Alimentaţia raţională în adolescenţă

Moroz Svetlana medic ginecolog

“Alimentaţia este primul nostru medic” (Hipocrate)
 Sănătatea – starea de bine fizică, psihică şi socială
(OMS 2003)
Sănătatea depinde de
• Serviciuile medicale - 15%
• Genetica persoanei - 15%
• Modul de viaşă şi alimentaţia - 70%

Din 10 maladii, ce aduc la deces, 5 sunt legate de deficit ori abuz în alimentaţie
 Mai bine nu mânca nimic, decât să mănânci ce-ţi cade,
Mai bine nu bea nimic, decât să beai ce-ţi cade,
Şi mai bine nu prieteni cu nimeni,
Decât să prieteneşti cu cine-ţi cade! Omar Haiam sec.12

Alimentaţia sănătoasă -
acel tip de alimentaţie care nu aduce noi
factori de risc pentru sănătatea umană,
care asigură aportul nutritiv, mineral şi de
vitamine adecvat, având un rol benefic în
crearea stării de bine.
 Conform Ghidurilor pentru Alimentaţie -
o alimentaţie sănătoasă este acea care
acordă importanţă fructelor, vegetalelor,
cerealelor integrale, produselor lactate
degresate, carnea slabă, peşte, ouă şi
asigură un aport cât mai mic de acizi
saturaţi, grăsimi, sare şi zahăr.
• O hrană sănătoasă astăzi este mai importantă
ca oricând
• Cel puţin 40% dintre cauzele de mortalitate –
maladii cardiovasculare, cancer, atac vascular,
diabet – sunt direct legate de ceia ce mâncăm
• Dieta este de asemenea un factor terapeutic
în orice boală
IMC (Indicele masei corporale) =
Greutatea (în kg) / Înălţimea2 (în metri).
Valabil pentru intervalul 150 -200 cm

• < 19 = subponderal
• 19–25 = normoponderal
• 25–29 = supraponderal
• > 28 = risc cardio-vascular
• 30–35 = obezitate gradul I
• 35–40 = obezitate gradul II
• > 40 = obezitate gradul III
• Consumul unei hrane nutriţional adecvate
este vital necesară pentru un stil de viaţă
sănătos şi activ
• A mânca sănătos nu înseamnă că trebuie să
renunţi la mâncarea preferată
• Important este să cunoaşteţi principiile
alimentaţiei sănătoase
 PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE

• Alimentaţia fracţionată de 5 ori/zi cu următoarea

distribuire a necesarului caloric:
dejun – 25%, gustare – 15%, prânz – 30%, gustare – 20%
cină – 10%.
• Proporţia de glucide trebuie să reprezinte 40% din totalul
caloric.
• Cantitatea de lipide mai puţin de 30% din totalul caloric.
• Aportul proteinic trebuie să fie 30% din necesarul
caloric.
• Consumul de sare trebuie să fie sub 6 g/zi
• Să se consume cantităţi suficiente de fibre alimentare
• Cantităţi suficiente de apă - 1,5 -2,5 l
 Principiu “5” în alimentaţie
5 elemente:
• proteine,
• lipide,
• glucide,
• vitamine,
1,5 - 2 l. pe zi
• microelemente

5 prize de 5 fructe
mâncare şi legume
• În zilele de astăzi ne confruntăm cu
dificultatea de a alege corect productele şi de
a le consuma în mod raţional.
• Un ghid în alegerile productelor poate fi
considerată piramida nutriţională.
 Ce este “1 porţie”
• Este o cantitate diferită (în gr. sau ml.) de
produse alimentare, în dependenţă de
valoarea lor nutritivă
• Dacă produsele se măsoară cu cana, atunci
vom lua în consideraţie: cana =250 ml
• 1 porţie de legume şi fructe - un fruct sau o
legumă de dimensiuni medii
 Alimente extrem de calorigene
>300 kcal / 100 grame produs

