Creeaza-ti propriul meniu culinar din alimentele preferate Cantitatile din acest tabel sunt exprimate pentru 100

de unitati (100g sau 100 ml. pt lichide). Pentru lipide, glucide si proteine, cantitatile reprezinta grame. Daca doriti sa verificati numarul de calorii din meniul dumneavoastra puteti safolositi calculatorul oferit de etete Culinare omanesti. Denumire Carne - peste si preparate Carne de curca Carne de miel Carne de oaie Carne de porc grasa Carne de porc slaba Carne de pui Carne de vaca grasa Carne de vaca slaba Crap Ficat de porc ering in sos tomat eringi eringi in ulei !cre crap "acrou in sos tomat "acrou in ulei #ari$er #ateu de %icat &alam de vara &tavrid &tavrid in sos tomat Fructe proaspete Cirese 'rape%ruit (amai "andarine "ere #ere #ortocale #rune &truguri Fructe uscate &ta%ide Grasimi 306 2.5 0.5 71 21 30 36 40 67 79 47 89 93 1 0.5 0.9 0.8 0.3 1 0.8 0.6 2.1 0.3 0.2 0.7 0.1 0.5 1 0.2 0.1 1.7 18 6.5 6.2 8.7 15 16 10.1 21 18 179 260 181 340 142 142 277 104 104 146.2 170 167 325 192 164 259 290 261 519 114 125 24.5 18 17 15 20.4 21 12 20.4 18.9 19 16.2 18 13.7 19.5 14.5 16.2 10.2 19.6 20 21 15.5 8.5 20 12 30 6.3 6 24.5 2.2 2.8 3 10.4 10 28.9 12.1 10.6 20.7 26.8 19.5 47 3 6.6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 1.8 0 0 0 1.6 0 0 0 0 0 0 Calorii Proteine Lipide Glucide

"argarina &mantana )lei %loarea soarelui )lei soia )nt )ntura de porc Lapte si preparate *ran$a de burdu% *ran$a de vaca *ran$a topita Cascaval !aurt (apte de vaca (apte par% +elemea de oi +elemea de vaci Legume conservate ,rdei *ulion de tomate Castraveti in otet Fasole verde obisnuita 'ogosari in otet "a$are verde boabe #asta de tomate +ocana de legume -ar$a acra -inete in ulei Legume proaspete ,rdei gras rosu ,rdei gras verde Carto%i Carto%i noi Castraveti Ceapa uscata Ceapa verde Ciuperci Conopida .ovlecei Fasole verde "a$are verde boabe "orcovi #astarnac #atrun/el radacini

764 297 930 930 721 927 369 155 366 233 50 65 498 305 273 112 62 9 18 15 72 85 73 18 92 39 17 88 80 19 40 20 35 30 18 33 96 45 72 20

0 2.5 0 0 6 0.2 27.4 13 7 25 3.2 3.5 27 18.9 19.4 1.2 3.6 0.6 1.1 0.7 6.5 5.4 1 1.2 1.8 1.3 1.1 2 1.7 1.3 1.5 1 5 2.8 0.9 2 8.4 1.5 1.4 1.1

82.5 29.5 100 100 74 99.5 27.4 9 36 19 2.6 3.5 24 24 20.4 8 0 0 0.4 0 0.5 0 6 0 8 0.4 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.5 0.3 0.1 0.2 0.5 0.3 0.5 0.3

0 3 0 0 2 0 0.5 4.5 0.9 1 4 4.5 40 1 1 8 11.6 1.5 2.5 3 10.8 15.4 3.1 3.3 2.4 7.3 2.5 19 17.4 2.9 8 3 2.3 3.9 3.2 5.7 14 8.8 15 3.1

#ra$ 0idic1i 0idic1i de iarna 0osii &alata verde &%ecla rosie &panac +elina radacini )r$ici )sturoi -ar$a alba -ar$a *ru2elles -ar$a rosie Leguminoase uscate si oleaginoase Fasole boabe "asline negre "asline ver$i 3uci Ou 4ua de gaina Produse derivate din cereale *iscuiti Faina de grau Faina de porumb 'ris 4re$ #aine de grau alba #aine de grau intermediara #aine de grau neagra #aine gra1am #aste %ainoase cu ou #aste %ainoase obisnuite Produse zaharoase Caramele cu lapte Ciocolata cu lapte .ulceata de visine 'em de caise 'em de visine "iere de albine 5a1ar

54 19 26 20 22 43 25 33 68 137 33 50 33 303 437 177 650 171 425 349 351 358 354 247 234 242 256 386 360 394 605 282 240 250 304 410

2.3 0.3 1.3 1.1 1.9 1.3 3.5 1.4 7.9 7.2 1.8 4 1.9 23 20 12.5 21 14 8.2 11 9.6 9.4 8.1 7.5 7.5 8.4 9.1 10.2 10.9 0 6.9 0.77 0.65 0.88 0.5 0

0.4 0.1 0.1 0.3 0.3 0.1 0.3 0.3 0.7 0.2 0.2 0.5 0.2 1.7 35 10 59 12 9.5 1.4 1.7 0.9 1.2 0.4 0.7 1.2 1 2.2 0.6 0 40 0 0 0 0 0

9.9 3.8 4.9 3.1 2.9 9 2 5.9 7.1 26 5.8 7 5.6 47 7.2 8.1 3.7 0.6 74 71 72.1 75.4 75.5 52 43 48 51 79.1 75.6 96 50 68 58 60 0.2 100

Cele mai bune 10 surse de proteine sunt: 1. Pestele 2. Fructele de mare 3. Carnea alba de pui fara piele 4. Carnea macra de vita 5. Laptele degresat sau cu continut sca ut de grasime !. "aurtul degresat sau cu continut sca ut de grasime #. $ran a degresata sau cu continut sca ut de grasime %. &uale '. Carnea macra de porc 10. Leguminoasele.

Proteine Glucide Lipide al Celor Mai Consumate Alimente Proteine Glucide Lipide al Celor Mai Consumate Alimente (L")*+,-L.100 / paine alba paste fainoase biscuiti banane cirese curmale uscate mere portocale smoc3ine stafide struguri nectar de caise nuci alune fasole boabe ma are ardei gras verde cartofi castraveti ceapa uscata ciuperci fasole verde rosii salata verde var a alba lapte de vaca iaurt P0&,*"+* 1024 '2! %22 123 121 12' 023 02% 423 125 221 02% 1#20 1#20 2320 2125 121 221 123 125 520 220 121 220 12' 325 325 /L-C"1* 5420 #52' #420 1324 1%24 #420 1!2' 1021 5%20 #120 1%24 1#20 1320 #22 4#21 522' 42! 1'21 22' 022 225 52! 423 320 52' 42% 325 L"P"1* C(L&0"" 220 120 025 02! 022 . 024 022 123 02! 12# . 5%25 !220 12# 220 022 022 022 1025 025 022 023 023 022 323 023 2%220 3!020 33#20 !!20 5220 32!20 #420 4!2' 2!!2' 30#20 10020 #22# !!525 !%020 30320 32320 2520 '020 1'20 5120 2520 3320 2520 2220 3320 !#20 3220

lapte praf bran a de vaci bran a de burduf bran a telemea de oaie cascaval carne de vaca slaba carne de vaca grasa carne de porc slaba carne de porc grasa carne de miel carne de gaina ficat de porc pari er 4 crenvursti pate de ficat 1 ou de gaina crap salau bomboane ciocolata gluco a 3alva miere de albine a3ar unt ulei de floarea.soarelui margarina

2#20 1120 2%20 1#20 2520 2120 1%25 2224 1520 1%20 2020 1'20 1022 1521 #20 1'20 1'24 #20 . 132' 025 . %20 . 025

4020 420 025 120 123 . . . . . . 320 . 02' 023 . . 5!24 ##2# 4#25 %425 ''2' 225 . .

2422 12# 2%20 2020 2#21 325 1!25 !23 3520 2020 520 !20 2!2% 2520 !20 22% 02' 3420 . 3225 . . %020 ''2' %220

50020 10020 3##20 2#020 33!2% 11%20 22#20 14320 3!%20 2!020 12%20 14!22 2'020 2'520 %525 10420 %%20 5#520 32020 55520 33520 41020 %0!20 '2'20 #!!20

"n incercarea de a stabili care sint cele mai indicate alimente care ne pot a5uta sa fim mai sanato ales urmatoarele produse2 care2 consumate pe parcursul unei saptamini asigura toata gama de si vitamine necesare organismului.

Caisele. 6int bogate in beta.caroten2 au un continut mediu de vitamina C si ceva gluco a. Caise pierd2 insa2 vitamina C. Bananele. 6int bogate in magne iu care prote5ea a sistemul vascular2 potasiu si a3aruri usor asimilabile. 6int de asemenea o sursa de pectine. Fasolea. *ste unul dintre cele mai comple7e alimente: proteine si 3idrocarbonati complecsi2 celu solubila si insolubila. 1e asemenea2 contine substante anticanceroase. Conopida. Cea mai buna leguma din punctul de vedere al vitaminelor C si (2 al beta.carotenulu celulo ei. 1e asemenea contine sulforafan2 o substanta despre care s.a descoperit ca bloc3ea cresterea tumorilor mamare la soareci. Pepenele verde. -n sfert de pepene contine 2 mg de beta.caroten. "nstitutul +ational de &ncolo

6-( recomanda 52# mg4 i pentru protectia anticancer si fata de bolile cardiace. Contine si multa C. Morcovii. *c3ivalentul a 2 morcovi la 2 ile contine suficient beta.caroten pentru a reduce la 5um riscul unei comotii la persoanele care pre inta2 de5a2 simptomele unor boli de inima

. Ardeiul iute. 6ursa de energie este capsaicina . un antio7idant cu o multime de efecte benefice8 prote5a a (1+.ul fata de canc este un decongestiv si un e7pectorant natural 2 previne comotiile si coboara nivelul colesterolului. Citricele. 6ursa importanta de vitamina C care a5uta organismul in lupta contra cancerului de pla esofag si de stomac. 6int2 de asemenea2 e7trem de bogate in bioflavonoide. Portocalele au cel m ridicat continut de vitamina C2 iar concentratia cea mai mare este in partea alba a co5ii. Usturoiul. *ste o u ina de antio7idanti. (5uta la scaderea nivelului colesterolului si al tensiunii. * antiviral si antibacterian si s.ar putea sa contina substante care sa distruga celulele canceroase. )edicina populara recomanda usturoiul2 mai ales in ca uri de 3ipertensiune si obe iate. Patrunjelul. *ste folosit in primul rind pentru efectul sau diuretic. Poate fi utili at sub forma de c pentru eliminarea calculilor renali2 in profila7ie si tratarea cistitelor. 1e asemenea2 imbunatateste si combate durerile gastrice. Semintele de in. 6int foarte bogate in ulei2 5umatate fiind ulei linolenic. Contin de asemenea fito care este legat de prevenirea cancerului de colon si sin. Ananas. Carnea acestui fruct contine en ime . catali atorii reactilor din organism. *l contribuie l combaterea unor boli ca 6"1(2 alergii si cancer. Mango. $ogate in carotenoide si bioflavonoide. (ceste substante a5uta plantele la captarea energiei solare. 6int antio7idanti si a5uta sistemul imunitar. Ciupercile. Ciupercile salbatice contin beta.glucon2 care actionea a ca un vaccin pentru sistemu imunitar. Ovazul. 0educe nivelul colesterolului si al tensiunii arteriale si are sanse in combaterea canceru colon. Somonul. Pe linga uleiurile omega.32 conuscute ca elemente de tratare a bolilor de inima2 mai c aminoaci i2 calciu2 celulo a2 fosfor si vitamina $. 6timulea a sistemul imunitar si o en ima care r sistemul nervos. 1e asemenea2 previne anumite forme de cancer. Soia. Proteinele din soia reduc nivelul colesterolului L1L din singe2 micsorind astfel riscul bolilor inima. Contine2 de asemenea2 o categorie de bioflavonoide care in3iba formele de cancer produ estrogen si prote5a a impotriva radiatiilor. Spanacul. & portie de spanac crud este o sursa de vitamine (2 C2 acid folic si putin magne iu2 care a5uta la controlul cancerului2 reduc riscul unui atac de cord2 bloc3ea a rad liberi si previn osteoporo a. (cestea au cea mai strinsa relatie cu longevitatea. 0osiile sint bogate in licopena2 un antio7idant c3iar m puternic decit vitamina C2 care stimulea a functiile imunitare si incetineste evolutia bolilor degenerative. Ca si rosiile sint in strinsa legatura cu longevitatea si contin acid elagic2 cu proprietati anticancerigene 5 cesti de ceai ec3ivalea a cu 5umatate din substantele pe care nutritionistii le recomanda in regimul ilni bogat in antio7idanti 9polifenoli: si studiile de laborator au relevat faptul ca reduce riscul bolilor de inima2 al cancer al comotiilor cerebrale. Contine 24 g de proteine la 142 de ceasca de griu incoltit. *ste o sursa de vitamina $2 calciu si mag -leiul din griu este bogat in vitamina *2 care creste imunitatea si este un antio7idant care previne cataracta si

Alimente care ard grasimile

Fructele si legumele ne ajuta ne mentinem greutatea ara prea mare e ort! ara sa apelam la diete de sla"ire lungi si c#inuitoare. $n a ara de aptul ca ajuta meta"olismul sa arda grasimile mai repede! ele sint si leacuri naturale impotriva "olilor.

%. C$&'$C(L(

Citricele sint importante in sistemul de regenerare a organismului si sint implicate in functionarea corecta a sistemului imunitar2 iar vitamina C a5uta la eliminarea to7inelor din organism. Fie ca vrei sa dai 5os cele citeva ;ilograme pe care le ai plus2 fie ca iti doresti sa ai mai multa energie2 citricele epre inta solutia salvatoare in ambele ca uri. (fla ca si mirosul de lamiie scade sensibilitatea la stres si alunga durerile de cap.

0etete:

1. 6toarce 3 lamii si amesteca sucul lor cu un litru de apa2 in care adauga 2 lingurite de miere. "n iecare dimineata2 pe stomacul gol2 bea un pa3ar de 200 ml.

2. ,aie 3 lamii si o portocala felii si pune.le la fiert in 5umatate de litru de apa. 1upa ce fierb 10.15 minute adauga 2 linguri de miere si mai lasa pe foc inca 3.5 minute. 6trecoara compo itia si bea n fiecare i 3 pa3are2 cite unul inainte de fiecare masa.

