Proces Tehnologic Cadru

Proces tehnologic cadru :MONTAJ CORP NAVA
1. Logigrama procesului
1.1 OBIECTUL PROCESULUI TEHNOLOGIC CADRU
Obiectul prezentului proces este obtinerea de corpuri de nava apte de lansare

si plutire prin montarea de sectii de volum , piese de completare , fise de
modificare si structuri speciale,
Procesul tehnologic se desfasoara pe 3 schimburi , 5 zile pe saptamana si

regim de ore suplimentare sambata.
1.2 Definitii:
Corpul de nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, avand

forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita
navigatia si utilizarea in siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit
oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru
activitate portuara avand un mijloc propiu de propulsie sau fiind remorcat de
alta nava.
Sectie de volum este ansamblu si parte componenta a corpului de nava

compus din osatura simpla, osatura compusa, panouri plane si/ sau curbe si
elemnte de completare (guseie , bracheti)
Sectiile de volum pot fi clasate ca :
- sectii de volum de pupa;

- sectii de volum de centru;
- sectii de volum de prova;
- sectii de volum de suprastructura.
Piese de completare sunt elemente de structura care se monteaza pe zona

cuplarilor dintre sectiile de volum.
Fisa de modificare este un document emis de departamentul tehnic in

vederea modificarii anumitor zone a corpului de nava .
Tipurile de fise de modificare sunt:
AM derogari, clasificari de materiale,

AT motive tehnilogice;
CL cerinte societate de clasificare;
PEA erori de proiectare armare;
PEC erori de proiectare corp;
PES erori de proiectare subcontractor;
RA erori de fabricatie armare;
RC erori de fabricatie corp;
RS erori de fabricatie subcontractor;
BF cerinta beneficiar.
Structuri specifice sunt stucturi si parti componente a corpurilor de nava

prin care se completeaza anumite zone cu utilizare si destinatie speciala .
Structurile speciale pot fi :
potamenti motoare principale;

postamenti disel generatoare;
postamenti propulsoare azimuthale;
postamenti electromotoare ;
tuburi etambreie;
head box;
cai rulare macara puntea A;
cai rulare rov moonpooll;
cai rulare punte principala ( skiding, ASFA);
amenajare punte principala;
dopuri de fund;
stut valvula HPR;
tancuri de ciment;
chila de ruliu.
1.3 Delimitare proces
Intrare proces:
sectii de volum;
piese completare;
structuri speciale;
structuri fise de modificare.
Iesire proces :
corp de nava
2.Capabilitate tehnologica proces
HALA MONTAJ
lungimea unei travee in zona acoperita de macarale: 152,4 m;

lungime sinelor pe o travee: 154 m;
latimea maxima a unei nave sau blocsectii: 24,5 m;
inaltimea maxima a unei nave asezata pe trenul de carucioare: 25,5
m;
capacitate maxima de ridicare sectii de volum ( distanta minima intre
ocheti minim 10 m):125 T
CALA DE 15000tdw ( fila 5, 6)
se pot monta nave cu lungimea de 160 m si latimea de 25,5 m;

greutatea maxima a navei saturate : 6.500 tone;
capacitate maxima de ridicare sectii de volum cu deschidere brat
macara 25 m : 100 T
CALA DE REPARATII NAVE ( fila 3, 4)
se pot monta nave cu lungimea de pana la 160 m si asambla blocuri

latimea de pana la 23 m
CALA DE NAVE MICI
Sarcina pe metru liniar de sine este de numai 20 t/m (se executa

premontaje de suprastructura)
MIJLOACE DE TRANSPORT
transportor autopropulsat cu actionare hidraulica de 120t
dimensiuni platforma de transport L

= 14m , l= 5m
inaltimea fata de
sol h = 2,3m
h = 2,3m

= 17 , l = 6,1m
inaltimea fata de
sol h= 2,7m

= 12,3, l = 5m
inaltimea fata de
sol h= 2m
In cradul procesului de montaj corp nava sectia Montaj are capacitate de a

prelucra lunar 2400 tone.
3. Documentatie tehnica suport
In cadrul procesului tehnologic Montaj corp nava se utilizeaza urmatoarea

documentatie tehnica suport:
documentatie de executie;
fise de modificare;
fise de masuratori blocuri ;
plan inspectii si testari;
fisa amplasare ocheti
strategia de fabricatie specifica fiecarui corp de nava;
instructiuni tehnologice specifice;
plan pentru tren de carucioare.
MC 4. Descrierea secventelor de lucru
MC 4.1 Aprovizionarea procesului
Documentatia suport in baza careia se executa activitatea de

aprovizionarea procesului:
fisa de amplasare ocheti ;

documentatie de executie a sectiilor de volum si a structurilor
specifice;
fise de modificare .
Procesul tehnologic MONTAJ CORP NAVA este aprovizionat cu :
A. sectii de volum;
B. piese completare montaj, fise de modificare, structuri specifice
Echipamentele de lucru folosite la activitatea de aprovizionare proces sunt

urmatoarele:
transportor autopropulsat cu actionare hidraulica tip SCHEUERLE si

KAMAG;
platforme metalice structurale cu picioare de asezare (latime 5,5 m;

lungime16m; inaltime ~2 m; sarcina de incarcare 100 tone );
suporti metalici independenti (inaltime 1,2 m ; suprafate de contact

0,6x1 m; sarcina de incarcare 25 tone);
macara portic cu brat mobil de 50/25 TF,
skyworker;
sufe metalice;
dispozitiv de ridicare cu patru brate portante ;
chei de tachelaj;
funie pentru ghidare;
gat ;
paleti;
cupe;
truse de autogen GCE;
sursa de sudura master 2200.

TRANSPORTOR SCHEUERLE
Platforma MPEK 190.6.2 are o lungime totala de 12.3 m si o latime de 5 m,

functionand la o
temperatura minima de -20 C si maxima de +40C, greutatea totala

maxima permisa pentru transportul sectiilor este de 228t, la 10kmh
greutatea este de 206.4 tone iar la viteza de 15kmh greutatea maxima este
de 178.2 tone.
TRANSPORTOR KAMAG
Platforma Kamag are o lungime de 17 m si o latime de 6,1m iar greutatea
este de 67t.
Greutatea maxima permisa pentru transportul sectiilor este de 285tone,

viteza maxima fara
sarcina este de 12kmh.
PLATFORMA METALICA CU PICIOARE DE ASEZARE

MACARA PORTIC CU BRAT MOBIL 50/25 TF
CHEIE DE TACHELAJ
Dispozitiv de prins tabla TPS

Dispozitiv de ridicare cu patru brate portante
A. Aprovizionarea cu sectii de volum
Pentru ca sectia de volum sa fie aprovizionata in cadrul procesul de MONTAJ

CORP NAVAtrebuie sa fie predata catre registrul de clasa si inspectorului din
partea beneficiarului din punct de vedere dimensional, structural si a
pregatiri suprafetelor ( reparatii otel).Prosesul de aprovizionare cu sectii de
volum urmeaza schema de mai jos.
Transportul si intorcerea sectiilor de volum e realizat de o echipa
formata din 6 muncitori coordonati de un sef de echipa, calificati in meseria
de lacatus constructii nave si autorizati ca legatori de sarcina.
Sectiile de volum executate in pozitie normala sunt transportate in zona

de executie a
blocului de nava iar cele executate in pozitie rasturnata necesita operatia de

intoarcere.
Intoarcerea sectiilor de volum se face in zone speecial amenajate si in baza

unei fise de de amplasare ocheti , document realizat si asigurat de serviciul
suport productie . Toate operatiile de manipulare, manevrare si transport se
executa numai in prezenta conducatorului de formatie ( sef echipa si/sau
maistru autorizat RSVTI)care este instruit si apt sa coordoneze astfel de
activitati, indiferent de utilajele folosite si de locul de efectuare al lucrarilor .
Pentru buna desfasurare a manevrelor de intoarcere sectii de volum
personalul executant trebuie sa cunoasca si sa respecte urmatoarele:
greutatea teoretica a sectiei care se transporta sau intoarce;
schema de amplasare a ochetilor si schema de legare si amplasare

centru de greutate;
conditiile de mediu in care pot fi executate fara riscuri operatiile de
transport si intoarcere;
rezultatul controlului US a tablei din zona de amplasare a ocherilor .
sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de

verificare a dispozitivelor de legare si a dispozitivelor de prindere;
sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare, pentru a putea indica in

orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza sa le execute
;
sa foloseasca mijloacele de legare corespunzotoare greutatii sectiei de

volum;
sa execute corect legarea sarcinii, fara incrucisarea cablurilor la

introducerea acestora in carlig;
sa se asigure ca sarcina este echilibrata , iar cablurile de legare sunt

intinse si asezate uniform, sa nu fie in contact cu muchii ascutite si
fara a fi expuse rasucirii;
la carligele duble sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o

repartizeze in mod egal;
inainte de efectuarea manevrei de intoarcere sa efectueze o ridicare

de incercare pana la inaltimea de cca. 100 mm de la sol pentru ca
mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice
echilibrarea sarcinii;
sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata , iar cand sarcina e

transpotata deasupra locurilor de productie sa indeparteze toate
persoanele la o distanta corespunzatoare ;
sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata

si plasata corect ; sa nu dezlege sarcina inainte de a fi bine ancorata ;
Intoarcere unei sectii se poate realiza in doua moduri si anume :
A 1 .intoarcere sectii cu sprijin pe sol .
A 2. intoarcere sectii in aer fara spijin pe sol :
A 1 .Intoarcere sectii cu sprijin pe sol .

Intoarcerea sectiilor cu sprijin pe sol se efectueaza atunci cand
sarcina de lucru depaseste greutatetea de 50 tone, si se realizeaza cu
doua macarale cu sarcina nominala de lucru de 50 tone. Pentru ca
manevrele de intorcere sectii cu sprijin pe sol sa se desfosare in conditii
normale fara a pune in pericol integritatea sectiei, a macaralelor si a
personlaului executatnt trebuiesc respectate urmatoarele reguli.
Regula 1
Cand legatura de la macaraua 2 se gaseste pe verticala punctului de rotire,

sarcina in aceasta macara trebuie sa fie ~ 0.centrul de greutate trebuie sa
fie obligatoriu in cadranul I. Dupa ce se face trecerea cu legatura in cadranul
II, dar fara ca centrul de greutate sa treaca si el in cadranul II, se poate
incarca si macaraua 2.
Regula 2
In pozitia de echilibru indiferent ( centru de greutate pe verticala punctului

de rotire ) bratul macaralei 1 trebuie sa fie mai mic decat bratul macaralei 2,
eliminanduse pericolul supraincarcarii macaralei 2 de catre macaraua 1.
In figura 2.1 macaragiul forteaza rotirea prin cresterea fortei F1, aceasta
manevra conducand la cresterea fortei in macaraua 2. Acest lucru e pozitiv
deoarece la trecerea imediata a centrului de greutate in cadranul II ,
macaraua 2 trebuie sa preia si momentul fortei de greutate. Daca macaraua
2 nu ar avea suficienta rezerva de sarcina , forta F2 va depasi capacitatea
nominala de lucru a macaralei.Obligatoriu aceasta trecere a centrului de
greutate din cadranul I in cadranul II trebuie facuta cu viteza minima, pentru
ca incarcarea macaralei 2 sa nu se faca brusc.
Regula 3
In figura 3 situatie similara cu aceea din figura 1, dar in oglinda .Situatia nu

este periculoasa atata timp cat se pastreaza in continuare miscarea de rotire
in sens trigonometric ( invers acelor de ceasornic).Situatia devine
periculoasa daca in acel moment se face manevra gresita de rotire in sens
inverssituatie in care macaraua 1 trebuie descarcata imediat la sarcina 0.
Regula 4
Cu cat ochetul de la macarua 1 este mai aproape de orizontala centrului de

greutate , cu atat si macaraua 1 ajuta la franarea acestuia in etapa de
coborare a sectiei de volum.
Regula 5
Utilizarea obligatorie a rostogolitorilor ovali.
A 2. Intoarcere sectii in aer fara spijin pe sol
Intoarcerea sectiilor in aer fara sprijin pe sol se realizeaza atunci cand

sarcina maxima de lucru nu depaseste 50 tone si se realizeaza cu doua
macarale a caror sarcina nominala de lucru e de 50 tone.Manevrele se
realizeaza intotdeauna in prezenta unui autorizat RSVTI care verifica si
supravegheaza procesul de intoarcere.
Fazele procesului de intoarcere sectii in aer fara sprijin pe sol sunt:

Sectia se afla in pozitie rasturnata, se agata cu macaraua 1 de ochetul 1 si
cu macaraua 2 de ochetul 2, urmand a fi ridicata la o inaltime
corespunzotoare efecturii manevrei de intoarcere fara a exista pericolul de a
atinge solul.
Sectia se afla in pozitie intermediara de intoarcere, manevra efectuandu-se
prin ridicarea sarcinicu macaraua 1 si coborarea sarcini cu macaraua 2 pana
in momentul cand macarua 1 va prelua toata greutatea sectiei .
Macaraua 2 e dezlegata de la ochetul 2 si va fi legata la ochetul 1 pentru a
se continua manevra de intoarcere .
Sectia se afla in pozitie normala si urmeaza a fi pozitionata pe platmorma

metelica cu piciore de asezare, asigurat si transpotata in zona de exetie boc
de nava.
B . Aprovizionarea cu piese completare montaj, fise de modificare si

structuri specifice
MC 2.Centrat Sectii de volum in cadrul blocului:
Centrajul la sectia montaj se executa de catre 2 formatii ce sunt de

obicei repartizate pe blocuri si nave.Fiecare formatie de centratori are in
componenta sa muncitori specializati pentru acest tip de operatiune, adica
legatori de sarcina si lacatusi constructii nave. Pe scurt operatiunea de
centraj presupune urmatoarele etape: trasat planul diametral al navei pe sol,
trasat descarcarea sectiei (in cazul sectiilor ce cad pe alta sectie), ridicat
sectia de volum, pozitionat, asigurat, eliberat macaraua, verificat planeitate,
masurat inaltimea de constructie de la linia de baza, trasat plusul de
montaj, taiat plusul, sanfrenat, realizat noduri tipice, reverificat planeitate si
cote de inaltime.La centrarea sectiilor de volum sunt folosite urmatoarele
echipamente de lucru: pod rulant 50/12.5 TF;pod rulant 75/12.5 TF;
echipament de sudura MASTER 2200; presa hidraulica YS 10/100; tirant
mecanic HOLMATRO 25 T; nivela optica C330 SOKIA; nivela optica NA 730;
cric mecanic PC 25T.
Plusul se taie semi automat si manual dupa trasaj, mai nou utilizandu-se
elemente ajutatoare (vergele magnetice, cutite adaptate cu carucioare)
pentru a contracara imperfectiunile ce pot aparea datorita mainii de lucru.
Dupa centrarea unei sectii se completeaza fisa de masuratori a sectiei ce

este prezentata CTC-ului. La finalizarea cuplarilor se preda dimensional
blocul, respectiv nava dupa cuplarea blocurilor prin completarea unei fise de
masuratori.
Aparitia asamblarilor sudate in constructia corpului navei a permis

posibilitatea asamblarii preliminare si in sectii, modificandu-se succesiunea
lucrarilor pe cala. Astfel creste calitatea produselor, productivitatea muncii, se
reduce ciclul de fabricatie, scade costul de productie.
Lucrarile de asamblare depind in mare masura de metoda care se alege

pentru formarea corpului navei pe cala.
Inainte de a se incepe montarea corpului de nava, cala trebuie pregatita.
CENTRAREA UNEI SECTII DE VOLUM INDIFERENT DEPOZITIA PE

NAVA,FORMA,DIMENSIUNI,GREUTATE INCUMBA URMATOARELE OPERATII :
- Trasarea liniei planului diametral - Pregatirea

prelucrarilor specifice pentru prinderea in puncte de sudura
- Trasarea sectiunii maestre
- Trasarea catorva linii teoretice ale coastelor
- Trasarea liniei de baza pentru control LB
- Taiat plusul de material de pe sectiile din cuplare
MC2.1.Trasarea planului diametral. Trasarea PD se executa pentru

fiecare nava care se monteaza pe cala de constructie, functie de planul de
amplasare pe cala a navei. La extremitati, se aseaza doua placi metalice,
conform desenului de mai jos, marcandu-se jumatatea lor.
Pe caile de lansare 4 se aseaza cadrele metalice 1 si 3 pe care se
materializeaza PD si prin care intindem o struna. De la aceasta struna,
coboram firul cu plumb in dreptul fiecarei sine de pe cala si punctam si marcam
linia planului diametral (PD) pe cala.
MC2.2.Trasarea liniei de baza pentru control LB.
Pentru verificarea lucrarilor, in timpul constructiei navei, cala trebuie

prevazuta cu o linie dreapta in spatiu.
De obicei, LB pentru control se aseaza lateral PD la 700-1000 mm si la o

inaltime de 400-1200 mm fata de cala.
Daca pe cala se construiesc simultan cateva blocuri de nava, se traseaza o

singura linie de control, comuna, a carei amplasare depinde de conditiile in
care se fac verificarile. Trasarea liniei de baza pentru control se executa prin
metoda razei de lumina. In prezent, tot mai raspandita este o metoda optica
cu un aparat numit teodolit sau cu laserul.
MC2.3.CENTRAREA SECTIILOR DE FUND
Formarea corpului navei pe cala incepe prin montarea sectiilor de fund.

