. 2n tipul 1 de diabet aceste simptome apar de regula cu 1-- luni inaintea punerii diagnosticului, iar in tipul * de diabet cu /10 ani inainte , in tot acest timp organismul fiind macinat zilnic de diabet. &. Clasi$icarea diabetului za)arat 1. 'ipul 1 - caracterizat de distrugerea celulelor producatoare de insulina (celule F) din pancreas, de obicei conducand la lipsa totala de insulina. "pare mai ales la copii si tineri, dar poate afecta si oamenii maturi. 2n lipsa aportului din afara de insulina (prin in4ectii) apare cetoacidoza si deces. a) "utoimun - (istemul imun confunda celulele producatoare de insulina (celule F) din pancreas cu ceva strain organismului, de e#. cu niste microbi si incearca din rasputeri sa lupte impotriva lor, incercind in mod gresit sa salveze organismul de ele. Din pacate mai intotdeauna si reuseste. b) 2diopatic - 2diopatic este un termen medical care inseamna necunoscut. (per ca pe viitor sa fie folosit cat mai rar. *. 'ipul * - caracterizat prin prezenta unei cantitati mai mari de insulina decat la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mica fata de normal, fara insa a lipsi cu desavarsire. "cesta cantitate mica de insulina prezenta Gorice ar fiG e#plica de ce nu apare cetoacidoza in acest tip de diabet. 9a nu este din pacate suficienta insa si pentru a baga zaharul din sange in celule si astfel va apare acumularea lui in sange (hiperglicemie) si distrugerea organismului. -. "lte tipuri specifice - sunt tipuri de diabet in care se cunoaste cu e#actitate cauza. Din pacate in prezent proportia lor este aproape neinsemnata. (per ca pe viitor sa schimbam aceasta situatie caci G" sti inseamna a cunoaste cauzaG ("ristotel). a) Defecte genetice ale functiei celulei producatoare de insulina din pancreas (celula beta)7 b) Defecte genetice ale actiunii insulinei7 c) >oli ale pancreasului cu totul (pancreatita data de consumul de alcool)7 d) >oli hormonale7 e) Diabet indus prin medicamente sau substante chimice f) 2nfectii g) $orme rare produse prin mecanisme mediate imunologic h) (indroame genetice asociate uneori cu diabet ,. Diabet gestational - este acel diabet caracterizat prin descoperirea lui pentru prima oara in timpul sarcinii. 4. Ce este diabetul de tip 08 Diabetul zaharat tip 1 este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare), distrugerea totala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa completa de insulina, cu evolutie spre cetoacidoza (glicemie mare H prezenta cetonelor in sange H sange acid, acru) si deznodamant fatal daca nu se intervine prin tratament substitutiv cu insulina. "cesti pacienti au o dependenta vitala fata de tratamentul cu insulina in lipsa caruia nu pot supravietui. (unt individualizate doua subtipuri 1 - "utoimun (1")1 distrugerea celulelor din pancreas care secreta insulina (beta-pancreatice) este realizata prin mecanisme autoimune7

18

- 2diopatic (1>)1 mecanismele care realizeaza distrugerea celulelor beta pancreatice nu sunt cunoscute. Diabetul zaharat tip 1 este o forma de boala care se inregistreaza in apro#imativ 105 din persoanele cu diabet din tara noastra. 9a se caracterizeaza printr-o lipsa toatala a secretiei de insulina, debut relativ brusc cu simptome evidente (urinat des, sete continua, cresterea poftei de mancare, slabire) si tendinta la cetoacidoza (glicemie mare H prezenta cetonelor in sange H sange acid, acru). "ceasta forma de boala poate fi intalnita la toate varstele, dar caracterizeaza mai ales pacientii la care boala debuteaza sub -0 ani. (ub aceasta varsta aproape toti pacientii sunt insulinodependenti. 1. Ce este diabetul de tip &8 Diabetul zaharat tip * este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are * cauze1 a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa partiala de insulina (ceea ce e#plica lipsa evolutiei spre cetoacidoza)7 b) 0ezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se poate a4unge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu scade. <a4oritatea pacientilor diabetici (circa 8/5 din cazuri) prezinta diabet zaharat tip *. $orma tipica este cea care apare dupa varsta de ,0 ani la persoane cu e#ces de greutate, cu o perioada de evolutie cu diabet inaintea punerii diagnosticului lunga (de ordinul lunilor sau anilor), simptomatologia de debut stearsa sau absenta si fara tendinta la cetoacidoza. !el putin initial, capacitatea secretorie de insulina a pancreasului este relativ pastrata raspunzand bine la dieta si tratament oral, cu pastile. "pro#imativ 805 din diabeticii de tip * au fost sau sunt obezi in momentul diagnosticarii. 6. Diagnostic diabet za)arat Diagnosticul diabetului zaharat are la baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului in sange) din sangele venos (plasma venoasa mai e#act). 9#ista - modalitati de a pune diagnosticul1 1. &rezenta simptomelor clasice de diabet (sete mare, urinat des si mult, pierdere in greutate nee#plicata, foame) S( o glicemie F *00mg+dl recoltata oricand in timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa sau cat de copioasa a fost aceasta. SA: *. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este F 1*3 mg+dl atunci se pune diagnosticul de diabet zaharat. (e va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului. SA: -. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este mai mica de 1*3 mg+dl atunci se face un asa numit test de toleranta la glucoza. "stfel, dimineata pe nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se beau ;/ g de glucoza (in -00 ml apa, preferabil cu putina lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste * ore (intre timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca la * ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de *00 mg+dl se pune diagnosticul de diabet zaharat. 3. Diagnostic prediabet

19

Diagnosticul prediabetului este foarte important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata diabetul inca din fasa. &rediabetul este de doua feluri1 1. "lterarea glicemiei a 4eun (forma mai usoara)7 *. 'oleranta alterata la glucoza (forma mai grava, G::5 diabetG) . Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a ;/g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea apoi a inca unei glicemii la * ore (intre timp nu se mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este )1*3 mg+dl si glicemia la doua ore este in intervalul 1,0-1:: mg+dl, se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza. Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul 100-1*/ mg+dl si glicemia la doua ore este )1,0 mg+dl, se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a 4eun. Ce este prediabetul8 2nainte ca cineva sa aiba diabet aproape intotdeauna e#ista un prediabet. &rediabetul se caracterizeaza prin valori crescute ale zaharului din sange (glicemie crescuta), dar nu suficient de mult pentru a fi diagnosticat ca diabet. (e apreciaza ca 1/5 din oamenii peste ,0 de ani au prediabet. (-a dovedit ca in prediabet se produc leziuni importante organismului, in special inimii si sistemului circulator. Diagnosticul prediabetului este foarte important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata diabetul inca din fasa. &rediabetul este de doua feluri1 1. "lterarea glicemiei a 4eun (forma mai usoara)7 *. 'oleranta alterata la glucoza (forma mai grava, G::5 diabetG) . Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a ;/g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea apoi a inca unei glicemii la * ore (intre timp nu se mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este )1*3 mg+dl si glicemia la doua ore este in intervalul 1,0-1:: mg+dl, se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza. Daca glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul 100-1*/ mg+dl si glicemia la doua ore este )1,0 mg+dl, se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a 4eun. Daca luati masurile necesare pentru a aduce glicemia la normal atunci cand aveti prediabet puteti sa intarziati aparitia diabetului zaharat de tip *, uneori atat de mult incat nu mai are timp sa se dezvolte in aceasta viata. &entru aceasta trebuie sa slabiti cu 6;0'/ din greutatea actuala si sa faceti cel putin 4' de minute de sport pe zi (sau cel putin 1/0 minute pe saptamana - nu se pune aici efortul depus la servici, treba in casa, piata, etc, ci -0 minute in plus, doar pentru prevenirea diabetului). 2n felul acesta va reduceti riscul de a evolua spre diabet cu /85. &revenirea diabetului, cel putin teoretic se poate face si cu pastile (metformin, acarboza sau troglitazona), dar efectul de preventie este redus la 4umatate si efectele secundare nu sunt de negli4at. De aceea, o infima schimbare in stilul de viata va poate salva de la diabet si nu numai. Din momentul in care aflati ca aveti prediabet riscul de a evolua la diabet in urmatorii - ani este de 115 (unul din 10 oameni cu prediabet vor face diabet in urmatorii - ani), ma4oritatea cazurilor de conversie la diabet aparind in urmatorii 10 ani punerii diagnosticului de prediabet. Ermatoarele persoane au risc crescut de a face diabet de tip 11 - persoanele cu predispozitie genetica (grupe AL"-D0-+D0,)7 se face analiza genetica (scumpa, greu accesibila)7