3. ,aie 3 lamii si 2 grapefruit.uri rosii in felii subtiri si fierbe.le timp de 10.15 minute in 5umatate de itru de apa. (dauga 3 linguri de miere si mai lasa compo itia la fiert timp de 5 minute. Ca si in ca ul anterior2 bea cite 3 pa3are pe i2 un pa3ar inainte de fiecare masa.

). *A'+A

<ar a este o leguma foarte putin calorica2 ea avind in 5ur de 25 de calorii4100 de grame. *a nu este doar un aliment care arde grasimile ci si un leac recomandat de batrini. Consumul acestui aliment este recomandat in anemii2 carente ale oaselor2 parului si ung3iilor. 1e asemenea2 eama de var a cruda se foloseste in tratamentul bolilor de stomac si viermilor intestinali2 al constipatiei cronice2 iar eama de var a acra este un la7ativ foarte bun. <ar a este bogata in provitamina (2 vitaminele C si * si in fibre 9care asigura sanatatea celulelor:.

1ieta cu supa de var a

ngrediente : ! cepe2 2 conserve in bulion 95.! rosii:2 1 var a buna2 2 ardei grasi2 1 legatura telina run e 9sau gulii si o telina:2 1 pac3et supa instant sau 2.3 lingurite <egeta2 condimente. 6e taie legumele in bucati mi5locii2 se acopera cu apa si se fierb la foc mare 10 min2 dupa care se asa la foc mic 2 ore2 pina se inmoaie legumele. Poti minca oricit si oricind. "mportant este sa nu tii aceasta cura de slabire prea mult timp pentru ca risti sa te imbolnavesti. Cel mai bine este sa maninci ilnic si un fruct si sa bei un pa3ar cu lapte degresat pentru a.i asigura organismului calciul si vitaminele necesare.

,. MO'CO*UL

*ste bine sa ai mereu la indemina morcovi frage i si curatati. & portie de morcovi este solutia anti. oame pentru ca neutrali ea a aci ii gastrici care fac foamea insuportabila. Pentru ca are in compo itia sa vitamina (2 morcovul are proprietati de antio7idant natural e7trem de important pentru apararea plaminilor de actiunea nociva a fumului de tigara. )orcovul este recomandat in anemii2 el avind si proprietatea de a fortifica sistemul imunitar.

-. 'OS$$L(

0osiile au un continut bogat de vitamina C si acid o7alic. (cidul accelerea a rata metabolismului si a5uta rinic3ii sa elimine mai multa apa2 pentru a =spala> si elimina si grasimile. (ci ii naturali2 mpreuna cu mineralele activate de en ime2 determina rinic3ii sa filtre e mari cantitati de depo ite de grasimi2 eliminindu.le din sistem. 0osiile sint o sursa importanta de antio7idanti vitali pentru organismul nostru2 cum ar fi vitamina (2 vitamina C si licopenul . despre care se spune ca poate preveni aparitia cancerului si a altor boli.

.. &(L$/A

,elina este bogata in magne iu si fier2 care vor a5uta la curatarea corpului tau? )ai mult2 ea nu contine calorii.

0. F$B'(L(

Fibrele a5uta la reducerea depo itelor de grasime. *le se gasesc in cereale integrale si tarita de la acestea2 legume2 mai ales daca sint mincate crude2 radacinoase . morcovi2 cartofi etc. &data a5unse in sistemul digestiv2 fibrele absorb lic3idele aflate la dispo itie2 facindu.ne sa ne simtim mediat satui. Fibrele pot controla greutatea corpului prin reducerea densitatii calorice a dietei tale2 ncetinirea ratei de asimilare a caloriilor si incetinirea vite ei cu care este absorbita energia din alimente.

1. M('(L(

-n mar pe i te poate a5uta sa elimini grasimea nedorita? )erele contin o substanta numita pectina2 care se gaseste si in ma5oritatea fructelor proaspete si in cele de padure. 6pecialistii spun ca @pectina limitea a cantitatea de grasimi pe care celulele tale o pot absorbi>2 cu alte cuvinte A bloc3ea a organismul sa mai asimile e grasimile pe care le consumi.

Vitaminele si rolul lor n organismele vii ! "itamina # ! "itamina D ! "itamina $1% &imp de secole marinarii care plecau 'n lungi c(l(torii aveau de 'nfruntat nu numai furiile naturii ci )i o boal( misterioas(, care le f(cea oasele casante, gingiile s*nger*nde, totul culmin*nd + 'n cazurile grave + cu moartea individului. #ceast( boal( este cunoscut( )i ast(zi sub numele de scorbut. # trecut mult( vreme p*n( s( se g*ndeasc( cineva c( exist( o leg(tur( str*ns( 'ntre lipsa alimentelor proaspete )i apari,ia scorbutului, )i abia 'n 1%-% s+a demonstrat c( citricele previn apari,ia acestei boli. .n anul 1/01, un chimist a identificat substan,a activ( din citrice (prezent( )i 'n alte fructe )i legume proaspete) responsabil( de prevenirea )i tratarea scorbutului. #ceast( substan,( a fost denumit( vitamina C. .n anul 1/11 a fost descoperit(, prin izolare din t(r*,ele de orez o substan,( care vindec( boala beri+beri, )i care a fost numit( vitamin(, adic( amin( vital(, indispensabil( vie,ii. 2ra vorba de vitamina $1. "itaminele, 'mpreun( cu enzimele )i hormonii, se g(sesc 'n organism 'n cantitate mic( )i contribuie la reglarea proceselor metabolice. Pentru cre)tere )i dezvoltare, organismele vegetale )i animale au nevoie + pe l*ng( constituen,ii de baz( ai materiei vii (proteine, glucide, lipide) + de substan,e anorganice )i de substan,e organice cu rol func,ional, care s( stimuleze )i s( regleze procesele metabolice. #cestea sunt vitaminele )i substan,ele minerale, care mai poart( denumirea de micronutrieni. 3ipsa vitaminelor din alimenta,ie provoac( tulbur(ri grave ale organismului, numite boli de caren,(. 3ipsa total( a unei vitamine se nume)te avitaminoz( )i poate duce la moartea animalului respectiv. De cele mai multe ori, apare o lips( par,ial( a

vitaminelor, cunoscut( sub numele de hipovitaminoz(, iar tulbur(rile metabolice 'n acest caz sunt mai pu,in grave. 2xcesul de vitamine 'n alimenta,ie poate duce la hipervitaminoze, care se manifest(, de asemenea, prin apari,ia unor dezechilibre 'n desf()urarea proceselor metabolice. Prin aport vitaminic corect 'n alimenta,ie, starea caren,ial( se elimin(. .n evolu,ia hipovitaminozelor )i a avitaminozelor, la 'nceput se observ( anumite tulbur(ri generale, cum ar fi lipsa poftei de m*ncare, sl(birea activit(,ii fizice )i intelectuale, sc(derea 'n greutate, oprirea cre)terii la organismele tinere, stare de mole)eal( )i inactivitate. Dup( acest stadiu ini,ial, boala cap(t( un caracter specific, determinat de felul vitaminelor deficitare. Pentru a preveni deregl(rile metabolice determinate de lipsa unor vitamine din hran(, alimenta,ia trebuie s( fie c*t mai echilibrat( )i s( cuprind( toate principiile alimentare. "itaminele sunt sintetizate de plante )i numai 'n foarte mic( m(sur( de organismele animale. #nimalele ')i procur( vitaminele din hran(, fie ca atare, fie sub form( de precursori de vitamine (provitamine) care se transform( ulterior 'n organism 'n vitamine. 2xist( 14 vitamine. Patru dintre ele + vitaminele #, D, 2 )i 5 + sunt depozitate 'n ,esuturile grase din organism (sunt a)a+numitele vitamine liposolubile). 6ou( vitamine sunt solubile 'n ap( (hidrosolubile) )i sunt depozitate 'n organismul animal 'n cantit(,i extrem de mici. #cestea sunt vitamina C )i cele opt vitamine din grupul $7 tiamina ($1), riboflavina ($0), niacina ($4), piridoxina ($8), acidul pantotenic ($9), cobalamina ($10), biotina )i acidul folic ($/). .n cantit(,i mici, vitaminele sunt necesare pentru un proces normal de cre)tere, digestie, 'ndeplinirea func,iilor cerebrale )i rezisten,( la infec,ii. .n circuitul sanguin trebuie s( existe 'n permanen,( o cantitate optim( de vitamine. 2xcesul de vitamine hidrosolubile se elimin( prin urin(, iar cel de vitamine liposolubile se depoziteaz( 'n ,esuturi (ficat sau ,esutul adipos). Deoarece sunt depozitate )i nu eliminate, ele pot deveni toxice. :rganismul uman este sensibil mai ales la excesul de vitamine # )i D. Vitamina A ;ai este cunoscut( )i sub numele de retinol, vitamina antixeroftalmic( sau vitamina cre)terii. .n stare pur( se prezint( sub form( de ulei (vit. #0) sau cristale (vit. #1) de culoare galben( 2ste extrem de sensibil( la lumin(, 'n special radia,ii ultraviolete. .n plante se afl( sub form( de provitamine # + carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta+ carotenul. 3a nivelul ficatului )i intestinului acestea sunt transformate 'n retinoli. $eta+carotenul se g(se)te 'n toate legumele )i fructele, dar 'n cantitate mai mare se afl( 'n morcov, spanac, urzici, varz(, m(ce)e, ro)ii, citrice, c(tin(, pepeni, porumb etc. "itamina # se g(se)te ca atare 'n uleiul de pe)te, ficat, lapte, g(lbenu)ul de ou, unt. "itaminele # au un rol important 'n cre)terea organismelor tinere, 'n prote<area mucoaselor )i epiteliilor )i 'n procesul vederii. Caren,a de vitamin( # se manifest(

prin deregl(ri ale ,esutului epitelial, pielea devine uscat( )i cornoas(, se produc tulbur(ri oculare, care 'n cazul caren,elor grave duc la apari,ia xeroftalmiei (orbul g(inilor). $eta+carotenul este un colorant natural netoxic, care se folose)te 'n industria alimentar(, farmaceutic(, medicin(, cosmetic( )i 'n hrana animalelor. Cantitatea zilnic( necesar( de beta+caroten este de 9000 + 1000 =>. ?ipervitaminozele # provoac( fenomene toxice )i fragilitate. Vitamina D @unt vitamine liposolubile. @e g(sesc 'n alimente, at*t 'n stare liber( c*t )i sub form( de provitamine (sub form( de steroli). @e cunosc mai multe vitamine D, notate D0 + D%. "itaminele D nu pot fi sintetizate de organismul animal. &ransformarea provitaminelor D 'n vitamine D se face sub ac,iunea energiei solare, a radia,iilor ultraviolete. 3a mamifere )i p(s(ri, vitaminele D se formeaz( 'n piele, blan( )i pene. 3a om vitamina D4 se formeaz( 'n cantitate mai mare 'n piele. "itaminele D sunt substan,e rezistente la temperatur(. .n cantitate mai mare se g(sesc 'n uleiul de pe)te, ficat, unt, ou(, lapte, piele, dro<die de bere etc. Cele mai mari cantit(,i de vitamina D se g(sesc 'n uleiul de ficat de pe)te )i 'n gr(simea subcutanat(. Produsele vegetale sunt s(race 'n vitamina D cu excep,ia unor ciuperci )i a boabelor de cacao. "itaminele D au un rol fiziologic foarte important. 2le favorizeaz( absorb,ia calciului )i a fosforului )i formarea sistemului osos. olul fundamental al vitaminei D const( 'n reglarea metabolismului calciului )i a fosforului 'n procesul de osificare. .n avitaminoze D apare rahitismul la copii )i osteomalacia (demineralizarea) la adul,i. "itaminele D se mai numesc )i antirahitice deoarece previn )i vindec( rahitismul. Osteomalacia se manifest( la adul,i prin demineralizarea )i 'nmuierea oaselor, mic)orarea 'n volum )i deformarea lor. Osteoporoza se caracterizeaz( prin rarefierea oaselor. "itaminele D influen,eaz( favorabil metabolismul lipidelor )i acumularea acidului citric 'n s*nge, care are rol 'nsemnat 'n procesul de osificare. 2xcesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor )i la apari,ia calculilor (renali, hepatici etc.). 6ecesarul zilnic de vitamin( D pentru adul,i este de 100 + 190 =>, iar la copii de 100 + 000 =>. @e recomand( ca 'n cazul unor fracturi sau apari,iei unor tulbur(ri metabolice ale calciului )i fosforului, s( se m(reasc( doza zilnic( la 900 + %00 =>. <itamina 12 numita si antira3itica2 este liposolubila 9adica este absorbita de grasimi: si esentiala pentru asimilarea calciului2 a carui depunere in oase o asigura. "storicul vitaminei 1 este legat de ra3itism2 o boala ce decalcifia a oasele si le deformea a. Pentru a pastra calitatile nutritive ale vitaminei 1 trebuie sa tinem cont de anumiti factori e7teriori precum caldura2 lumina2 mediul acid2 o7igenul. Calciferolul . componenta a vitaminei 1 . poate fi clasificat in ergocalciferol sau vitamina 12 si colecalciferol sau vitamina 13. 1o a ilnica recomandata: 10.20 mg. 0atia ilnica a femeilor insarcinate sau care alaptea a trebuie marita 920 mg:.