Sectiile de fund care au si DF necesita un montaj mai complicat pe cala,
deoarece marele numar de elemente de imbinare asezate pe plane diferite
ingreuneaza lucrarile de verificare si maresc foarte mult volumul de lucrari.
In toate sectiile de fund, se lasa adaosuri de prelucrare la montaj la una

din marginile de imbinare, conform schemei de asamblare a sectiilor pe cala.
In cazul cand pe latime fundul navei este construit din doua sectii,
marginile de imbinare ale sectiei care cuprinde PD, se prelucreaza la
dimensiunile finite din atelier, pentru a se putea verifica pozitia corecta a
sectiilor de fund pe cala.
Pe tablele fundului si a DF se traseaza linia PD si liniile teoretice ale

varangelor. Pe cala, sectiile de fund se monteaza pe pontili metalici.
Trenurile de carucioare sunt introduse in hala montaj sau pe filele de afara

de catre sectia doc, iar sectia montaj monteaza pontili si flanse conform
planului de pontilat (pontilii sunt din teava de app. 273 mm cu grosimea de
12 mm). In cazul blocurilor de extremitate (bloc pupa sau prova) se mai
construieste un cadru din teava (stend) ce are rolul de a prelua zonele cu
structura deosebita. In functie de ordinea de cuplarea a blocurilor, la
centrajul final celelalte blocuri sunt construite mai sus fata de blocurile
precedente pentru a fi posibil centrajul final.
MC2.4.MONTAREA PERETILOR TRANSVERSALI SI
LONGITUDINALI:
Peretii transversali si longitudinali se aduc pe cala dupa ce s-au asamblat

si sudat sectiile de fund ale raionului respectiv. In general, peretii se trimit pe
cala trasati si executati la dimensiunile finite.
Atunci cand peretii sunt prevazuti cu adaosuri de prelucrare, acestea se

lasa astfel:
- Pe marginile inferioare, la peretii transversali
- Pe marginile inferioare si pe una din marginile laterale la peretii

longitudinali.
Pentru verificarea pe inaltime a peretilor, in atelierul de preasamblare se
traseaza pe ei linii de control. Pe peretii transversali se traseaza in plus si linia
planului diametral PD.
Peretii se aseaza peste liniile trasate pe sectiile de fund respective. Pentru

a se preintampina deplasarea peretelui, de o parte si de alta a liniei trasate se
sudeaza platbandele de limitare. La partea superioara, peretii se fixeaza prin
tiranti sau prin proptele. Pozitia peretelui transversal se verifica prin:
- Suprapunerea marginii inferioare peste linia teoretica a varangei
- Suprapunerea liniei PD trasata pe perete peste acea trasata pe sectia

de fund exemplificata in desenul de mai jos
- Masurarea distantei h dintre planul de baza si linia de control de pe

perete si confruntarea cu datele din desenul de montaj.
- Suprapunerea liniilor de control trasate pe peretele transversal peste

cele trasate pe peretele longitudinal, cu ajutorul nivelei optice
Dupa verificarea, trasarea si taierea adaosurilor de prelucrare, peretii

transversali se monteaza definitiv, in vederea sudarii.
Datorita noilor tehnologii, majoritatea sudurilor se executa in regim

automat si semiautomat, cea manuala folosindu-se numai la prinderea
structurilor in puncte de sudura si la sudarea elementelor greu accesibile, in
spatii inchise.
MC2.5.MONTAREA SECTIILOR DE BORDAJ
Dupa ce s-au asamblat si sudat sectiile de fund, peretii longitudinali si cei

transversali ai raionului respectiv, se monteaza sectiile de bordaj.
Acestea sosesc pe cala cu adaos de prelucrare pe cusatura longitudinala

si pe una din cusaturile transversale, de regula indreptate spre cuplul maestru.
Pe suprafata sa exterioara, bordul are trasate liniile teoretice ale coastelor

extreme si centrala, ca in desenul alaturat, liniile puntii si linia de control.
Sectiile de bord se fixeaza prin tiranti.
Osatura transversala a bordajului se prinde pe marginea DF, iar asezarea

corecta a sectiilor de bordaj se verifica astfel:
- in lungime, prin suprapunerea liniei teoretice a coastei mediene cu linia

teoretica a varangei mediene, trasata pe linia de fund
- in latime, prin verificarea distantei dintre muchia inferioara a sectiei de
bordaj si PD, unde pozitia marginii se verifica cu firul de Pb
- in inaltime, prin verificarea distantei h, masurata de la linia fundului

pana la linia de control 1.
Dupa trasarea si taierea adaosurilor, sectiile se monteaza definitiv si se

asambleaza pentru sudare.
MC2.6.MONTAREA SECTIILOR DE PUNTE:

In latime, puntea poate fi compusa din una, doua sau trei sectii care se
monteaza separat pe cala. In functie de numarul acestor sectii, se determina
adaosul de prelucrare pentru cusaturile transversale si longitudinale.
Cand puntea este formata dintr-o singura sectie pe latime, se lasa adaos
numai la una din marginile transversale, in cazul a doua sectii se lasa adaos
pe muchiile transversale ale fiecarei sectii, precum si pe marginea
longitudinala a uneia dintre sectii. Cand puntea este formata dintr-o singura
sectie pe latime, se lasa adaos numai la una din marginile transversale, in
cazul a doua sectii se lasa adaos pe muchiile transversale ale fiecarei sectii,
precum si pe marginea longitudinala a uneia dintre sectii. Cand puntea este
formata din trei sectii, muchiile longitudinale ale sectiei din mijloc se
prelucreaza la dimensiunile finite, iar adaos se lasa la una din sectiile laterale.
Pe sectiile de punte sosite pe cala se gasesc trasate PD si liniile teoretice

ale traversei mediane si ale traverselor extreme.
Sectiile de punte se sustin prin pontili pentru corecta amplasare pe

inaltime, si care pot avea uneori si dispozitive pentru reglare pe inaltime.
In locul de imbinare a bordajului cu puntea, pe bordaj se sudeaza placute

pe care se sprijina puntea, fixand astfel pozitia acesteia in inaltime.
Daca puntea are o singura sectie pe latime, pozitia ei se verifica astfel:
A. pe lungime, prin verificarea coincidentei liniilor teoretice ale traverselor

trasate pe punte cu cele ale coastelor trasate pe bordaj
B. pe latime, prin verificarea concordantei PD de pe punte cu PD de pe

puntea inferioara
C. pe inaltime, prin verificarea corespondentei marginilor puntii cu liniile

teoretice ale puntii trasate pe bordaj la cornierele de sprijin.
In cazul cand puntea este formata din doua sectii pe latime, montajul se
verifica in mod analog, iar cand este format din trei sectii se verifica mai intai
sectiile de margine pe lungime si inaltime, iar pe latime se verifica fata de PD
sau fata de liniile paralele in PD, trasate pe puntile inferioare.
Sectia de mijloc se verifica in lungime cu ajutorul liniei teoretice a traversei,

care trebuie sa corespunda pe toate trei sectii ale puntii. Dupa trasarea si taierea
adaosurilor, sectiile se monteaza definitiv si se asambleaza pentru sudare. Imbinarile transversale
se prind in puncte de sudura, iar cele longitudinale prin piepteni. Inainte de sudare, se monteaza
pontilii si se prind de peretii transversali de punte.
Blocurile finalizate nu trebuiesc sa aiba o inaltime mai mare de 18m
deoarece nu poate fi introdus in hala de sablare vopsire.
Dupa finalizarea centrajului si completarea fiselor masuratori la CTC se intra

la prins
cuplarea
MC2.7.Tipuri de prelucrari pentru sudura
1. Cap la cap pe suport ceramic:
WPS:
C1 PA
C2 PC
C3 PF
2. Cap la cap pe suport metalic:
WPS:
C 05M Toate pozitiile, fara PF
3. Cap la cap cu prelucrare in X:
Tg = 17.5 70
WPS:
B 05G Toate pozitiile, fara PF

4. Colt fara
prelucrare:
Colt cu prelucrare in V:
WPS:
F1 PB
F3 PF
F4 - PD
5. Colt cu prelucrare in 1/2V:
WPS:
TC 01 PA
TC 02 PF
TC 03 PC, PD
MC 3.Montajul sectiilor de volum prin prindere in puncte de sudura:
Sectia montaj are un total de 7 formatii de lacatusi ce lucreaza cu precadere

la cuplari inelare , longitudinale si intre blocuri.Echipele de lucru sunt
compuse de obicei din 2 lacatusi navali. Dupa asigurarea cuplarii cu schela si
utilitati se intra la prins.
Inainte de inceperea prinderii sectiilor in puncte de sudura maistrul sau

seful de echipa repartizat pe aceasta lucrare verifica daca toate conditiile
necesare startarii sunt indeplinite.Adica schela este facuta corespunzator cu
marcajul facut de catre schelari Schela buna de lucru , daca sunt
distribuitoare de oxigen si acetilena in stare buna de fuctionare.Daca spatiile
inchise sunt marcate corespunzator , cu avertismentul Atentie spatiu inchis
si daca sunt ventilate corespunzator.
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite se poate starta prinderea sectiilor
de volum.In prima faza ce va poliza corespunzator sanfrenul de toate
brocurile de sudura pentru ca atunci cand se va starta sudura sa nu apara
imperfectiuni ale cordonului de sudura.Prinderea sectiilor se face cu oameni
specializati cu functia de lacatus constructii nave.
Pentru prinderea sectiilor de volum in punste de sudura se vor folosi

uramatoarele echipamente de lucru:
echipament de sudura MASTER

2200;
echipament de sudura MASTER 3500;
echipament de sudura MINARC 150;
polizor pneumatic GTG 40;
polizor pneumatic LSS53;
polizor pneumatic LSV 27;
polizor pneumatic unghiular LSV 28;
polizor electric fein MSH 636 1;
polizor electric BOSCH GSV8 115;
masina de insurubat BOSCH GDS 18 E;
masina de prins bolturi KOCO SK14 400V ;
masina de prins bolturi ELOTOP 1702;
pistol de impuscat bolturi;
truse de autogen GCE ;
ciocane;
clesti sudura;
Rulete;
calibre si sabloane pentru verificat unghiuri;
fir cu plumb;
pieptani de aluminiu;
electrod superbaz 2.5 mm;
electrod supertit 2.5 mm;
electrov OVERCOR 2.5mm;
bolturi M 16 pentru masina de impuscat bolturi;

bolturi M16 pentru masina de impuscat bolturi;
piulite M16 ptr.masina de impuscat bolturi;
pene metalice;
creta;
ac trasat;
markere;
rulete ;
Prinderea se face cu ajutorul pieptinilor de aluminiu sau in zonele ce prezinta

dezaxari majore iar grosimea tablei trece de 15 mm se folosesc pieptini
ajutatori de metal din recuperari. Avantajul folosirii pieptinilor de aluminiu
apare la predarea tehnica finala unde se polizeaza cu app. 40 % fata de un
pieptan de metal. Dezavantajul apare in zona de gurna si zonele dezaxate
unde nu se pot folosii datorita rezistentei limitate a bolturilor de prindere.
Pentru prinderea in puncte de sudura se vor urma urmatorii pasi:
- studierea planurilor de executie a sectiilor aferente si scoaterea

pieselor de completare
- prins in puncte de sudura peretii longitudinali si transvesali.
- polizat sanfrenul.
- prins peretele dublului bord si bordaj plus osatura aferenta acestora.
- verificat osatura daca este pe descarcare cu elementele de osatura

de pe sectia inferioara.
- montajul pieselor de completare.

- prins in puncte de sudura zona dublu fundului si a fundului.
- prins osatura in zona dublu fundului.
- prins bordaj exterior si a dublu bordului.
- prins puntea principala .
- prins osatura sub puntea principala.

MC 3.1.Prinderea pieptenilor
Amorsarea se face pe piepten. Se respecta un regim de sudare care sa nu

produca arsuri marginale sau cratere pe tabla.
Electrodul se inclina astfel incatsudura sa topeasca mai mult tabla corpului

decat pieptenul;
La desprinderea
pieptenului, sudura
va ramane pe tabla
corpului. Se evita
astfel ciupiturile ce
trebuie incarcate cu
sudura si polizate.
Daca sudura ramane

pe piepten, la
desprinderea
acestuia, pe tabla
raman ciupituri.
Daca sudura de
prindere este
grosolana atunci
trebuie executata o
taietura cu polizorul
pentru a se
desprinde mai usor.
Pieptenii nu se indeparteaza prin taiere oxigaz, datorita incalzirii locale care

conduce la contractii si deformatii.
MC 3.2.Prinderea in puncte de sudura
Prinderea in puncte de sudura trebuie sa asigure corecta pozitionare si

rigidizare a reperelor de asamblat.
Punctele de prindere pot ramane in sudura finala numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
- sudura se executa conform unei proceduri de sudare autorizate ;
- punctele se executa de sudori de prins atestati pentru procedeul si

pozitia de sudare cu care se executa prinderea;
- punctele de prindere se executa cu consumabile uscate, utilizate conform

instructiunii de depozitare si manipulare a electrozilor inveliti;
- orice defecte (arsuri, fisuri, zgura, pori, etc) se elimina inainte de sudura
continua;
- daca sudura continua trebuie executata cu preincalzire, punctele de

prindere se vor executa de asemenea cu preincalzire la temperatura
specificata pentru sudura continua;
- la executia punctelor de prindere se impun aceleasi conditii referitoare la

sudarea in conditii meteo nefavorabile ca la sudura continua.
Punctele de prindere ce au rol de fixare a ansamblului (si care nu raman in

sudura finala) nu se elimina pana cand sudura continua nu a ajuns intr-un
stadiu care sa evite fisurarea hafturilor ramase, descentrarea ansamblului
sau deformarea peste limitele admise.
MC 3.3 EXECUTIA PUNCTELOR DE PRINDERE
1. amorsarea se face intr-un punct ce urmeaza a fi acoperit de sudura; nu se permite amorsarea in

afara zonei acoperite de sudura;
2. craterul final trebuie umplut prin intoarcerea arcului si mentinerea lui pe loc timp de cateva
secunde astfel incat sa se depuna metal topit in crater
3. in cazul reperelor de grosime mai mare de 20mm sau in cazul otelurilor de inalta rezistenta de
grosime mai mare de 12mm, punctele de prindere se dau in 2 straturi; straturile se depun in
sensuri opuse pentru a nu concentra craterele la un singur capat
4. a) lungimea unui punct de prindere trebuie sa fie de 4 x t (t= grosimea reperelor de imbinat) dar
nu mai lungi de 60mm. La oteluri inox punctele de prindere vor mai lungi (intre 50 si 80mm);
b) grosimea (inaltimea) unui punct de prindere dat dintr-un strat (la repere de grosime 15mm)
trebuie sa fie de aprox. 3 4 mm; grosimea la punctele de prindere date din 2 straturi trebuie
sa fie de 6 8 mm; la suduri de colt, calibrul unui punct de prindere nu va fi mai mare decat
calibrul sudurii finale;
c) distanta intre punctele de prindere se alege astfel incat sa se asigure rigidizarea, de regula
fiind de aprox 300 400mm pentru oteluri navale si de 150 250 mm la oteluri inoxidabile
5. la sudurile de colt bilaterale prinderea se executa succesiv pe ambele parti
6.ordinea de executie a punctelor de prindere trebuie sa fie astfel incat sa se

evite insumarea deformatiilor
DA NU
la punctele de prindere cu electrozi inveliti nu se folosesc decat electrozi de diametru de diametru 2,5
sau 3,25mm astfel incat sa se asigure patrunderea
DA NU
Nu este permisa prinderea in puncte a reperelor (sectiilor) centrate fortat, datorita tensiunilor
introduse care pot conduce la fisurarea punctelor de prindere. De asemenea nu este permisa
recentrarea reperelor (sectiilor) dupa prinderea in puncte de sudura.
MC 3.4.Neconformitati
1. Distanta dintre doua decupari
d 75mm
1.1. Remedieri
Se aplica placuta
pe decupare
2.Decupari < 300mm
D 300mm
Daca D<300mm, se
mareste decuparea si se
monteaza insertie avand
D300mm
Verificarea inainte de sudura:
a. ROSTUL
- sa fie curat si uscat;
- dimensiunile sa se incadreze in tolerantele acceptabile
- in cazul in care deschiderea rostului este prea mare acesta

se poate remedia prin incarcare si polizare pentru
refacerea lui conform WPS si IACS Rec nr.47
Dupa predarea cuplarii inainte de sudura la CTC intra sectia sudura la sudat
iar la final dupa eliminarea pieptinilor si completarea pieselor de completare
se executa predarea tehnica finala urmata de predarea la CTC respectiv la
registru. Predarea tehnica si otelul pe cuplare se preda la 500 mm fata de
fiecare parte a cordonului.
MC 4. MONTAT STRUCTURI SPECIFICE
MC 4.1. GENERALITATI
Am numit strucuturi specifice, acele subansamble structuri sudate, in
cea mai mare parte, sau furnituri beneficiar, care vin in completarea structurii
corpului de nava, si contribuie la realizarea performantelor de navigatie, a
necesitatilor tehnologice sau constituie suporti ale unor mecanisme ale navei,
si, care din punct de vedere tehnologic sunt montate in timpul activitatilor de
montaj ale procesului de constructie a corpului de nava.
Dupa amplasare, aceste strucuturi pot fi:
- Strcuturi amplasate pe corp exterior:
Chile de ruliu;
Headbox;
Etambreu;
Etambou;
Cavaleti;
Duze.
- Structuri amplasate pe puntea principala sau pe alte punti deasupra

puntii principale;
Colonete macara;
Cai rulare macarale de bord;
Cai rulare mecanisme pe puntea principala (Skidere);
Cai rulare moonpool;
- Structuri ampasate pe punti sau alte structuri interioare corpului de

nava:
Tub etambreu;
Postamenti masina carmei;
Postamenti propulsor pupa (azipull);
Postamenti electromotor pentru propulsor pupa;
Postamenti racitor electromotor;
Postamenti diesel generatoare;
Postamenti motoare principale;

Tancuri de ciment.
MC 4.2. Montarea chilelor de ruliu
Chilele de ruliu sunt apendici ai corpului navei, montati in zona gurnei,

cu rol de a reduce amplitudinea oscilatiei de ruliu a navei in timpul navigatiei.
In mod obisnuit, chilele de ruliu sunt formate dintr-o platbanda, care

dubleaza tabla invelisului, se aplica si se sudeaza pe invelisul gurnei, pe care
se monteaza un profil cu bulb, perpendicular pe corpul navei. In
corespondenta chilei de ruliu, sub invelis, se monteaza intarituri de descarcare
ale chilei de ruliu, la capetele acesteia sau la imbinari.
Exemplu de reprezentare generala a unei chile de ruliu
Prelucrarea la capete si pe lungime a unei chile de ruliu,
amplasarea intariturilor de descarcare

Detaliu si cote de amplasare a chilei de ruliu, fata de PD.
a. Documentatie suport:
- documentatie de executie si montaj a chilei de ruliu
b. Dotare specifica:
- statie totala;
- fir cu plumb;
- flexibil;
- trusa de taiere oxigaz;

- sursa de sudura MASTER 2200, pentru prindere in hafturi de sudura;
- gaturi automate;
- palane cu crichet si lant;
- polizor electric sau pneumatic;
- bride, pene, ciocan, presa hidraulica.
c. Forta de munca necesara:
- echipa de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin

A, care sa aiba in componenta:
pentru trasat, un muncitor specializat in lucrul cu statia totala;
un coordonator (sef) de lucrare;
legator de sarcina autorizat;
sudor electric prins autorizat;
sudor autogen;
d. Descrierea activitatii:
Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea cailor

de rulare:
finalizarea tuturor lucrarilor de montaj sectii de volumen cadrul

blocului
lucrarile de indreptat blocul1-finalizate
in tancurile situate in dublu fund sau in dublu bord, pe traseul de

monatre si sudare a chilelor de ruliu sa nu fie in curs de executie
lucrari de vopsitorie;
sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara montarii

chilei de ruliu;
Pentru montarea chilei de ruliu, se procedeaza astfel:
- se studiaza documentatia de executie si montaj a chilei de ruliu, si a

sectiilor pe invelisul carora se asaza;
- se traseaza linia teoretica de amplasare a chilei de ruliu, tinand
seama de cotele de amplasare stabilite prin proiect. Pentru trasare
se apeleaza la echipa de masuratori a CTC, care face masuratorile cu
ajutorul unei statii totale. Muncitorul echipei de lacatusi marheaza pe
invelis coasta pe care se face masuratoarea si punctul de amplasare
al chilei.
- cu ajutorul unui flexibil se traseaza linia teoretica de amplasare a

chilei;
- se traseaza marginea exterioara a latimii platbenzii;
- se centreaza platbanda de sprijin, ce dubleaza tabla gurnei;
- se prinde in puncte de sudura platbanda de sprijin;
- se centreaza si se prinde in puncte de sudura profilul chilei de ruliu;

prinderea se face cu rspectarea Instructiunii tehnice de prindere in
puncte de sudura, hafturile de sudura vor avea lungimea de cca
50mm, pasul punctelor de sudura fiind de cca 200mm;
- se face predarea la CTC inainte de a se da drumul la sudura;
- dupa sudura se traseaza si se prind in puncte de sudura descarcarile

interioare;
- se indeparteaza toate bridele de sprijin, se incarca cu sudura

ciupiturile, se polizeaza la fata;
- se face predarea dupa sudura la CTC, beneficiar si registrul de

clasificare.
MC 4.3. Montarea HEADBOX-ului

Amplasare structuri speciale la pupa navei
HEADBOX-ul este o structura metalica amplasata pe corpul navei in zona

pupa, cu axul centrat pe coasta 0, amplasat atat in Bb cat si in Tb cu rol
principal de inchidere a zonei de amplasare si sustinere a elementelor
constitutive ale instalatiei de propulsie / guvernare ale navei.
HEADBOX-ul este format din osatura interioara si invelis exterior care,

de la o nava la alta, are forme si inchideri diferite.
De exemplu la navele care au numai instalatie de guvernare, headbox-

ul inchide zona de amplasare si montaj a tubului etambreu, invelisul fiind
montat pe structura metalica ce are rol totodata si de sustinere a tubului
etambreu, inchiderea inferioara a acestuia fiind talpa etambreului.
La navele care headbox-ul inchide zona de amplasare si montaj a
propulsorelor azimutale, zona de inchidere este formata dintr-o piesa plata
debitata din tabla pe baza solutiilor solicitate de proiectul de executie. Uneori,
inchiderea poate fi formata din tabla combinata cu talpa furniturii
beneficiarului.
Sectiune longitudinala prin corpul unei nave
dotate cu propulsor azimutal
Sectiune longitudinala prin corpul unei nave
dotate cu linie de arbori si instalatie de guvernare simpla
- documentatie de executie a seciei (sectiilor) de volum de pupa pe

invelisul carora urmeaza a se monta headbox-ul;
- tabel de sudura referitor la sectia sau sectiile respective;