20

- persoanele cu o ruda de gradul 1 cu DI tip 17 - persoanele cu anticorpi antiinsulari7 se face analiza sangelui pentru determinarea anticorpilor (scumpa, dar accesibila)7 - geamanul fara diabet al unui pacient cu DI tip 17 - descendenti din parinti cu DI tip 1 (pe mai multe generatii, de e#. daca aveti un bunic, un strabunic,etc). :rmatoarele persoane au risc crescut de a $ace prediabet si diabet de tip &9 - geamanul monozigot al unui pacient cu DI tip * (/05)7 - rude de gradul 1 obeze ale unui pacient cu DI tip * (/05)7 - femeile care au nascut un copil cu greutate mare la nastere (peste -000g) (,/5)7 - persoanele apartinind unui grup etnic cu prevalenta mare a diabetului (romanii au prevalenta mica a diabetului)7 - persoanele virstnice (peste 30 ani), sedentare si hipertensive (-05)7 - persoanele obeze (*/5)7 - persoanele cu rude de sange cu diabet (inclusiv bunici, strabunici) (*/5). *. !e este hiperglicemiaF 2n momentul de fata aveti diabet, ceea ce inseamna ca trebuie sa va confruntati cu o serie de probleme ce tin de aceasta boala. Ena din aceste probleme este A2&90@L2!9<2" . 9a apare din cand in cand la toti pacientii cu diabet si poate deveni o problema foarte serioasa daca nu o tratatiD Aiperglicemia este cauza ma4ora a multor complicatii ce apar la oamenii cu diabet. De aceea este foarte important sa stiti ce este hiperglicemia, care sunt manifestarile ei si cum se trateaza. Aiperglicemia este un termen tehnic care inseamna multa glucoza in sange (popular1 mult zahar in sange, de unde si parerea mea ca oamenii cu diabet sunt niste dulci). "ceasta crestere a glucozei in sange apare atunci cand organismul nostru nu are suficienta insulina sau nu o poate utiliza corespunzator. Aiperglicemia are multiple cauze . De e#emplu, daca aveti DI tip 1 este posibil sa nu fi facut o doza suficienta de insulina7 daca aveti DI tip *, organismul poate avea suficienta insulina (uneori chiar in plusD) dar nu o poate folosi corespunzator. Aiperglicemia apare daca mancati mai mult decat ati planuit (conform regimului) sau ati facut mai putin efort decat va era recomandat. (tresul provocat de o alta boala ca o raceala sau o gripa poate fi o cauza. (i alte stresuri cum ar fi certurile familiale, probleme la scoala sau in dragoste pot fi o cauza de hiperglicemie. Aiperglicemia poate fi prevenita practicind un bun control al diabetului. (mecheria consta in a invata cum sa detectati si sa tratati hiperglicemia din timp, inainte de a deveni periculoasaD &rincipalele semne si simptome ale hiperglicemiei sunt1 1. 6alori crescute ale glucozei in sange7 *. 6alori crescute ale glucozei in urina7 -. Erinari frecvente (chiar in timpul noptiiD)7 ,. (ete importanta. 9ste foarte important sa va testati cat mai des valoarea glicemiei in sange si sa tratati cu importanta hiperglicemia, caci altfel riscati sa dezvoltati complicatii ale diabetului, care sunt e#trem de grave. Daca aveti DI tip 1, riscul cel mai mare este de a dezvolta cetoacidoza. !eto acidoza apare atunci cand organismul nu are suficienta insulina, fara de care glucoza nu poate fi folosita drept conbustibil. "stfel, organismul va folosi grasimile pentru furnizarea energiei. "ti fi tentat sa spuneti1 G%=D asta inseamna ca o sa slabescDG, ceea ce suna optimist. De fapt lucrurile sunt e#trem de grave si amenintatoare pentru viata dumneavoastra. $olosind grasimile drept sursa de energie organismul produce niste deseuri foarte to#ice numite cetone , care for fi eliminate partial prin urina. Din nefericire ritmul de formare depaseste cu mult ritmul de eliminare, astfel incat cetonele se vor acumula in sange si vor duce la un fel de into#icatie, in care sangele este acid (GacruG) prin prezenta cetonelor 8B ceto H acid 8 !9'% "!2D%I" . !etoacidoza sau Gcoma diabeticaG este amenintatoare de viata si trebuie tratata imediat.

21

&rincipalele semne si simptome ale cetoacidozei sunt1 1. Dificultati de respiratie7 *. <irosul respiratiei a mere acre (de acetona)7 -. @reata si chiar varsaturi7 ,. @ura foarte uscata. &uteti sa va scadeti nivelul glicemiei (zaharul din sange) facind efort sub forma unor e#ercitii fizice , alergat sau simplul mers pe 4os (plimbari lungi si dese prin parcuri, evitind caldura deosebita vara si frigul iarna). 'otusi, daca nivelul glicemiei este peste *,0 mg+dl, trebuie neaparat sa va verificati urina pentru a vedea daca sunt cetone in ea (prin introducerea unui cartonas special care se coloreaza). Daca sunt prezente cetone in urina nu faceti efort fizicD !and faceti efort fizic si cetonele sunt prezente nivelul glicemiei poate creste si mai mult. (caderea cantitatii de glucide (hidrati de carbon - zahar, dulce) care se mananca odata sau in total pe zi (sau cel mai adesa respectarea regimului medicalDDD). 6orbiti cu medicul dumneavoastra si cereti sfatul pentru modificarile in dieta. Daca efortul fizic si dieta nu sunt de a4uns, atunci medicul dumneavoastra va poate modifica cantitatea de insulina sau medicamente sau orele de administrare. -. !e este cetoacidozaF !eto acidoza apare atunci cand organismul nu are suficienta insulina, fara de care glucoza nu poate fi folosita drept conbustibil. "stfel, organismul va folosi grasimile pentru furnizarea energiei. "ti fi tentat sa spuneti1 G%=D "sta inseamna ca o sa slabescDG, ceea ce suna optimist. De fapt lucrurile sunt e#trem de grave si amenintatoare pentru viata dumneavoastra. $olosind grasimile drept sursa de energie organismul produce niste deseuri foarte to#ice numite cetone , care for fi eliminate partial prin urina. Din nefericire ritmul de formare depaseste cu mult ritmul de eliminare, astfel incat cetonele se vor acumula in sange si vor duce la un fel de into#icatie, in care sangele este acid (GacruG) prin prezenta cetonelor 8B ceto H acid 8 !9'% "!2D%I" . !etoacidoza sau Gcoma diabeticaG este amenintatoare de viata si trebuie tratata imediat. !etoacidoza poate apare la pacientii cu DI tip 1 . 9a nu apare la pacientii cu DI tip * deoarece la acesti pacienti e#ista intotdeauna o secretie minima de insulina care sa impiedice formarea si acumularea cetonelor in sange, dar nu suficienta pentru a mentine glicemia la valori normale. La pacientii cu DI tip * poate apare o situatie de hiperglicemie foarte grava, ce poate duce la coma si care se numeste coma hiperosmolara (noncetozica). &rezenta cetonelor in sange inseamna ca diabetul dumneavoastra nu este deloc bine echilibrat si ca o sa vi se faca rau in curind daca nu luati masuriD 'ratamentul cetoacidozei se face de regula in spital, dar puteti sa preveniti aparitia ei invatind care sunt semnele premonitorii si bine inteles testinduva cu regularitate glicemia (nivelul glucozei in sange), glicozuria (nivelul glucozei in urina) si prezenta cetonelor in urina (un cartonas ca testul de sarcina care se coloraza specific). !etoacidoza apare de obicei treptat. Daca apar varsaturile, atunci cetoacidoza poate apare in cateva ore. &rimele simptome sunt1 1. Dificultati de respiratie7 *. <irosul respiratiei a mere acre (de acetona)7 -. @reata si chiar varsaturi7 ,. @ura foarte uscata7 /. Erinari frecvente7 3. @licemie mare7 ;. &rezenta cetonelor in urina. Daca nu se intervine apar si alte simptome 1 1. (tare de oboseala continua7 *. &iele uscata sau inrosita7 -. @reata, varsaturi sau dureri abdominale7 ,.Dificultati de respiratie serioase (respiratii scurte si adanci)7 /. <irosul respiratiei a mere acre (de acetona)7 3. Dezorientare, confuzie. !etoacidoza este e#trem de periculoasaD Daca aveti simptome din cele mentionate mai sus luati legatura cu un medic de urgenta sau mergeti la camera de garda a celui mai apropiat spital. 9ste bine sa mentionati ca aveti diabet pe orice fel de document ce puteti sa pastrati la dvs. pentru situatii deosebite. !um puteti afla daca nivelul cetonelor este ridicatF (impluD 9#ista teste asemanatoare celor de glicemie care testeaza nivelul cetonelor in urina. Civelul cetonelor (prin test in urina) trebuie cercetat la un interval de ,-3 ore atunci cand glicemia este peste *,0 mg+dl (testata simplu cu un glucometru sau