6urse <itamina 1 este continuta de pestele gras . 3ering2 sardina2 somon . si untura de peste 9morun2 ton2 calcan:2 galbenus de ou2 unt2 lapte integral si lactate nedegresate. <egetalele nu contin aceasta vitamina. 6pre deosebire de celelalte2 vitamina 1 poate fi produsa de organism. 1e fapt2 procesul de sinte a al vitaminei 1 e7istenta in epiderma este declansat de ra ele ultraviolete2 fiind absorbita imediat de vasele sangvine. 0oluri si caracteristici . asigura transportul calciului si fosforului in onele corpului care au nevoie de ele pentru a spri5ini cresterea osaturii infantile si reminerali area osaturii adulte8 permite absorbtia acestor minerale in intestin2 apoi transportul calciului in sange si reabsorbtia fosforului in rinic3i8 . intareste sistemul imunitar8 . regulari ea a ritmul cardiac. ,ulburari atribuite deficitului de vitami.na 1 1ecalcifierea oaselor este un pericol pentru cei care nu detin in organism o cantitate suficienta de vitamina 1. $olile ce pot aparea sunt: osteoporo a2 osteomalacia2 scaderea tonusului muscular2 ra3itismul la copii. Persoanele ce depasesc o anumita varsta2 la cea mai neinsemnata ca atura sau lovitura2 pot suferi fracturi grave. Capacitatea organismului lor de a produce vitamina 1 sau de a o asimila din alimente este foarte sca uta. ,ulburari atribuite consumului e7cesiv de vitamina 1 1o ele ce depasesc 250 mg4 i pot provoca into7icatii: cantitatile mari de calciu depo itate in plamani2 rinic3i2 inima2 vasele sangvine generea a situatii grave. & ratie de 50 mg este suficienta pentru a declansa sen atia de oboseala2 de sete2 nevoia de a urina2 voma2 constipatie2 anore7ie. +ote utile . (numiti specialisti afirma ca deficitul de vitamina 1 agravea a starea unei persoane ce sufera de osteoporo a. . 6tocul de vitamina 1 se afla in special in ficat2 dar si in masa musculara si in celulele adipoase. . 0e erve de vitamina 1 se pot face intr un mod simplu in timpul verii2 prin e7punere la soare 9apro7imativ 10 minute:. . <itamina 1 este recomandata femeilor in varsta de peste 50 de ani. . Persoanele care locuiesc in orasele poluate sau care lucrea a in timpul noptii2 populatia tarilor nordice2 trebuie sa satisfaca cerintele organismului luand suplimente de vitamina 1. Vitamina B17 6u, nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanA 2ste vorba despre o vitamin(, mai pu,in cunoscut(, dar foartecontroversat 'n lumea medical(. Dup( ani de cercet(ri, biochimistul dr. 2rnest 5rebs a izolat, 'n 1/90, o nou( vitamin( pe care a denumit+o $1% + cunoscut( )i sub numele de amigdalin (sau laetrile). @e face din ce 'n ce mai auzit( opinia conform c(reia cancerul ar fi o boal( cauzat( de o deficien,( nutri,ional(. 6u ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o toxin( misterioas(, ci pur )i simplu despre absen,a unei substan,e pe care omul modern a eliminat+o din dieta sa7 vitamina $1%. @*mburii de caise + pe care 'i m*ncam cu mare pl(cere c*nd eram copii + sunt cea mai bogat( surs( natural( de vitamina $1%. .n general, semin,ele fructelor (mai pu,in citricele) con,in aceast( substan,(, care le confer( un gust am(rui, specific. Conform studiilor dr. 5rebs, consumul zilnic a %+10 s*mburi de caise previne apari,ia cancerului.

#migdalina este alc(tuit( din dou( molecule de glucoz(, o molecul( de acid cianhidric (compus anti+neoplastic) )i o molecul( de benzaldehid( (analgezic). Comercial, amigdalina (vitamina $1%) se prepar( din s*mburii de caise. &ratamentul, considerat 'n prezent neconven,ional, const( 'n in<ectarea intravenoas( a unor doze de amigdalin( timp de dou(+trei s(pt(m*ni, urmat de doze orale, pentru men,inere. #ceast( metod( nu este acceptat( de medicina Bortodox(B, care reclam( lipsa unor dovezi concrete legate de propriet(,ile vitaminei $1% de prevenire )i vindecare a cancerului. .ns()i 'ncadrarea amigdalinei ca vitamin( este contestat(. @tudiile sponsorizate de >nstitutul 6a,ional al Cancerului nu au putut pune 'n eviden,( propriet(,ile terapeutice ale amigdalinei sintetizate din s*mburii de cais( 'n vindecarea cancerului. .n plus, au fost 'nregistrate cazuri de deces prin otr(vire cu cianur( 'n urma unor doze orale de amigdalin(. #dep,ii terapiei neconven,ionale (pro+amigdalin() declar( c( exist( dovezi 'n spri<inul tratamentului cu amigdalin(, dar c( ele nu sunt luate 'n considerare, din motive financiar+politice7 companiile farmaceutice multina,ionale nu sunt interesate de promovarea acestui tratament, ele neav*nd nici un drept (brevet, patent) asupra vitaminei $1%. &ratamentul cancerului cu vitamina $1% este ilegal 'n @=# + pacien,ii suferinzi de cancer care+)i pun speran,e 'n aceast( metod( trebuind s( urmeze tratamentul specific la clinici din alte ,(ri7 #ustralia, Cermania, $elgia, #nglia, Crecia, >srael, >talia, ;exic, Peru, @pania, 2lve,ia etc. Costul unui asfel de tratament variaz( 'ntre 0000 )i 9000 =@D pe s(pt(m*n(... P*n( ce medicina modern( va proba eficien,a sau ineficien,a acestui tratament, un ... s*mbure de adev(r exist(. #migdalina era cunoscut( cu mii de ani 'n urm(, 'n China )i 2giptul antic, fiind extras( din migdale amare (de unde vine )i denumirea). =n papirus egiptean, vechi de peste 9000 de ani, men,ioneaz( utilizarea BaDua amigdalorumB 'n tratamentul unor tumori ale pielii. Crecii )i romanii s+au folosit, la r*ndul lor, de propriet(,ile terapeutice ale amigdalinei. De asemenea, numeroase triburi de indieni (6ava<o, 5araEorum etc) consum( frecvent b(uturi preparate din s*mburi de fructe, bogate 'n amigdalin( 'n r*ndul acestora ne'nregistr*ndu+se nici un caz de cancer. *itamina B Grupul de vitamine B dau energie organismului <itaminele din grupul $2 deBi distincte Cntre ele atDt ca structurE2 cDt Bi prin rolul pe care Cl 5oacE Cn organism2 se aflE Cn strDnsE relaFie interfuncFionalE2 luDnd parte la procesele de o7idare 9ardere: prin care organismul CBi procurE energia. <itamina $1 9tiamina: intervine Cn arderea glucidelor pentru eliberarea de energie. Lipsa acesteia provoacE Cntreruperea lanFului de reacFii de degradare a glucidelor. 6istemul nervos nu mai este alimentat cu toatE energia ce ar trebui sE re ulte din arderea gluco ei2 unica sursE de energie pentru acesta2 iar aci ii piruvic Bi lactic se acumulea E Cn neuroni2 fiind to7ici pentru aceBtia. <itamina $1 se gEseBte Cn toate alimentele naturale2 CnsE Cn cantitEFi mai reduse.

Carnea de porc2 dro5dia de bere2 leguminoasele2 organele animalelor2 Cn special ficatul2 produsele din fEinE integralE conFin cantitEFi mai mari. <itamina $29 riboflavinE: se gEseBte Cn special Cn dro5dia de bere2 albuB de ou2 carne slabE2 peBte2 ficat2 rinic3i2 lactate2 nuci2 caise uscate2 ar avaturi: mai ales spanac2 lEptuci2 ma Ere2 roBii2 conopidE. Lipsa vitaminei are ca simptome o Cncetare 9temporarE: a creBterii la copii Bi simptome similare celorlalte carenFe de vitamine din grupul $: apariFia unor le iuni la nivelul limbii Bi al bu elor2 tulburEri de vedere2 scEderea re istenFei la infecFii Bi efort. Lipsa vitaminei $2 afectea E mai ales adolescenFii2 femeile gravide Bi alcoolicii. <itamina PP 9$3:2 a5utE la descompunerea tuturor substanFelor nutritive din organism: glucide2 lipide Bi proteine Bi menFine Cn stare de funcFionare2 CmpreunE cu alte vitamine2 glandele cu secreFie internE Bi sistemul nervos.<itamina $3 se gEseBte Cn cantitEFi suficiente Cn alimentele de origine vegetalE2 produse din fEinE integralE2 cu tErDFE2 ciuperci2 ara3ide2 dro5die de bere2 dar Bi Cn lapte2 produse din lapte2 ouE Bi produse din carne. <itamina $! 9pirito7inE: se gEseBte Cn produse de origine animalE: rinic3i2 ficat2 splinE2 lapte Bi produse lactate2 dar Bi Cn tErDFe de cereale2 var E2 spanac2 mere2 struguri. Lipsa acestei vitamine provoacE simptome similare cu ale celorlalte vitamine din grupul $: dermatite la colFul gurii Bi coada oc3iului2 con5unctivite2 anemii2 tulburEri nervoase2 stEri de insomnie2 iar la copiii mici2 convulsii ale muBc3ilor abdominali. CDt priveBte ultima dintre grupul $. $! sau acidul folic2 este important sE urmEm o alimentaFie ec3ilibratE care sE cuprindE toate grupele de alimente. Fructele2 legumele Bi verdeFurile ne asigurE cea mai mare parte din necesarul ilnic2 cerealele o cincime2 iar leguminoasele2 nucile Bi alunele2 o altE cincime. Carnea2 Cn special ficatul2 peBtele2 lactatele Bi ouEle2 germenii de grDu2 tErDFa2 pDinea integralE Bi dro5dia de bere sunt de asemenea surse bogate Cn acid folic. Lipsa vitaminei afectea E CnmulFirea celulelor Bi mai ales a globulelor roBii. (cestea cresc Cn dimensiuni Bi scad Cn numEr2 ceea ce produce anemie2 obosealE2 slEbiciune2 cau ate de scEderea capacitEFii organismului de a o7igena Fesuturile. (cidul folic este sensibil2 el se distruge Cn timpul preparErii2 al gEtirii Bi al depo itErii de aceea e recomandat sE consumEm legume Bi fructe proaspete2 sE gEtim legumele CnEbuBit sau sE le fierbem Cn puFinE apE. *itamina B2% <itamina $.1 este vitala petru functionarea normala a celulelor si a nervilor.Surse: 6tridiile2 dro5die de bere2 carne2 fasole uscata2 portocale2 germeni de grau2 paine si cereale2 unt de ara3ide.6emne ale lipsei de <itamina $.1: &boseala2 lipsa poftei de manacre2 slabirea2 sen atie de greata. 6emnele unei lipse acute de vitamina $.1 sunt pierderi de memorie2 parali area membrelor2 slabirea musc3ilor si probleme cu inima. *itamina B2) <itamina $.2 este necesara pentru furni area energiei din carbo3idrate2 proteine si grasimi. *ste de asemenea importanta pentru o de voltare normala a organismului2 producerea unor 3ormoni si buna functionare a celulelor rosii.Surse: Produsele lactate2 carne2 peste2 cerelale de porumb si vegetale precum broccoli si asparagus.6emne ale lipsei de <itamina $.2: -scarea gurii2 a limbii si a bu elor2 sen atia de caldura in 5urul oc3ilor2 pierderea vederii2 sensibilitate la lumina. & lipsa acuta a vitaminei $.2 este semnalata de inflamarea oc3ilor2 a limbii si a pielii si a unei depresii. *itamina B2, <itamina $.3 este necesara pentru furni area energiei din carbo3idrate2 proteine si grasimi2 pentru sinte a grasimilor si pentru formarea celulelor rosii.Surse: Carne2 carne de pasare2 peste2 cereale2 nuci2 oua.6emne ale lipsei de vitamina $.3: 6labire2 lipsa poftei de manacare2 inflamarea pielii si letargie. & lipsa acuta a vitaminei $.3 este semnalata de pelagra2 boala ce ataca pielea2 umflarea limbii si vatamarea sistemului nervos. *itamina B20 <itamina $.! a5uta organismul sa se foloseasca de carbo3idati si proteine. Goaca un rol c3eie in

prelucrarea amino aci ilor2 in ase area proteinelor.Surse: carne de pui2 peste2 rinic3i2 oua2 carne de porc2 ore 2 soia2 nuci si alune.6emne ale lipsei de vitamina $.!: 1epresie2 sen atie de voma2 scaderea imunitatii2 inflamarea pielii si a venelor2 anemie2 letargie. *itamina B2%) <itamina $.12 este necesara pentru producerea carbo3idratilor2 a proteinelor si a unor amini aci i si grasimi.Surse: carne2 peste2 lapte2 alte produse lactate2 oua. -itamina C <itamina C2 cunoscuta si sub numele de acid ascorbic2 este o vitamina solubila in apa. Ca si celelalte vitamine de acest fel2 e7cesul nu este asimilat in organism2 ci este eliminat. Ca antio7idant2 vitamina C prote5ea a corpul prin distrugerea radicalilor din fluidele corpului. *ste sensibila la caldura si o7igen2 pier andu.si calitatile prin gatire.1o a recomandata pentru adulti este de !0 de mg ilnic 9#0 in ca ul femeilor insarcinate:. Fumatorii au nevoie de o do a dubla de vitamina C2 cel putin 100 mg ilnic. Principalele avantaje ale vitaminei C . importanta pentru sanatatea dintilor2 gingiilor2 pielii2 sangelui si oaselor . a5uta la vindecarea ranilor2 fracturilor . a5uta in asimilarea fierului din alimentatie . creste re istenta la infectii si mentine numarul globulelor albe din sange . ofera protectia antio7idanta2 prevenind transformarea nitratilor 9din tigari2 fum2 grasimi2 unele legume: in substante cancerigene . a5uta in tratamentul racelii si gripei Lipsa de vitamina C poate provoca . scorbut2 boala care cau ea a 3emoragii2 pierderea dintilor si umflarea gingiilor . vindecarea lenta a ranilor si fracturilor . inc3eieturi umflate sau dureroase . aparitia de umflaturi si vanatai pe suprafata pielii . sangerari na ale . probleme digestive . lipsa poftei de mancare . articulatii dureroase $nto3icarea cu vitamina C 91000.5000 mg pe i: poate provoca . aparitia de pietre la rinic3i . afectarea sistemului imunitar . simptome de ameteala si greata Surse de vitamina C . papaHa2 portocale2 broccoli2 ardei gras2 capsuni2 grepfruit2 pepene2 rosii2 mango2 cartof2 var a2 spanac2 lamaie2 var a2 afine2 etc.