- Instructiune tehnica specifica executarii lucrarilor de montaj si sudura
a headbox-ului si a celorlalte structuri specifice din zona;
- nivela electronica;
- liniar;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;

sudor autogen;
Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea cailor

de rulare:
finalizarea tuturor lucrarilor de montaj sectii de volume in cadrul

blocului;
lucrarile de indreptat blocul1-finalizate;
postamentul propulsorului azimutal, sau tubul etambreu (dupa

caz) sa fie centrate, montate sudate si verificate;
in tancurile situate in dublu fund sau in zona de monatre si sudare
a headbox-ului sa nu se execute lucrari de vopsitorie pe toata
durata lucrarii;
sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara executiei

lucrarii;
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum, fise de

modificare, proces tehnologic specific;
- se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura, modul

de imbinare al tablelor invelisului, imbinarea cu elementele furniturii,
nodurile tipice ce trebuiesc respectate, procedeul de sudura;
- la exteriorul navei, se monteaza un suport de sustinere a tablei de

inchidere a fundului headbox-ului, luind ca repere de asezare cotele
stabilite din proiect;
- se face o verificare a corectitudinii montajului pieselor componente

ale sectiei (sectiilor) de volum in zona de montaj a reperelor
headbox-ului;
- se materializeaza liniile principale ale navei (PD si LB) precum si axa

dupa care a fost centrat si montat postamentul propulsorului sau
tubul etambreu;
- se asaza placa de inchidere a partii inferioare a headbox-ului, dupa

centrajul exisent;
- corectitudinea asezarii se face prin verificari succesive utilizand

cumpana electronica, pana la centrarea corecta a placii;
- se verifica si se ajusteaza elementele de osatura structurala a

headbox-ului (atat sectiunile longitudinale, cat si cele transversale),
se prelucreaza elementele de osatura conform cu procedeul de
sudare;
- se polizeaza zona prelucrata;
- se prind elementele de osatura in puncte de sudura; prinderea in

puncte de sudura se face uniform in hafturi de 50mm, cu distanta
intre hafturi succesive de 300mm, din 2 treceri successive, calibru
3mm;
- se face pedarea la CTC a montajului structurii interne, inainte de
sudura;
- se face sudura structurii interne si a placii de baza, respectand

schema de sudura transmisa prin instructiunea de executie specifica;
- dupa sudura, se indeparteaza eventuali pieptini, bride cu care a fost

fixata structura interna a headbox-ului, se face predarea tehnica a
structurii;
- acolo unde este necesar se practica decupari de trecere de umplere

si scurgere a lichidului de protectie;
- pe timpul executarii sudurii se va urmari stabilitatea constructiei si

mentinerea planeitatii placii de baza, respectarea inclinarii axei,
utilizand comparatoare montate in acest scop;
- se face predarea la CTC si clasa a strcuturii, concomitent cu

efectuarea controlului nedistructiv al imbinarilor sudate;
- in functie de modul de imbinare a tablelor de invelis se trece la

pregatirea pentru montarea invelisului headbox-ului;
- pentru aceasta se monteaza si se sudeaza placuta suport;
- se executa machete pentru fiecare tabla de invelis;
- se verifica dimensiunea si forma tablelor de invelis;
- daca este necesar se inapoiaza la fasonat tablele pentru a fi

refasonate dupa machetele confectionate, iar in cazul in care acestea
nu corespund dimensional, se debiteaza si fasoneaza alte table;
- se aduc tablele la nava, se debiteaza pe contur dupa machete, se

prelucreaza marginile in conformitate cu nodul de imbinare, se
polizeaza marginile prelucrate;
- se prind tablele de invelis de osatura headbox-ului, respectand

conditiile de prindere aratate mai sus;
- daca este necesar, acolo unde se formeaza chesoane, inainte de
montarea tablei de invelis, se face predarea tehnica si protejarea
zonei inchise, cu predarea acesteia la CTC si beneficiar;
- se va avea in vedere corelarea lucrarii cu montarea instalatiilor

conexe de ungere ale tubului etambreu;
- se vor monta dopuri de scurgere si golire a headbox-ului;
- dupa sudura invelisului headbox-ului se monteaza, in interiorul

corpului, descarcarile necesare, conform documentatiei;
- dupa sudura se preda la CTC, clasa si beneficiar.
MC 4.4. Montarea tubului etambreu
- documentatie de executie a sectiei de volum;
- tabel de sudura al sectiei de volum;
- instructiune tehnologica specifica;
- fisa de mauratori pentru montarea etambreului
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;

sudor autogen;
Pentru montarea tubului etambreu trebuiesc indeplinite cateva conditii

preliminare :
finalizarea lucrarilor de montaj si sudura a sectiilor de volum in

cadrul blocului;
finalizarea lucrarilor de indreptat a blocului;
in tancurile sitate in zona de monatre si sudare a tubului

etambreu sa nu se execute lucrari de vopsitorie pe toata durata
lucrarii;
sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara executiei

lucrarii;
Amplasare tub etambreu

sectiune transversala
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum,

instrucutiune de sudare specifica;
- se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura, modul

de imbinare al acestora cu etambreul, de imbinare a talpii cu invelisul
headbox-ului, prelucrarile ce trebuiesc realzate pentru respectarea
procedeului de sudura;
- se materializeaza liniile principale ale navei si axa liniei de guvernare;

centrarea se face in colaborare cu mecanicii;
- se aduce tubul etambreu la nava si se verifica corespondenta cu

structura navei in zona de montaj a acestuia;
- se fac masuratorile osaturii compuse din zona de montaj, se traseaza

plusurile tehologice rezultate, mai intai in sectiune longitudinala si
apoi in sectiune transversala;
- se taie plusul tehnologic;
- se face prelucrarea pentru realizarea nodului de sudura;
- se ridica tubul etambreu la pozitie, se verifica corectitudinea

centrajului si se ajusteaza elemntele de osatura ce fac legatura
dintre acesta si corpul navei;
- se polizeaza muchiile prelucrate;
- se prinde tubul etambreu in puncte de sudura rspectand IT pentru

prindere in puncte de sudura;
- se face predare la CTC inainte de sudura;
- se executa sudura dupa instructiunea specifica de executie a tubului

etambreu, cu respectarea procedurii si a ordinii de sudare;
- pe timpul sudurii se verifica in permanenta cu ceasuri comparatoare

abaterile de la centraj a tubului etambreu, se corecteaza pozitia de
sudare;
- dupa sudare se scot eventualele bride si suporti ajutatori, se face

predarea tehnica si se preda la CTC, clasa si beneficiar.
MC 4.5. Montarea invelisului tubului etambou
- documentatie de executie a sectiei de volum;
- tabel de sudura al sectiei de volum;
- instructiune tehnologica specifica, daca este cazul;
- gaturi automate;

sudor autogen;
Pentru montarea invelisului tubului etambou trebuiesc indeplinite
finalizarea lucrarilor de centraj, montaj si sudura a cuplarilor

inelare intre blocuri;
finalizarea lucrarilor de indreptat in zona;
finalizarea centarii si montarii tubului etambou;
sa un se execute lucrari de vopsitorie in tancurile adiacente

invelisului tubului etambou;
schela de lucru sa fie executata la o inaltime corespunzatoare

necesara executiei lucrarilor de montaj table invelis tub
etambou;
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie: plan sectie de volum,

instrucutiune de sudare specifica;
- se stabileste modul de prelucrare a elementelor de osatura si a

tablelor de invelis;
- se executa machete pentru tablele de invelis;
- se face verificarea dimensionala si de forma a tablelor de invelis;
- daca se constata ca este necesar, se refasoneaza tablele de invelis;
- se traseaza tablele dupa machete;
- se prelucreaza tablele (sanfreneaza) pentru obtinerea nodurilor de

sudura;
- se prind tablele in puncte de sudura;
- tragerea tablelor pe pozitie sa face cu ajutorul jugurilor si penelor;
- se preda lucrarea la CTC;
- se trece la sudura invelisului de osatura si a tablelor de invelis intre

ele;
- se indeparteaza de pe invelis dispozitivele ajutatoare;
- se face predarea tehnica dupa sudura;

- se face predarea la CTC, clasa si beneficiar;
MC 4.6. Montarea invelisului cavaletilor
- documentatie de executie a sectiilor de volum de pupa;
- tabel de sudura al sectilor de volum;
- gaturi automate;

sudor autogen;
Pentru montarea invelisului cavaletilor trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii:
sa fie montate, sudate si predate duza si etamboul;
sudura de prindere a duzelor si etamboului sa fie verificata

nedistructiv;
in tancurile sau compartimentele situate in dublu fund sau in dublu

bord, pe zona de montare si sudare a invelisului cavaletilor de
invelisul corpului navei sa nu fie in curs de executie lucrari de
vopsitorie;
sa fie asigurata schela de lucru la inaltimea necesara montarii

invelisului cavaletilor;
Modul de lucru:
- in mod obisnuit, cavaletii fac parte din structura corpului, a sectiilor

din zona pupa;
- invelisul cavaletilor, se executa partial in faza de confectionat, atunci

cand se fac subansamblele ce constituie structura cavaletilor,
ramanand neinvelite zonele pe care se imbina cavaletii de duza sau
etambou, precum si de invelisul exterior al navei;
- se face macheta pentru fiecare bucata de tabla de invelis;
- se croiesc pesele de invelis, dupa macheta;
- se debiteaza la dimensiune fiecare element de invelis;
- se face prelucrarea pentru sudura, in conformitate cu tabelul de

sudura al sectiei;
- se polizeaza muchiile pieselor;
- se aduc la pozitie se centreaza si se prind in puncte de sudura de

elemntele de structura adiacente;
- se sudeaza;
- se preda la CTC, clasa si beneficiar;

MC 4.7. Montarea duzei
- instructiuni tehnologice specific;
- gaturi automate;


sudor autogen;
Pentru montarea invelisului cavaletilor trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii:
sa fie centrate si montate tubul etambreu si tubul etambou;

Amplasarea duzelor la nava
Modul de lucru:
- se centreaza duza de catre echipa de mecanici;
- se traseaza pe duza liniile de intersectie ale cavaletilor orizontal si

vertical cu duza;
- se traseaza plusul tehnologic al inimii cavaletilor la intersectia cu

duza;
- se face prelucrarea capetelor inimilor cavaletilor pentru imbinarea cu

duza;
- se polizeaza capetele prelucrate;
- se aliniaza inimile cavaletilor prin tragerea lor in dreptul marcajelor

de intersectie;
- se ajusteaza elementele de osatura altele decat inimile

cavaletilor(ex. elemente de osatura component ale headbox-ului);
- se prind elementele de osatura in puncte de sudura cu duza;
- se intaresc cuplarile cu bride;
- se preda la CTC
- se efectueaza sudura cavaletilor in conformitate cu procedura de

montaj si sudura a duzei;
- se indeparteaza bridele de sustinere;
- se face predarea tehnica a zonei;
- se face predarea la CTC, beneficiar si clasa, se face controlul

nedistructiv al sudurii.
MC 4.8. Montarea colonetelor de macara
Colonetele de macara sunt destinate a sustine macarale de bord, fixe,

cu capacitate de ridicare diferite in functie de destinatia navei si rolul pe care
acestea urmeaza sa-l indeplineasca la bord.
In mod obisnuit, colonetele se monteaza pe putea principala. In

corespondenta colonetei, sub puntea principala, pana la nivelul dublului fund,
strcutura se continua, in scopul asigurarii incastrarii acesteia in structura
navei.
Coloneta macara 250to; documentatie,

noduri de sudura
- documentatie de executie a sectiilor de volum ce au legaturi cu

coloneta macaralei;
- documentatie de executie a colonetei;
- fisa de masuratori;
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;
- punctator;

o un coordonator (sef) de lucrare;
o legator de sarcina autorizat;
o sudor electric prins autorizat;
o sudor autogen;
Pentru montarea colonetei de macara trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii:
sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari inelare intre

blocuri;
sa fie indreptata puntea principala;
sa nu se execute lucrari de vopsitorie in compartimentele de sub

punte, in zona adiacenta a montarii si sudarii colonetei;
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie a sectiilor de corp pe care

urmeaza a se monta coloneta;
- se studiaza documentatia de executie a colonetei;
- se studiaza instructiunile specifice de montare si sudare a colonetei;

- se studiaza fisa de masuratori finala a montajului;
- se stabilesc prelucrarile partii de imbinare a colonetei cu puntea

principala;
- se traseaza pozitia centrului colonetei;
- se traseaza cirumferinta bazei colonetei;
- se face curatirea suprafetei de asezare a colonetei;
- se face verificarea urmei structurii inferioare, aflate sub puntea

principala, in scopul stabilirii exacte a asezarii colonetei; verificarea
se face cu ajutorul apratului de verificare a cordoanelor sudate, cu
US;
- se traseaza urma exacta a circumferintei bazei colonetei, se

cherneruieste urma trasata;
- se transporta coloneta din depozitul de repere prefabricate;

transportul se face in pozitie orizontala, avand coloneta asezata pe
cavaleti;
- se ridica coloneta in pozitia de montaj;
- se face verificarea dimensionala a colonetei, dupa dimensiunile din

fisa de masuratori;
- se stabilesc si se traseaza eventualele plusuri de montaj;
- se indeparteaza cu flacara oxiacetilenica plusul rezultat;
- se face prelucrarea muchiilor pentru realizarea nodului de sudura;
- la nivelul puntii principale se monteaza bride pe circumferinta bazei,

pentru usurarea procesului de centrare a colonetei pe pozitie;
- se aduce coloneta, in pozitie de montaj, deasupra puntii principale si

se asaza intre bridele montate anterior;
- se face centrarea colonetei pe pozitia de montaj;
o pentru centrarea colonetei se foloseste firul cu plumb care

verifica verticalitatea colonetei in cel putin 4 puncte diametral
opuse, si nivela optica, pentru verificarea suprafetei de asezare
a furniturii de macara;
- se prinde coloneta de puntea principala folosind bride dispuse pe
circumferinta, diametral opuse, la o distanta de cca 500mm una de
alta;
- sub baza colonetei se introduc distantiere care asigura luftul necesar

modului de imbinare a colonetei cu puntea;
- concomitent cu invelisului colonetei, se aliniaza si se centreaza si

structura interioara a acesteia, elementele de osatura, precum si
pesele de completare ale ansamblului;
- dupa centrare si prindere in bride sau/si puncte de sudura, se face

predarea la CTC;
- se face sudura colonetei si a elementelor structurale si de

completare, cu respectarea instructiunii tehnologice specifice, si a
schemei de sudare indicata prin aceasta;
- pe timpul efectuarii sudurii se urmareste comportarea dimensionala

si abaterile de la tolerantele impuse prin fisa de masuratori;
- dupa sudura se desprind bridele de legatura, se face predarea

tehnica a zonei pe care s-a efectuat lucrarea;
- se face predarea la CTC, clasa si beneficiar, se face controlul

nedistructiv al sudurii pe toata circumferinta (control US, lichide
penetrante), se verifica dimensional si se completeaza fisa de
masuratori cu valorile realzate.
Exemplu de fisa de masuratoare pentru montaj coloneta macara
MC 4.9. Montara cailor de rulare
Caile de rulare executate pana in prezent in santier se impart in:
- cai de rulare macarale de bord, amplasate la nivelul puntii A, pe

cargorail; acestea sunt realizate din imbinarea profilelor T
prefabricate, indreptate, sablate si pasivizate in prealabil;
- cai de rulare in moonpool, amplasate pe unul din peretii transversali

ai moonpool-ului, de la nivelul dublului fund pana la nivelul puntii A
sau pana la nivelul uneia din puntile superioare servesc la rularea
mecanismelor de lansare-ridicare dispozitive specifice operatiunilor
executate de nava pe care se amplaseaza si se realizeaza din profil
laminat tip H, numit HEM;
- cai de rulare amplasate pe puntea principala skiding servesc la

rularea mijloacelor de transport pe puntea principala si sunt realzate
din segmente de jumatate profil HEM, prelucrate in conformitate cu
documentatia de executie, indreptate, sablate si pasivizate;
Cai de rulare macarale de bord amplasate pe cargorail
Noduri de cuplare si executie a sudurii intre elementele cailor de rulare
si intre acestea cu puntea cargorail

Cai rulare in moonpool
Cai rulare puntea principala skider
Modul de taiere a profilului HEM pentru realizarea

skiderului
Conditii de montaj ale cailor de rulare tip skider (conditii similare sunt
impuse atat cailor de rulare a macaralelor de bord, cat si cailor de rulare din
moonpool):
Abateri permise la paralelism si inaltime a cailor de rulare
Abateri permise la liniaritate a cailor de rulare
- documentatia de executie a sectiilor de volum ce au legatura cu caile

de rulare;
- documentatia de executie a cailor de rulare;
- instructiuni tehnologice specifice;
b. Dotari specifice:
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;

o sudor autogen;
Pentru montarea cailor trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

blocuri;
sa fie indreptata puntea principala, puntea cargorail-ului sau

peretele transversal pe care se monteaza caile de rulare;
sa nu se execute lucrari de vopsitorie in compartimentele adiacente

zonei de montare si sudare cailor de rulare;
sa fie montate schele adaptate la inaltimea si conditiile de lucru.
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie;
- se studiaza fisa de masuratori;
- se studiaza instructiunea tehnologica specifica;
- se stabilesc nodurile de sudura in conformitate cu instructiunea

tehnologica specifica de montaj si de sudura;
- se executa trasajul liniilor teoretice de amplasare ale strucuturii;
- se verifica planeitatea suprafetei de asezare, executandu-se

masuratori din 2 in 2 metri, similar fisei de masuratori, se
completeaza fisa de masuratori pentru valorile masurate;
- se polizeaza vopseaua (daca e cazul) pe suprafata de asezare, pe

urma trasata, se cherneruieste linia teoretica;
- se aduce la pozitie, reperul ce urmeaza a se monta, conform

trasabilitatii din docuentatia de executie;
- se prinde in bride, verificandu-se in permanenta perpendicularitatea
inimii caii de rulare;
- se verifica inaltimea caii de rulare;
- se verifica descarcarea brachetilor pe elementele structurale ale

corpului navei;
- se traseaza plusul tehnologic rezultat;
- se indeparteaza plusul tehnologic, se prelucreaza muchia de asezare

in conformitate cu nodul de sudura din instructiunea tehnologica;
- se polizeaza muchia prelucrata;
- daca este cazul, se repozitioneaza brachetii care nu sunt in

corespondenta;
- se reia montajul cailor de rulare, prinderea inimii cu bride de

suprafata de asezare, calibre care sa mentina distanta intre inimile
cailor de rulare;
- pentru pastrarea rostului de sudura, inimile cailor de rulare se

asaza pe distantiere a caror grosime trebuie sa fie egala cu rostul
nodului;
- se verifica respectarea conditiilor impuse in ceea ce priveste

planeitatea, inclinarea suprafetei superioare, a liniaritatii, se
completeaza fisa de masuratori;
- se face predarea inainte de sudura la CTC;
- se trece la sudarea elementelor componente, in conformitate cu

instructiunea tehnica specifica, cu respectarea schemelor de sudare
impuse prin aceasta instructiune;
- dupa sudura se face montarea descarcarilor, acolo unde este cazul;
- se indeparteaza bridele;
- se refac masuratorile dupa sudura, se completeaza fisa de

masuratori;
- se face predarea dupa sudura la CTC, beneficiar si clasa;
Nota:
- caile de rulare a macaralelor de bord se pot executa facandu-se, la

sol, premontaje pentru fiecare tronson, ale prefabricatelor paralele
componente ale tronsonului respectiv, dupa care se ridica la nava si
se fac operatiunile normale, descrise mai sus;
- pentru trasaj si masuratori de planeitate, se utilizeaza statia totala,

echere de precizie, firul cu plumb;
Exemplu de fisa de masuratori pentru cai rulare macara de bord
MC 4.10. Montarea postamentilor diesel generatoarelor (DG)