22

un test de culoare), daca va imbolnaviti (de e#. raceala sau gripa) sau daca aveti simptome sugestive din randul celor mentionate mai sus. Daca ati vomitat de mai mult de * ori in ultimile , ore si testul in urina arata prezenta cetonelor trebuie sa luati legatura de urgenta cu un medicDDD Cu faceti e#ercitii fizice cand testul in urina arata prezenta cetonelorD &rezenta lor arata si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a face modificarile necesare pentru a obtine un control metabolic mai bun - luati legatura cu medicul dvs. &rincipalele - cauze ale cetoacidozei sunt1 1. Cu aveti suficienta insulina . (e poate ca doza de insulina pe care o faceti de obicei sa fie prea mica sau este posibil ca organismul dvs. sa aiba nevoie temporar de o cantitate mai mare de insulina datorita unei boli cum ar fi raceala sau gripa. Daca insulina nu este in cantitate suficienta, organismul dvs. va folosi grasimile pentru a produce energie, dar si cetone din pacate. *. Cu ati mancat suficient . "desea, cand oamenii se simt rau au tendinta sa nu mai manance si astfel nivelul cetonelor creste. !etonele pot creste uneori si numai daca uitati sa luati pranzul. -. Civelul glicemiei este foarte scazut . 2n aceste conditii organismul trebuie sa foloseasca grasimile pentru a produce energie si bine inteles cetonele vor creste in sange (si in urina). Daca descoperiti un nivel crescut de cetone in urina de dimineata, o e#plicatie ar putea fi o scadere semnificativa a glicemiei in cursul noptii. pentru a vedea daca asa stau lucrurile trebuie sa faceti o glicemie pe test la ora - noaptea, una dimineata si o dozare de cetone tot dimineata. daca la ora - este o glicemie mica ()30-;0 mg+dl), iar dimineata glicemia si eliminarea de cetone sunt mari, adresati-va medicului dvs. pentru modificarea (scaderea) dozei de seara ,. Aipoglicemia Aipoglicemia este un termen medical care inseamna un nivel scazut al concentratiei zaharului (mai e#act a glucozei) in sange (sub /0 mg+dl). Aipoglicemiile usoare sau medii (fara pierderea starii de constienta) reprezinta pretul pe care un pacient de obicei insulino-tratat il plateste pentru obtinerea unui echilibru metabolic bun. Aipoglicemiile severe fac si ele parte din acelasi pret. &rintr-o buna educare a pacientilor insa, ele pot fi evitate. Aipoglicemia severa sau coma hipoglicemica se defineste prin pierderea starii de constienta sau prin incapacitatea pacientului de a actiona coerent pentru a iesi din hipoglicemie, fiind necesara interventia unei alte persoane. &utini sunt pacientii insulino-tratati care in decurs de / ani sa nu fi facut cel putin o coma hipoglicemica. 2n ultimii 10 ani, paralel cu scaderea numarului comelor cetoacidozice, numarul comelor hipoglicemice a crescut in mod simtitor. (emnele si simptomele hipoglicemiei sunt1 1. 'remuraturi ale mainilor7 *. "meteli7 -. 'ranspiratii7 ,. $oame7 /. Dureri de cap7 3. &iele palida si umeda7 ;. 2nstabilitate emotionala (de e#. plans fara motiv)7 8. <iscari greoaie, mai ciudate7 :. !onvulsii7 10. (caderea atentiei, confuzie7 11. $urnicaturi in 4urul gurii7 1*. %chi stralucitori. Cu toti pacientii cu diabet simt cand au o hipoglicemie . Enii pacienti isi pierd cunostinta si fac astfel o coma hipoglicemica fara sa simta absolut nimic inainte. !el mai frecvent ei au diabet de mai multi ani, au neuropatie (afectarea nervilor in cadrul diabetului), au un tratament intensificat (mai multe prize de insulina sau mai multe pastile), au alte tratamente pentru inima sau tensiune. "lti pacienti simt hipoglicemia, dar in timp simptomele se pot modifica si pot deruta, pacientul nemaifiind sigur ca este sau nu o hipoglicemie. 'oate acestea sunt un foarte bun motiv sa va testati cat mai des glicemia si sa ii invatati pe cei din 4ur (acasa si la servici macar) cum se manifesta hipoglicemia si cum se trateaza ea. &robleme dificile de diagnostic ridica un diabetic, gasit in coma la domiciliu si pentru care familia nu poate da relatii privind circumstantele si momentul instalarii comei. 2n aceasta situatie, dilema ma4ora pentru medic este aceea a diagnosticului diferential, intre coma diabetica cetoacidotica (glicemie

23

foarte mare) si coma hipoglicemica (glicemie foarte mica). 2ntrucat atitudinea terapeutica in aceste doua situatii este total diferita, cunoasterea semnelor de diferentiere este deosebit de importanta.