*itamina C! cele mai mici caren4e din organism CunoscutE Bi sub denumirea de acid ascorbic2 vitamina C se gEseBte Cn ma5oritatea legumelor Bi a fructelor2 de la pEtrun5el la ardei gras Bi de la coacE e la ;iIi. Fiind foarte rEspDnditE Cn alimente2 rar apar carenFe Cn organism. 1acE organismul este sErEcit de vitamina C2 scade receptivitatea Bi re istenFa la infecFii2 apar sDngerEri prelungite. $oala cea mai gravE care se datorea E lipsei vitaminei C din organism este scorbutul2 care se manifestE prin: anemie2 inflamaFii Bi sDngerarea gingiilor2 alte forme de 3emoragie. 1at fiind rolul atDt de important al vitaminelor pentru buna funcFionare a organismului2 specialiBtii (PC recomandE o alimentaFie diversificatE2 bogatE Cn fructe2 legume2 lactate Bi carne2 toate consumate moderat Bi ec3ilibrat. -itamina 6 ,ocoferolii si tocotrienolii sunt grupati in patru categorii: alfa2 beta2 gama2 delta si constituie sursa unui nutriment foarte important2 vitamina *. (ceasta are numeroase calitati2 indispensabile pentru o viata sanatoasa in conte7tul unei societati industriali ate. <itamina * este liposolubila si sensibila la mediile alcaline si la o7idare. 1o a ilnica recomandata: 12.20 mg. Cantitatea recomandata varia a in functie de fiecare tara. "n Canada2 do ele recomandate copiilor sunt de 3 10 mg2 iar adultilor si adolescentilor2 de 12 mg. "n Franta2 nevoia ilnica este evaluata la 12.15 mg2 iar in 6-(2 la 40.%0 -" 91 -"J K 1 mg:. 6urse -leiurile vegetale bogate in aci i grasi nesaturati: soia2 porumb2 floarea soarelui2 fructele oleaginoase . ara3ide2 seminte de floarea.soarelui etc.2 germenii de cereale2 legumele ver i2 spanacul2 in special2 si rosiile repre inta principalele sursealimentare de vitamina *. "n cantitate foarte mica se gaseste in carne. 0oluri si caracteristici . permite2 datorita actiunii antio7idante2 prevenirea aparitiei cancerului pentru ca prote5ea a celulele sanatoase ale organismului de radicalii liberi si agentii poluanti8 . intareste sistemul imunitar8 . permite o mai buna irigare sangvina in intregul organism8 . a5uta vitamina C la combaterea aparitiei nitrosaminelor 9celulele cancerigene:8 reciproc2 vitamina C spri5ina actiunea antio7idanta a vitaminei * 9la fel actionea a beta carotenul si seleniul:8 . conserva LLintegritateaLL vitaminei (8 . atenuea a sen atia de oboseala2 ameliorea a randamentul psi3ic2 a5uta organismul sa se recupere e dupa efort sustinut 9este o vitamina esentiala pentru sportivii de performanta:8 . are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plac3etelor sangvine8 circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai e7ista riscul unor tulburari cardiace8 . accelerea a cicatri area ranilor provocate de arsuri. ,ulburari atribuite deficitului de vitami.na * 1esi foarte rara in tarile de voltate2 3ipovitamino a * poate sa apara la copiii nascuti prematur2 la bolnavii de maladia Cro3n2 de mucoviscido a 9vasco itate anormala a mucusului secretat de glandele intestinale2 pancreatice si bronsice2 care impiedica absorbtia materiei grase:2 sau a celor ce au suferit e7tirparea ileonului. (lte simptome generate de lipsa vitaminei * sunt: anemie2 tulburari ale sistemului nervos central2 probleme oftalmologice2 precum deteriorarea retinei si2 dupa unii specialisti2 sterilitate. ,ulburari atribuite consumului e7cesiv de vitamina * +u are efecte to7ice. 1in contra2 persoanele predispuse la 3emoragii nu trebuie sa consume vitamina * in do e foarte mari2 caci aceasta poate duce la agravarea ca ului. Pacientii care urmea a un tratament cu vitamina M2 trebuie sa consulte medicul inainte de a lua vitamina * suplimentar.

+ote utile . ,ratamentele c3imice la care sunt supuse uleiurile vegetale le reduc continutul de vitamina *. . 1e asemenea2 prepararea si unele moduri de conservare a alimentelor alterea a calitatile acesteia. . <itamina * constituie obiectul unei controverse: din vec3ime este considerata un afrodi iac2 remediu antisterilitate2 dar unele studii contra ic aceasta ipote a2 considerand ca este valabila in ca ul animalelor2 nu si al fiintelor umane. . Fierul nu trebuie luat simultan cu vitamina *8 este necesara o pau a de % ore intre administrarea celor doua. . <itamina * este necesara in ca ul folosirii medicamentelor anticonvulsive2 a anumitor antibiotice sau 3ipocolesterolemiante . Alimentele verzi! cele mai "ogate 5n vitamina ( <itamina * sau vitamina fertilitEFii este larg rEspDnditE Cn alimentele ver i2 uleiuri vegetale2 seminFe ale cerealelor. 6e gEseBte preponderent Cn unt2 brDn eturi2 ulei2 dar Bi margarinE. (lte surse bogate sunt laptele2 ouEle2 peBtele Bi ficatul. <itamina * are proprietEFi antio7idante Bi este folositE ca aditiv. Lipsa vitaminei * produce tulburEri de reproducere2 avort2 sterilitate 9temporarE:2 malformaFii congenitale ale fEtului. <itamina M2 anti3emoragicE2 intervine Cn oprirea 3emoragiilor acFionDnd Cn sensul formErii trombinei care coagulea E sDngele.<itamina M se gEseBte Cn ficatul Bi fEina de peBte2 Cn lapte2 ouE2 carne2 verdeFuri2 Cn special spanac2 salatE2 ur ici2 dar Bi var E2 ma Ere verde2 roBii Bi unele cereale. CDt priveBte vitamina F2 aceasta a5utE la buna funcFionare a funcFiilor vitale. 6e gEseBte Cn seminFele cerealelor2 nucilor2 ara3idelor Bi toate plantele. -itamina *6 Cercetatorii o considera egala celorlalte nutrimente. Pirido7ina e forma cea mai raspandita2 celelalte doua sunt pirido7amina si pirido7alul. (ceasta vitamina solubila in apa se alterea a in contact cu lumina si se volatili ea a in pre enta caldurii. 1o a ilnica recomandata: 2 mg. Femeile insarcinate si cele care alaptea a trebuie sa mareasca do a ilnica de vitamina cu 025 mg. Cele ce folosesc contraceptive orale2 de asemenea. 1in ce in ce mai multi specialisti sugerea a cresterea cu 25 mg4 i a cantitatii de pirido7ina. 6urse <itamina $! se gaseste2 in special2 in dro5dia de bere2 in cereale integrale2 lapte2 oua2 organe de vita2 peste2 fructe oleaginoase 9nuci2 ara3ide:2 legume proaspete2 banane2 avocado2 var a. 0oluri si caracteristici . inlesneste metaboli area aminoaci ilor2 proteinelor2 grasimilor2 steroi ilor2 3emoglobinei2 transformarea glicogenului in gluco a8 . contribuie la sinte a neurotransmitatorilor . molecule ce permit trecerea influ7ului nervos2 esential in elaborarea gandirii2 emotiilor2 memoriei8 previne deci dereglarea sistemului nervos8 . participa la buna functionare a sistemului imunitar8 prote5ea a organismul de infectii8 . a5uta la reducerea cri elor de astm8 . limitea a aterosclero a2 unele afectiuni ale miocardului8 . impiedica formarea matretii. ,ulburari atribuite deficitului de vitamina $! 0afinarea2 pasteuri area2 metodele de preparare a alimentelor2 alcoolul2 contraceptivele orale2 anumite medicamente distrug pirido7ina. 1estul de des2 in pofida alimentatiei abundente2 deficitul de vitamina $! poate genera aparitia unor boli2 slabirea sistemului imunitar2 scaderea in greutate2 anemie2 irascibilitate2 depresii nervoase.

(numiti cercetatori au stabilit o interdependenta intre diabet si vitamina $!2 care in cantitati insuficiente provoaca intoleranta la gluco a si cresterea nivelului glicemiei8 ea va de ec3ilibra raportul insulina4glucagon . 3ormonii ce controlea a nivelul a3arului in sange si care asigura performante fi ice optime. (ceiasi oameni de stiinta considera ca e7ista o legatura intre lipsa vitaminei $! si sindromul canalului carpian2 bine cunoscut celor care utili ea a computerul. <itamina $! a5uta la eliminarea rapida a lic3idelor in e7ces ce duc la inflamarea nervilor de la inc3eieturi. "n aceeasi ordine de idei2 se considera ca durerea la nivelul articulatiilor2 ce caracteri ea a artro a aparuta la menopau a2 are legatura cu lipsa acestei vitamine din organism. ,ulburari atribuite consumului e7cesiv de vitamina $! "n ca ul in care do a luata depaseste de 50 de ori cantitatea recomandata2 atunci apare pericolul 3ipervitamino ei. "n timp2 suplimentele pot determina tulburari nervoase 9polinevrite: care dispar de indata ce sunt suprimate vitaminele. (ceasta vitamina este contraindicata persoanelor ce sufera de maladia Par;inson si se afla sub tratament. +ote utile . "n combinatie cu magne iul2 vitamina $! este eficienta contra calculilor renali. . <itamina $! si incul sunt utili ate impotriva impotentei. . Pirido7ina isi face efectul in sase saptamani. . Consumul ce depaseste 100 mg4 i trebuie sa fie supraveg3eat de medic. . (numite medicamente anulea a efectele pirido7inei: antibioticele folosite in tratamentul tuberculo ei2 penicilamina contra calculilor renali2 tulburarilor sistemului nervos periferic si artritei. $anana Bene iciile nutritive ale "ananei 1atorita continutului impresionant de potasiu2 bananele sunt recomandate de doctori pacientilor cu lipsa de potasiu. & banana mare 925 cm: contine !02 mg potasiu si numai 140 calorii2 2 g proteine2 4 g fibra si 3! g carbo3idrati. +u este de mirare ca banana este considerata un aliment important pentru sanatatea copiilor. 1e asemenea banana este plina de vitamie si minerale: vitamina (2 $ si $!2 acid folic2 vitamina C2 calciu2 magne iu2 si c3iar fier si inc. Punand la un loc toate aceste date se vede clar ca banana este printre cele mai sanatoase fructe. Utilizari medicinale ale "ananei Anemie . bogate in fier2 bananele stimulea a producerea de 3emoglobine din sange2 a5utand astfel in ca urile de anemie. Presiunea arteriala . acest fruct tropical este foarte bogat in potasiu2 dar cu un continut sca ut de sare2 este perfect pentru cei ce au probleme cu presiunea arteriala. &amenii de stiinta din 6-( merg pana la a afirma ca banana reduce riscul de crestere a presiunii arteriale si infarct. Creste capacitatea de concentrare . cercetarile au aratat ca 200 de elevi dintr.o scoala din )area $ritanie care mancau cate o banana de 3 ori pe i2 la mesele principale2 au obtinut re ultate mai bune la e7amene8 motivul ar fi cantitateamare de potasiu din banana. Constipatie . aliment bogat in fibre2 banana a5uta la reluarea activitatii normale a intestinelor. Depresia . conform unui studiu recent asupra persoanelor ce sufera de depresie2 ma5oritatea au afirmat ca se simt mai bine dupa ce mananca o banana8 acest lucru se intampla deoarece banana contine trHtop3an2 un tip de proteina pe care organismul il transforma in serotonina2 substanta despre care se stie ca duce la rela7are2 la imbunatatirea starii afective2 etc. Muscaturile de tantari . inainte sa fugiti la prima farmacie dupa o crema impotriva muscaturilor de tantari2 incercati sa frecati locul afectat cu partea interioara a coa5ei de banana8 este un remediu foarte bun2 care reduce iritatia si umflarea.

Calmeaza nervii . fiind bogate in vitamina $2 bananele a5uta la calmarea sistemului nervos. (ti stat peste noapte la serviciN 6tudiile "nstitutului de Psi3ologie din (ustria arata ca stresul de la locul de munca duce la ingerarea unor cantitati mari de ciocolata si alte produse pe ba a de ciocolata. (lt studiu efectuat pe 5.000 de pacienti obe i dintr.un spital arata ca ma5oritatea aveau slu5be sau functii foarte solicitante. Conclu ia studiului era ca2 pentru a evita sen atia de foame cau ata de stres2 e bine sa controlam nivelul de a3ar din sange prin consumarea unor alimente care sa includa carbo3idrati2 cum sunt bananele. Fumatul . bananele ii a5uta si pe cei care doresc sa se lase de fumat2 prin nivelurile mari de vitamina C2 (12 $!2 $12 pe care le contin2 precum si datorita magne iului si potasiului8 acestea a5uta corpul sa se refaca dupa efectele lipsei de nicotina. Stres . potasiul este o substanta minerala vitala2 care a5uta la normali area batailor inimii2 trimite o7igen la creier si mentine constanta cantitatea de apa din corp. Cand suntem stresati2 metabolismul se accelerea a si nivelul de potasiu scade . poate fi adus la normal cu o masa de banane. Infarct . conform revistei ,3e +eI *ngland Gournal of )edicine2 cine mananca banane in mod regulat isi reduce riscul de infarct cu pana la 40O. Controleaza temperatura . multe culturi vad banana ca fiind un fruct racoritor care poate scadea atat temperatura fi ica cat si cea emotionala a gravidelor. Ulcer . banana este folosita in dietele pentru regulari area traficului intestinal deoarece are o te7tura fina si moale. *ste singurul fruct care poate fi mancat crud fara a face rau celor suferin i de ulcer. 1e asemenea2 banana neutrali ea a aciditatea crescuta si reduce iritatiile2 captusind peretii stomacului. Tratarea negilor . cei care se tratea a numai pe cale naturala2 spun ca trebuie sa puneti pe neg partea interioara a unei co5i de banana si sa legati cu un plasture. $anana este un leac bun impotriva mahmurelii2 mai ales daca e mancata sub forma unui mil;s3a;e indulcit cu miere. $anana calmea a stomacul si2 cu a5utorul mierii2 reface nivelul de a3ar din sange2 in timp ce laptele calmea a si 3idratea a organismul. -itamina *6 Fructe oleaginoase ( nuci, arahide), banane, avocado, varza, cereale, drojdie de bere 7 dar si lapte7 oua7 organe de vita7 peste. .o$a $ilnica recomandata8 intre 173 mg 9i 270 mg7 in %unctie de varsta si se2. <itamina $!: :a/uta la buna %unctionare a sistemului imunitar; :prote/ea$a organismul de in%ectii; :reduce cri$ele de astm; : limitea$a aterosclero$a7 unele a%ectiuni ale miocardului. Tulburari atribuite de icitului de vitamina !".estul de des7 in po%ida alimentatiei abundente7 de%icitul de vitamina *6 poate genera aparitia unor boli7 slabirea sistemului imunitar7 scaderea in greutate7 anemie7 irascibilitate7 depresii nervoase.,numiti cercetatori au stabilit o interdependenta intre diabet si vitamina *67 care in cantitati insu%iciente provoaca intoleranta la gluco$a si cresterea nivelului glicemiei. Tulburari atribuite consumului e#cesiv de vitamina !"!n ca$ul in care do$a luata depaseste de 50 de ori cantitatea recomandata7 atunci apare pericolul 1ipervitamino$ei. !n timp7 suplimentele pot determina tulburari nervoase <polinevrite= care dispar de indata ce sunt suprimate vitaminele.,ceasta vitamina este contraindicata persoanelor ce su%era de maladia #ar>inson si se a%la sub tratament. !n combinatie cu magne$iul7 vitamina *6 este e%icienta contra calculilor renali.