Postamentii DG sunt formati in general din subansamble
prefabricate - osatura compusa profil T, prevazute cu bracheti si gusee de
legatura, piese de completare, care montate pe structura existenta a corpului
navei (suprafata de baza) formeaza o structura rigida, pe care urmeaza a fi
amplasate si montate grupurile generatoare ale navei.
Amplasarea DG-urilor poate fi diferita de la nava la nava in functie de

dstinatia lor. Ei pot fi amplasati:
- pe plafonul dublului fund, cazul cel mai frecvent;
- pe puntea intermediara sau principala;
- pe puntile superioare - ale suprstructurii ( A D), in cazul DG-

ului de avarie.
Nava tip PSV 09CD amplasare postamenti pentru 3 diesel generatoare

(DG) pe plafonul DF, in compartimentul msini imagini 3D.
In imaginea din drepta se vede ca postamentii se extind pe 2 sectii de dublu

fund, intre acestea realizandu-se cuplarea inelara intre blocuri
- documentatie de executie a sectiilor de volum ce au legaturi cu

amplasarea postamentilor DG;
- documentatie de executie a postamentilor DG;
- statie totala;
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;


o sudor autogen;
Pentru montarea postamentilor DG trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii:

blocuri;
sa fie indreptata suprafata de asezare;
subansamblele ce constituie postamentii DG sa fie sudate si

indreptate inainte de montarea la nava;
inainte de executarea cuplarii inelare intre blocuri, subansamblele

prefabricate (longeroanele) sau preasamblate, care in general au
lungimi mari, se introduc in compartimentul masini, fiecare
subansamblu, in apropierea locului in care urmeaza a se monta, in
asa fel incat sa nu stanjeneasca efectuarea lucrarilor de centraj si
montaj a cuplarii inelare;
sa fie indepartate elementele de shela, subansamble si piese care nu

au legatura cu postamentii din zona de lucru;
sa se faca protectie impotriva loviturilor mecanice, sau a arsurilor,

pentru echipamentele deja montate
sa un se excute lucrari de vopsitorie in tancurile limtrofe ale asezarii

postamentilor;
Modul de lucru:
- verificarea si pregatirea suprafetei de baza:
o se executa trasarea si cherneruirea liniilor teoretice ale

longeroanelor postamentilor, dupa fisa de masuratori intocmita
in acest sop. Se marcheaza punctele de masurare, conform
fisei de masuratori;
o se completeaza Fisa de masuratori a planeitatii suprafetei

de baza;
o fisa de masuratori cu planeitatea completata se prezinta

reprezentantilor CTC, Directiei tehnice, care pot lua o decizie in
ceea ce priveste masurile ce trebuiesc luate in cazul in care
planeitatea suprafetei de baza nu este cea necesara;
- centrarea subansamblelor prefabricate:
o se lucreaza in acelasi timp la ambele longeroane al unui

postament;
o se studiaza documentatia de executie, fisa de masuratori intomita

pentru exeutia postamentilor;
o se face curatenie pe suprafata de asezare, se verifica daca pe zona

de asezare si de lucru exista copruri straine lucrarii ce urmeaza a
se executa;
o se aduc logeroanele in dreptul liniei teoretice, se centreaza dupa

liniile teoretice trasate, respectand orientarea grosimilor pieselor
conform documentatiei;
o longeroanele se asaza pe laine a caror grosime respecta rostul de

sudura impus prin Instructiunea tehnica specifica;
o se prind longeroanele in bride provizorii,
o se verifica inaltimea longeroanelor, se traseaza plusul inimii

longeronului, plusul brachetilor de legatura, se face verificarea
dupa fisa de masuratori
- ajustarea subansamblelor prefabricate:
o se desprind longeroanele din bridele provizorii;
o se aseaza longeroanele in pozitie convenabila de lucru;
o se indeparteaza plusul tehnologic, dupa trasajul facut in etapa

anterioara;
o se prelucreaza marginea libera rezultata dupa indepartarea
plusului, in conformitate cu procedeul de sudura ce urmeaza a se
aplica;
o se polizeaza prelucrarea executata;
o concomitent cu verificarea inaltimii longeroanelor, se verifica

corespondenta brachetilor cu elementele de osatura ale navei de
sub suprafata de baza;
o in cazul in care aceasta corespondenta nu este realizata in

totalitate, se face ajustarea pozitiei elementelor componente ale
postamentului.
- montarea subansamblelor prefabricate:
o se recentreaza subansmblele pe liniile teoretice trasate anterior;
o se asaza laine distantier pentru crearea rostului de sudura;
o se prind in longeroanele in bride;
o se fac masuratori, se completeaza fisa de masuratori pentru

grupul subansamblelor prefabricate componente ale
postamentului respectiv;
o se monteaza eventualele piese de completare;
o se preda tehnic la CTC, beneficiar si clasa inaite de sudura, cu fisa

de masuratori completata;
o se preda la sudura.
- sudarea postamentilor se face prin grija sectiei sudura cu respectarea

procedurii de sudare si a schemei de sudare impusa prin instructiunea de
executie specifica.
o rolul lacatusului in acest caz este acela de a urmari si verifica

ritmic si periodic masuratorile pentru a se pastra dimensiunile si
conditiile din fisa de masuratoare.
o dupa sudarea postamentilor, se adauga eventuale piese de

completare care nu s-au montat in faza initiala si descarcari
necesare a se monta in corespondenta elementelor postamentilor,
sub suprafata de baza.
- predarea si verificarea postamentilor se executa urmatoarele operatiuni:

o se indeparteaza bridele utilizate la montarea subansamblelor
prefabricate;
o se face predarea tehnica a postamentilot si a suprafetei de sprijin,

se incarca ciupiturile, se polizeaza la fata zonele incarcate;
o se refac masuratorile si se completeaza fisa de masuratori;
o se preda lucrarea la CTC, beneficiar si clasa.

Exemplu fisa de masuratoare postamenti DG
MC 4.11. Montarea postamentilor motoarelor principale (MP) si a

reductoarelor
Postamentii MP si reductoare au rolul de a sustine motoarele principale

precum si a reductoarelor, preum si acela de impingere pentru asigurarea
propulsiei navelor. Ei sunt de obicei postamenti structurali, incastrati in
structura corpului navei, centrarea si fixarea la nava, fiind facuta odata cu
centrarea liniei de arbori.
Reprezentare tridimensionala a postamentilor motoare principale (MP) si

reductoare
- documentatie de executie a sectiilor de volum a caror carlingi laterale
constituie lonjeroanele postamentilor MP si ai reductoarelor;
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;

o sudor autogen;
Pentru montarea postamentilor MP si ai reductoarelor trebuiesc indeplinite


blocuri;
sa fie centrata si materializata axa liniei de arbori;

sa fie indepartate toate materialele si subansamblele ce nu au
legatura cu postamentii din zona de lucru;
sa se faca protectie impotriva loviturilor mecanice, sau a arsurilor,

pentru echipamentele deja montate;
sa un se excute lucrari de vopsitorie in tancurile limtrofe

postamentilor, pe perioada executarii lucrarilor de montaj si sudura;
Modul de lucru:
- se materializeaza axa liniei de arbori se intind strune in continuarea liniei,

inclusiv pentru montarea reductoarelor, fata de care se materializeaza si axele
MP centraje executate de mecanici;
- fata de acestea, se masoara si se traseaza pe lonjeroanele postamentilor

inaltimile necesare;
- se indeparteaza plusul;
- se prelucreaza marginile, in conformitate cu Instructiunea tehnologica

specifica pentru realizarea nodului de sudura indicat;
- se polizeaza marginile prelucrate;
- se traseaza, se indeparteaza plusul, se prelucreaza si se polizeaza brachetii

de legatura;
- se preda la CTC inainte de sudura;
- se sudeaza talpile postamentilor cu respectarea instructiunii tehnologice

specifice, a procedeului si a ordinii de sudura;
- pe timpul sudurii se verifica in permanenta alinierea, planeitatea asezarii

placilor;
- dupa sudura se indeparteaza eventualii pieptini, se face predarea tehica;
- se fac masuratorile dupa sudura, se preda la CTC, clasa si beneficiar;
Exemplu de fisa de masuratori pentru postamenti MP

Exemplu de fisa de masuratori pentru postamenti reductoare
MC 4.12. Montarea postamentilor propulsorului azipull
Postamentii azipull sunt postamentii ce sustin propulsoarele pupa ale
navelor dotate cu astfel de propulsoare. Legat de postamentii propulsoarelor,
se monteaza si postamentii electromotoarelor si cei ai racitoarelor
electromotoarelor.
Amplasare postamenti azipull in cadrul sectiei de volum

- nivela optica;
- fir cu plumb;
- gaturi automate;

o sudor autogen;
Pentru montarea postamentilor DG trebuiesc indeplinite urmatoarele

conditii:
sa fie finalizate lucrarile de montaj si sudura cuplari blocul 1;
sa fie finalizate lucrarile de indreptare a blocului 1;
se existe schela corespunzatoare nivelului de executie a lucrarilor;
sa nu se execute lucrari de vopsitorie in tancurile adiacente sau pe

corp exterior in zona;
Modul de lucru:
- se materializeaza axele principale ale navei linia de baza si planul diametral,

axa centrala a azipull-ului se intind strune pentru aceasta;
- se inseamna si se taie o decupare rotunda de cca 300mm in fundul navei;
- se aduce postamentul azipull, si se centreaza;
- se traseaza plusul tehnologic la baza postamentului;
- se face prelucrarea bazei postamentului in conformitate cu Instructiunea

tehnologica specifica, pentru formarea nodului de sudura;
- se polizeaza marginea prelucrata;
- se recentreaza postamentii; centrarea si recentrarea postamentilor se face cu

nivela electrnica si rigla de verificare;
- se introduc bracheti suplimentari de sprijin ai postamentului, pentru fixarea

acestuia pe pozitie;
- se traseaza atat pe fundul navei, cat si pe postament urma brachetilor

structurali ai acestuia;
- se ajusteaza brachetii, se prelucreaza marginile brachetilor, se polizeaza

pentru crearea nodului de sudura;
- se asaza brachetii pe pozitie, se prind in puncte de sudura, in conformitate cu

prevederile IT prindere in puncte de sudura, cu hafturi de 60mm, la o distanta
de 200mm unul de altul;
- se completeaza fisa de masuratori inainte de sudura, se face predarea

montajului la CTC;
- sudura se executa pe faze in conformitate cu Instructiunea tehnologica

specifica, cu numarul de sudori si ordinea stabilita prin aceasta;
- pe timpul sudurii, se urmareste in permanente centrarea postamentului prin

citirea abaterilor de la planeitate cu ajutorul a 4 easuri comparatoare mntate
in 4 puncte diametral opuse pupa prova si Bb Tb, fixate pe structura fixa
a navei cu palpatorul cu contact direct pe fata superioara a flansei;
- dupa sudura, se monteaza intariturile ce constituie descarcari ale brachetilor

postamentului pe structura adiacenta, care se sudeaza;
- se scot brahetii suplimentari, se face predarea tehnica;
- se traseza, se debiteaza si se polizeaza marginea decuparii in fundul navei, la

dimensiunile din proiect;
- se completeaza fisa de masuratori dupa sudura, se preda la CTC, beneficiar si

clasa;
- dupa centrarea postamentului azipull, se centreaza, se monteaza postamentul

electromotor si al racitorului, care sunt strans legate de pozitia postamentului
azipull, si care se predau impreuna;
- pentru montarea si sudarea acestora se urmaresc aceleasi etape ca si la

montajul postamentului azipull;
- predarea inainte si dupa sudura se face cu completarea fisei de masuratori;
- dupa sudura se face controlul nedistructiv al cordoanelor de sudura specificate

in Instructiunea tehnologica specifica.
Exemplu Urmarirea comportarii in timp a centrarii postamentului azipull in
timpul sudarii - anexa 1 la instructiuni tehnologice specifice pentru
montarea si sudarea postamentilor azipull
Exemplu: Fisa de masuratori a postamentilor azipull
MC 4.13. Montarea tancurilor de ciment

Tancurile de ciment, sunt recipienti de otel, de forma cilndrica, care se
sprijina pe plafonul dublului fund sau pe structura ce constituie osatura
fundului navei prin intermediul unor suporti (picioare) executate din teava.
Sprijinul si montajul acstora se realizeaza prin intermediul unor dublante

si bracheti de legatura cu structura navei.
Tancuri de ciment pe dublu fund, in montaj
- documentatie de executie a sectiilor de volum de dublu fund pe care

se monteaza tancurile de ciment;
- cabluri; chei de tachelaj;
- fir cu plumb;

- gaturi automate;

o sudor autogen;
Pentru montarea tancurilor de ciment trebuiesc sa fie indeplinite

sa fie finalizate lucrarile de centrat sectiile de dublu fund;
se existe cai de acces si balustrazi montate pe sectiile de dublu

fund;
sa fie asigurate schele de lucru la inaltime, pentru prinderea la

nivelul puntii intermediare;
Modul de lucru:
- se studiaza documentatia de executie a sectiilor de volum de dublu

fund pe care se monteaza tancurile de ciment;
- se studiaza documentatia de montaj a tancurilor de ciment;
- se identifica codul tancurilor de ciment si pozitia lor de montaj;
- se identifica inaltimea de asezare a fundului tancului fata de osatura

existente;
- se traseaza pe stuctuta sectiei pozitia de montaj a picioarelor de

sprijin;
- se ridica la pozitie tancul de ciment;
- se masoara inaltimea de montaj a fundului fata de structura;
- se ajusteaza inaltimea picioarelor;
- se introduc dublantele atat pe invelisul dublului fund cat si pe

platbenzile strcuturii;
- se prind dublantele in puncte de sudura, respectandu-se

instructiunea tehnologica pentru prinderea in puncte de sudura;
- se monteaza pesele de legatura (bracheti; intarituri; descarcari), se

prind in puncte de sudura;
- se sudeaza elemntele de legatura cu structura navei;
- se face predarea la CTC, clasa si beneficiar;

Noduri de montaj a tancurilor de ciment pe structura corpului navei
MC 5. MONTAT FISE DE MODIFICARE
MC 5.1.Generalitati
Constructia unei nave se face pe baza unui project de executie (PE) ,

elaborat de catre proiectant , in conformitate cu tema de proiectare si cu
datele de intrare stabilite.
Dupa verificarea proiectului , se elaboreaza documentele de lucru , desenele

de executie , care se utilizeaza in productie.
Modificarea proiectului de executie se face exclusiv prin fise de modificare.
Fisele de modificare sunt documente de lucru care contin informatii privind

modificarile necesare de executat pe nava.
MC 5.2 Elaborare fise de modificare
Elaborarea fiselor de modificare este facuta de proiectantul proiectului
O fisa de modificare trebuie sa cuprinda urmatoarele :
a-numarul fisei de modificare
b-definirea / delimitarea clara a zonei modificate
c-varianta veche si varianta noua a solutiei constructive modificate

d-referire explicita la desenul modificat
e-descrierea pe scurt a modificarii

f-referire explicita la documentele care au generat modificarea .
g-stadiul executiei lucrarilor afectate de modificare.
h-informatii referitoare la greutatile adaugate / sau scazute in urma

modificarii.
MC 5.3. Docmentatia suport
a-docmentatia de executie a fisei de modificare
b-docmentatia de executie a sectiei unde se executa fisa de modificare

(sau a sectiilor).
c-tabel cu suduri
MC 5.4. Dotari specifice
La executia fiselor de modificare sunt necesare aparate ,

dispozitive , scule de mina specifice lacatusului constructor naval si anume :
-aparate de sudura pentru prins
-aparate de taiere oxiacetilenice
-palane de diverse tonaje.
-sufe
-rulete
-ac de trasat
-polizoare
MC 5.5. Mod de lucru
Fisele de modificare sunt generate de :
a-revizii ale proiectului tehnic
Exemple.
OBSERVATII :
-fisa se va consulta impreuna cu desen de executie N 761 S 07 , TB/BB

, dwg 761 209 070.077.
-prezenta fisa introduce puturi de santina conform e-mail din 14.11.2011 ,

cerere tubuladura.
-pozitiile notate cu M se modifica
-fisa introduce pozitii noi conform tabel componenta
-stadiul lucrarii N 761 montaj.
Exemple.
OBSERVATII :
-fisa se va consulta cu planul S 04 N 761-209-040.04S , PE.
-fisa modifica unghiul de reducere al nervurilor de la 30 la 18 pentru a se

evita contactul cu racitoarele.
-stadiul lucrarii faza montaj.
b- rapoarte de inspectie CTC.
c- rapoarte de inspectie CCOS , e-mailuri.
d- rapoarte de inspectie clasa / client
Dupa primirea docmentatiei de executie a fisei de modificare , se solicita

primirea pieselor sau subansamblelor , si se trece la executia fisei de
modificare .
Dupa executie fisa de modificare aceasta se preda catre CTC , clasa ,
beneficiar , la fel ca orice alta lucrare care se executa la nava.
La executia fisei de modificare trebuie avut in vedere conditiile in care se va

executa fisa si anume :
- daca suprafetele unde se executa fisa de modificare sunt vopsite
- daca zona unde se executa fisa de modificare este in spatiu inchis
- daca zona unde se executa fisa de modificare este la corp exterior ,

la suprastructura.
In fiecare din aceste cazuri este necesar luarea unor masuri specifice
pentru executia in bune conditii a fisei de modificare.
In cazul suprafetelor vopsite la executia fiselor de modificare este

necesar luarea unor masuri speciale privind protectia , zonelor unde sunt
stabilite modificarile , a zonelor adiacente zonelor de lucru care sa poata
duce la executia fisei de modificare in conditii de deplina siguranta atit
pentru executanti cit si a suprafetei vopsite.
Se va lucra pe baza unui permis de foc care va certifica luarea masurilor

impotriva aparitiei de evenimente nedorite (foc) , prezenta reprezentantului
Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta fiind obligatorie .(SPSU)
Protectia zonei de lucru cit si a zonei adiacente se va efectua prin acoperirea

acestora cu material ignifugat.
Tablele afectate din zonele de lucru se vor curata in prealabil de vopsea ,
putindu-se astfel proteja atit salariatii ce lucreaza de fumul toxic rezultat si
deasemenea se va obtine o sudura curata a elementelor din respectiva fisa e
modificare.
Vor fi folosite dispozitive de evacuare a fumului rezultat in urma executarii

fisei de modificare pentru a impiedica contaminarea zonei respective.
In cazul executiei fiselor de modificare in zone inchise este necesar

luarea masurilor de evacuare a agentilor toxici (fum) din zona de lucru.
Se verifica in permanenta conditiile din zona inchisa , concentratia de

gze , fum , etc.
Pe linga forta de munca folosita la executia fisei de modificare este

necesara si prezenta de personal de supraveghere
In cazul executiei fiselor de modificare unde sunt afectate zone de corp

exterior , suprastructuri este necesar luarea unor masuri de prevenire a
aparitiei deformatiilor in zona executiei fisei de modificare cit si in zonele
adiacete acestora.
(montarea , de piepteni suplimentari pentru rigidizarea zonelor respective )

Manevrele necesare de efectuat cu piesele sau cu subansamblele stabilite
prin fisele de modificare , pentru introducerea pe blocuri sau nava se vor
executa obligatoriu cu lacatusi care au autorizatie de legatori de sarcina
In momentul in care este necesara deplasarea pieselor in interiorul navei se

vor folosi palane si sufe Alegerea acestora se face in asa fel incit sa se
asigure o manevra in conditii de siguranta (palane de un tonaj superior
greutatii de ridicat)
Functie de natura elementelor care genereaza aparitia fiselor de modificare

acestea se codifica dupa cum urmeaza :
CODIFICAREA FISELOR DE MODIFICARE
Cine solicita Cine trans