!riteriul !auze

!oma hipoglicemica (caderea aportului alimentar !resterea activitatii fizice (upradozarea de insulina !onsum de alcool 0elativ rapid (ore) sau foarte rapid (minute)

!oma cetoacidozica (tari infectioase 2ntreruperea insulinoterapiei 2ntoleranta digestiva (ituatii stresante Lenta, pe mai multe ore sau zile

2nstalare !linic - 0espiratia - <irosul respirului - &iele - Limba - &upile - @lobi oculari - <usculatura - 0efle#e - &resiune arteriala ; Puls

Cormala sau haraita Cesemnificativ Dese, scurte si adanci. EmedaJ, palida "cetona Emeda Escata <arite Escata, pra4ita 'onus normal Cormale 'onus crescut, contractii, convulsii 'onus scazut (moi) 9#agerate, degetele se departeaza la $oarte rela#ata gadilatul in talpa Cormale, slabe sau absente, degetele Esor crescuta, normala se apropie la gadilatul in talpa &lin, normal Esor scazuta, normala (lab

>iochimic - @lucoza in urina - !etone in urina - @licemie pe test - pA-ul sangelului - Cumar globule albe

"bsenta, slab pozitiva "bsenta, rar slab pozitiva (cazuta Comal Cormal , mic ()10000+mm-)

2ntens pozitiva 2ntens pozitiva !rescuta (cazut <are (B10000+mm-)

J2n caz de afectare a nervilor din piele (neuropatie sudomotorie), transpiratiile pot lipsi. !auzele hipoglicemiilor severe sunt (in ordinea frecventei lor)1 1. "port glucidic scazut7 *. 9fort muscular crescut7 -. (upradozarea de insulina7 ,. !onsumul de alcool. !ele mai multe hipoglicemii severe se datoresc asocierii a doi sau mai multi factori. La tineri, ele se datoresc cel mai adesea necorelarii aportului glucidic cu orele de efort fizic crescut sau consumului circumstantial de alcool fara aport concomitent de alimente. "dministrara unei doze mari de insulina in scop de sinucidere este rara, mai frecvent la femei, pe un teren depresiv, in conditii sociale defavorabile. %cazional, o coma hipoglicemica poate aparea la pacientii tratati cu doze prea mari din sulfonilureice din a doua generatie. 2n acest caz hipoglicemiile pot fi prelungite si severe. 'ratamentul lor este similar cu cel al comei hipoglicemice insulinice. Aipoglicemiile severe , recunoscute la vreme si tratate promt, au un prognostic foarte bun. 9ventuale tulburari functionale cerebrale minore nu pot fi detectate decat prin teste psihologice de finete. !and durata hipoglicemiei depaseste /.10 ore, coma este profunda, iar valoarea glicemiei este foarte mica (sub */ mg+dl), recuperarea totala este de cele mai multe ori posibila, dar necesita o perioada de tratament mai prelungita (mai multe ore sau zeci de ore). % gravitate mare o prezinta hipoglicemiile severe si profunde, care dureaza de mai mult de 10 ore si care, de multe ori, se datoresc administrarii unei doze repetate de insulina (in special insuline cu absorbtie lenta). @ravitatea acestora poate fi legata de doua complicatii care pot surveni1 (a)

24

inslatarea unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic, care includ in mod automat un factor independent de mortalitate crescuta7 (b) instalarea encefalopatiei posthipoglicemice sau a unei hemoragii retiniene masive cu pierdera vederii, ambele situatii putand deteriora grav capacitatea pacientului de a se autoingri4i. 2n cazurile cele mai severe, pacientul poate ramane partial sau total decerebrat, devenind pentru tot restul vietii un dependent social. <ortalitatea prin coma hipoglicemica variaza intre 1,/5 si */5. &rocentele mari se inregistreaza la varstnici, cu vechime mare a bolii si cu multiple complicatii cronice. 'ratamentul hipoglicemiei usoare si medii este simplu si cu rezultat prompt. !el mai simplu mod de a ridica nivelul glicemiei este de a manca ceva dulce, de e#. zahar cubic, bomboane, suc de fructe. 9ste bine sa aveti intotdeauna o sursa de zahar la indemana pentru a fi folosita in caz de hipoglicemie. "lgoritmul de tratament este urmatorul1 la orice semn de hipoglicemie va faceti o glicemie pe test (din deget) si daca valoarea este mica ()/0-30 mg+dl, dar daca simptomele sunt clare chiar si la 30-;0 mg+dl) mancati ceva dulce (de e#. * cubulete de zahar sau un mar). Dupa 1/-*0 de minute repetati glicemia pe test si daca valoarea este tot mica si simptomele nu au trecut mai mancati ceva dulce. Dupa ce va reveniti nu uitati sa mancati in mod normal, fara sa mai sariti mesele. Cetratata la timp, hipoglicemia se poate inrautatii si puteti sa va pierdeti total cunostinta. En pacient confuz poate indeplini in mod automat ceea ce i se cere si se poate alimenta astfel la comanda celor din 4ur . Cu acelasi lucru se intampla cu un pacient complet inconstient. 2n acest caz cei din 4urul dvs. trebuie sa intervina in felul urmator1 1. (a nu va dea insulina7 *. (a nu va dea da mancare sau de baut daca sunteti complet inconstient7 -. (a nu isi bage mainile in gura dvs7 ,. (a va faca o in4ectie cu glucagon (se face e#act ca insulina, 1mg subcutanat sau intramuscular)7 /. (a dea telefon la salvare (:3/). Daca interventia este rapida, rezultatul poate fi spectaculos. >olnavul devine constient in cateva minute, trezindu-se ca dintr-un somn profund. Dezorientarea initiala dispare curand dupa un aport suplimentar de glucide. (i in cazul interventiei familiei si in cazul interventiei medicului de la salvare, daca in primele -0 minute revenirea starii de constienta nu s-a obtinut, pacientul trebuie transportat de urgenta la spitalul cel mai apropiat. "ceasta situatie survine, de regula, la pacientii aflati in coma hipoglicemica prelungita sau la cei la care, din eroare diagnostica, s-au efectuat doze repetate de insulina. 2n cazul in care pacientul nu este spitalizat, el trebuie sa ia legatura cu medicul care il ingri4este obisnuit, sfatuindu-se asupra urmatoarelor doze de insulina, stiut fiind ca, dupa o hipoglicemie severa, cel putin pentru o perioada de timp (uneori ore, alteori zile) necesarul de insulina poate fi mai mic decat cel obisnuit. Daca doza de insulina nu se scade, hipoglicemia se poate repeta, impunand internarea pentru rea4ustarea dozei si, eventual, pentru detectarea cauzei hipoglicemiei, la prima vedere neidentificabila. La pacientii insulino-dependenti recent descoperiti, poate fi vorba de instalarea remisiei tranzitorii7 in cursul sarcinii, se poate datora scaderii necesarului insulinic datorita transferului de insulina fetala (secretata de copil) in circulatia sistemica a mamei7 la persoanele diabetice de lunga durata poate arata instalarea unei insuficiente renale cronice (afectare severa a rinichiului). 3. Ce este diabetul de sarcina8 Diabetul gestational (de sarcina) reprezinta orice grad de intoleranta la glucide (valori mai mari decat normal ale glicemiei), cu debut sau prima recunoastere in timpul sarcinii. "ceasta inseamna ca femeia in cauza nu se stia cu diabet (desi diabetul poate e#ista si inainte de sarcinaD) si a descoperit in timpul sarcinii ca are glicemia (zaharul in sange) mai mare decat este normal. Diagnosticul de diabet gestational se mentine numai pe durata sarcinii . Dupa nastere, daca diabetul persista el va fi catalogat de tip 1, * (cel mai frecvent) sau secundar, in functie de situatie. Daca dupa nastere glicemia revine la normal, trebuie stiut faptul ca mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet gestational la o sarcina ulterioara sau chiar diabet in afara sarcinii. 2n timpul sarcinii placenta are gri4a de copil, iar hormonii secretati de ea il a4uta sa cresca. 2n acelasi timp, acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei secretate de mama in corpul acesteia. "ceasta