930 uleiul de orice fel 546 halva de floarea soarelui 360 paste făinoase obişnuit

927 untura de porc 437 măslinele negre 360 brânză de burduf

923 untura de gâscă 425 biscuiţii 358 griş
767 margarina 410 zahăr 354 orez decorticat
721 unt 400 germenii de grâu 344 pâinea de secară
705 alune decojite 398 seminţele de in 333 lintea boabe
700 alcool etilic 386 paste făinoase cu ou 323 mazărea boabe
650 nuci 377 soia boabe 310 curmale cu sâmburi
606 migdale 374 fulgi de ovăz 306 stafide
605 ciocolata cu lapte 366 brânza topită 305 telemea de oaie
584 arahidele 361 gălbenuş de ou 303 fasolea boabe
 Alimente slab calorigene < 200 kcal 100 gr produs
17 ardei gras verde 33 varza albă 53 pătrunjel răd. 72 păstârnac 107 măceşe

18 dovleceii 33 varza roşie 54 caise 77 mure 125 icre de ştiucă

19 castraveţi 33 ţelina rădăcini 54 fragi de pădure 79 pere 130 icre de crap

19 ridiche 35 ciuperci 54 praz 80 cartofii noi 134 carnea de vită

20 roşii 36 lămâi 54 iaurt 81 cireşele 136 carne de raţă

20 ceapa verde 39 ardei gras roşu 54 coacăze 82 carne de ştiucă 137 usturoiul

22 salata verde 40 mandarinele 57 albuş de ou 83 carne de şalău 155 brânza de vaci

25 pepenii roşii 40 ceapa uscată 63 gutui 88 cartofii maturi 174 oul de găină
25 spanac 43 sfecla roşie 65 lapte de vacă 89 prune 177 carne de pui