Nr.crt. Tip modificare
modificarea la D.Tehn
1. Modificare cerinte pentru produs
Solicitari acceptate de modificare a cerintelor pentru produs din partea
clientului/beneficiarului
Modificari provenite din comentarii la PT Client/Beneficiar Manager Pr
Modificari provenite din revizii ale
Client/Beneficiar Manager Pr
proiectului de clasa
Modificari provenite din observatiile in Client/Beneficiar/
Manager Pr
1.1 rosu ale societatii de clasificare Societate Clasificare
Modificari provenite din diverse alte cauze,
dar nu din culpa Santierului, cum ar fi:
- decupari tehnologice pentru
introducerea echipamentelor livrate cu Client/Beneficiar Manager Pr
intarziere de clinet/beneficiar
- solicitari ale inspectorului beneficiarului
cu ocazia inspectiilor
Solicitari de modificare provenite din
Societate de
1.2 partea inspectorilor locali ai societatii Dept. CT
Clasificare
de clasificare
2. Erori proiectare
Sesizari de modificare pentru tratarea Client/Clasa/CTC
2.1 sau prevenirea unor neconformitati Dept. CT
datorate erorilor de proiectare armare Executant/Subcontr.
Sesizari de modificare pentru tratarea Executan
2.2 sau prevenirea unor neconformitati Subcontra
datorate erorilor de proiectare corp
Sesizari de modificare pentru tratarea
sau prevenirea unor neconformitati
2.3
datorate erorilor de proiectare ale
subcontractantului
3. Erori fabricatie
Solicitari de modificare pentru
3.4 tratarea unor neconformitatidatorate
erorilor de fabricatie armare
Solicitari de modificare pentru Dept. CT
Client/Clasa/CTC
3.5 tratarea unor neconformitatidatorate Executan
erorilor de fabricatie corp Executant/Subcontr.
Subcontra
Solicitari de modificare pentru
3.6 tratarea unor neconformitatidatorate
erorilor de fabricatie ale subcontractorilor
4. Derogari/reclasari materiale
Derogari/reclasari de
material obtinute ca metoda de tratare a
4.1 Directia Comerciala Merceolo
unor produse depistate neconforme la
primire
Derogari de materiale inainte de Executan
4.2 Executant/Subcontr.
fabricatie Subcontra
Derogari dupa
fabricatie/reclasari obtinute ca metoda Executan
4.3 Executant/Subcontr.
de tratare a produselor neconforme Subcontra
depistate cu ocazia inspectiilor pe flux
5. Aleatorii
Solicitari de modificare aparute
aleatoriu sau generate de modificarea
organizarii tehnologice a Santierului Coordona
5.1 pentru un anumit produs, neprevazute Sectii de Productie
Nava
in momentul elaborarii proiectului de
executie sau a strategiei de constructie
(de exemplu decupari tehnologice pentru
acces, introducere echipamente de lucru,
evacuarea noxelor, etc.)
MC 6 . LUCRARI DE INDREPTAT
Procesul de indreptare este un procedeu tehnologic de corectie a unei

constructii metalice care se foloseste numai atunci cand masurile
de prevenire aplicate la executia constructiei metalice nu au dus la
incadrarea in tolerantele admise a respectivei constructii.
Deformatiile pot aparea la o constructie metalica in urma procesului de

sudura iar eliminarea acestora se realizeaza prin metode termice.
Sursele de energie termica sunt:
-flacara oxiacetilenica
-curentii de inductie
Flacara oxiacetilenica
In functie de natura materialului de indreptat poate fi reglata in asa fel

incit sa fie neutra, oxidanta sau carburanta.
Materialele feritice se indreapta utilizand o flacara neutra, materialele

austenitice se indreapta folosind o flacara oxidanta;materialele din
aluminiu se indreapta cu flacara carburanta.
Indreptarea la cald cu flacara oxiacetilenica se foloseste in general la

indreptarea tablelor si a pieselor sudate cu un continut de carbon mai mic
de 0,25%.
(OL 37, OL 44, Ol 52, A, D, E , A32. D32, A36, D36, E 36 sau

echivalente).
Pentru alte tipuri de oteluri, indreptarea se face in conformitate cu

procese tehnologice intocmite special pentru fiecare tip de otel in parte.
Structura si forma flacarii depinde de raportul volumetric al
componentelor amestecului gazos :
K= D oxigen / D acetilena
In conditiile unei arderi complete K trebuie sa fie egal cu 1
In conditiile in care
Presiunea acetilenei = 1,1 1,2 daN/cm
Presiunea oxigen = 5 daN/cm
ar rezulta un K = 1,1 1,2
Pentru flacara oxidanta K = 1,2 1,5 , in zonele 1 si 2 predomina

oxigenul , flacara este redusa ca dimensiuni , arde zgomotos si are o
culoare violet pe fond albastru.
Pentru flacara neutra K = 1,1 1,2 , zonele 1 si 2 sunt perfect delimitate

, structura si nuantele flacarii sunt constante.
Pentru flacara carburanta K = 0,7 1 , zonele se intrepatrund flacara

este rosietica , lunga , deformata.
Variatia temperaturii in lungul flacarii
Metodele de eliminare a deformatiilor aparute in urma procesului de
sudare sunt:
-detensionarea
-indreptarea
Detensionarea consta in incalzirea tablelor la o temperatura de 200-250

C, urmata de o racire lenta.
Indreptarea consta in incalzirea elementelor la o temperatura de 600-650

C, urmata de o racire lenta in aer.
Functie de marimea deformatiei se pot folosi rigidizari tehnologice si

rigidizari suplimentare permanente , prese mecanice sau se poate opta la
desprinderi ale cordoanelor de sudura sau chiar desprinderi in campul
tablelor.
Operatia de eliminare a deformatiilor din structurile sudate se efectueaza
in cadrul urmatoarelor procese de fabricatie:
-debitare
-asamblare sectii de volum in blocuri
-montaj blocuri
-montaj suprastructuri (si premontaje)
-montaj corp nava
MOD DE LUCRU
-se face o analiza a zonei cu problema ,stabilindu-se marimea suprafetei

si sagetile deformatiilor care nu se incadreaza.Se masoara marimea
deformatiilor cu liniarul, lera si ruleta, se vor marca cu creta pe suprafata
de indreptat.
-pozitiile si limitele zonelor pe care este necesara interventia (zona de
incalzit)
-forma zonelor de incalzit
-dimensiunile zonelor de incalzit care sunt stabilite functie de

dimensiunile deformatiilor, grosimea tablei, rigiditatea constructiilor
metalice
-ordinea de executie a zonelor de incalzit
-temperatura de incalzire
Reguli obligatorii de respectat la indreptat
-ca o regula generala indreptarea corpului navei in faza de montaj se va
face numai dupa finalizarea sudurilor de montaj a sectiilor (sudura de
montaj a sectiei si a sudurilor dintre aceasta si a sectiilor adiacente),
dupa montarea tuturor saturarilor.
-startarea lucrarilor de indreptat a oricarei portiuni de nava va incepe cu

osatura dupa care se trece la indreptarea tablelor
-indreptarea se va incepe din centrul navei spre exterior si de la chila

spre suprastructura
-se indreapta mai intai puntile si platformele, dupa care urmeaza

suprafetele verticale, respectiv peretii longitudinali si tranversali,
bordurile, parapetii.
-in cazul suprafetelor orizontale, se indreapta mai intai cele cu curbura in
sus, apoi celelalte
-in cazul suprafetelor verticale, se indreapta mai intai deformatiile cu

curburile directionate intr-un sens al suprafetei, apoi cele in celalalt sens
-pentru eliminarea deformatiilor care depasesc 10 mm se folosesc
rigidizari tehnologice si desprinderea cordoanelor de sudura sau taiere in
campul de tabla
-ordinea de efectuare a desprinderilor cordoanelor de sudura si a taierii in

campul tablelor se face respectand regula:intai puntile si platformele
dupa care urmeaza suprafetele verticale, respectiv peretii longitudinali si
transversali, bordurile, parapetii
Interventia intr-o zona se face numai dupa resudarea cordoanelor sau a

taieturilor si indreptarea zonei incepute.
-rigidizarile suplimentare permanente trebuiesc montata in faza de panou

si au ca scop micsorarea suprafetelor libere a tablelor
-cand tabla este incalzita, marimea deformatiei creste, de aceea este

necesar sa se raceasca inainte de a o putea incalzi din nou
O tabla indreptata opune o rezistenta mai mare decat o tabla deformata.
-indreptarea trebuie sa se faca astfel incat intre doua portiuni incalzite sa

fie o portiune rece
-se interdice lovirea cu ciocanul a suprafetelor elementelor( table, profile)

supuse indreptarii.
Tehnica indreptarii folosind flacara oxi-gaz
OSATURA COMPUSA
Se efectueaza calduri (600-
6500C) conform figurilor
alaturate. Sagetile indica
sensurile in care actioneaza
fortele de indreptare.
PANOURI PLANE CU DEFORMATIE SIMETRICA

Se efectueaza calduri cu
aparatul oxigaz cu 2 arzatoare
pe partea opusa profilului,
arzatorul din mijloc fiind pe
inima profilului. Dupa racirea
tablei se fac masuratori si
daca indreptarea nu se
incadreaza in limitele admise
de Registru Naval se fac
calduri intre semnele vechi cu
al treilea arzator spre partea
convexa (bombata) a
deformatiei. Se repeta
masuratorile si, daca e
necesar, se fac calduri si pe
partea osaturii, dar numai in
zonele cu deformatie convexa.
Nu se fac calduri pe partea
concava a deformatiei.
PANOURI PLANE CU DEFORMATIE SIMETRICA
aparatul oxigaz cu 2
arzatoare pe partea opusa
profilului. Dupa racirea tablei
se fac masuratori. Daca
deformatiile nu se incadreaza
in limitele admise de Registru
Naval se fac calduri in campul
tablei in zonele cu deformatie
convexa. Nu se fac calduri pe
partea concava a deformatiei.
PANOURI PLANE CU DEFORMATIE ASIMETRICA

aparatul oxigaz cu 2
arzatoare pe partea opusa
profilului. Arzatorul dintr-o
margine se tine pe inima
profilului iar celelalte doua se
orienteaza spre zona
deformatiei convexe
(bombata). Dupa racire se fac
masuratori. Daca e necesar
se fac calduri si in campul
tablei in zonel cu deformatie
convexa. Nu se fac calduri pe
partea concava a deformatiei.
pe partea opusa profilului.
Arzatorul dintr-o margine se
tine pe inima profilului iar
celelalte doua se orienteaza
spre zona deformatiei
convexe (bombata). Nu se fac
calduri pe partea concava a
deformatiei.

pe partea opusa profilului.
Arzatorul dintr-o margine se
tine pe inima profilului iar
celelalte doua se orienteaza
spre zona deformatiei convexe
(bombata). Dupa racire se fac
masuratori. Daca e necesar se
fac calduri si pe parte pe care
sunt montate profilele, in
zonele cu deformatie convexa.
Nu se fac calduri pe partea
concava a deformatiei.
La tablele subtiri cu deformatii
mari se pot monta intarituri
permanente. Intariturile se
monteaza cu acordul
Registrului Naval si al
beneficiarului.
Indreptarea Suprastructurii
La montajul suprastructurii se va avea in vedere ca montajul unui etaj

superior sa nu se faca , fara ca etajul inferior (pe care se cladeste cel
superior) sa fie complet sudat si detensionat.
Indreptarea prin calduri a suprastructurilor se face numai dupa ce

sudurile de montaj si cele ale saturarilor au fost executate complet.
Indreptarea incepe de la etajul inferior.Se indreapta puntea etajului

inferior.Se indreapta apoi peretii interiori cu grosimi mai mari, apoi peretii
cu grosimi mai mici.Urmeaza sa se indrepte apoi peretii
exteriori.Indreptarea se va afectuta concomitent si simetric pe ambele
borduri.
Dupa finalizarea indreptarii primului etaj se trece la indreptarea etajului

superior urmandu-se a se folosi acelasi mod de lucru.
Temperatura de incalzire
Alegerea temperaturii este foarte importanta.O temperatura de incalzire

prea inalta poate aduce mai multe probleme si anume :
-este difcil de controlat tipul incalzirii si restrictionarea ariei incalzite
-creste timpul de incalzire si consumul de gaze
-nesiguranta cu privire la obtinerea efectelor favorabile creste
-este difcil de a masura exact temperatura; o eroare de 100-200C

poate aduce suprafata la peste 1000 C, temperatura ce este daunatoare
pentru majoritatea otelurilor
Este important de a se pastra in permanenta controlul asupra

temperaturii.
Otelurile navale in majoritatea lor pot fi incalzite pana la o temperatura

de 800 C.
Aprecierea temperaturii metalului incalzit se poate face cu echipamente

pentru masurarea temperaturii, echipamente ce trebuie sa ne ofere
posibilitatea masurarii benzii incalzite foarte repede.
In practica, temperatura metalului incalzit se apreciaza functie de
culoarea acestuia. O temperatura de incalzire de 700 C ( rosu
intunecat ), va duce la o incalzire a suprafetei de indreptat de 600-650C.
La temperaturi mai mari culorile ar fi : 1000C-rosu cireasa, 1100C -

orange inchis
Principiile procedeului de indreptare cu flacara
La indreptarea cu flacara se efectueaza o incalzire locala a piesei la

temperatura de indreptare
.Datorita acestei incalziri se produce o comprimare locala si deformare

plastica a materialului datorita blocarii dilatarii termice.
Pe timpul racirii rezulta o scurtare ( reducerea lungimii ) piesei egale cu
scurtarea produsa, care duce la modificarea dimensionala si de forma
dorita.
Pe parcursul operatiei de indreptare prin calduri executantul trebuie sa

urmareasca:
-reactiile materialului la lucrarile de indreptare
-sa pastreze permanent controlul temperaturii si a regimului de

caldura
-sa urmareasca respectarea prescriptiilor privind modul de amplasare,

repartitia , forma si dimensiunile caldurilor pentru diferite tipuri de
deformatii si grosimi de table
-sa verifice permanent reactiile constructiilor sudate adiacente locului

in care se executa operatia de indreptare pentru a se putea preveni
aparitia deformatiilor in alt loc
-in momentul racirii materialului (temperatura < 50-60 C), sa

masoare marimea deformatiei si sa compare rezultatele cu valorile
tolerantelor admise.Daca deformatia nu a ajuns la limitele admise se
pot executa calduri suplimentare in zone adiacente celor deja incalzite.
Echipamente folosite
-Indreptare cu flacara-arzatoarele cu flacara oxiacetilenica

-arzator oxiacetilenic cu flacara simpla-pentru indreptarea elementelor
de rigidizare
-arzator oxiacetilenic multiflacara cu doua sau trei duze-pentru

indreptarea suprafetelor de tabla
Diametrul becului arzatorului este ales functie de grosimea tablei dupa

cum urmeaza:
GROSIMEA TABLEI ( mm )
4-6 6-9 9 - 14 14 - 20 20 - 30
NUMAR BEC 3 4 5 6 7
La indreptarea cu flacara este esential ca arzatorul sa asigure o incalzire

precisa local limitata si rapida a materialelor pana la temperatura de
indreptare.
Flacara oxiacetilenica ofera caldura prin flacara primara.Prin marirea

raportului de amestec gaz combustibil-oxigen., puterea flacarii de
acetilena poate fi majorata foarte mult.
Reglarea optima a flacarii este de mare importanta la indreptarea cu

flacara.In general, ar trebui sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
-flacara oxiacetilenica sa fie neutra
-presiunea oxigenului trebuie sa fie de 4-5 bari
-presiunea acetilenei trebuie sa fie pana la 1 bar
-varful conului interior de flacara trebuie sa fie la o distanta de 3-4

mm fata de elementul de indreptat
-benzile incalzite vor fi de aproximativ 100 mm lungime pentru table

de grosime 8-12 mm
-distanta dintre benzile incalzite va fi de aproximativ 100 mm
In functie de piesa si de gradul de deformare sunt utilizate diferite moduri de

incalzire.
Insemnarea punctelor pe suprafata tablei de indreptat un este recomandata

, o repartitie geometrica pera regulata a punctelor , poate duce la zone de
contractie liniare , care in final un produc efectul de indreptare dorit.
I
Indreptarea cu curenti de inductie
In acest caz se folosesc echipamente speciale pentru indreptat care

folosesc ca sursa de incalzire curenti de inductie.
Echipamentul de incalzire cu inductie folosit este de tip TERAC..
Echipamentul are ca principal dezavantaj ca un poate fi folosit decit pentru

indreptarea suprafetelor orizontale punti , platforme.
La folosirea echipamentului operatorul respecta doar tehnica de utiliare care

este cea din docmentatia tehnica
.
MC 7. PREGATIREA BLOCULUI PENTRU INTRARE IN SABLARE
VOPSIRE
MC 7.1.Generalitati
Pregatirea blocurilor pentru efectuarea operatiunilor de sablare vopsire ,

are ca scop atit verificarea stadiului fizic al lucrarilor ce trebuiau executate
cit si a indeplinirii si a celorlalte conditii ce tin de transport , tehnologia de
executie a lucrarilor de sablare vopsitorie.
Inspectia blocului din punct de vedere al lucrarilor are ca scop verificarea

daca s-au executat si predat lucrarile :
- inspectia tehnica finala tancuri
- predare etansa a tancurilor
- predare control dimensional bloc.
- predare observatii CTC , clasa , client.
- predare saturari
- predare tehnica a sistemelor de tubuladura.
- predare etansa a sistemelor de tubuladura
- predare lucrarilor de indreptat pentru corp exterior , punti , tancuri ,

compartimente.
- predare suprafete in vederea vopsiri
MC 7.2. Docmentatia suport
Docmentatia necesara ar fi :
-docmentatia cu planurile de montaj tren carucioare blocuri

-docmentatia cu planurile cu decuparile tehnologice .
-docmentele de inspectie si predare lucrari
MC 7.3 Dotarile specifice
-sistemul de tragere si transfer
-transbordor
-tren carucioare
-pontili sustinere
MC 7.4. Verificarea indeplinirii conditiilor privind transportul in deplina

siguranta a blocului consta in :
-verificarea trenului de carucioare si a sinelor.
Se verifica rotile de la carucioare , se greseaza , apoi se verifica conectorii

dintre carucioare daca sunt bine pozitionati daca sunt in stare buna
, fara fisuri , etc.
-verificarea pontililor de sustinere bloc
Se verifica starea pontililor daca sunt bine fixati pe carucioare si pe corpul
blocului
- verificarea structurii de schele montate in jurul blocului si care trebuie
sa asigure accesul pe toata suprafata exterioara a blocului , in tancuri si
compartimente pentru viitoarele lucrari de sablare si vopsitorie.
MC 7.5.Verificarea indeplinirii conditiilor pentru efectuarea lucrarilor de
sablare vopsitorie consta in :
- verificarea posibilitatilor de acces pe toate suprafetele de sablat si vopsit
-verificarea efectuarii tuturor decuparilor tehnologice
necesare .
Pe baza solicitarilor in scris sau e-mail din partea

coordonatorului de nava pentru lucrarile de sablare , coordonatorul de nava
din partea Directiei Productie solicita Directiei Tehnice executia
de docmentatie de decupari tehnologice. In solicitare se indica amplasarea
decuparii .
Directia Tehnica va emite docmentatia analizind implicatiile tehnice pe
parcursul dezvoltarii proiectului . Acolo unde apar conflicte de structura
Directia Tehnica va analiza acele probleme si va propune solutii de remplasare
a decuparilor.
Dupa emiterea docmentatiei tehnice pentru efectuarea decuparilor