25

problema se numeste insulinorezistenta si face ca organismul mamei sa foloseasca foarte greu insulina. Cevoia de insulina poate creste in aceste conditii pana la de trei ori. Diabetul gestational apare atunci cand organismul mamei nu poate produce si utiliza toata insulina de care este nevoie in timpul sarcinii . $ara insulina, glucoza nu poate parasi sangele spre a fi transformata in energie in celule. 9a se acumuleaza in sange pana la nivele mari, situatie numita hiperglicemie. Diagnosticul de diabet gestational se pune astfel1 <etoda general recomandata pentru descoperirea diabetului gestational consta in efectuarea1 1. unui test scurt de toleranta la glucoza oral cu /0 g glucoza dupa a *,-a saptamana a sarcinii (cand starea de rezistenta la insulina atinge platoul ma#im), urmat *. de un test cu 100g de glucoza daca este cazul. 1. "cest test are avanta4ul ca se poate efectua in oricare moment al zilei, nefiind nevoie ca persoana investigata sa fie pe nemancate. (e ingera o cantitate de /0g glucoza si se testeaza glicemia la o ora. % valoare a glicemiei la 1 ora B1-: mg+dl (B;,8 mmol+l) este considerata de "sociatia "mericana de Diabet ("D") ca valoare-limita de la care este necesara efectuarea unui test oral de toleranta la glucoza cu 100 g glucoza. *. 'estul se face dimineata, dupa un post nocturn de 8-1, ore si dupa cel putin - zile de dieta nerestrictiva (mai mult de *00g de glucide pe zi) si activitate fizica nerestrictionata. &e parcursul testului, gravida trebuie sa ramana culcata si sa nu fumeze. Diagnosticul, conform criteriilor "D", se bazeaza pe e#istenta a cel putin doua valori mai mari decat urmatoarele nivele (valori ale glicemiei in plasma venoasa)1 pe nemancate B:/ mg+dl (B/,- mmol+l)7 la 1h B180 mg+dl (B10,0 mmol+l)7 la *h B1// mg+dl (B8,3 mmol+l)7 la -h B1,0 mg+dl (B;,8 mmol+l). !riteriile de diagnostic ale %rganizatiei <ondiale a (anatatii (%<() difera de cele "D" . "stfel, %<( recomanda, in cazul in care testul scurt cu /0 g glucoza oral este pozitiv (glicemia la 1h B1-: mg+dl), efectuarea testului cu ;/g glucoza care este interpretat conform criteriilor %<(. Daca nu este diagnosticat si tratat cu cea mai mare atentie, diabetul gestational va duce la afectarea fatului si aparitia complicatiilor in cursul sarcinii, la nastere si imediat dupa aceea, dar si pe termen lung, evidente in copilarie sau la adultul tanar. Daca fatul este afectat in primul trimestru atunci poate apare avort spontan, intarziere precoce in dezvoltarea intrauterina si malformatii congenitale. Daca hiperglicemia apare in trimestrul doi de sarcina pot apare ulterior tulburari comportamentale si ale intelectului. Daca afectarea se produce in ultimul trimestru copilul poate avea o greutate mai mare decat normalul la nastere si va avea un risc crescut pentru obezitate si diabet zaharat in cursul vietii. Civelul crescut de glucoza pe care il primeste fatul prin intermediul placentei va stimula secretia lui de insulina pentru a scapa de acest surplus de zahar. &rimind o cantitate de energie mai mare decat este necesar pentru crestere, fatul va depune surplusul sub forma de grasime si se vor ingrasa, a4ungand sa fie la nastere mai mare si mai greu decat este normal (8macrosomie). 9i pot avea probleme la nivelul umerilor in cursul nasterii si dificultati de respiratiei dupa nastere. Datorita faptului ca secretia de insulina este mare, iar dupa nastere aportul de glucoza mic, poate apare o scadere sub normal a glucozei in sange (hipoglicemie). (-a demonstrat ca bebelusii cu nivele mari ale secretiei de insulina au risc crescut pentru a deveni obezi si a dezvolta diabet de tip * la varsta adulta. 2. Cauzele diabetului de tip 0 Diabetul de tip 1 apare prin distrugerea in totalitate (initial mai poate persista un timp o mica parte) a celulelor speciale din pancreas care secreta insulina. "ceste celule sunt numite celule beta pancreatice.

26

Cine distruge celulele beta pancreatice8 !elulele beta pancreatice sunt omorate de niste celule numite lim$ocite < citotoxice . 9ste absolut normal ca limfocitele ' citoto#ice sa e#iste in organismul nostru si indeplinesc aici rolul de a ne apara de infectii, adica fac parte din sistemul imunitar. !eva se intampla si brusc aceste celule uita ca celulele beta pancreatice sunt ale noastre si trebuie aparate de inamici si din contra, devin ferm convinse ca ele sunt de fapt un invadator al organismului, o bacterie ucigasa si din celule ce trebuie aparate devin astfel cel mai important dusman. 9#ista si niste anticorpi indreptati impotriva celulelor beta, (anticorpi antiinsulari, anti-@"D), dar s-a dovedit clar in prezent ca ei nu le fac absolut nimic acestora, ci sunt pur si simplu un Gmartor inocentG al luptei care se da intre celulele ' citoto#ice si noul lor inamic, celula beta pancreatica. De ce a=ung celulele < citotoxice sa creada ca celulele beta pancreatice sunt inamicul public nr. 08 2n primul rand e#ista o susceptibilitate, o tendinta mostenita de la parinti, bunici, strabunici si strastrabunici de a Glua teapaG, a fi pacaliti irecuperabil de acel ceva care zapaceste celulele ' citoto#ice in asa masura incat sa creada ca ceva propriu organismului este de fapt strain si rau. *iscul pentru o persoana de a $ace diabet de tip 0 in toata viata este de 0,,5 in populatia generala (din 1000 nou-nascuti GdoarG , vor face boala in toata viata lor), insa creste la 35 (de 1/ ori mai mult ca in populatia generala) daca e#ista in familie o ruda de gradul 1 care face la un moment dat diabet de tip 1. !el mai mare risc de a face diabet de tip 1 il are fratele+sora geaman(a) al unui pacient cu diabet de tip 1, daca au fost gemeni de tip monozigot (s-au format din aceasi celula ou, au trait in aceasi camaruta in burtica si au supt la aceeasi placenta) si acest risc este de /0-;05. 'ot e bine ca nu este 1005D Dar de ce nu este 1005F &entru ca factorul mostenit nu este singurul care duce la aparitia bolii. Cu este suficient ca celulele ' citoto#ice sa fi GpacalibileG, trebuie sa vina acel ceva sa le pacaleasca si culmea e ca uneori se mai si GprindG de farsa si scapam ca Gprin urechile aculuiG. Cine pacaleste celulele < citotoxice8 Daca as sti cu siguranta v-as spune si voua si as lua si premiul Cobel. "sa ca o sa dau un raspuns evaziv1 $"!'%02 D9 <9D2E. (i din acest moment incepem sa ne dam cu presupusul....'otusi e#ista si un sambure de adevar. @anditiva ca in ultimii 100 de ani diabetul de tip 1 a crescut ca pondere astronomic, in conditiile in care baza genetica, materialul care se mosteneste nu s-a schimbat semnificativ (este nevoie de mii de ani pentru astfel de modificari genetice). !eea ce s-a modificat la fel de GastronomicG sunt $"!'%022 D9 <9D2E. &lauzibil. Care sunt $actorii de mediu ce corup celulele < citotoxice sa distruga celulele beta pancreatice8 @eau de spus cu siguranta pentru ca intre momentul in care actioneaza ei si aparitia simptomelor de boala trece mult timp, chiar ani de zile si e usor sa te pacalesti. 'otusi nu suntem nici noi asa de nea4utorati si incet, incet am vazut ca sunt cateva lucruri care se tot repeta la cei care fac diabet de tip 1, si anume1 infectii virale, factori alimentari si nutritionali, nitriti, nitrati, nitrozamine, etc. (a le luam la rand si poate reusim sa intelegem cate ceva... !actorii irali, cum ar fi 9nterovirusurile (mai ales unul numit !o#sac=ie >,, care s-a gasit in pancresul unor pacienti ce au murit de diabet tip 1), virusul rubeolic (da sindromul de rubeola congenitala daca face gravida rubeola si astfel poate apare diabet de tip 1 - vaccinul antirubeolic minimizeaza astazi aceasta problema), citomegalovirusul si inca vreo / mai putin importanti (credem noiD) pot fi o posibila e#plicatie. "tentieD Cu trebuie facuta confuzia intre cauza aparitiei bolii (adica ceea ce determina celulele ' citoto#ice sa omoare celulele beta pancreatice) si cauza aparitiei bruste a simtomelor de diabet (declansarea bolii clinice, evidenta cu ochiul liber). "stfel, daca te imbolnavesti de diaree sau varicela sa zicem si dupa 1-* saptamani GfaciG diabet de tip 1 inseamna ca acum / ani ceva GmisteriosG a pacalit celulele ' citoto#ice sa omoare celulele beta pancreatice, a urmat un razboi crunt Gpe viata si pe moarteG intre acestea, in ultima vreme ma4oritatea bataliilor le-a castigat celula ' citoto#ica, armata celulelor beta pancreatice fiind rarita substantial (au mai ramas vreo 105) si acum, Gcolac peste pupazaG vine o calamitate naturala (infectia), care pur si simplu este mult prea mult de suportat pentru bietele celule pancreatice ramase si urmeaza capitularea, pierderea razboiului si aparitia semnelor clinice ale bolii. 9ste evident ca nu din cauza infectiei Gde acumG ai facut diabet de tip 1, ci din cauza a ceva ce a actionat acum cativa ani si poate acum nici nu mai e. Daca nu era infectia Gde acumG sa precipite lucrurile ar fi aparut peste o luna sa zicem o sperietura grozava sau o suparare mare, care daca e urmata apoi de aparitia diabetului de tip 1, ne poate face sa credem