<itamina $5 A la mai multe despre6 industriale

Ciupercile! conopida si legumele verzi asigura organismului vitamina B.. (cidul pantotenic a fost numit astfel dupa cuvantul grec PpantotenP2 ce semnifica Ppeste totP. "n natura2 acest acid este omnipre ent. <itamina $5 este indispensabila activitatii celulare. Copiii trebuie sa consume intre 3.% mg2 adolescentii si adultii intre 10.15 mg. 6tudiile recente recomanda c3iar 30.50 mg4 i pentru adulti. Folosirea terapeutica a vitaminei $5 poate a5unge la 100 mg4 i. Surse de vitamina B. (limentele ce contin vitamina $5 in cantitati importante sunt: dro5dia de bere2 organele de vita2 cerealele integrale2 ara3idele2 laptisorul de matca2 somonul2 galbenusul de ou2 ciupercile2 conopida2 legumele ver i. *itamina B. : . intervine in producerea energiei2 revigorea a organismul si reduce stresul8 . participa la procesele metabolice8 . combate infectiile si atenuea a to7icitatea factorilor nocivi8 . incetineste imbatranirea. &ul"urari atri"uite de icitului de vitamina B. Carentele de vitamina $5 apar in situatii e7ceptionale2 cand denutritia este considerabila. "n ca urile mai usoare2 pot aparea simptome precum: stresul2 sen atia de oboseala permanenta2 insomnie ce alternea a cu somnolenta2 dermatita2 greata2 3ipoglicemie. Consumului e3cesiv de vitamina B. nu determina e ecte to3ice cunoscute. C3iar atunci cand au fost administrate do e de 10 000 mg4 i nu s. au inregistrat consecinte nefaste. (ceasta nu inseamna ca administrarea vitaminei $5 nu trebuie facuta sub indicatia medicului. (cidul pantotenic impiedica incaruntirea prematura.(lcoolicii2 cei ce au colesterolul marit si batranii sunt predispusi la deficiente de vitamina $5.(ntibioticele2 somniferele2 contraceptivele orale2 stresul2 alcoolul atenuea a proprietatile acidului pantotenic.6e estimea a ca alimentatia actuala 9produsele alimentare industriale2 modul de preparare: reduce din proprietatile vitaminei $52 de aceea 3rana naturala este mai indicata. <itamina M +umita si anti3emoragica2 vitamina M este liposolubila si intervine in coagularea sangvina. Pre enta in organism in mod natural2 nu este de obicei parte componenta a preparatelor din comert. "ndispensabila vietii2 vitamina M re ista la caldura2 dar nu si la lumina2 in pre enta o7igenului si in mediile alcaline. 1o a ilnica recomandata: 10.55 mcg. "n general2 organismul are nevoie de 10.30 mcg la copii si de 35.%0 mcg la adulti.

(numite studii recomanda o do a de apro7imativ 100 de ori mai mare2 ceea ce semnifica 1000 mcg 91 mg: pentru copii si 4000 mcg 94 mg: pentru adulti. 6urse <itamina M este produsa de propria noastra flora intestinala in proportie de 50O. 0estul provine din legume ver i precum broccoli2 spanac2 var a2 ma are si conopida. 0oluri si caracteristici . intervine in coagularea sangvina2 fiind elementul principal in fabricarea protrombinei2 agent procoagulant natural8 . participa la metaboli area proteinelor si la fi7area calciului. ,ulburari atribuite deficitului de vitamina M +ou.nascutii pre inta un risc ridicat2 deoarece nu au inca bacteriile necesare producerii vitaminei M. 1in acest motiv2 si pentru ca laptele matern nu contine o cantitate suficienta2 li se administrea a sistematic o do a de vitamina M dupa nastere. Qemoragiile repetate din cau a lipsei vitaminei M pot duce la anemie. ,ulburari atribuite consumului e7cesiv de vitamina M Qipervitamino a este aproape imposibila2 de asemenea si into7icarea. La do e e7agerat de mari2 pot aparea reactii alergice. +ote utile . Pentru un supliment de vitamina M2 este necesara prescriptie medicala. . (ntibioticele ataca flora intestinala producatoare de vitamina M8 pentru refacerea acesteia2 se recomanda consumul de iaurt. . Persoanele ce folosesc anticoagulante pentru a preveni infarctul2 accidentele cerebrale si vasculare nu trebuie sa ia suplimentar vitamina M. . Persoanelor ce au 3emoragii na ale le este recomandat consumul de alimente bogate in vitamina M.. 0educerea efectelor fumatului si ale bauturii ( bea si a fuma: nu se numara printre lucrurile care te a5uta sa te mentii in forma. 1ar nici nu ai c3ef sa renunti la pac3etul de tigari sau sa inlocuiesti vinul cu apa. 6olutia este sa alegi alimentele potrivite pentru a combate efectele negative ale alcoolului si nicotinei. 1aca fume i2 iata care sunt alimentele pe care ar trebui sa le introduci in alimentatia ilnica. Citrice Portocalele2 lamaile2 grepfruit.urile sunt bogate in vitamina C si2 precum toate fructele si legumele ce contin aceasta vitamina2 furni ea a o buna do a de anti.o7idanti. 6unt perfecte impotriva efectelor negative ale radicalilor liberi2 legati de consumul de nicotina. Painea neagra... dar si alte cereale integrale2 bogate in vitamina *. "n aceasta categorie mai intra germenii de grau2 uleiul de floarea soarelui2 legumele cu frun e ver i2 rosiile2 untul2 alunele. La fel ca si vitamina C2 vitamina * ofera o foarte buna protectie impotriva radicalilor liberi. *arza. <ar a verde obisnuita2 var a de $ru7elles2 broccoli . toate contin omare cantitate de anti.o7idanti2 substante cunoscute asta i pentru efectul lor anti.cancerigen. Peste. 1e preferinta somonul2 tonul2 3eringul si sardinele. ,oate contin aci i grasi omega.32 care contracarea a efectele nocive ale tabacului asupra inimii si previn 3ipertensiunea.

Ceai verde. 1e curand i s.au descoperit virtuti anti.cancerigene2 dar are si alte efecte po itive asupra organismului: ameliorea a circulatia si intareste sistemul imunitar2 toate acestea datorita nivelului ridicat de anti.o7idanti. $ntr2o tigara e3ista... +icotina2 care induce sen atia de placere. (ceasta este responsabila pentru dependenta de tabac. &rice persoana incepe sa fume e pentru a gasi aceasta sen atie de placere. )ai tar iu2 fumatul devine o nevoie2 in mare parte datorita acestei substante. )ono7id de carbon. "n3alat2 acest ga inodor franea a transportul de o7igen in sange. 1e aici2 o proasta o7igenare a organismului2 cu repercusiuni asupra tenului2 respiratiei2 nivelului de energie. /udron. -nul din componentii cei mai to7ici ai tigarii. 0esponsbil2 printre altele2 de bronsita cronica si cancerul de plaman

$ntio#idanti in ructe %odia aduce organismului un aport pretios de vitamina C si vitamine !, potasiu si poli enoli ( antio3idanti deose"it de puternici7. &tudiile au aratat ca sucul de rodie reduce riscul aparitiei bolilor de inima, protejeaza prostata, colonul si intestinul subtire' De asemenea s(a ajuns la concluzia ca este bene ic si in diabet, ateroscleroza, scaderea colesterolului si in osteoartroza' &ucul de rodie are si e ecte antivirale si antibacteriene, ajutand si in cazul depunerii de tartru' 0odia7 %oarte populara in 4rient7 este %olosita cu precadere in bucataria iraniana si indiana. &ucul de rodie este %olosit pentru diverse coc>tailuri7 semintele sunt amestecate cu ore$ul in !ndia si sunt %olosite ca mirodenii si condimente in !ndia sau in #a>istan7 mai ales la prepararea sosurilor precum c1utne?. !n +urcia se %oloseste la sosuri pentru salate7 la marinarea carnii7 iar semintele sunt %olosite in salate7 deserturi. 0odia este trans%ormata intr:un sos dulce7 ce se pune deasupra ing1etatelor sau se amesteca cu iaurtul. !n ,$erbai/an si ,rmenia rodia este %olosita si pentru prepararea unui vin de calitate superioara7 adesea e2portat. !n 'recia7 rodia este %olosita pentru >ollivo$oumi7 o supa crema din grau7 struguri si rodii sau pentru salate. +raditionalul >ebab oriental se prepara cu sos de rodie.

Continutul in vitamine si minerale al alimentelor "alori in mg. pentru 100 grF aliment

VITA I!" Aliment &apte si derivate 3apte de vac( 3apte b(tut integral >aurt slab $arne 'i derivate Carne slab( de vac( Carne semigras( de vac( Carne slab( de vi,el Carne slab( de porc 3imb( de bovine @unc( presat( Parizer, crenvurst Peste + crap Ou + albu) 1 ou g(in( &egume #ndive #rdei gras verde Cartofi noi Cartofi maturi Ceap( verde Ceap( uscat( Conopid( Ciuperci Dovlecei 3obod( ;az(re verde boabe ;(rar frunze ;orcov P(trun<el frunze P(tl(gele ro)ii @panac @paranghel "arz( alb( "arz( ro)ie 1,1 0,08 0,11 10 + 8 0,04 + + + 11 89 0,0+ 1 + 0,0 0,8 + + + 0,9 + 0,9 0,9 0,8 1,4 0,4 + 0,1% 0,0- 0,09 18,0 0,/ 0,04 0,1 0,09 18 0,04 0,09 0,0- 8 0,0- 0,1 0,1 80 + + 0,1 0,- + + + + 10 4% + + + + + + + 0,19 0,09 0,9 8 0,19 0,09 0,9 8 0,19 0,4 1 0,11 0,0 % 0,0 0,0 10 0,/ 0,0 + 9 + 8 % 8 + 0,08 0,08 0,0- 0,0 + 0,08 0,08 0,0- 0,0 + + 0,09 0,0 + 0,0 0,04 0,09 1,9 0,9 A B1 B# $ %%1 !a . 90 90 90 40 . %0 %0 110 0,%9 0,0 0,9 9 89 19 0-8 100 1000 10 110 89 . 11 + 14 00 00 09 -0 10 19 40 19 + 100 + 09 %0 1% 40 40 1,1 0,1% + 0,04 8 0,04 0,0+ + 0,1 1,1 + %,/ 10,1 0,0 4,0 0,8 0,4 + 0,08 0,00,04 0,1 + 0,09 0,1 0,1 + + 0,09 + 0,09 0,19 0,00,11 0,1% 0,0% + + + + + + + + 0,0 0,4+ 0,04 0,19 0,19 0,19 0,%9 0,11 0,0 0,/ 0,0 0,1 + 0,8 0,08 0,08 + + 0,08 0,08 0,09 0,04 ) $a

I!"(A&" g 0,00,00,0 0,09 0,09 0,09 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,19 0,44 0,49 0,11 0,09 + 0,09 + 0,00,1 0,+ + 0,18 + 0,08 0,04 0,00,0 0,1% 0,09 + *e 0,0 0,0 + 1,9 0,9 0,9 1 0,9 % 10 + + 1 0,1 0,19 10 18,0 11 18 89 8 80 10 4% 01 + + 190 08 %4 44 -4 90 $u + + 0,0 0,9 8 8 9 9 + 8 % 8 + + +

$r*nz( slab( de vac( +

Carne slab( de g(in( +

0,0 0,0 0,0 + 0,4- 0,1 0,19 1 + +

0,44 0,1 +

0,04 0,8 0,49 0,19 +

0,00,/ + 1 + 0,0 0,8 + + + 0,9 + 0,9 1 0,9 0,8 1,4 0,4 +

0,1 + + +

1,1 0,09 0,18 01 %,/ 0,09 0,08 + 0,0 0,0- 0,0- 08 4,0 0,11 0,0 %4 0,8 0,1% 0,1% 44 0,4 0,0% 0,09 -4 + + + 90

10,1 0,19 0,04 190 1

Medicamente naturale disponibile n alimente FITOELEMENTELE

Published at 04:01 in Fitoelementele

a $C)D*L

$LF$(L)+,L-)C

@e g(se)te din abunden,( 'n semin,ele de in, f(c*nd parte din gama acizilor omega+ 4 polinesatura,i, similar cu cei 'nt*lni,i 'n pe)tele cu carnea gras(. @+a demonstrat c( acest acid inhib( metabolismul altui acid gras linoleic, care se crede c( accelereaz( ritmul 'n care anumite celule canceroase se multiplic(. #cest acid poate reduce riscul 'mboln(virilor de inim( sau al artritei.
a A!TIO+IDA!,II

Dac( l(sa,i afar( un m(r cur(,at, va c(p(ta o culoare maronie, dar dac( stoarce,i pe el pu,in( zeam( de l(m*ie, m(rul va r(m*ne alb. Decolorarea m(rului este determinat( de un proces numit oxidare. Geama de l(m*ie con,ine vitamina C, un antioxidant care poate preveni efectele oxidante nu numai 'n cazul merelor, dar )i 'n cazul organismului uman. De)i avem nevoie de oxigen pentru a rezista, unele forma instabile de molecule de oxigen, numite Hradicali liberiI pot face ravagii printre celulele s(n(toase. 3(sa,i la voia 'nt*mpl(rii, radicalii liberi se pot combina cu diferite componente ale celulelor s(n(toase, intervenind 'n procesul de cre)tere al acestora sau 'n activitatea lor normal(. 3eziunile provocate de radicalii liberi par a fi responsabile de ini,ierea a diferitelor forma de cancer )i de 'mb(tr*nire prematur(.
a $+T),.)D$+/))