, Sectia Montaj va executa aceste decupari , avind ca targhet recuperarea
tablelor din aceste decupari , pregatirea acestora si a decuparii din corp (
efectuarea sanfrenului polizare).
Tablele se vor pozitiona in imediata apropiere a decuparilor fara a perturba

activitatile viitoare de sablare vopsitorie si a transferului blocului in hala de
sablare vopsire.
MC 8. Montaj sectii si premontaje suprastructura

Tehnologiile de executie a lucrarilor de montare-sudare a sectiilor pe cala sunt
determinate de particularitatile constructive si dimensiunile sectiilor, succesiunea (strategia)
montarii sectiilor, gradul de mecanizare.
Suprastructura este un ansamblu alcatuit din mai multe sectii de volum ce se amplaseaza
la partea superioara a corpului navei, dupa ce acesta a fost montat in intregime.
Exemplu impartire in sectii de volum a unei suprastructuri la o nava tip

PSV
MC 8.1 Premontaj sectii suprastructura
Premontajul suprastructurii consta in realizarea de module de suprastructura formate dintr-un

grup de sectii, a caror marime si greutate sunt delimitate de capacitatile tehnologice ale spatiului
de montaj si a capacitatii de ridicare a macaralelor.
Realizarea premontajelor se face in conformitate cu strategia de fabricatie a navei si de

realizare a premontajelor. Prova, respectiv pupa navei va fi orientata in conformitate cu strategia
de montaj a corpului de nava, startegie respectata si la excutarea lucrarilor de montaj ale sectiilor
de volum in blocuri.
Importanta realizarii modulelor de suprastructura:
- Scurtarea ciclului de fabricatie al navei, premontajele realizandu-se concomitant cu

realizarea altor lucrari de montaj;
- Utilizarea spatiilor de productie din prelungirea filei 4;
- Eventuala remediere din aceasta faza a nealinierilor elementelor de structura;
- Realizarea de module de suprastructura cu greutate si de dimensiuni apropiate de

capacitatile tehnice ale mijloacelor de ridicat de care dispune santierul;
- Saturarea partiala a suprastructurii;
- Montarea partiala a scarilor interioare in suprastructura;
- Indreptarea partiala a suprastructurii;
- Sablarea si vopsirea partiala a suprastructurii, din aceasta faza;
Premontajul 1: 31+32+30PS+30SB = 27.5 tone (fara saturari si sudura )

Premontajul 2: 33+35+34PS +34SB = 73.6 tone (fara saturari si sudura )
Premontajul 3: 36 +37 = 64 tone (fara saturari si sudura )
In conformitate cu strategia de executie a premontajelor suprastructurii, sectia de volum de

prova (S29), se va monta independent la nava.
Exemplu: strategie de executie premontaje suprastructura
e. Documentatie suport:
- documentatie de executie a sectiilor de volum ce intra in componenta

premontajelor;
- tabele de sudura ale sectiilor de suprastructura;
- strategia de fabricatie pentru modulele de suprastructura;
f. Dotare specifica:
- macara de cala
- cabluri de diferite sarcini si marimi;
- chei de tachelaj;
- statie totala;
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- flexibil;
g. Forta de munca necesara:
- echipe de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin

o pentru centrat si trasat;
un muncitor specializat in lucrul cu statia totala;
sudor autogen;
o pentru executia lucrarilor de montaj:
un coordinator (sef) de lucrare;
legato de sarcina autorizat;
sudor autogen;
h. Descrierea activitatii:
Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru excutia

premontajelor:
sectiile de volum care intra in componenta premontajelor sa fie
finalizate din faza de asamblat sectii de volum, sudate, predate
la CTC, beneficiar si clasa;
sectiile sa aiba montati pieptini la baza peretilor si a invelisului

bordajelor;
sa existe conditii, spatii laterale pentru montarea scarilor de acces

si a schelelor corespunzatoare pentru lucrul la inaltimea de
executie a cuplarilor intre sectiile de volum;
daca suprastructura a fost impartita in 2 sau mai multe

premontaje, spatiul pe care urmeaza a se executa aceste
premiontaje trebuie sa fie astfel dimensionat incat sa se asigure
executia premontajelor unul in continuarea celuilalt, ceea ce
asigura pastrarea formei suprastructurii si tratarea ei ca un tot
unitar;
din aceeasi perspectiva, este recomandat ca lucrarile de centraj

pentru sectiile unei suprastructuri sa fie incredintate unei singure
formatii de maistru.
Pentru realizarea premontajelor de suprastructura, se procedeaza

astfel:
- se studiaza documentatia;
- pentru executia premontajelor suprastructurii, se va realiza un pat de grinzi care va

simula puntea pe care acesta urmeaza a se monta la nava;
- executia premontajelor se face urmarind etapele descries mai jos.
Etape pentru realizarea premontajelor sectiilor de suprastructura:
A. Centrarea sectiilor de volum
a. Pe patul de grinzi sunt amplasate platbenzi cu o latime de aproximativ 400 - 500

mm in corespondenta peretilor transversali, longitudinali si ai invelisului.
Spatiul in care este amplasat si confectionat patul de grinzi se

stabileste in functie de greutatea premontajelor (capacitatea maxima
de ridicare a macaralelor), cotele de gabarit ale acestora, spatiul
necesar pentru schela, scari de acces si functie de orientarea planului
de referinta al sectiei pupa, prova, Bb, Tb.
b. Se marcheaza pe platbenzi planul diametral, linia teoretica a coastelor extreme
pupa-prova si linia teoretica a peretilor pe puntea inferioara.
c. Se ridica pe pat prima sectie de suprastructura, se centreaza tinand seama de

marcajele de pe pat si liniile de control de pe sectie corelate cu desenele de executie
planul sectiei.
d. Se centreaza in pozitie orizontala puntea sectiei ridicate;
e. Se monteaza pontili si rigidizari intre punte si pat;
f. Se executa prinderea sectiei de pat;
g. Nu se vor demonta rigidizarile de la marginea inferioara a peretilor pana dupa

montarea si sudarea la nava a modulului de suprastructura;
h. Se traseaza pe punte amplasarea peretilor transversali, longitudinali si ai invelisului

sectiei superioare;
i. Se ridica a-2-a sectie de suprastructura;
j. Se centreaza tinand cont de marcajele de pe punte si liniile de control trasate pe

sectia inferioara corelate cu desenele de executie, se centreaza puntea la apa; daca
sectia urmatoare este reprezentata tot de o sectie de baza, centrarea ei se face cu
respectarea planeitatii si orizontalitatii puntii;
k. Se corecteaza si se indreapta marginile;
l. Se traseaza plusurile de montaj. Pentru trasarea plusurilor de montaj se urmareste

respectarea dimesiunilor principale: semilatimi la baza si la punti, inaltimi intre
punti, planeitatea si orizontalitatea puntilor. De asemeni se va urmari corespondenta
peretilor si osaturii puntilor, peretilor si bordajelor;
m. Se indeparteaza plusurile de montaj, se prelucreaza marginile cuplarii pentru

sudura, se executa degrosarea acolo unde este cazul.
B. Montarea sectiilor de volum in premontaje
a. Ordinea executarii cuplarilor este: cuplari longitudinale orizontale, intre sectiile de

baza, cuplari longitudinale intre sectiile de la nivelul superior sic el inferior, daca
este cazul cuplarile inelare;
b. Se aliniaza elementele structurale ale sectiilor ce intra in cuplare (pereti, bordaje,

elemente de osatura)
c. Se monteaza pieptini care mentin alinierea tablelor puntii, respectiv a bordajelor;
prinderea pieptinilor se executa conform instructiunii tehnologice de montare a
pieptinilor;
d. Se prind in puncte de sudura peretii sectiilor superioare de puntile sectiilor

inferioare;
e. Se aliniaza si se prind in pieptini sau in puncte de sudura elementele de osatura;
f. Se bate zgura rezultata in urma taierii plusurilor de montaj si se polizeaza marginile

prelucrate, se creaza pragul necesar executarii lucrarilor de sudura;
g. Se verifica existenta si se monteaza piesele de completare in cuplare (gusee,

bracheti, platbanda de condens), se prind in puncte de sudura; prinderea in puncte
de sudura se executa in conformitate cu instructiunea tehnologica de prindere in
puncte de sudura;
h. Se face predarea lucrarii inainte de sudura la CTC;
i. Se executa sudura cuplarii intre sectii;
j. Dupa sudura se executa predarea tehnica a cuplarii, in cadrul careia se indeparteaza

pieptinii de baza ai cuplarilor sudate, piptinii montati in etapa anterioara, se incarca
ciupiturile, se polizeaza la fata; indepartarea pieptinilor se executa in conformitate
cu prevederile instructiunii tehnologice de montare a pieptinilor;
k. Se preda cuplarea dupa sudura la CTC, clasa si beneficiar;
C. Pregatirea premontajelor pentru montaj la nava:
a. Se indeparteaza ochetii de transport, intoarcere si montaj ai sectiilor de volum ce

intra in componenta modulelor;
b. Se monteaza ochetii de transport si montaj introdusi ca urmare a configuratiei

modului, a calculului de grutati si centre de greutate tinand seama si de greutatea si
centrul de greutate al saturarilor montate pe modul;
c. Se monteaza rigidizarile in corespondenta ochetilor si necesare pentru pastrarea

dimensionala si de forma a modulului de suprastructura.
d. Dupa executia sudurii ochetilor de transport si montaj se face verificarea structurii

tablelor pe care acestia se monteaza;
e. Se monteaza cheile de tachelaj si paramele de ridicare;
f. Se agata paramele de carligul macaralei;

g. Se elibereaza modulul de elementele de prindere a acestuia de patul de asmblat;
h. Se elibereaza traseul de transport al modulului pana la platform de transport;
i. Se executa manevra de ridicare, transport si asezare a modulului pe platforma; pe

aceasta perioada se va imprejmui cu banda colorata zona de transport, se asigura
zona cu personal de supraveghere;
j. Se asigura modulul pe platforma prin montarea de pene de lemn, sau/si sudarea de

platform metalica a elementelor de sprijin a modulului;
k. Se transporta si se asaza pe modulul de tren de carucioare pe fila 1; 2, pentru

sablare si vopsire;
Desfasurarea premontajelor unei suprastructuri la nava tip PSV
Premontaj MODUL 1
Centrarea sectiei 33
Centrarea sectiei 35, cuplarea long. S35 cu S33
Centrarea sectiei 34 Bb, cuplarea long. S34Bb cu S33+S35

Centrarea S34Tb, cuplarea long. S34Tb cu S33+S35
Premontaj MODUL 2
Centrat S31
Centrat S32, cuplarea long. S32-S31
Centrat S30Bb, cuplarea long. S30 S31+33

Centrat S30Tb, cuplat long. S30Tb S31+32
MC 9. Centrat blocuri de nava, module suprastructura si sectii

independente
MC 9.1 Centrat blocuri de nava
Asamblarea finala a navei se face pe cala de montaj si este stabilita

prin strategia de fabricatie a navei..
Cala de montaj (fila) reprezinta locul special amenajat, delimitat in incinta santierului care deserveste operatiunile de construit
blocuri din sectii de volum, centrat blocuri si cuplat blocuri in vederea obtinerii corpului navei.
POZA
Cala de montaj este dotata cu suporti de chila, carucioare de rola,
schele, tachelaj, dispozitive coada de peste, intinzatori, pene metalice cu
cioc, piepteni, urechi de fixare etc. La navele mari si mijlocii construite prin
metoda in sectii, se folosesc blocuri de chila, cavaleti la extremitati, scareuri
si suporturi. Navele construite in blocuri se asambleaza pe carucioare.
Aparitia asamblarilor sudate in constructia corpului navei a permis posibilitatea asamblarii preliminare si in sectii,
modificandu-se succesiunea lucrarilor pe cala. Astfel creste calitatea produselor, productivitatea muncii, se reduce ciclul de
fabricatie, scade costul de productie.
Lucrarile de asamblare depind in mare masura de metoda care se alege

pentru formarea corpului navei pe cala.
Se cunosc trei metode de asamblare a corpurilor de nave pe cala:
- piramidal
- asamblare din blocuri
- insulara.
Metoda de asamblare din blocuri asigura cea mai mare productivitate prin crearea
unui front mare de lucru pentru muncitori si micsorarea deformatiilor datorate sudurii. Metoda
consta in asamblarea separat a sectiilor si cuplarea acestora intre ele cu rezultatul final blocul de
nava.
Blocul reprezinta un subansamblu de nava construit din sectii de volum prin cuplari inelare
si longitudinale predate tehnic catre CTC , DNV si Client..
Strategia de fabricatie a navei ofera primele informatii legate de tipul de nava, dimensiunile
principale, particularitati constructive, ordinea de cuplare a sectiilor de volum si greutatile
acestora, ordinea de cuplare a blocurilor si orientarea corpului navei pe cala de montaj.
Pentru a putea fi asamblat corpul de nava prin cuplarea de blocuri este
necesar ca blocurile sa indeplineasca cateva conditii:
sa fie sudat si predat tehnic final conform normelor si

cerintelor Departamentul Calitate si Control, Clasa si reprezentant
beneficiar
saturat complet sau final din punct de vedere al tancurilor
sa fie sablat si vopsit
MC 9.1.1 Documentatie tehnologica suport
Plan impartire in sectii
Fise masuratori planeitate completate de maistru
Stadiul Inspectii si Testari
Fise masuratori blocuri
Tabele de sudura
Documentatia de executie a sectiilor de volum ce sunt prinse in

cuplarea inelara
MC 9.1.2 Forta de munca necesara pentru executia centrajului

blocurilor de nava
Intreaga activitate de pregatire a calei de montaj in vederea centrajului blocurilor de nava,

centrajul efectiv al blocurilor in cuplare este desfasurata de echipa de centratori specializata din
cadrul Sectiei Montaj. echipa de centratori are un numar de 28 de muncitori cu pregatire de
lacatus naval care are un maistru si un sef de echipa::
- sudori autogen
- legatori sarcina autorizat ISCIR
- sudori electric prins autorizat
- muncitori specializati in lucru cu statia totala
Coordonarea si numarul de oameni repartizati la fiecare operatiune din

activitatea de centraj o face maistrul sau seful de echipa. Fiecare formatie de
lucru este alcatuita din 2 lacatusi navali.
MC 9.1.3 Etape premergatoare transferului si centrajului
blocurilor de nava
Pregatirea filei de montaj in vederea montarii corpului de nava
Pentru startarea montarii corpului de nava fila de montaj

(cala) trebuie pregatita tinand cont de urmatoarele etape:
Trasarea liniei planului diametral
Trasarea sectiunii maestre
Trasarea perpendicularelor extreme Ppp si Ppv
Trasarea catorva linii teoretice ale coastelor
Trasarea liniei de baza pentru control LB
a) Trasarea liniei planului diametral (verificarea planului diametral)
Pentru fiecare nava care se monteaza pe fila se traseaza planul diametral (PD) in functie de
planul de amplasare a navei. Deoarece fila de montaj este dotata cu o platbanda montata pe sol
pe toata lungimea calei de montaj se va face o verificare a planului diametral prin urmatorii pasi:
- la extremitati se aseaza doua placi metalice
- la capetele sinelor se aseaza doua cadre metalice si intre ele se intinde o sarma cu un
intinzator
- de la aceasta sarma intindem firul cu plumb, punctam si materializam cu chernerul si

ciocanelul pe platbanda de pe sol planul diametral (cherneruit).
b) Trasarea liniei de baza pentru control LB
Pentru verificarea lucrarilor, in timpul constructiei navei, fila trebuie

prevazuta cu o linie dreapta in spatiu.
Fata de aceasta linie, se verifica pozitia sectiilor si a intregului corp, se

traseaza liniile de arbori etc.
De obicei, LB pentru control se aseaza lateral PD la 700-1000 mm si la o

inaltime de 400-1200 mm fata de cala.
Daca pe cala se construiesc simultan cateva nave, se traseaza o

singura linie de control, comuna, a carei amplasare depinde de conditiile in
care se fac verificarile. Trasarea si verificarea liniei de baza pentru control se
executa prin metoda razei de lumina, cu nivela optica (teodolit)
MC 9.1.4 Aducerea blocurilor de nava din hala de sablare pe
fila de montaj
Transferul blocurilor din hala de sablare se face cu ajutorul trasbordorului

ce face legatura intre hala de sablare si fila de montaj. Transbordorul preia
din fata halei de sablare blocul aflat pe trenul de carucioare si il transfera in
dreptul filei de montaj unde se construieste corpul final al navei.
MC 9.1.5 Descrierea activitatii de centraj blocuri
Se aduce primul bloc, numit bloc baza din hala de sablare pe pozitia
de montaj final al navei conform strategiei de fabricatie a navei.
Conform normelor pentru protectia muncii, pentru desfasurarea in

conditii de siguranta a operatiunilor de cantraj se asigura de catre
Departamentul Utilitati, prin Sectia Schele accesul la toate nivelele
(dublufund, punte intermediara, punte principala) cu schele turn, scari de
acces intre punti, se asigura marginile exterioare la fiecare punte cu
balustrazi fixe, demontabile si modulare. Pentru centrajul blocului formatia
de centratori executa urmatoarele operatiuni:
- se masoara cu ruleta inaltimea din sina pana la linia de baza (fundul

blocului) pentru a stabili inaltimea blocului fata de cala de montaj si
se verifica cu firul cu plumb daca este in PD
- se masoara cu ruleta inaltimea la puntea principala si la puntea

intermediara fata de linia de baza si se completeaza in fisa de
masuratori
- pe blocul baza se face planeitatea la fund si la puntea principala cu

ajutorul nivelei optice, la puntea principala si, daca e cazul, se
verifica scarile de pescaj
Daca aceste valori masurate in aceasta faza nu coincid cu valorile

obtinute in fisa de masuratori intocmita in faza de executie a blocului se
trece la recentrarea blocului prin taiarea din plusul pontililor pentru obtinerea
inaltimii blocului fata de cala, se reiau masuratorile de planeitate la fundul
navei si la puntea principala in vederea obtinerii valorilor cat mai apropiate
de cele scrise in fisa de masuratori intocmita in faza de executie a blocului.
Fisele de masuratori blocuri si blocuri in cuplare sunt eliberate de catre

Departamentul Control si Calitate. Aceste fise se completeaza de catre
maistru sau sef de echipa cu valorile obtinute dupa masuratori
Se aduce al doilea bloc, numit bloc secundar la o distanta cat mai mica,
aproximativ 50 mm fata de blocul baza.
Departamentul Utilitati asigura conform normelor de protectia muncii
accesul pe ambele blocuri prin montarea de schele turn pentru acces, acces
la exterior pe toata cuplarea inelara dintre blocuri cu schele modulare
agatatoare. Dotarea cu utilitati este facuta de acelasi departament: prin
asigurarea distribuitoarelor de oxigen si acetilena, surse de curent 220 V si
360 V, iluminat in compartimentele interioare si pe turnul de acces, ventilatii
in zonele inchise.
Dupa asigurarea cuplarii cu schele formatia de centratori desfasoare

urmatoarele operatiuni:
- se masoara inaltimea blocului din sina cu nivela optica, se aduce la

aceeasi inaltime la LB cu blocul baza centrat final prin taiarea din plusul
pontililor si valorile se completeaza in fisa de masuratori a blocurilor in
cuplare
- se masoara cu ruleta inaltimea la puntea principala si la puntea

intermediara fata de linia de baza si se completeaza in fisa de masuratori
- se verifica planeitatea la fund si la puntea principala cu nivela optica

luand ca baza punctul in care s-au facut masuratorile pe blocul centrat final
si se completeaza in fisa de masuratori blocuri in cuplare
- pentru verificarea lungimii blocurilor in cuplare se traseaza pe sol prima
coasta din pupa a blocului baza si ultima coasta din prova a blocului 2, se
masoara distanta intre ele cu ruleta si se completeaza in fisa de masuratori
Conform fisei de masuratori a blocurilor in cuplare si a valorilor obtinute

prin masuratori se stabileste ce plusuri se vor taia pentru obtinerea lungimii
blocurilor cuplate.
- se asigura cuplarea dintre blocuri prin sudarea pieptinilor metalici pe

puntea principala si fundul blocurilor si asigurarea lor cu tirantii de 25 T
- se verifica cu ruleta lufturile maxime admise in cuplare la punti, pereti,

bordaje si se stabileste plusul ce trebuie taiat efectiv
- se traseaza cu acul de trasaj, ruleta si creta plusul din cuplare si se intra

la taiat cu autogenul si cu masina de debitat cu plasma conform
masuratorilor efectuate.
Orientarea rostului cuplarilor se face conform prevederilor de mai jos.
Orientare
Localizare Element Cuplare Piepteni
rost
Inelara
spre pe
Punti
exterior interior
Longitudinala
spre pe
Invelis Zona Bordaj Inelara
exterior interior
exterior cilindrica
spre pe
Bordaj Longitudinala
interior exterior
Gurna Inelara spre pe
interior exterior
Fund Longitudinala
Zone aviate
Inelara
spre pe
(zone pupa si prova,
interior exterior
inclusiv Longitudinala
suprastructura)
Interior Rostul se orienteaza astfel incat deschiderea sa fie pe partea
nava pe partea opusa osaturii osaturii
Dupa taierea plusului se intra la baterea zgurii rezultate in urma taierii