27

complet eronat ca din cauza sperieturii sau supararii am facut diabetul de tip 1. Daca nu aparea nici sperietura, nici supararea diabetul ar fi devenit manifest clinic (la vedere) poate dupa 3 luni sau 1 an si uneori la 1-* zile dupa ce o pisica neagra ne-a trecut calea, ceea ce ii determina pe respectivii sa creada ca pisica neagra este cauza diabetului de tip 1 pe care l-au facut evident imediat dupa nefericitul eveniment. "aptele de aca consumat in primele luni de viata a fost asociat (s-au facut studii pe oameni si e chiar Gpe buneG) cu o rata mai mare de aparitie a diabetului de tip 1. Enii cercetatori spun ca proteinele in cantitate mai mare in dieta bebelusilor este factorul de risc si cei care primesc lapte de vaca au avut in general o cantitate mai mare de proteine in dieta decat cei alimentati natural. 'otul este foarte controversat, cu argumente pro si contra din care trebuie sa retinem ca alimentatia naturala timp de 3 luni este este aur curat pentru bebelusi (Gieftin si bunG - previne multe alte boli la copil si apoi la adult) si ne scuteste de procese de constiinta. Carenta, lipsa itaminei D a fost asociata cu un risc mai mare de a face diabet de tip 1. 2n studiul 9E0%D2"> in care a participat si tara noastra, administrarea de suplimente de vitamina D la copii a dus la o rata mai mica de aparitie a diabetului de tip 1 in perioada cat au fost ei urmariti. 6itamina D este buna si pentru prevenirea rahitismului, dar nu poti sa o dai oricat pentru ca da into#icatie cu vitamina D, care e grava. *olul nitratilor, nitritilor si nitrozaminelor in aparitia diabetului de tip 1 este de mare interes in prezent. En e#emplu de nitrozamina este substanta numita (treptozotocin, care este folosita pentru a induce aparitia la un soricel (si la oameni, dar nu se mai da acum ca se stieD) a diabetului de tip 1 (apare Ginstant si sigurG). 9vident ca nu mancam streptozotocin, dar mancam salam si alte alimente cu nitriti si nitrati, care in burta, in intestinul gros sunt transformate in nitrozamine si nitrozamide. Citrati sunt si in apa de la robinet si dupa ce o bem se transforma in nitrozamine in burta, se absorb cu alimentele si de aici probleme...2poteza a fost confirmata pana acum prin urmarirea unor oameni ce au Gluat la bordG o cantitate mai mare sau mai mica de nitrati si nitriti in (uedia, !olorado ((E"), $inlanda si provincia Kor=shire din "nglia. 6-am speriatF Cu cred ca trebuie sa devenim paranoici peste noapte, dar eu mi-as lua unele masuri de precautie acum ca tot stiu ca e posibil asa ceva. *olul de$icitului de zinc in aparitia diabetului de tip 1 a fost investigat pornind de la observatia ca o substanta numita alo#an si care este folosita in mod curent pentru a determina aparitia diabetului de tip 1 la soricei isi e#ercita efectul GcriminalG prin reducerea nivelului de zinc liber. "dica soriceii raman fara zinc si fac diabet de tip 1. (-a analizat continutul in zinc din apa de baut din Devon si !orn?all din "nglia si s-a descoperit ca in zonele in care zincul (si se pare ca si magneziul) era intr-o cantitate mai mare diabetul de tip 1 era mai rar. <ai sunt multe ipoteze interesante care asteapta confirmare prin studii populationale si pe care poate le voi prezenta cand vor fi considerate macar Gpartial dovediteG. 2n final trebuie sa facem cateva precizari. Cu orice diabet tratat cu insulina este diabet de tip 1. 9#emple de diabet altul decat de tip 1 si care se trateaza cu insulina sunt de e#emplu diabetul gestational si diabetul de tip * (in anumite situatii). "tunci cand se cunoste cu siguranta cauza unei boli se spune care este aceasta in 1-* fraze, iar cand nu se stie care este cauza se spune ceva de genul Geste o cauza multifactoriala...G si se prezinta cateva pagini. &ana nu o sa vedeti o afirmatie pe 1-* fraze sa stiti ca nu s-a descoperit cauza diabetului de tip 1 sau de orice tip ar fi el. 5. Cauzele diabetului de tip & Diabetul zaharat tip * este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are * cauze1 a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa partiala de insulina.