:xidarea 3D3+ului sau colesterolul d(un(tor, pare a fi cauza apari,iei aterosclerozei, adic( 'ngro)area arterelor, care cauzeaz( irigarea inegal( cu s*nge a organismului. Dup( ce colesterolul 3D3 este oxidat, el atrage celule gunoieri, cunoscute sub numele de macrofage, care 'nghit 3D3 )i formeaz( o H spum( de celule H care se str*ng pe pere,ii arterelor, form*nd o plac( Jo substan,( v*scoas(, galben( de consisten,a cerii. #lte celule se 'ngr(m(desc la locul accidentului )i 'n felul acesta placa continu( s( creasc(, bloc*nd circula,ia s*ngelui 'n interiorul corpului. Dac(

alimentarea cu oxigen a inimii se diminueaz(, se poatea<unge la un atac de cord. Dac( sunt blocate arterele care merg spre creier, poate ap(rea un atac cerebral. #ntioxidan,ii pot preveni formarea de radicali liberi, sau dac( ace)tia sunt de<a forma,i pot opri aceste molecule d(un(toare de oxigen din drumul lor, 'mpiedic*nd combinarea lor cu alte molecule. Printre antioxidan,ii importan,i se num(r( vitaminele C )i 2, carotenoidele J de exemplu betacarotenul sau licopenul, seleniul, zincul, magneziul )i coenzima glutinic(, un aminoacid.
a !-T$C$%,T-+*L

=n membru important al carotenoidelor, un grup de aproximativ 800 de compu)inaturali 'nt*lni,i 'n legume cu frunze negre sau galbene, 'n portocale )i 'n alte legume. $etacarotenul este un antioxidant puternic. @pre deosebire de al,i membrii ai familiei carotenoidelor, este unic 'n felul s(u, fiind un precursor al vitaminei #, 'n care se transform( atunci c*nd organismul are nevoie de ea. @tudii superioare au ar(tat c( la persoanele care m(n*nc( alimente bogate 'n betacaroten, riscul 'mboln(virilor de cancer J de s*n, colon sau rectal J este mai redus. @tudii recente mai demonstreaz( c( la cei care m(n,nc( multe fructe )i legume bogate 'n betacaroten, riscul de 'mboln(viri coronare este )i el sc(zut.
a !),FL$0,+,)D-L-

Cunoscute ca )i vitamina P, acest grup de compu)i dau culoarea galben( )i portocalie citricelor. P*n( de cur*nd, erau privite doar ca ni)te coloran,i naturali. ;ai exact, 'n anul 1/81, Departamentul pentru alimente )i medicamente a declarat c( ace)ti compu)i sunt nesemnificativi. Cu toate acestea, cercet(torii din domeniul medical, care de altfel erau mult mai 'n m(sur( s(+)i exprime o p(rere, au continuat s( caute eventualele beneficii ale bioflavonoidelor )i, datorit( muncii lor, lumea medical( )i+a schimbat cu totul opinia. @tudiile au ar(tat c( biovlavonoidele sunt antioxidan,i care pot preveni dezvoltarea unor anumite forme de cancer. .n plus, unele dintre bioflavonoide mai 'ndeplinesc )i alte func,ii. De exemplu, una dintre ele s+a dovedit eficace 'n tratamentul fragilit(,ii capilare )i a tendin,ei spre 'nvine,ire, specific( 'n cazul multor pacien,i hipertensivi. #lt( 'ntrebuin,are a a fost 'n cazul s*nger(rii gingiilor. @+a mai dovedit 'n experimentele de laborator c( chercitina, hesperidina )i cetechina, din aceea)i familie, prezint( o ac,iune antiviral( 'mpotriva herpesului )i a virusului gripal. =nele bioflavonoide reduc inflam(rile produse de reac,ii alergice. 2ste nevoie 'ns( de mai multe cercet(ri asupra bioflavonoidelor pentru a le cunoa)te adev(ratul lor poten,ial.
a C$P&$)C)+*L

Capsaicinul J substan,a care face ardeiul iute at*t de iute1+ merit( s( fie consumat(. =n antiinflamator recunoscut, s+a dovedit eficace 'n tratamentul durerilor de cap acute. .n plus, are un rol benefic asupra gr(similor din s*nge, reduc*nd at*t trigliceridele, c*t )i 3D3+ ul sau colesterolul d(un(tor.
a C$%,T-+,)D-L-

Kamilia carotenoidelor cuprinde peste 800 de compu)i naturali 'nt*lni,i 'n fructe )i legume, mul,i dintre ei antioxidan,i. Doar c*,iva au fost studia,i temeinic pentru a li se descoperi poten,ialul efect benefic asupra s(n(t(,ii. P*n( de cur*nd, a fost destul de greu pentru cercet(tori s( m(soare cantit(,ile de carotenoide din serul sanguin uman. &ehnicile noi de testare a s*ngelui, fac acest lucru posibil )i probabil c( se vor descoperi informa,ii extrem de valoroase. >mportante ar fi urm(toarele7 Cantaxantin(, 'nt*lnit( 'n ciuperci )i folosit( drept colorant pentru anumite sortimente de br*nzeturi, 'n teste de laborator efectuate pe cobai, s+a dovedit c( previne cancerul la s*n. 3icopennul, un antioxidant care ofer(, fructelor )i legumelor culoarea ro)ie, poate preveni anumite forme de cancer. 3uteina, extras( din g(lbenele, spanac )i conopid(, pare a avea )i ea propriet(,i anticancerigene.
a C$T-C1)+$

2ste o bioflavonoid( 'nt*lnit( 'n ceaiul verde )i fructele p(dure. ;ai multe studii au ar(tat c( ea ar putea reduce riscul de apari,ie al cancerului gastrointestinal )i ar putea a<uta organismul 'mpotriva infec,iilor virale.
a C*2$%)+$

.nt*lnit( 'n multe fructe )i vegetale, p(trun<el, lemn dulce, cereale )i citrice, este un diluant natural al s*ngelui. Prote<eaz( 'mpotriva bolilor de inim( )i a atacurilor cerebrale, prevenind apari,ia cheagurilor de s*nge. .n plus, se crede c( poate neutraliza unele cancerigene 'nainte ca acestea s( transforme celulele s(n(toase 'ntr+unele predispuse la o dezvoltare cancerigen(.
a )+D,L-&

C%*C)F-%-

.nt*lnit( 'n plantele crucifere( varza, brocoli, varza de $ruxelles ), a<ut( la prevenirea apari,iei cancerului de s*n produc*nd enzime care neutalizeaz( estrogenul, responsabil pentru apari,ia tumorilor sensibile la estrogen.
a $C)D*L

-L$G)C

.nt*lnit 'n cire)e, struguri )i c(p)uni, contraatac( efectul cancerigenelor naturale )i sintetice, revenind astfel transformarea lor din celule s(n(toase 'ntr+unele canceroase.
a F)!%-L-

Kibrele sunt substan,e alimentare 'nt*lnite 'n plante care nu sunt digerate sau absorbite de organism. De)i nu func,ioneaz( calorii sau nutrien,i, pot face multe alte lucruri importante pentru corpul omenesc. 2xist( dou( tipuri de fibr(7 solubile )i insolubile. Primele, ca de exemplu pectinele )i cleiul vegetal, ce se g(sesc 'n mere, t(r*,e de ov(z, broccoli, 'ncetinesc alunecarea alimentelor de+a lungul intestinelor. ;ulte studii au ar(tat c( pot sc(dea nivelul de colesterol, de)i nu se cunoa)te exact cum se 'nt*mpl( acest lucru. Cercet(torii b(nuiesc c( ele se str*ng 'n <urul fierei din intestine )i+o elimin( prin fecale. Kicatul 'ncearc( s( compenseze aceast( pierdere secret*nd mai mult( fiere( 'n care

colesterolul este ingredientul principal) 'n felul acesta mic)or*ndu+se nivelul de colesterol din s*nge. Kibrele insolubile, care se g(sesc 'n ,elin(, t(r*,e de gr*u, anumite soiuri de fasole m(resc viteza de alunecare a m*nc(rii prin intestine. 6u a<ut( la prevenirea constipa,iei sau ale altor boli digestive ca diverticuloza, dar se pare c( a<ut(, 'n schimb la prevenirea cancerului de colon )i a altor forme de cancer7 de pl(m*ni, s*n )i cervical. @tudii efectuate pe mai multe grupuri de popula,ie au ar(tat c( oamenii din zone 'n care fibrele sunt des 'nt*lnite 'n dieta zilnic(, 'n #frica, de exemplu, au rat( mai mic( de 'mboln(viri de cancer dec*t cei din @tatele =nite, unde fibrele sunt rar consumate. .n DaEar )i @enegal, cancerul atac( 0, 8 b(rba,i )i 0, % femei din 100.000. Comparativ ', Connecticut, 40, 4 b(rba,i )i 08, - femei se vor 'mboln(vi. Cercet(torii nu sunt siguri cum ac,ioneaz( fibrele, dar suspecteaz( c( ele accelereaz( mi)carea alimentelor prin intestine )i astfel contactul dintre pere,ii intestinali )i poten,ialele cancerigene des 'nt*lnite 'n m*ncare este ,mai scurt. #l,ii cred c( bacteriile intestinale pot metaboliza acizii bilei 'n produse cancerigene. Kibrele par acoperi acizii bilei )i poate )i alte produse toxice, dilu*ndu+ > )i practic sco,*ndu+> afar( din organism. .n plus, alimentele bogate 'n fibr( au un procent sc(zut de gr(simi )i ridicat de vitamine )i minerale, care de asemenea a<ut( la prevenirea cancerului. .n medie, un american m(n*nc( 00+-0 gr. de fibr( pe zi, la recomandarea societ(,ii americane de studiu al cancerului, a asocia,iei medicale cardiologice )i aproape a tuturor celorlalte organiza,ii medicale. De)i fibra este extrem de benefic(, 'n cantit(,i prea mari poate d(una. 2xcesul de fibr( poate interveni 'n procesul de absorb,ie al calciului, fierului )i a altor nutrien,i vitali, a)a c( nu exagera,i cu consumul de fibr(.
a G-+)&T-+*L

#cest compus, g(sit 'n urina celor care m(n*nc( produse pe baz( de soia( de exemplu &ofu sau supa ;iso) blocheaz( cre)terea de noi capilare care ar trebui s( aprovizioneze cu s*nge tumorile. Cercet(torii b(nuiesc c( genistenul ar fi responsabil de procentul sc(zut de 'mboln(viri de anumite forme de cancer printre <aponezi, a c(ror diet( este bogat( 'n soia.
a GL*T$T),+*L

: combina,ie de trei aminoacizi, glutamatul, gliceina )i cisteina, pe care eu 'l numescI aminoacid triplu J tratatI. =n puternic antioxidant ce dezactiveaz( radicalii liberi care pot accelera procesul de 'mb(tr*nire. =nii cercet(tori cred c( este cel mai puternic anticancerigen din corpul omenesc. # mai fost folosit 'n tratamentul alergiilor, cataractei, diabetului, hipoglicemiei )i artritei, dar )i 'n prevenirea efectelor secundare nedorite ale chimioterapiei. Dac( sunte,i fum(tor sau b(utor de alcool, acest aminoacid este cel mai potrivit pentru dumneavoastr( deoarece v( prote<eaz( organismul 'mpotrva acestor otr(vuri. Kiecare celul( poate produce singur( glutationul din compu)ii s(i care se g(sesc 'n fructe, legume )i carne crud(( prepararea c(rnii duce la pierderea acestor compu)i).
a $C)D*L

GL)C)%-T)+)C

2ste agentul ce d( gust lemnului dulce. @+a dovedit la cobai c( reduce tumorile )i este studiat de <aponezi ca un posibil tratament pentru cancer.

a )3,FL$0,+-L-

.nt*lnite 'n legume, ca de exemplu 'n fasolea cu bob mare, maz(rea, lintea )i alunele. $locheaz( receptorii estrogenului, prevenind 'n felul acesta cre)terea unor celule tumorale dependente de estrogen, genul de celule prevalate 'n cazul cancerului de s*n. Dezactiveaz( estrogenul 'nainte ca acesta s( provoace cre)terea de celule canceroase.
a L)+)$+)

>nul este bogat 'n ace)ti compu)i, care s+au dovedit c( reduc cre)terea de celule precanceroase )i canceroase ', cazul cancerului de colon )i de s*n. @e crede c( la cobai dezactiveaz( estrogenii care pot stimula cre)terile tumorale 'n cazul acesta devenind principala arm( 'mpotriva cancerului de s*n. 'mpiedic( radicalii liberi s( atace celulele normale, care le+ar face sensibile la cre)teri tumorale.
a L)2,+-+-*L

=n constituent al uleiului citric. @+a dovedit pe cobai c( reduce considerabil cre)terea tumorilor mamare. ;ai mult chiar, cercet(torii au observat c( ai s(i compu)i opresc formarea altor tumori.
a L)C,P-+*L

;embru al familiei carotenoidelor, g(sit 'n ro)ii, grapefruit roz )i ardeii iu,i. =n studiu efectuat pe 100 remei cu cancer cervical a ar(tat c( exist( un raport invers 'ntre nivelul licopenului din s*nge )i apari,ia cancerului cervical. Cu alte cuvinte, sunt mai multe )anse ca femeile cu un nivel sc(zut de licopen 'n s*nge s( aibe cancer cervical dec*t cele cu un nivel ridicat. 3a persoanele care sufereau de cancer de pancreas )i basica, s+a observat un nivel mai sc(zut dec*t cel normal de licopen. Cercet(torii nu sunt siguri cum ac,ioneaz( acesta 'mpotriva cancerului, dar c*,iva cred c( este vorba de propriet(,ile sale antioxidante.
a 2,+,T-%P-+-L-

#ce)ti compu)i sunt ni)te antioxidan,i puternici care prote<eaz( 'mpotriva 'mboln(virilor de inim( )i a cancerului. @e g(sesc 'n fructe )i legume ca p(trun<elul, morcovii, broccoli, varza, vinetele, castrave,ii, citricele, menta )i busuiocul.
a $C)3))

G%$4) ,2-G$ 5 6

:mega 4 se refer( la dou( tipuri de acizi gra)i polisatura,i7 aciduldocosahaxaenoic (#D? ) )i acidul eicosapenaenoic (#P# ). @e 'nt*lnesc frecvent 'n plantele marine cunoscute sub numele de fitoplancton, iar pe uscat, 'n in. Principala surs( furnizoare a acestui ?ipoglosus, tonul, bass, sardinele )i macroul, care se hr(nesc cu plante bogate 'n omega 4. #cestea ofer( multe beneficii. .n primul r*nd prote<eaz( 'mpotriva 'mboln(virilor de inim(. @tudiile arat( c( acizii gra)i mic)oreaz( nivelulde colesterol )i, combinate cu o diet( redus( 'n gr(simi saturate, reduce 3D3+ul, sau colesterolul d(un(tor ca )i trigliceridele. @unt diluan,i naturali ai s*ngelui, prevenind astfel apari,ia cheagurilor sangvine care produc un atac de inim( sau unul cerebral. .n plus, prote<eaz( )i 'mpotriva diferitelor forme de cancer. @tudii efectuate pe animale arat( c( ace)tia reduc num(rul )i m(rimea tumorilor. @unt )i antiinflamatorii, fiind extrem de folositori )i 'n tratarea artritelor.