(debavurare) si se face curatenie pe toata cuplarea.
Inainte de a intra la prins cu echipa de lacatusi navali specializata pentru

prins cuplari se face o verificare a lungimii blocurilor conform fisei de
masuratori.
MC 9.2 Centrat si cuplat module suprastructura si sectii

independente pe nava
La montarea suprastructurii pe nava se centreaza si se cupleaza atat

modulele la care s-au facut premontajele conform strategiei de fabricatie a
navei, cat si a sectiilor independente de suprastructura.
MC 9.2.1 Documentatie tehnologica suport
Documentatia de executie a sectiilor de volum inferioare pe care se

monteaza modulele de suprastructura
Documentatia de executie a sectiilor de volum ce compun modulele de
suprastructura
Tabele de sudura ale sectiilor de volum
Fisa de masuratori a navei
MC 9.2.2 Forta de munca necesara pentru executia centrajului si

cuplarilor modulelor de suprastructura pe nava
echipe de muncitori cu pregatire de lactus naval cu nivel cel putin

a) pentru centrat si trasat:
- muncitor specializat in lucrul cu statia totala
- un coordonator (sef) de lucrare
- legator de sarcina autorizat
- sudor electric prins autorizat
- sudor autogen;
b) pentru executia lucrarilor de montaj:
- un coordinator (sef) de lucrare
- legato de sarcina autorizat
- sudor electric prins autorizat
- sudor autogen
Centrajul modulelor de suprastructura pe nava este facut de echipa de

centratori specializata din cadrul Sectiei Montaj. Cuplarea modulelor de
suprastructura pe nava este executata de catre echipa de lacatusi navali
specializata pe cuplari inelare si longitudinale din cadrul Sectiei Monta.
MC 9.2.3 Dotarea specifica
- macara de cala;
- cabluri de diferite sarcini si marimi;
- chei de tachelaj;
- statie totala;
- nivela optica;
- fir cu plumb;
- flexibil;
MC 9.2.4 Descrierea activitatii
Conditiile preliminare care trebuiesc indeplinite pentru montarea

suprastructurii:
corpul navei/blocul pe care se monteaza suprastructura sa fie incheiat, sudat si

indreptat, cuplarea inelara intre blocuri executata
premontajele sa corespunda dimensional desenelor de executie si fiselor
de control dimensional cu incadrarea in tolerantele admise in manualul de asigurare

a calitatii
premontajele si sectiile de volum independente sa fie finalizate din

faza de premontaj respectiv asamblat sectii de volum, sudate,
predate la CTC, beneficiar si clasa
premontajele si sectiile independente sa aiba montati pieptini la

baza peretilor si a invelisului bordajelor
premontajele sa fie indreptate, predate, sablate si vopsite
sa fie montate scari de acces si schele corespunzatoare pentru

lucrul la inaltime pentru executia cuplarilor intre module sectiile
de volum
sa existe utilitati: iluminat, distribuitor de aer comprimat, oxigen,

acetilena, energie elctrica pentru alimentarea aparatelor de
sudura, polizoare, ventilatie
A. Centrarea sectiilor de volum independente si a premontajelor

a. se studiaza documentatia de executie a sectiilor de volum
b. se studiaza fisa de masuratori a navei
c. se executa trasajul in vederea montarii sectiei independente sau a modulului de

suprastructura
d. inainte de montarea blocului de suprastructura, se va face indreptarea corecta a

marginilor bordajului ce depaseste puntea pe care urmeaza a se monta sectia sau
modulul de suprastructura, pe intreg perimetrul
e. se transporta la nava, se ridica si se centreaza pe pozitie sectia independenta sau

modulul de suprastructura
f. se executa centrajul sectiei sau a modulului de suprastructura, cu verificarea

dimensionala a semilatimii, a inaltimii de constructie, a corespondentei structurale
intre elementele de structura a sectiilor aflate in centraj fata de elementele de
structura a sectiilor deja montate
g. se traseaza plusul de montaj
h. se taie plusul de montaj, se prelucreaza marginile pentru sudura, acolo unde este
cazul se face degrosarea marginilor
i. se lasa sectia sau modulul se face o noua verificare dimensionala
B. Montarea sectiilor de volum independente si a premontajelor
a. ordinea executarii cuplarilor este: cuplari longitudinale orizontale, intre sectiile

independente si a modulelor si apoi cuplarile inelare
b. se aliniaza elementele structurale ale sectiilor ce intra in cuplare (pereti, bordaje,

elemente de osatura)
c. se monteaza pieptini care mentin alinierea tablelor bordajelor, prinderea pieptinilor

se executa conform instructiunii tehnologice de montare a pieptinilor si se monteaza
pe interiorul cuplarii pentru a se elimina predarea tehnica pe corp exterior dupa
indepartarea lor
d. se prind in puncte de sudura peretii sectiilor superioare de puntile sectiilor

inferioare, se prind cu bride, acolo unde alinierea peretilor este dificila, se pot face
desprinderi de cordoane de sudura si insertii, materialul de insertie sa fie de aceeasi
grosime si calitate cu materialul de baza
e. se aliniaza si se prind in pieptini sau in puncte de sudura elementele de osatura

f. se bate zgura rezultata in urma taierii plusurilor de montaj si se polizeaza marginile
prelucrate, se creaza pragul necesar executarii lucrarilor de sudura
g. se verifica existenta si se monteaza piesele de completare in cuplare (gusee,

bracheti, platbanda de condens), se prind in puncte de sudura; prinderea in puncte
de sudura se executa in conformitate cu instructiunea tehnologica de prindere in
puncte de sudura
h. predarea inainte de sudura a cuplarilor se face catre Departamentul Control si

calitate si Clasa prin chemare si se inspecteaza de catre maistru impreuna cu
inspectorul CTC si Clasa
Dupa predarea inainte de sudura catre CTC cu rezultatul acceptat intra

Sectia Sudura la sudat.
Pentru eliminearea tensiunilor aparute in urma sudurii se fac

detensionari pe cuplare de catre echipa de indreptatori specializata din
cadrul Sectiei Montaj.
i. predarea tehnica dupa sudura se face prin indepartarea pieptinilor de la interior cu

ajutorul gurei de lup, se rup pieptinii montati, se incarca ciupiturile si se polizeaza
cu polizorul
j. Predarea dupa sudura a cuplarilor se face catre Departamentul Control si Calitate,

Clasa si beneficiar prin chemare si se inspecteaza de catre maistru impreuna cu
inspectorul CTC, reprezentant Clasa si Beneficiar
Desfasurarea montajului unei suprastructuri la o nava tip PSV

Centrarea modulului 1, cuplarea longitudinala a modulului 1 pe puntea B
Centrarea Modulului 2, cuparea long Modul 2 cu puntea B,
cuplarea inelara Modul 2 cu Modul 1

Centrarea S29, cuplarea long. S29 cu puntea B;
cuplarea inelara S29 cu Modulul 2

Cuplarea timoneriei cu sectiile si modulele de suprastructura
Cuplarea cosului de fum cu timoneria
Puntea B, Modul 1, Modul 2, S29, Timonerie, Cos de Fum + Catarg
Tolerante la montarea suprastructurii
-abaterea P.D. al sectiei fata de P.D. de control de pe puntea pe care se

amplaseaza suprastructura ( b)
-abaterea oe inaltime a uneii linii de apa trasate anterior pe peretii

suprastructurii (h)
-abaterea L.T.C a suprastructurii fata de L.T.C de control de pe punte (d)
-corectarea dupa sudarea cu sectia vecina a trasajului liniilor de control pentru

montaj ()
b=5
d = 3
h=3
=2
MC 10. Cuplare inelara intre blocuri de nava
MC 10.1 Documentatia tehnologica support
Plan impartire in sectii

Documentatia de executie a sectiilor de volum ce se prind in cuplarea
inelara
Stadiu Inspectii si Testari
Tabele de sudura
MC 10.2 Forta de munca necesara pentru executia cuplarii inelare

dintre blocuri
Activitatea de cuplare inelara intre blocuri este desfasurata de o echipa

de lacatusi navali specializata din cadrul Sectiei Montaj. Echipa de lacatusi
navali este formata din 25 de muncitori cu pregatire in domeniul naval care
e condusa un maistru si un sef de echipa:
- sudor autogen
- sudor electric
- polizator
- legator de sarcina autorizat ISCIR
Coordonarea si numarul de oameni pe fiecare operatie din cadrul

activitatii de cuplare este facuta de catre maistru sau sef de echipa. Fiecare
formatie de lucru este alcatuita din 2 lacatusi navali.
MC 10.3 Descrierea operatiilor

1. Se studiaza documentatia sectiilor de volum ce intra in cuplarea
inelara, se identifica piesele de completare si se aduc langa cuplarea
dintre blocuri cu echipa de transport
2. Se face o verificare vizuala a cuplarii inelare inainte de prindere din

punct de vedere al lufturilor intre punti, pereti, bordaje (se masoara
lufturile cu ruleta), al alinierii elementelor de structura si al tablelor
cap la cap, al rostului, al sanfrenelor si al degrosarilor date in
documentatia de executie a fiecarei sectii de volum
3. Prinderea efectiva a cuplarii se face plecand simultan din 4 puncte

diferite ale cuplarii:
- doua formatii prind la fundul blocurilor plecand dinspre PD spre

borduri
- doua formatii prind la nivelul dublului fund plecand dinspre PD

spre borduri
- doua formatii prind la bordaje, pe verticala
- doua formatii prind la nivelul puntii principale
Prinsul cuplarii dintre tablele cap la cap de la punti, bordaje,

dublubord, fund si dublufund se face cu ajutorul pieptinilor de aluminiu si a
masinii de prins bolturi.
Exista si cazuri in care se folosesc pieptini metalici in zone unde
dezaxarile si tensiunile in table sunt prea mari, iar grosimea tablelor
depaseste 15 mm, in zonele de gurma. Se prind in pieptini metalici sau in
hafturi de sudura elementele de osatura cap la cap din dublufund si de sub
punti. Prinderea pieptinilor metalici se face cu electrodul si se respecta un
regim de sudare care sa nu produca arsuri marginale sau cratere pe tabla
Electrodul se inclina astfel incat sudura sa topeasca mai mult tabla

corpului decat pieptenul; Se respecta un regim de sudare care sa nu produca
arsuri marginale sau cratere pe tabla
Daca sudura ramane pe pieptan la desprinderea acestuia, pe tabla raman
ciupituri, Daca sudura de prindere este grosolana atunci trebuie executata o
taietura cu polizorul pentru a se desprinde mai usor
Se monteaza piesele de completare ce intra pe cuplare realizandu-se

astfel nodurile tipice din documentatie si se rigidizeaza anumite zone. Se
prelucreaza marginile cuplarii (se polizeaza) cu polizorul pentru sudura.
Avantajul folosirii pieptinilor de aluminiu apare la predarea tehnica

finala unde se polizeaza cu app. 40 % fata de un pieptan de metal .
Dezavantajul apare in zona de gurna si zonele dezaxate unde nu se pot
folosii datorita rezitentei limitate a bolturilor de prindere.
4. Predarea inainte de sudura la Departamentul Control si Calitate se
face prin chemare si se inspecteaza de catre maistru si inspectorul CTC
Dupa predarea inainte de sudura catre CTC cu rezultatul acceptat intra

Sectia Sudura la sudat.
Pentru eliminearea tensiunilor aparute in urma sudurii se fac

detensionari pe cuplare de catre echipa de indreptatori specializata din
cadrul Sectiei Montaj.
5. Predarea tehnica dupa sudura se face prin demontarea pieptinilor de

aluminiu si cei metalici cu ajutorul polizorului si a masinii de infiletat
si se polizeaza la exteriorul cuplarii (punti, bordaje) numai cu
polizorul oala conform standardelor, se incarca cu electricul ciupiturile
si se polizeaza
6. Se verifica elementele de structura pentru eventualele dezaxari

aparute dupa sudura, posibile deformatii aparute la punti, bordaje si
se intervine cu desprinderi si cusaturi suplimentare pentru a fi
eliminate
7. Se completeaza cu piesele de completare ce nu se puteau monta

inainte de sudura si se sudeaza
8. Predarea dupa sudura la Departamentul Control si Calitate, Clasa si

Beneficiar se face prin chemare si se inspecteaza de catre inspectorul
CTC, reprezentant Clasa si Beneficiar impreuna cu maistru. Predarea
tehnica si otelul pe cuplare se preda la 500 mm fata de fiecare parte
a cordonului
MC 11. Pregatirea navei pentru transfer si lansare
Activitatea de pregatire a navei pentru transfer este o activitate

importanta ce consta in urmatoarele etape:
Obturat decupari tehnologice pentru sablare si vopsire;

Montat sistem de dizlocare a navei in prova sau pupa;
Studierea documentatiei pentru transfer si lansare;
Demontat pontili si impanat;
Montat sistem de sprijin in zonele in care vor avea loc lucrari de
montaj a trusterelor retractabile sau pendulare;
Curatarea si pregatirea sinelor pentru tragerea navei;
Montat opritori in prova sau pupa, pe sine pentru montarea preselor ce
vor ajuta la dizlocarea navei;
Asistat la transferul si tragerea navei pe zona de groapa;
Demontat sistem de sprijin prova, pentru a permite montarea
trusterului retractabil sau pendular;
Introdus carucioare si montat tacuri de lemn pe zona in care s-au
realizat lucrarile la trusterul prova dupa tragerea completa a navei pe
syncrolift;
Demontat stenzi pupa si montat tacuri de lemn pe syncrolift in cazul
navelor cu derivor negativ.
Decuparile tehnogice pentru sablat si vopsit se realizeaza in
conformitate cu documentatia primita de la directia tehnica. Aceasta
documentatie se realizeaza in baza informatiilor si solicitarilor in scris sau pe
e-mail din partea coordonatorului de nava, informatii ce indica amplasarea
decuparii (compartiment, tanc, coasta) si data de livrare a documentatiei.
Inainte de inceperea oricarei lucrari in tanc sau compartiment, in

acest caz lucrarea constand in obturarea unei decupari tehnologice
evacuare grit, trebuiesc respectate urmatoarele operatii:
- se verifica daca in tanc/compartiment exista gaze; acest lucru se face

cu ajutorul unui dispozitiv ce detecteaza gazele;
- se introduc ventilatii in spatiile inchise pentru a se evita afumarea

acestora si a riscului de asfixiere a persoanele ce lucreaza in acel loc;
- se realizeaza protectii in jurul locatiei in care se efectueaza lucrarea

pentru a proteja zonele adieacente. Un exemplu de protectie al
acestor zone este prezentat in figura 12.1;
Fig. 12.1 Protectie

inainte de obturat
decupare
tehnologica
evacuare grit
- se pregateste
tabla ce va obtura
decuparea din
tanc/compartiment
prin polizarea
muchiilor si unde
este necesar
realizarea
sanfrenelor.
- se pregateste decuparea data in corpul navei prin polizare;
- se pozitioneaza tabla, se aliniaza cu invelisul exterior al navei cu

ajutorul pieptenilor;
- se realizeaza sudura tablei cu invelisul exterior al navei;
- dupa finalizarea lucrarilor de sudura, pieptenii sunt indepartati si se

realizeaza predarea tehnica;
- se preda la CTC lucrarea executata.
Cand se realizeaza aceste decupari trebuie sa se acorde atentie la felul in

care se face sanfrenul (spre interior sau spre exterior), pentru ca ulterior cand
acestea se vor pune la loc sa nu duca la deteriorarea vopselei din tanc in urma
polizarii muchiilor sau a realizarii sudurii.
In baza documentatiei tehnologice ( ex. Figura 12.2) se va realiza
inchiderea decuparilor tehnologice, si apoi predarea tehnica.
Fig
12.2
Plan
obturat decupari tehnologice evacuare grit

Fig.
12.3
Pozitionarea pontililor la nava
Prima lucrarea ce trebuie realizata in prima faza, este cea de montare a

sistemului / sistemelor de dizlocare a navei.
Fig .
12.4 Sistem de dizlocare PV

Acest sistem de dizlocare prezentat in figura 12.4 are rolul de a facilita
operatia de transfer a navei si se poate monta in prova sau pupa, in functie
de zona in care necesita sa fie transportata nava. In cazul navelor de
dimensiuni mari , aceste sisteme se monteaza atat prova cat si pupa.
Inainte de inceperea oricarui tip de lucrare, trebuie studiata

documentatia de executie pentru a stabili o strategie in baza careia sa se
realizeze lucrarea. In cazul in care documentatia nu exista, aceasta va fi
solicitata directiei tehnice, iar in cazul in care aceasta nu poate fi intocmita,
lucrarile se vor realiza in baza experientei acumulate.
Intr-o prima faza, se elimina o parte din pontili ( aproximativ 35% ),

astfel incat greutatea navei sa fie repartizata uniform pe pontilii ramasi pentru
a se evita aparitia deformatiilor. Eliminarea pontililor in aceasta faza se face
cu autogenul.
Pontilii aflati pe zona gurnei sau in zonele aviate, au flansele superioare

prinse in puncte de sudura de invelisul corpului navei, iar indepartarea
acestora se face prin polizarea punctelor de sudura sau prin craituire pentru a
nu afecta tancurile.
Fig. 12.5 Faza 1 Eliminarea pontililor in
proportie de aproximativ 30%
Dupa indepartarea pontililor, se verifica daca in urma acestei operatii au

aparut deformatii si daca sunt, acestea se vor remedia. Dupa finalizarea
operatiei de indreptat, se trece la pregatirea zonelor pentru vopsire si apoi
vopsirea acestora.
Faza urmatoare consta in impanarea navei conform documentatiei,

in proportie de 60 %, amplasarea tacurilor facandu-se pe zonele de intersectie
ale elementelor de osatura longitudinala cu cele transversale. Restul de
tacuri vor fi puse pe pozitie in FAZA II, dupa ce se vor indeparta si restul de
65 % de pontili.
Fig. 12.6
Componenta
tacurilor ce se
introduc sub
nava
In ceea ce
priveste
componenta
tacurilor ce se
amplaseaza sub
nava,
acestea sunt formate dintr-un tac de stejar (3) ce este amplasat la partea
inferioara, doua pene pentru reglaj (2), o perna de brad (1)care permite
acesteia sa se deformeze astfel incat sa preia tensiunile si sa se adapteze
fomei corpului navei de pe acea zona si o tabla (4) asa cum este prezentat
in figura 12.7.
In unele cazuri, in functie de calitatea vopselei, deasupra tablei (4) este

asezata o folie de plastic ce are rolul de a preveni deteriorarea stratului de
vopsea.
Fig. 12.8 Tabla (4) ce face

legatura intre corpul navei si perna
de brad.
Urmatoarea faza consta

in eliminarea pontililor ce nu au
fost indepartati la etapa anterioara. Dupa eliminarea acestora se verifica daca
in urma acestei operatii au aparut deformatii si daca da, acestea se vor
remedia. Dupa finalizarea operatiei de indreptat, se trece la pregatirea zonelor
pentru vopsire si apoi vopsirea acestora. Se continua impanarea navei
prin completarea tacurilor (restul de 40%) respectand pozitia acestora asa
cum este indicat in plan.
Sisteme de sprijin PV
Sistemele de sprijin PV sunt siteme care ajuta la mentinerea navei pe
pozitie, astfel incat orice lucrare se efectueaza la bordul navei, indiferent de
anvergura acesteia sa nu modifice pozitia navei; odata cu modificarea pozitiei
pot aparea si deformatii. Sistemul este format din pontili cu diferite inaltimi
care materializeaza la partea superioara forma corpului navei la o anumita
inaltime. Pe acesti pontili este pozitionata o grinda care de asemenea
materializeaza la partea superioara forma corpului navei pentru evita
deteriorarea zonei.
Pentru rigidizarea pontililor si pentru a evita deplasarea incorecta a

carucioarelor, acestia sunt prinsi in puncte de sudura de carucioare si rigidizati
cu grinzi din teava si bracheti.
Fig. 12.9a Sistem de impins