26 pepenii galbeni 45 morcovi 65 vişine 90 brânza de vaci 177 măsline verzi

27 vinetele 45 piersici 66 banane 96 fasole verde bo. 179 carne de curcă

30 conopida 47 portocale 67 mere 98 strugurii

30 grape-fruit 50 căpşuni 68 urzică 100 carnea de iepure

33 fasolea verde 50 varza de Brux. 71 zmeură 104 carnea de crap

 Numărul aproximativ de calorii consumate
prestând anumite exerciţii fizice
• 1 kcal / kg corp / minut = statul întins în pat, în stare de veghe
• 1,5 kcal / minut = statul pe scaun
• 2 kcal / minut = statul în picioare
• 6 kcal / minut = urcatul scărilor (dar nu în fugă)
• 20 kcal / oră = scrisul de mână
• 175 kcal / oră = desenul, pictura
• 200-400 kcal / oră = mersul pe jos (4-6,5 km/h), dans, golf, tenis de masă
• 350 kcal / oră = gimnastica obişnuită
• 500 kcal / oră = călăria
• 300-600 kcal / oră = tenis de câmp, badminton, volei, surf, patinaj, schi
• 400-700 kcal / oră = fotbal, hochei, alpinism, judo, karate
• 600-800 kcal / oră = înot
• 800-1000 kcal / oră = alergarea (12-15 km/h)
Importanţa microelementelor/
vitaminelor
• Fier Vitamina A
• Iod Vitamina E
• Calciu Vitamina K
• Magneziu Vitamina D
• Zinc Vitamina C
• Acid folic Vitamina B
Regim alimentar în situaţii
deosebite
• Persoane bolnave
• Gravide
• Femei care alăptează
• Sportivi
• Temperaturi extreme
 Aditivii alimentari
• Orice substanţă naturală ori sintetică, pe care
producătorul o întroduce în aliment în
cantitate mică, cu scopul de a prelungi durata
de păstrare a produsului (conservanţi) sau
pentru ai conferi însuşiri senzoriale
(organoleptice) atrăgătoare pentru
consumator (aspect, gust, culoare, miros,
aromă) sau de a mări valoarea nutritivă
(nutrienţi)
 Aditivii alimentari
• Pe ambalajul produselor alimentare este trecut un
indice “E” ( litera E provine de la Europa) cu un
grup de cifre după el – o notare convenţională a
adaosurilor alimentare, permise de un organ
internaţional.
» E-100 s.a. coloranţi – adaugă diferite nuanţe alimentului
» E-200 s.a. conservanţi – păstrare îndelungată a produsului
» E-300 s.a. antioxidanţi – protejază alimentele de alterare
» E-400 s.a. stabilizatori – păstrează consistenţa produsului
» E-500 s.a. emulgatori – menţine structura produsului
» E-600 s.a. amplificator – al gustului şi aromei
» E-900 s.a. antiflamingi – substanţe antispumante
» E-1000s.a.îndulcitor de suc
Dereglări de nutriţie
• Subnutriţia
• Anorexia
• Bulemia
• Supraponderabilitate
• Obezitate
 Anorexia (anorexia nervoasa)
este o tulburare alimentară, in care bolnavul practic se
infometează singur. Din punct de vedere clinic o persoană
este anorexică dacă cântăreşte 85% sau mai puţin decât o
persoană cu masa corporală normală de aceeaşi inălţime
si vârstă si totuşi continuă să slăbească. Estimarile arată
că 1% din fetele şi femeiele intre 20 şi 30 de ani au
aceasta boală. Este o boală gravă, care poate cauza
serioase probleme de sănătate dacă nu este tratata: unul
din 10 cazuri de anorexie se sfârşeşte prin moarte.
 Bulemia – dereglare alimentară
• cu accese de foame, când persoana mănâncă pe
ascuns, în cantităţi mari, întrun timp scurt, nu se
poate opri, nu se poate controla - înfulecă
• mâncarea nu se încălzeşte, se mănâncă din
frigider, castron, bolnavul nu mestică, nici un
factor extern nu-l poate întrerupe de la mâncare
• pe măsura utilizării mâncării nu apare senzaţia
de saţ, dar se instalează simţul de vinovăţie,
dezgustul de sine, depresie
Ciclul bulemic

• Înfulecat – eliberarea forţată a produselor

alimentare, apoi iarăşi înfulecă.
• Bulemicii fac pot procesul pe ascuns –
noaptea, în camera de baie, la bucătărie s.a.
• Ciclul bulemic se poate repeta de câteva ori
pe zi ori săptămână.
• Consecinţele bulemiei - dereglări a tractului
digestiv, depresii, tentative de suicid, decese
 Intoxicaţie alimentară
• Este o afecţiune cauzată de consumul de alimente
sau băuturi contaminate cu microorganisme
patogene (bacterii, viruşI, paraziţi) sau toxine.
• Riscul de contaminare ţine de condiţiile improprii
de igienă, pregătirea, depozitarea şi conservarea
incorectă a alimentelor
• Cea mai riscantă pentru intoxicaţiile alimentare
este perioada caniculară cu temperaturi >30, când
microorganismele se dezvoltă extrem de rapid
 Intoxicaţie alimentară
• Persoanele vulnerabile: copiii, persoanele
vârstnice, gravidele, persoanele cu maladii
cronice, statut imun scăzut.
• Principalele simptome: greaţă, vomă, dureri
abdominale, diaree, temperatură.
• Intensitatea simptomelor variază în dependenţă
de vârstă, starea sănătăţii, tipul microorganismului
şi cantitatea produsului consumat
• Comportamentul în caz de intoxicaţie: produsul
consumat se păstrează, se provoacă voma, sebea
apă fiartă, se anunţă m/f ori urgenţa
A dobândi sănătate este un curaj,

A menține sănătatea este o înțelepciune,

A gestiona sănătatea este o iscusință!!!

Vă mulţumesc