a P-CT)+*L

H=n m(r zilnic, te men,ine voinicAI Pectina, o form( de fibr( solubil( 'nt*lnit( 'n alimente ca merele )i pulpa de grapefruit reduce colesterolul, a<ut*nd la prevenirea 'mboln(virilor de inim(. @tudii recente arat( c( pectina alterat( chimic, specific( citricelor ar putea fi un puternic anticancerigen. De)i nu se cunoa)te exact cum func,ioneaz(, se b(nuie)te c( pectina alterat( chimic 'mpiedic( celulele maligne s( se grupeze, ceea ce ar duce la metastaz(.Pe baza acestor studii, oamenii de stiin,( sper( s( creeze alimente speciale con,in*nd aceast( form( de pectin(.
a $C)3))

F-+,L)C)

#cizii fenolici sunt ni)te fenoli, 'nt*lni,i 'n mai multe alimente ca de exemplu usturoiul, inul, soia, ceaiul verde, citricele. @unt antioxidan,i care 'mpiedic( radicalii liberi s( atace celulele normale. 6eutralizeaz( cancerigene ca nitroaminele, ce se formeaz( 'n stomac 'n momentul 'n care cita,ii din alimente se combin( cu anumite enzime naturale. #ccelereaz( producerea de glutatione, un aminoacid despre care se crede c( ar fi cel mai puternic dezintoxicant din tot organismul.
a F)T$/))

@e g(sesc 'n soia )i 'n cereale. Dezactiveaz( hormoniisteroidali care dau na)tere la tumori. #ten,ieA : cantitate excesiv( de fita,i poate 'mpidica absorb,ia unor minerale ca de exemplu calciul+.
a P,L)$C-T)L-+$

$ugs $unnL avea dreptateA @e g(se)te 'n plantele umbelifere(morcovi, ,elin(, p(st*rnac). &ransform( ni)te substan,echimice din organism, numite prostaglandine care pot a<uta la cre)terea tumorilor. .n plus, distrug benzopirenul, un cancerigen letal.
a )+1)!$T,%))

P%,T-)C)

Dieta vesticilor este bogat( 'n proteine )i de)i organismul nostru are nevoie de ele pentru a func,iona normal, 'n cantit(,i prea mari pot genera apari,ia anumitor forme de cancer. >nhibatorii proteici 'mpiedic( digerarea proteinelor bloc*nd ac,iunea enzimelor chimotripsin ) tripsin. @tudiile au ar(tat c( ace)ti inhibatori pot preveni transformarea celulelor s(n(toase 'ntr+unele maligne 'n primele faze ale 'mboln(virii de cancer. #limente ca soia, fasolea cu bobul mare, maz(rea, tofu )i cerealele ca inul )i ov(zul con,in astfel de inhibatori proteici.
a P&,%$L-+))

@unt ni)te compu)i care fac pielea mult mai sensibil( la razele solare. @e g(sesc 'n ,elin(, salat(, l(m*i. Psoralenii sintetici(aplica,i direct pe piele sau lua,i pe cale oral() ar putea fi prescri)i unor persoane cu afec,iuni ale pielii ca psoriazis, care necesit( un tratament special cu ultraviolete. De asemenea, ar mai putea fi eficien,i 'n tatarea limfoamelor.
a C*-%C-T)+$

2ste un bioflavonoid antioxidant care, 'n combina,ie cu vitamina C, ar putea avea calit(,i antivirale. @+a demonstrat c( cuerticina neutralizeaz( mai multi cancerigeni puternici. .nt*lnit( 'n ceapa ro)ie )i alb( )i 'n shallots.
a C1)+)+$

#cest compus g(sit 'n primul r*nd 'n rozmarin, opre)te ac,iunea cancerigenelor, 'mpiedic*nd astfel apari,ia cancerului.
a %-&0-%$T%,L*L

#cest compus, 'nt*lnit 'n vin )i sucul de struguri, pare a preveni afec,iunile arteriale(ateroscleroza) 'n cazul animalelor )i, probabil )i al oamenilor.
a %-T)+,)D$

@e pare c( acest grup de compu)i similari, din care face parte )i vitamina #, prote<eaz( 'mpotiva c*teorva tipuri de cancer, inclusiv al cancerului de pl(m*ni )i al cavit(,ii bucale. Poate fi g(sit 'n alimente de origine animalifer(7 ficat, g(lbenu) de ou, lapte )i unt.
a &T-%,L))

2xist( 'n castrave,i, mai ales 'n coa<a de ou. 2ste posibil s( a<ute la sc(derea colesterolului.
a &*LF)D-L

@e g(sesc 'n usturoi )i plante crucifere. @tudiile arat( c( neutralizeaz( ac,iunea hormonilor steroidali care accelereaz( cre)terea tumorilor )i distrug cancerigenele )i enzimele care pot cauza cancerul. @e pare c( scad nivelul tensiunii arteriale prevenind formarea de cheaguri de s*nge care ar putea cauza atacuri de cord sau cerebrale.
a &*F*%$F$+*L

C(sit 'n broccoli, varza de $ruxelles, conopide )i ceapa verde. ;(re)te puterea enzimelor care 'mpiedic( distrugerea celulelor s(n(toase se c(tre cancerigene. Cercet(torii de la Mohns ?opEins care au identificat )i sintetizat suforafanul, cred c( are toate calit(,ile pentru a deveni una dintre cele mai importante arme 'n lupta 'mpotriva cancerului.
a T%)T-%P-+,)D-L-

@e g(sesc 'n r(d(cinile de lemn dulce )i 'n citrice, iar 'n cantit(,i mai mici, 'n cereale )i plante crucifere. &riterpenoidele dau gust )i miros alimentelor. #ce)ti compu)i pot prote<a 'mpotriva cancerului neutraliz*nd ac,iunea hormonilor steroidali care a<ut( procesul de cre)tere al celulelor tumorale )i pot 'ncetini divizarea rapid( a celulelor, care este tipic( 'n cazul celulelor canceroase.

3a @eminarul managerial din toamna anului 1//8 al firmei Gepter, au fost enumerate o serie de legume bogate 'n enzime. #cestea sunt7 broccoli (44.400 =.N ), varza ro)ie (14.400), varza de $ruxelles (11.000), salata cu

frunze ro)ii crea,( (4.040), conopida (0.000), varza alb( (1.990), spanacul (1.010), sparanghel (1.140), gulioare (1.140), ridichi de lun( (1.000), ceapa verde (1.000), sfecl( ro)ie frunze )i r(d(cin( (144), dovleacul, pepenele galben, bananele, caisele )i piersicile, napii galbeni, ardeii ro)ii dulci, c(p)unile )i tomatele, smochinele, ciupercile, fasolea boabe )i p(st(ile, l(stari de soia, loboda ro)ie )i altele care con,in sulforafan (substan,( anticancerogen(). De cur*nd cercet(torii americani au descoperit c( afinele, c(p)unile, usturoiul )i varza crea,( sunt fructele )i legumele cele mai s(n(toase care neutralizeaz( efectul bacteriilor )i viru)ilor, ap(r*ndu+ne de cancer )i calcifierea arterelor, ele con,in*nd mari cantit(,i de antioxidan,i, substan,e biologice foarte active, care ap(r( celulele de agresorii externi. 6oile substan,e identificate sunt de 9 ori mai eficiente dec*t vitaminele. ;inisterul agriculturii din @=# a 'ntocmit o list( cu plantele care con,in cea mai mare concentrare de antioxidan,i. Pe primele locuri la fructe7 afinele (-%O), c(p)unile )i fragii(19,-O), prunele (1,9O)P la legume7 usturoiul (1/,-O), varza crea,( (1%,%O), spanacul (10,%O).

Alimente valoroase n tratarea -olilor

a Lucerna

eputatul biolog KranE $oeur a descoperit c( frunzele de lucern( con,in opt enzime esen,iale. 2ste o bun( surs( de vitamina 5, care faciliteaz( coagularea. "itamina E, faciliteaz( asimilarea de c(tre organism a calciului. 3ucerna reduce colesterolul )i d(un(torul ?D3, prevenind apari,ia bolilor coronariene )i atacurilor cerebrale. 3ucerna de,ine )i propriet(,i antiacide )i cicatrizante asem(n(toare verzei, fiind recomandat( 'n tratarea ulcerelor gastro+duodenale. ,ten@ieA Cei ce su%erB de lupus sau de boli autoimune7 nu trebuie sB consume lucernB. "ai multe studii au arBtat cB (:canavanina7 un compus ce e2istB Cn lucernB7 poate declan9a un rBspuns autoimunitar din partea organismului7 asemBnBtor lupusului.
a 2igdalele

"igdalele au o concentra@ie mare de aci$i gra9i monesatura@i7 care reduc colesterolul. Con@in7 de asemenea un e2cedent %a@B de ceilal@i membrii ai %amiliei lor deoarece sunt 9i o sursB e2celentB de calciu7 alta decDt produsele lactate8 30 de g repre$intB 10E din 050Ful pentru acest mineral. "igdalele au o concentra@ie marede vitamina 67 un antio2idant puternic.
a 2erele

"erele au un con@inut ridicat de pectinB7 o %ibrB solubilB care reduce colesterolul. Gn plus7 merele regulari$ea$B %lu2ul sangvin7 prevenind o cre9tere sau o scBdere nea9teptatB a nivelului de $a1Br din sDnge.
a Caisele

Con@in betacaroten din abunden@B. ,st%el7 trei caise proaspete de dimensiuni mici con@in 2770 )! de betacaroten7 adicB 50E din 050. 4 canB de caise uscate con@ine aproape tot necesarul $ilnic de betacaroten <este un antio2idant puternic=7 o cantitate substan@ialB de potasiu <men@ine un ec1ilibru al %luidelor Cn organism7 normali$ea$B tensiunea 9i %unc@ionarea inimii= 9i bor <previne osteoporo$a7 CmpiedicDnd re@inerea estrogenului la %emeile a%late dupB menopau$B; estrogenul %acilitea$B absorb@ia calciului= 9i aproape 20E din 050:ul pentru %ier<esen@ial pentru producerea de celule ro9ii=.
a !ananele

4 bananB obi9nuitB con@ine peste 451 mg de potasiu7 un mineral esen@ial pentru o tensiune normalB. *ananele con@in peste 25E din 050:ul pentru vitamina *6 <un agent imunitar puternic= 9i aproape 15E din 050:ul pentru vitamina C <a/utB corpul Cmpotriva in%ec@iilor=.
a$

inele

,u un con@inut ridicat de pectinB7 %ibrB dietarB care reduce colesterolul. 4 canB plinB de a%ine %urni$ea$B aproape o treime din 050:ul pentru vitamina C 9i o cantitate apreciabilB de potasiu. 6le con@in ni9te compu9i7 numi@i antocianoside7 care controlea$B numBrul de scaune <combBtDnd diareea=.
a !roccoli
2a devenit 'n ultima vreme superstarul lumii vegetale, deoarece con,ine mul,i compu)i cu importante caracteristici de lupt( 'mpotriva afec,iunilor. Cercet(torii hormonilor din 6eQ RorE au descoperit c( indolii, compu)i 'nt*lni,i 'n legumele crucifere ar putea reprezenta arme extrem de pre,ioase 'mpotriva cancerului. >ndolii anihileaz( estrogenii care pot activa cre)terea tumorilor 'n celulele sensibile la estrogen, 'n special cele din s*ni.

4 grupB de cercetBtori de la Facultatea de "edicinB a )niversitB@ii Ho1n op>ins a descoperit Cn broccoli un compus numit sul%oran care stimulea$B celulele sB producB en$ime care atacB maladia canceroasB. 4 singurB bucatB de broccoli con@ine aproape /umBtate din 050:ul pentru betacaroten7 de douB ori 050:ul pentru vitamina C7 o cantitate re$onabilB de potasiu7 de calciu7 acid %olic7 seleniu 9i o bunB sursB de %ibrB.
a 1ri7ca

ri9ca are toate avanta/ele grDului integral F are un con@inut ridicat Cn %ibrB7 scB$ut Cn grBsimi 9i calorii. 6ste bogatB Cn lisinB7 un aminoacid care nu este produs de organism 9i care nu este pre$ent Cn toate cerealele. &e pare cB 1ri9ca poate @ine nivelul de gluco$B Cn limite normale7 %iind mult mai e%icientB decDt mul@i carbo1idra@i. Con@ine o cantitate CnsemnatB de calciu.
a /elina

CercetBtorii de la universitatea din C1icago au descoperit Cn @elinB o substan@B numitB 3: butil%talidB care7 la cobai7 reduce tensiunea arterialB prin rela2area mu9c1ilor a%la@i Cn pere@ii vaselor de sDnge. CDnd au primit o do$B de %talidB ec1ivalentB cu cea din 4 @eline7 tensiunea a scB$ut cu 13E7 iar colesterolul cu 7E. Ielina con@ine psoraleni care pot preveni apari@ia psoria$isului.
a Cire7ele

CercetBtorii au descoperit cB cire9ele %ac parte din pu@inele %ructe care con@in un compus puternic numit acid elagic. ,cesta este e2trem de important pentru cB ani1ilea$B e%ectul unor carcinogeni naturali sau sintetici care ar putea produce sc1imbBri 1aotice Cn celule7 trans%ormDndu:le Cn celule canceroase.
a $rdeiul

caiene

Con@ine un produs numit capsaicinB7 care dB acea iu@ime speci%icB. Gng1i@itB capsaicina produce eliberarea endor%inei Cn creier7 care are un e%ect de calmare a durerilor asemenea mor%inei. )n singur ardei con@ine ra@ia $ilnicB de betacaroten 9i aproape de douB ori 050:ul pentru vitamina C. cobaii 1rBni@i cu capsaicinB 9i care aveau o dietB sBracB Cn grBsimi saturate7 au pierdut din greutate iar numBrul de trigliceride a scB$ut. CecetBtorii de la !nstitutul "a2 #lan> au descoperit cB c1ili pot preveni %ormarea c1eagurilor de sDnge7 deoarece mBresc timpul de coagulare a sDngelui. !rvin 5iment7 cercetBtor la )C(, recomandB %olosirea ardeilor pentru a u9ura unele din simptomele rBcelii. 6l a%irmB cB c1ili decongestionea$B 9i men@in cBile respiratorii libere. ,+63I!6A Gn ca$ul 1emoroi$ilor sau a ulcerului consumul de ardei iute este contraindicat.
a Castravetele