28

b) 0ezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se poate a4unge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu scade. %ste absolut normal ca in anumite situatii insulina sa nu isi mai $aca e$ectul ei obisnuit. (e intampla foarte des la oamenii sanatosi. De ce nu creste glicemia (zaharul in sange) din moment ce insulina nu isi mai face efectulF &entru ca organismul simte acest lucru si are o solutie pentru aceasta problema1 cresterea destul de importanta a secretiei de insulina. Daca inainte era nevoie de sa zicem */E+zi de insulina pentru a mentine glicemia medie (pe *, ore) la ;/mg+dl, acum este nevoie de e#emplu de 100E+zi si organismul nu sta la discutii si le ofera. Dupa ce cauza care a determinat cresterea rezistentei la actiunea insulinei a trecut secretia de insulina scade si ea. "cest fenomen se intampla ori de cate ori suntem raciti sau facem vreo boala si nu il baga nimeni in seama. @licemia nu creste, deci nu GfacemG diabet. De ce creste glicemia la pacientii cu diabet cand insulina nu isi mai $ace e$ectul8 &entru ca organismul nu reuseste sa cresca secretia de insulina pana la nivelul cerut de noua situatie. Luind e#emplul de mai sus, am putea considera ca in urma stradaniilor sale pancreasul reuseste sa puna la dispozitie ;/E+zi din cele 100E+zi cat i-au fost solicitate. (ituatia poate fi descrisa astfel1 avem o secretie de insulina de - ori mai mare decat la un om sanatos in conditii obisnuite, dar cu */5 mai mica decat la un om sanatos intr-o situatie speciala de crestere a rezistentei la insulina. $ara cele */E+zi de insulina o cantitate de glucoza (zahar) nu va putea sa intre in celule si va ramane in sange, pe care il va indulci, adica va creste glicemia la sa zicem 1/0mg+dl. (i uite asa apare diabetul. !u alte cuvinte, daca pancreasul ar reusi mereu sa creasca secretia de insulina la cat este nevoie pentru organism glicemia nu ar creste si nu ar mai face nimeni diabet. (una bine. De ce nu reuseste pancreasul sa isi cresca mereu secretia de insulina la cat este ne oie8 &entru ca a avut parte de atatia manageri incompetenti si corupti incat acum este in pragul falimentului. "stfel, desi in vremurile bune avea la dispozitie milioane de mici fabricute de insulina e#trem de rentabile, treptat, politica sefilor de a face importuri numai de mancaruri dulci si grase, racoritoare care mai de care mai colorate, tutun la greu, etc. toate Gla botuL caluluiG in fotoliu a dus la falimentarea treptata, una cate una (sa nu se prinda careva) a acestor fabrici. &e masura ce numarul fabricutelor de insulina scade, adica pe masura ce dispar celulele beta pancreatice se intampla urmatorul fenomen1 folosind acelasi e#emplu de mai sus, daca la inceput (cu toate celulele beta intacte) pancresul raspundea prompt la solicitarea de a creste secretia la 100E+zi si ar fi putut sa o faca si la -00E+zi daca i s-ar fi cerut, treptat el reuseste sa isi creasca secretia la cele 100E+zi cat i se cere, dar mai greoi si cu mentiunea ca daca i s-ar cere mai mult ar putea sa mai creasca doar pana la *00E+zi...'reptat, treptat el creste secretia pana la 100+zi cat i se cere, dar ar putea sa mai creasca in plus pana la 1/0E+zi, apoi 1-0E+zi, apoi 110E+zi, apoi 100E+zi. "ici este un moment de cumpana. %ri GcedeazaG organismul si nu ii mai cere cele 100E+zi, ori secretia de insulina devine mai mica decat cerintele, deci insuficienta si glucoza care nu mai poate fi folosita va duce la cresterea glicemiei. (i apare diabetul. (i mai apare intrebarea1 daca as fi stiutF... Ce trebuie sa $aci ca sa te alegi cu un diabet de tip &8 0eteta este relativ simpla si descrisa frecvent in filmele americane. &entru cei ce nu o cunosc inca voi prezenta pe scurt ingredientele1 1. varsta F -/ ani7 *. suprapondere (2<!F*/)7 -. prezenta in familie a unui diabet la rudele de gradul 1 sau *7 ,. lipsa de miscare (sedentarism)7 /. 0asa+etnie (de e#. afro-americani, hispano-americani)7 3. prediabet (2$@ sau 2@') anterior depistat7 ;. diabet de sarcina (gestational) anterior sau nasterea unui copilas F , Mg7 8. hipertensiune (tensiunea arteriala F 1,0+:0 mmAg)7 :. grasimi crescute in sange ADL colesterol F -/ mg+dl (atentie nu este vorba de colesterol total ci de o subfractie a lui numita ADLc D) si+sau trigliceride F */0 mg+dl7 10. sindromul ovarelor polichistice7 11. istoric de boala vasculara7 1*. alimente alese Gpe spranceanaG cu mult zahar si multe grasimi7 1-. enervare din orice (stres)7 1,. fumat7 1/. unele pastile luate mult timp. 6i se pare ca vi se potrivesteF 0udele de gradul 1 al unui pacient cu diabet de tip * au un risc de *0-,05 de a face diabet de tip * in cursul vietii. $ratele geaman al unui pacient cu diabet de tip * are un risc de 80-::5 de a face diabet de tip * in cursul vietii. Diabetul de tip * apare de 10 ori mai frecvent la obezii care au un parinte diabetic, fata de obezii cu istoric familial negativ.

29

0iscul unui obez (cu indicele masei corpului N@reutate(Mg)+2naltime(m) * O B -/) de a face diabet de tip * este de ,0 de ori mai mare decat al unei persoane normoponderale (cu 2<!)*-). 8/-8/5 din pacientii cu diabet de tip * sunt obezi. !el mai bine ar fi sa va dau un exemplu concret. % sa va povestesc ce au patit locuitorii din insula Cauru , situata in zona centrala a %ceanului &acific. 2nainte de 1:/0, diabetul era e#trem de rar in Cauru . %data cu descoperirea si e#ploatarea depozitelor naturale de fosfat organic de pe insula (dupa 1:/0), nauruanii au devenit bogati si toata societatea lor a fost reconstruita dupa modelul visului american1 baruri, discoteci, cinematografe, zeci de fast-food-uri, mii de oportunitati. <odul lor de viata s-a modificat radical peste noapte1 alimentatia a devenit hipercalorica, bazata aproape e#clusiv pe alimente rafinate importate, au devenit sedentari si obezi (inainte erau slabi morti si prica4iti, traind de azi pe maine ). !oncomitent, prevalenta diabetului a inceput sa creasca e#ponential. 2n 1:;/ se raporta o prevalenta a diabetului tip * de peste -05 la subiectii in varsta de peste *0 ani, de 1- ori mai mare decat cea a populatiei !aucaziene din "ustralia. "ceasta prevalenta ridicata este a doua in lume dupa cea inregistrata la indienii &ima la care, de asemenea, cresterea incidentei si prevalentei diabetului de tip * a urmat unor modificari similare ale stilului de viata. La aceste grupe etnice diabetul zaharat tip * s-a dezvoltat ca o problema nationala ma4ora cu debut recent, asociata cu urbanizarea si modificarea socio-culturala. !ulmea e ca zacamintele de fosfat organic din Cauru s-au epuizat, americanii au plecat, naurienii au dat faliment si s-au cam intors la vechiul stil de viata. (e pare ca rata diabetului incepe sa scada....!eva invataminte de aiciF 0. G*%:<A<%A (D%A"A &entru calcularea greutatii ideale se folosesc in mod curent * sisteme1 indicele masei corporale si formula P<etropolitan Life 2nsuranceQ . (ndicele masei corpului -(#C. sau P>odR <ass 2nde#Q (><2) se calculeaza dupa formula 1 2<! 8 @ reutate (=g)+2 naltime (m) * . 2nterpretarea greutatii corporale in functie de 2<! se face astfel1 (#C ->g,m & . 18,/ . *,,: =g+m * */,0 . *:,: =g+m * -0,0 . -,,: =g+m * -/,0 . -:,: =g+m * peste ,0 =g+m * Greutatea corporala Cormala (upragreutate %bezitate gradul 2 %bezitate gradul 22 %bezitate gradul 222 (e#trema)

!ormula ?#etropolitan "i$e (nsurance? ( asigurari de viata ) pentru calculul greutatii normale este ceva mai complicata dar mai precisa . &entru b a rbati1 @ reutatea (=g)8/0H0,;/S(2 naltimea (cm)-1/0)H(6 arsta (ani)-*0)+,. &entru femei1 valoarea formulei pentru barbati se inmulteste cu 0,:. Cat trebuie sa $ie glicemia8

30

2n diabetul zaharat de tip 1 valorile controlului glicemic trebuie sa fie urmatoarele1

Parametrii Glicemie capilara -pe test, din deget. ; Pe nemancat ; "a & ore dupa masa ; "a culcare Glicemie plasmatica -in laborator, din ena. ; Pe nemancate ; "a & ore dupa masa

Ni el adec at

Ni el neadec at

70;0&' mg+dl (/,1-3,/ mmol+l) 043;03' mg+dl (;,3-: mmol+l) 00';046 mg+dl (3-;,/ mmol+l)

@0&' mg+dl (B3,/ mmol+l) @03' mg+dl (B: mmol+l) @046 mg+dl (B;,/ mmol+l)

00';047 mg+dl (3-;,; mmol+l) 01';&'' mg+dl (;,8-11,1 mmol+l)

B 047 mg+dl (B;,; mmol+l) B &'' mg+dl (B11,1 mmol+l) @2,6/

Aemoglobina glicozilata -AbA0c. 3,&;2,6/ 2n diabetul zaharat de tip * valorile controlului

Parametrii Glicemie capilara -pe test, din deget. ; Pe nemancate ; "a & ore dupa masa Glicemie plasmatica -in laborator, din ena. ; Pe nemancate ; "a & ore dupa masa Aemoglobina glicozilata -AbA0c.