Con@ine ni9te compu9i numi@i steroli <cea mai mare concentra@ie se a%lB Cn coa/B= care7 s:a demonstra pe animale7 reduc colesterolul.
a P8p8dia

Frun$ele de pBpBdie sunt o sursB e2celentB de betacaroten 9i vitamina C. Cn plus7 e2istB din ce Cn ce mai multe dove$i cB pBpBdia ar avea un e%ect bene%ic asupra %uunc@ionBrii %icatului.ea are un con@inut mare de lecitinB.
a *sturoiul

)sturoiul este cap de listB pentru cei de la !nstitutul de &tudiere a Cancerului7 care Cl considerB un poten@ial tratament Cmpotriva di%eritelor %orme de cancer. Gn ultimii ani s:au e%ectuat mai bine de 1000 de studii serioase pe usturoi. .in aceste studii s:a tras conclu$ia cB alcina7 un compus CntDlnit Cn usturoiul proaspBt are proprietB@i antibiotice 9i antimicotice. .ialil sul%ida <.,&=este un alt compus gBsit Cn usturoi. Gn studii e%ectuate pe animale s:a demonstrat cB ani1ilea$B e%ectul unor carcinogeni puternici. .,& Cncetine9te metaboli$area de cBtre %icat a nitro$aminei7 un cancerigen natural letal. GmpiedicB cre9terile tumorale. )nii compu9i din usturoi stimulea$B %ormarea gluta@ionului7 un aminoacid care deto2i%icB materialele intruse7 %iind 9i un puternic antio2idant. CercetBtorii au con%irmat %aptul cB usturoiul este bun pentru sistemul cardiovascular. Gn plus usturoiul7 poate scBdea colesterolul. 6ric *loc> a mai descoperit Cn usturoi un compus numit a/oene7 un anticoagulant natural7 care CmpiedicB %ormarea de c1eaguri sanguine.

a &trugurii

,u un e%ect bene%ic asupra sistemului cardiovascular datoritB unui compus pe care Cl con@in numit resveratrol <Cn special strugurii negri=. &trugurele constituie o bunB sursB de acid elagic7 despre care se crede cB este un anticancerigen e2trem de e%icient. Con@in7 de asemenea bor7 un mineral care aduce bene%icii %emeilor a%late Cn perioada de dupB menopau$B sB C9i men@inB un nivel ridicat de estrogen <estrogenul este esen@ial pentru asimilarea calciului=.
a Grape

ruitul

,cest %ruct remarcabil este cel mai bun luptBtor Cmpotriva colesterolului. "embrana care separB %iecare segment Cn parte abundB Cn pectinB7 o %ormB de %ibrB solubilB care pare sB topeascB pur 9i simplu colesterolul. 'rape%ruitul7 ca 9i celelalte citrice7 con@ine limonenB7 un ulei care7 Cn e2perien@ele e%ectuate Cn laborator pe cobai7 a redus Cn mod substan@ial cre9terea tumorilor mamare. Gn plus7 limonena CmpiedicB %ormarea altor tumori. Citricele con@in %lavonoidB7 un antio2idant puternic care CmpiedicB rBspDndirea cancerului. Gn plus7 citricele con@in %enoli care a/utB organismul sB producB substan@e care deto2i%icB cancerigenii7 cum ar %i7 de e2emplu7 nitro$amina. 4 /umBtate de %ruct con@ine 41 mg de vitamina C7 2J3 din 050:ul pentru ne%umBtori. 'rape%ruitul ro9u purpuriu are c1iar ceva Cn plus. 6ste bogat Cntr:o carotenoidB numitB licopenB. ,ceasta previne apari@ia cancerului cervical7 de ve$icB 9i pancreatic.
a +apii

Fac parte din ilustra %amilie a cruci%erelor. Con@in compu9i anticancerigeni precum sul%oranul sau indolii. Gn plus7 o%erB o cantitate impresionantB de betacaroten; o singurB canB de napi con@ine aproape 10 000 )! de vitamina ,7 aproape dublu %a@B de 050. Con@in7 de asemenea7 cantitatea $ilnicB necesarB de vitamina C 9i 6 9i ceva calciu 9i potasiu <a/utB Cn reglarea tensiunii=.
a L8m9ile

,bundB Cn vitamina C7 motiv pentru care sunt bune pentru orice %el de a%ec@iune. &unt bogate Cn %lavonoidB7 un antio2idant puternic. Con@in terpenB7 substan@B care controlea$B producerea de colesterol 9i declan9ea$B o reac@ie Cn lan@ ce bloc1ea$B ac@iunea unor cancerigeni. (BmDile repre$intB o bunB sursB de limonen7 un ulei citric7 care CmpiedicB cre9terea tumorilor canceroase.
a Lintea

0epre$intB o sursB e2traordinarB de %ibrB solubilB 9i insolubilB. ,u un con@inut ridicat de proteine7 scB$ut Cn grBsimi 9i calorii. 4%erB o cantitate repre$entativB de acid %olic 9i una importantB de potasiu7 %ier 9i cupru <CmpiedicB %ormarea c1eagurilor de sDnge=. Con@ine ni9te compu9i numi@i %ita@i7 care se pare cB CmpiedicB apari@ia trans%ormBrilor canceroase la nivelul celulelor.

a Fasolea

cu bobul mare

0epre$intB o bunB sursB de potasiu7 %ier7 vitamine * 9i alte minerale. 6ste un aliment bene%ic pentru diabetici. CercetBtorii de la )niversitate din Kentuc>? au observat cB 250 de g de %asole adBugate la dieta $ilnicB pot reduce pot reduce la diabetici nivelul $a1Brului din sDnge 9i colesterolul.
a Ceapa

Gn $iua de astB$i7 ceapa se a%lB Cn %runtea listei cu alimente studiate de !nstitutul 3a@ional al Cancerului7 datoritB posibilelor proprietB@i anticancerigene. Compo$i@ia cepei este e2trem de comple2B. ,re mai bine de 100 de compu9i pe ba$B de sul%7 o structurB e2trem de complicatB 9i e2oticB. 6ste bogatB Cn %lavonoide7 inclusiv cuercitina7 substan@B care poate ani1ila e%ectul unor cancerigeni puternici. ,ceastB substan@B in%luen@ea$B divi$area celulelor sensibile la estrogen7 tipul de celule care sunt cel mai des implicate Cn cancerul de sDn. Ceapa con@ine un compus pe ba$B de sul% care poate Cmpiedica derularea lan@ului de evenimente care duc la apari@ia astmei 9i a reac@iilor in%lamatorii. &e pare cB ceapa are un e%ect bene%ic 9i asupra colesterolului.
a P8trunjelul

10 tulpini@e de pBtrun/el con@in 10E din 050:ul de betacaroten 9i 15E din cel de vitamina C. pBtrun/elul con@ine substan@e valoroase 7 cu proprietB@i anticancerigene8
L poliacetilena

F CmpiedicB sinteti$area prostglandinei7 substan@B care %acilitea$B apari@ia

cancerului;
L cumarina

F CmpiedicB %ormarea c1eagurilor de sDnge; est posibil sB aibe cantitB@i anticancerigene; F unele ac@ionea$B aca antio2idan@i7 altele neutrali$ea$B acei 1ormoni care pot ini@ia cre9terile tumorale; F un antio2idant cu proprietB@i anticancerigene7 care reduce colesterolul.

L %lavonoidele

L monoterpena a Gogo7arii

0epre$intB una dintre cele mai bune surse de vitamina C <portocalele nu se apropie nici pe departe de aceste procente=. )n singur gogo9ar con@ine 150E din 050:ul pentru ne%umBtori 9i 420 )! de betacaroten7 mai mult de 80Edin 050:ul pentru aceastB vitaminB. 6ste unul dintre pu@inele alimente care con@in licopenB7 o carotenoidB7 care poate preveni apari@ia di%eritelor %orme de cancer.
a Dovleacul

0epre$intB o sursB e2celentB de betacaroten7 de vitamine 9i minerale. 4 /umBtate de canB con@ine 25E din 050:ul de betacaroten7 10E din cel de vitamina C 9i o cantitate apreciabilB de

potasiu. )leiul din semin@e de dovleac repre$intB o sursB e2celentB de $inc 9i aci$i gra9i nesatura@i7 care pot %i %olosite Cn tratarea prostatei.
a &panacul

6ste bogat Cn betacaroten F o canB de spanac con@ine 3690 )!7 apro2imativ 70E din 050. 0epre$intB o sursB bunB de vitamina *67 acid %olic7 %ier 9i potasiu. 4%erB mai mult de 10E din 050:ul de ribo%lavinB7 vitamina C7 calciu 9i magne$iu.
a To

,re multe proteine7 pu@ine calorii 9i nici un pic de colesterol. 6ste bogat 9i Cn calciu. +o%u are o concentra@ie mare de i$o%lavoni7 compu9i care sunt %itoestrogeni7 adicB substan@e asemBnBtoare cu estrogenii7 care au acela9i e%ect ca 9i estrogenii <eliminB multe dintre simptomele neplBcute ale menopau$ei=. .ar spre deosebire de estrogenii sintetici7 %itoestrogenii nu mBresc 9ansele de CmbolnBvire de cancer7 ci dimpotrivB. .e curDnd7 Cn urina celor care multB soia s:a gBsit un produs numit genisten. ,cesta CmpiedicB apari@ia de noi capilare7 care ar aprovi$iona cu sDnge tumorile7 lipsindu:le ast%el de substan@e nutritive. ,st%el7 genistenul poate Cmpiedica de$voltarea tumorilor canceroase.
a %o7iile

0o9iile %ac parte din pu@inele %ructe 9i legume cu un con@inut ridicat dintr:un carotenoid numit licopen. &tudii recente au demonstrat cB cei care au un nivel mare de licopen Cn sDnge pre$intB un risc mult mai mic de CmbolnBvire de cancer cervical7 de ve$icB sau pancreas. 0o9iile repre$intB o sursB e2celentB de vitamina C.
a T8r9:ele

de gr9u

,u un con@inut ridicat de %ibrB insolubilB care asigurB o bunB %unc@ionare a intestinelor. Gn %elul acesta sunt utile Cn combaterea cancerului de colon. .e curDnd7 cercetBtorii &pitalului 3eM Nor>7 Centrul "edical Cornell7 au Cntreprins un studiu pe 58 de oameni cu polipi precancero9i7 o a%ec@iune care %ace ca riscul de CmbolnBvire de cancer de colon sau rectal sB %ie %oarte mare. HumBtate dintre ace9tia au primit o dietB %oarte bogatB Cn tBrD@e de grDu7 ceilal@i F una compusB din cereale cu con@inut scB$ut de %ibrB. #atru ani mai tDr$iu7 cercetBtorii aveau ve9ti bune pentru cei din primul grup; Cn cele mai multe ca$uri7 polipii scB$userB Cn dimensiuni 9i ca numBr. .in pBcate7 polipii au rBmas la %el7 sau c1iar au crescut7 la cei din al doilea grup. +BrD@ele de grDu ar putea %i e2trem de %olositoare 9i Cn ca$ul cancerului de sDn. "ulte studii au arBtat cB %emeile care su%ereau de aceastB a%ec@iune aveau un nivel ridicat dintr:un anumit tip de estrogen Cn sDnge. Gntr:un studiu recent spri/init de Funda@ia ,mericanB pentru &BnBtate7 %emeile care au consumat mai multe tBrD@e de grDu7 au pre$entat o scBdere importantB a estronului 9i estradiolului7 douB tipuri de estrogen. +BrD@ele de grDu repre$intB 9i o bunB sursB de vitamina * 9i cDteva tipuri de proteine.
a Germenii

de gr9u

3 linguri o%erB 379 g de %ibrB dietarB7 de douB ori mai mult decDt o %elie de pDine integralB. &unt o bunB sursB de vitamina 6 9i * <acid %olic7 niacinB7 tiaminB= 9i de seleniu. "ai o%erB o cantitate re$onabilB de $inc7 %os%or 9i magne$iu. )n studiu recent demonstrea$B cB cei care au nivel ridicat de lipide Cn sDnge7 C9i pot reduce sim@itor colesterolul dacB mBnDncB Cntre 20 9i 30 de grame de germeni de grDu cru$i pe $i.
a Dovleceii

&unt boga@i Cn betacaroten <mai mult de 150E din 050=. )n studiu de 12 ani e%ectuat pe asistentele medicale de la )niversitatea de la arvard7 a demonstrat cB %emeile care mBnDncB mai multe %ructe 9i legume bogate Cn betacaroten au un risc de 39E mai mic de a %ace cataractB decDt celelalte. ,u 9i o cantitate re$onabilB de potasiu. )n alt argument Cn %avoarea dovleceilor ar %i cB ace9tia con@in mai mult de o treime din 500:ul pentru vitamina C.
a )nul

&emin@ele de in repre$intB una dintre cele mai bune surse de linani <care se mai CntDlnesc Cn cereale precum tBrD@ele7 1ri9ca sau porumbul= 9i aci$i gra9i polinesatura@i omega:3. (inanii ani1ilea$B e%ectul unor estrogeni puternici care pot ini@ia cre9terea tumorilor canceroase7 mai ales Cn sDni 9i Cn sistemul reproducBtor. !nul o%erB o dublB protec@ie Cmpotriva cancerului. ,ci$ii gra9i omega:3 bloc1ea$B ac@iunea unor substan@e care pot ini@ia cancerul8 prostglandinele. Gn plus7 ace9tia pot preveni apari@ia bolilor de inimB mic9orDnd nivelul de colesterol 9i trigliceride. Fiind un diluant natural al sDngelui7 aci$ii gra9i omega:3 pot Cmpiedica %ormarea c1eagurilor de sDnge7 care ar spori 9ansele de apari@ie ale unui atac de inimB sau cord. "ai previn 9i bolile in%lamatorii precum psoria$isul7 artrita 9i lupusul.
a )arba

gras8

Con@ine mai mul@i aci$i gra9i omega:3 decDt orice plantB studiatB pDnB acum 9i abundB Cn vitamine. ,tDt aci$ii gra9i omega:3 cDt 9i vitamina e pot prote/a Cmpotriva bolilor de inimB 9i a celor in%lamatorii.