Ni el adec at

Ni el neadec at

0'0;0&' mg+dl (/,3-3,/ mmol+l) @0&' mg+dl (B3,/ mmol+l) 0&3;03' mg+dl (;,1-: mmol+l) @03' mg+dl (B: mmol+l)

000;046 mg+dl (3,1-;,/ mmol+l) B 046 mg+dl (B;,/ mmol+l) 013;05' mg+dl (8,1-10 mmol+l) B 05' mg+dl (B10 mmol+l) 3,3;2,6/ @2,6/

&entru prevenirea hipoglicemiei nu se recomanda valori ale glicemiei )3/ mg+dl ()-,/ mmol+l) in sangele capilar (pe test, din deget) sau );0 mg+dl (), mmol+l) in plasma venoasa (in laborator, din vena), daca urmati un tratament cu insulina sau sulfonilureice (maninil, diaprel, glurenorm, minidiab, glucotrol #l, amarRl, etc.). Beri$icati; a glicemia acasaC %biectivul pacientilor cu diabet este sa isi mentina glicemia cat mai aproape de normal cu putinta, pentru a preveni sau intarzia aparitia complicatiilor la ochi, nervi, rinichi sau vasele de sange. &entru aceasta este nevoie sa va urmariti cat mai des valoare glicemiei prin testare cu un glucometru (un mic aparat ca un pager ce testeaza glicemia). 'estarea se face prin inteparea cu un ac special sau cu un dispozitiv numit GintepariciG de regula in pulpa degetului, preferabil pe lateral, pentru a nu deran4a suprafata folosita cel mai des a acestuia. 2n prealabil mainile trebuie spalate cu apa si sapun. (e pune o picatura de sange pe o bandeleta de test atasata anterior la glucometru, se asteapta putin (-0 sec.) si pe ecranul aparatului apare valoarea glicemiei, de regula in mg+dl (unele aparate afiseaza in mmol+l).

31

'oate valorile glicemice trebuie notate intr-un carnetel special in care mai sunt notate evenimentele speciale (hipoglicemii, efort, infectii, stress, alimentatie, etc.). "cest carnetel este de o valoare deosebita pentru medicul ce va ingri4este si ii va permite acestuia sa ia deciziile cele mai potrivite pentru sanatatea dvs. 9ste bine sa va testati glicemia acasa daca1 1. urmati un tratament cu insulina sau pastile de diabet7 *. sunteti in tratament cu mai multe in4ectii de insulina pe zi7 -. sunteti insarcinata7 ,. nivelul glicemiei se regleaza cu greutate7 /. aveti valori foarte mici sau foarte mari ale glicemiei (mai ales pe perioade scurte)7 3. aveti valori mici ale glicemiei fara simptome de hipoglicemie. !auze posibile de erori la testare1 1. glucometrul este murdar7 *. temperatura glucometrului si+sau a testului nu este cea normala (a camerei)7 -. o bandeleta de test e#pirata7 ,. necalibrarea glucometrului pentru setul curent de teste7 /. picatura de sange aplicata pe test este prea mica. 2n prezent glucometrul si testele necesare pentru o luna se dau gratuit de la centrele de diabet pentru persoanele cu diabet, cu varsta sub -0 ani, inregistrate in centrul respectiv. &retul unui astfel de aparat este de apro#. ;/T, iar testele pentru o luna va mai costa inca apro#. -0T (evident, doar in cazul in care nu le primiti gratis). &entru ma4oritatea dintre dvs. este o suma mult prea mare, dar folosirea corecta a unui astfel de aparat va poate prelungi viata uneori cu 10-1/ ani daca nu mai mult. 2n lipsa unui glucometru sau daca s-au terminat testele, puteti sa va faceti o idee despre glicemiile dvs. facind un test de glucoza in urina. 'estul consta in introducerea unei bandelete (un cartonas) intrun recipien cu urina dvs. si compararea culorii pe care o ia acesta dupa un timp scurt (1 min.) cu o scala de culoare de pe ambala4ul produsului. De o mare importanta in tipul 1 de diabet o are testarea prezentei cetonelor in urina. !um puteti afla daca nivelul cetonelor este ridicatF (impluD 9#ista teste asemanatoare celor de glicemie care testeaza nivelul cetonelor in urina. Civelul cetonelor (prin test in urina) trebuie cercetat la un interval de ,-3 ore atunci cand glicemia este peste *,0 mg+dl (testata simplu cu un glucometru sau un test de culoare), daca va imbolnaviti (de e#. raceala sau gripa) sau daca aveti simptome sugestive (dificultati de respiratie, mirosul respiratiei a mere verzi, greata si chiar varsaturi, gura foarte uscata, urinari frecvente, glicemie mare, dezorientare, confuzie). Daca ati vomitat de mai mult de * ori in ultimile , ore si testul in urina arata prezenta cetonelor trebuie sa luati legatura de urgenta cu un medicDDD Cu faceti e#ercitii fizice cand testul in urina arata prezenta cetonelorD &rezenta lor arata si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a face modificarile necesare pentru a obtine un control metabolic mai bun - luati legatura cu medicul dvs. 0. O sa ma indec de diabet8 &e termen lung raspunsul la aceasta intrebare este favorabil. 2n prezent e#ista studii in diverse faze de finalizare care imi permit sa estimez ca in 5-10 ani administrarea insulinei nu se va mai face prin injectii ci prin alte metode (inhalator-ca la pacientii cu astm7 prin intermediul unui pancreas artificial implantat in corp-in lucru momentan7 etc.). In 10-15 ani se va gasi leacul pentru aceasta boala si medicii de diabet vor deveni someri (glumesc, noi vom da acest leac, vom face nutritie, boli de metabolism si probabil endocrinologie). &e termen scurt singura forma de diabet care se poate vindeca este diabetul gestational. Dupa nastere o femeie diagnosticata cu diabet zaharat poate (si o face frecvent) reveni la valori absolut normale ale glicemiei in afara oricarui tratament pentru diabet. "lteori, aceste valori normale ale glicemiei sunt mentinute cu un simplu regim de diabet. La o nastere viitoare e#ista o probabilitate foarte mare sa apara diabet de sarcina (gestational). De asemenea, pacienta trebuie urmarita periodic pentru ca riscul de aparitie a unui diabet (tip 1 sau *) este foarte mare. 2n tipul 1 de diabet , la 1-/ saptamani dupa descoperire poate apare o remisie (disparitie) tranzitorie (deci nu tine multD) a diabetului. 9a poate fi totala , cu valori glicemice absolut normale fara nici un fel de tratament pentru diabet sau partiala , in care necesarul de insulina scade foarte mult, uneori el devenind aproape simbolic. 2nsulinoterapia este bine sa fie mentinuta insa si la un necesar infim de insulina pentru ca previne instalarea brutala a cetoacidozei la sfarsitul acestei Gluni de miereG care este remisia tranzitorie. Remisia tranzitorie dureaza de obicei 1-3 ma im ! luni . Cu se poate

32

mari in nici un fel prin tratament medical sau nemedical (vra4i, etc.) aceasta perioada. Dupa ce dispare remisia tranzitorie, necesarul de insulina creste, a4ungind Gla normalG . 2n tipul * de diabet , din pacate evolutia diabetului a inceput de regula cu /-10 ani inaintea diagnosticului si practic nu se mai poate face nimic in prezent. 9volutia este intr-un singur sens1 de la dieta, efort fizic, pastile la insulina (in 10-1/ ani). "tentieD Descantecele si leacurile babesti (care sunt uneori vandute ca lecuri de diabetD) nu a4uta , ci fac uneori foarte mult rau, in masura in care pacientul le alege in locul vizitei la medic, diagnosticarii corecte si tratamentului corect, medical.

33