PV Fig.12.9b Sistem de impins PV
(sectiune longitudinala) (sectiune

transversala)
Sisteme de sprijin PP
In realizarea sistemului de sprijin PP se merge pe acelasi principiu ca cel al

sistemului PV, dar difera constructia acestuia datorita formei si pozitiei pe
inaltime a boltei PP. In Figura 12.10 este prezentata structura sistemului de
sprijin. Sistemul este format din pontili cu diferite inaltimi care materializeaza
la partea superioara forma corpului navei la o anumita inaltime. O alta
deosebire a sistemelor de sprijin PP fata de cele PV este aceea ca la partea
superioara a pontililor se introduc tacuri si pene de lemn facand operatia de
impanat mai dificila pe aceasta zona. Indepartarea sitemelor de sprijin se
realizeaza in aceeasi faza in care se realizeaza si depontilatul inainte de
tragerea navei.
Fig. 12.10a Sistem de sprijin
PP Fig.12.10b Sistem de sprijin PP
(sectiune longitudinala) (sectiune transversala)
Sisteme de sprijin in zona trusterelor retractabile/pendulare
O
lucrarea de
care trebuie sa
se tina cont
atunci cand se
trage nava
este cea la
trusterele
pendulare si
retractabile,
deoarece aceasta se face cu nava trasa in proportie de 70% pe syncrolift. Pe
zona in care se vor realiza ulterior lucrari la Trusterul pendular / Trusterul
retractabil, tacurile de lemn sunt inlocuite cu sisteme de sprijin ce permit
indepartarea carucioarelor cu usurinta pentru a putea efectua lucrarile
ulterioare.
Fig. 12.11 Sistem de sprijin pt. montarea
trusterelor (retractabile/pendulare)
Fig.12.12 Pozitionarea sistemelor de
sustinere din tevi
Aceste sisteme de sprijin sunt

confectionate din teava (1) si
o tabla (2), la partea superioara a
sistemului fiind amplasate penele
de lemn (3) si tacul de brad (4).
O etapa ce trebuie efectuata

inainte de tragerea navei este cea de
curatare, eliberare si pregatire a
sinelor pentru transfer.
- curatarea sinelor consta in indepartarea oricarui tip de deseu din

zona adiacenta si de pe acestea;
- pregatirea sinelor consta in indepartarea prin polizare a

imperfectiunilor caii de rulare ramase de la diferite lucrari.
In cazul navelor cu derivor negativ figura 12.13, indepartarea

sistemului de sprijin se realizeaza dupa tragerea navei pe platforma syncrolift.
Dupa ce s-a realizat tragerea completa a navei pe syncrolift, se vor pozitiona
tacurile sub derivor conform documentatiei, acordandu-se o atentie
suplimentara pozitionarii acestora pentru a preveni deformarea gratarelor
platformei.
Fig.
12.13 Nava cu derivor negativ
Dupa finalizarea lucrarilor in zona trusterelor prova, este adusa pe

pozitie partea demontabila a transbordorului, se repozitioneaza carucioarele,
dupa care se impaneaza. Tacurile sunt prinse de trenul de carucioare cu
ajutorul unor scoabe pentru a ramane pe pozitie si pentru a putea fi recuperate
cu usurinta dupa lansarea navei.
Nava se trage in totalitate pe platforma syncrolift, dupa care lansarea

poate fi startata.
Dupa lansarea si tragerea navei la cheu, platforma syncrolift este

readusa pe pozitie, dupa care se trece la indepartarea carucioarelor si
tacurilor.
5. Metode standart remediere neconformitati produs
5.1 Remediere prin insertie

5.2 Remediere suprafete
5.3 Remediere dezaxari
6. Marcare si trasabilitate
se marcheaza si se traseaza linia teoretica a planului diametral pe sectie

si sol;
se materializeaza linia de baza ;
se materializeaza pe sol prima si ultima coata a sectiilor de baza pe

secte si sol( se verifica 90);
se traseaza si marcheaza liniile teoretice pentru sectiunile transversale

si longitudinale pe sectia de baza, a sectiei de volum care urmeaza a fi
ridicata ;
se numeroteaza coastele;
se traseaza si se marcheaza liniile de control la 100 mm fata de trasajul

executat pentru sectiunile transversale si longitudinale a sectiei de
volum care urmeaza a fi ridicata;
se inscriptioneaza :
- comanda interna,
- numar bloc,
- greutate bloc,
- start / finish bloc.
marcarea se face cu markerul si prin cherneruire;
7. Monitorizare proces tehnologic
PARAMETRU MONITORIZARE
OPERATIA
TEHNOLOGIC INTERVAL MODALITATE
La inceputul
DEBITARE OXI - Presiune acetilena fiecarei operatii
Citire presiune-reglare
GAZ
Presiune oxigen Periodic Citire presiune
Inainte /dupa
Cote de gabarit taierea plusului Citire dimensiuni
de montaj
CENTRAT Inainte /dupa
SECTII DE Planeitate taierea plusului Verificare planeitate
VOLUM de montaj
Dupa taierea
Nodurile tipice si
plusului de Verificare vizuala
degrosari table
montaj
Inainte / dupa
Alinierea descarcarilor Prin marcare si acustic
sudura cuplare
MONTAT SECTII
DE VOLUM Dimensiuni geometrice Inainte de
Verificare vizuala
samfrene sudura cuplare
Inainte/
Alinierea tablelor cap la
dupa sudura Verificare vizuala
cap
cuplare
Dupa sudura Verificare
INDREPTAT Deformatii
cuplarilor concavitate/convexitate
8. Codificare locuri de munca
Locurile de munca se identifica cu activitatile identificate in cadrul

logigramei
MC 1 Aprovizionarea procesului;
MC 2 Centrat sectii de volum in cadrul blocului;
MC 3 Montat sectii de volum prin prindere in puncte de sudura;
MC 4 Montat structuri specifice;
MC 5 Montat fise de modificare;
MC 6 Indreptat;
MC 7 Pregatirea blocului pentru intrare in sablare vopsire;
MC 8 Premontaje sectii suprastructura
MC 9 Centrat blocuri de nava, module suprastructura si sectii

independente;
MC 10 Cuplat blocuri de nava;
MC 11 Pregatirea navei pentru lansare si livrare.
9. Echipamente de lucru
pod rulant 50/12.5 TF;

pod rulant 75/12.5 TF;
macara portic cu brat mobil 50/25 TF;
macara portic cu brat mobil 15 TF;
echipament de debitare cu plasma LPC 100;
presa hidraulica YS 10/100 ;
presa hidraulica YS 15/100;
presa hidraulica YLS 100/ 55;
presa YELF 140/45;
presa hidraulica manuala LH2/1.87;
presa HOLMATRO 10 T;
cric mecanic 10T;
cric mecanic PC 25T;
tirant mecanic HOLMATRO 25 T;
palan cu clichet 6 T;
palan cu lant D95/3000;
palan cu lant D95/6000;
palan vs plus 5/2;
dispozitiv de ridicare cu patru brate,
chei de tachelaj;
sufe matalice ;
grinda de egalizare 80 T;
dispozitiv de prins tabla TPS 3T;
polizor pneumatic GTG 40;
polizor pneumatic LSS53;
polizor pneumatic unghiular LSV 28;
polizor electric fein MSH 636 1;
polizor electric BOSCH GSV8 115;
masina de insurubat BOSCH GDS 18 E;
masina de prins bolturi KOCO SK14 400V ;
masina de prins bolturi ELOTOP 1702;
pistol de impuscat bolturi;
distribuitor mobil set reductoare baterie acetilena;
masina de indreptat prin incalzire cu inductie;
nivela optica C330 SOKIA;
nivelo optica NA 730;
cumpana electronica BOSCH DNM 60L;
statie totala TRIMBLE 3305 DR;
telemetru DLE 150;
echipament IK 72T;
detector gaz X-am 2000;
scara de aluminiu rezemata 6m;
truse de autogen GCE ;
ciocane;
clesti sudura;
paleti;
cupe;
S.D.V- uri;
Rulete;
calibre si sabloane pentru verificat unghiuri;
fir cu plumb;
pieptani de aluminiu.
10. Materiale consumabile
pietre polizor 125 x 6;
pietre polizor 180 x 6;
freze biax 6;
freze biax 8;
electrod supertit 2.5 mm
electrov OVERCOR 2.5mm;
bolturi M 16 pentru masina de impuscat bolturi;

bolturi M16 pentru masina de impuscat bolturi;
piulite M16 ptr.masina de impuscat bolturi;
placute gaurite 12x80x80 ptr.masina de impuscat bolturi ;
electrozi cod 52520 / TD - ptr.masina de debitare manuala cu
plasma;
capison protectie cod 60310 - ptr.masina de debitare manuala cu
plasma;
izolator frontal cod 60080 - ptr.masina de debitare manuala cu
plasma;
difuzor gaze cod 60010 - ptr.masina de debitare manuala cu
plasma;
duze cod 51122 - ptr.masina de debitare manuala cu plasma;
duze tip H si S pentru trusele de aotogen ROTES;
duze taire X11;
stut pentru extensie;
stut furtun alama;
opritori de flacara;
cuple rapide;
fir cu plumb;
clesti sudura;
ciocane;
pene metalice;
perii de sarma;
ranga;
sfoara ;
creta;
ac trasat;
markere;
rulete ;
11.Infrastructura
In cadrul procesului de Montaj Corp Nava sectia Montaj isi desfasoara

activitatea in hala montaj nave, cala de 15000, cala reparatii nave si cala
de nave mici .
HALA MONTAJ (fila 7,8)
suprafata totala interioara: 174,5 m x 77 m;
2 travee a cate 6 sine fiecare;
fiecare travee este dotata cu cate doua poduri de cate 50 tone fiecare si
un pod de 75 tone;
inaltime la carlig max:27,2 m;
distanta minima dintre carligele a doua macarale:10 m;

dimensiuni porti mici: 17,4 m (oriz.) x 16 m (vert);
dimensiuni porti mari:25 m (oriz.) x 25,7 m (vert.);
retea interna de alimentare cu acetilena (p=0.7 bari), oxigen (p=5

bari) si CO2 (p=5 bari);
retea interna de alimentare cu aer la 6 bari;

CALA DE 15000tdw (fila 5,6)
2 travee cu lungimea :L= 204 m fiecare;

fiecare travee este dotata cu 8 sine;
intre travee se afla sine pentru macarale portic pot fi aduse macarale
de 50 tone sau macarale de 15tone, macarale care deservesc ambele
zone de lucru;
distanta minima dintre axele a doua macarale de 50 tone apropiate d=
29 m;
la lungime brat macara ,in proiectie orizontala , de pana la 25 m ,
sarcina de ridicare este de 50 tone ; la lungimi de peste 25 m , sarcina
de ridicare este de 25 tone;
oxigen, acetilena, aer comprimat, CO2;
sarcina maxima suportata de sine: 50 t/mp
Cala de 15000tdw sectiune transversala

Bratul macaralei se considera perpendicular pe axa sinelor iar cotele sunt in
metrii.
CALA DE 15000 tdw vedere de sus

Macaralele portic de 50 T au inaltimile maxime la carligul mare dupa cum
urmeaza:
Macara nr. 1 39.5 m;

CALA REPARATII NAVE (fila 3,4)
2 travee (nr 3 si nr 4 ) cu lungimea L= 160 m;

pe traveele nr1 si nr 2 sunt amplasate halele de sablare vopsire;
fiecare travee este dotata cu cate 6 sine;
sarcina maxima pe sina : 50 t/mp;
intre travee se afla sine pentru macarale portic pot fi aduse macarale
de 50 tone sau macarale de 15tone, macarale care deservesc ambele
zone de lucru;
distanta minima dintre axele a doua macarale de 50 tone apropiate d=
29 m;
la lungime brat macara, in proiectie orizontala, de pana la 25 m,
sarcina de ridicare este de 50 tone; la lungimi de peste 25 m, sarcina
de ridicare este de 25 tone;
pe traveea nr 3, in zona halelor de sablare vopsire, pe o lungime de
~ 40 m , se pot monta blocsectii cu latime maxima de 20 m (intre
blocsectie si hala ramane un spatiu de 3,6 m );
oxigen, acetilena, aer comprimat, CO2,
CALA DE NAVE MICI
singura travee cu l = 500 m , aflata in continuarea traveei nr. 4 de pe

cala reparatii nave
traveea este dotata cu 4 sine - intre travee si malul bazinului se afla

sina pentru macarale portic de 15 tone si 50 tone
oxigen, acetilena, aer comprimat, CO2
12. Conditii tehnologice pentru mediul de lucru
Temperatura tablei inainte de sudura sa nu fie mai mica de -5C
13. Cerinte de calificare pentru personalul executant
calificare in meseria de lacatus constructii navale, meserie dobindita

in cadrul sistemului national de pregatire profesionala;
experienta in domeniul constructiei navale min. 2 ani
muncitorii care executa manevre trebuie sa fie instruiti ,testati si
autorizati ca legatori de sarcina.
14. Cerinte de securitate si sanatate ocupationala
14.1 Cerinte generale
1. Obligatoriu, personalul va fi dotat si va purta echipamentul

individual de protectie specific meseriei , aprobat prin Contractul
Colectiv de Munca si CSSM (foto 01).
Foto 01
Foto 01
2. La cel putin trei luni, lucratorii vor fi instruiti periodic de catre seful
direct cu instructiunile de securitate ale producatorului
echipamentelor de munca (enumerate mai sus). Dupa instruire,
lucratori vor fi verificati prin testare, daca si-au insusit instructiunile
de securitate ale producatorului echipamentelor de munca (fiind
necesar sa obtina minim sase puncte din zece) .
3. Inainte de repartizarea lucratorilor pe locurile de munca , maistrul

sau sefii punctelor de lucru au obligatia de a verifica fiecare loc de
munca in parte si de a lua masurile ce se impun pentru prevenirea
accidentarii lucratorilor.
4. Dupa verificarea locurilor de munca maistrul sau sefii punctelor de

lucru au obligatia de a lua masurile ce se impun pentru rezolvarea
neconformitatilor de securitate a muncii constatate la verificare, sau
sesizate de lucratori.
5. Este interzis lucratorilor sa paraseasca locul de munca la care au fost

repartizati fara acceptul sefului direct al locului de munca.
6. Este interzis lucratorilor sa execute alte lucrari decat cele

repartizate, fara acceptul sefului direct. In cazul in care lucratorul
este solicitat sa execute alte lucrari, acesta trebuie sa fie instruit
corespunzator noii lucrari.
7. Corespunzator lucrarilor repartizate, lucratorii vor fi instruiti cu
instructiunile de securitate si sanatate in munca (ISSM .) interne,
stabilite prin tematica lunara.
8. Deseurile rezultate in urma procesului tehnologic vor fi depozitate

selectiv in locuri special amenajate (foto 02).
Foto 02
9. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, fiecare lucrator va controla daca

echipamentele, uneltele si sculele din dotare sunt in stare tehnica
corespunzatoare. Cele care nu corespund din punctul de vedere al
tehnicii securitatii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se
pot reconditiona) sau casa.
10. Se interzice legarea si/sau fixarea, chiar si ocazionala a sarcinilor de

carligul macaralei de catre persoane care nu sunt autorizate in acest
scop. Lucratorii care efectueaza legari si fixari de sarcini in instalatiile
de ridicat vor fi autorizati si instruiti ca LEGATORI DE SARCINI
11. Prin grija sefului direct, zonele de lucru cu risc de accidentare vor fi
semnalizate, marcate si dupa caz protejate.
12. Seful ierarhic superior, trebuie ia masuri de reducere a riscurilor de

accidentare cunoscute sau ori de cate ori este sesizat de lucratori.
13. Fumatul este permis numai in locurile special amenajate in acest

scop.
14.2 Instructiuni de securitate interna si instructiuni producator care
trebuiesc respectate:
- Instructiuni pentru manipulare, transport prin purtare manuala sau cu

mijloace nemecanizate, depozitare si pozitionare materiale, echipamente de
munca sau elemente componente ale acestora, cod:ISSM 02, rev.03
- Instructiuni pentru lucrul la inaltime, cod: ISSM 03, rev.03
- Instructiuni pentru sudarea si taierea metalelor, cod: ISSM 04, rev.03
- Instructiuni pentru lucrari de confectii metalice si montaj, cod:ISSM 05,

rev. 04
- Instructiuni pentru acordare prim ajutor in caz de electrocutare, cod:ISSM

06, rev. 01
- Instructiuni pentru lucrul pe schele, cod:ISSM 09, rev. 01
- Instructiuni pentru acces si evacuare de urgenta, cod:ISSM 10, rev. 03
- Instructiuni pentru prelucrarea metalelor prin aschiere, cod:ISSM 11, rev.

01
- Instructiuni pentru lucrul in compartimente sau suprafete vopsite ale

navelor, cod:ISSM 014, rev. 01
- Instructiuni pentru utilizarea in siguranta, evidenta, verificarea, pastrarea

si scoaterea din uz a cablurilor, lanturilor si chingilor de ridicare a sarcinilor,
cod:ISSM 015, rev. 03
- Instructiuni pentru lucrul in spatii inchise, cod: ISSM 019, rev. 04
- INSTRUCTIUNI PRIVIND UTILIZAREA MASINILOR DE RIDICAT(macarale,

mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme
ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si
masini de ridicat de tip special) , cod: ISSM 022, rev. 02
- Instructiuni de exploatare a bateriilor/buteliilor cu gaze tehnice

comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune in afara retelei de
distributie, cod: ISSM 025, rev. 01
- Instructiuni privind comunicarea evenimentelor, cod:ISSM 027, rev. 02

- Instructiuni pentru acordarea, purtarea si inlocuirea Echipamentului
Individual de protectie (EIP) , cod:ISSM 030, rev. 02
- Instructiuni pentru testarea alcoolemiei, cod:ISSM 032, rev. 03
- Instructiune pentru marcare si mentinere cai de acces la nave, cod:ISSM

034, rev. 01
- Instructiune pentru deplasarea lucratorilor de acasa la locul de munca si

invers, cod:ISSM 036, rev.00
- INSTRUCTIUNE proprie pentru instruirea si

verificarea lucratorilor/persoanelor pe linie de SSM/M, cod:ISSM 038,
rev. 01
- INSTRUCTIUNE cu privire la efectele zgomotului asupra organismului,

cod:ISSM 039, rev. 00
- INSTRUCTIUNE cu privire la efectele si combaterea pulberilor la locurile de

munca, cod:ISSM 040, rev. 00
- Se vor respecta masuri de protectia si prevenire pentru factori de risc de la

locul de munca.
- Instructiunile din fisa de securitate ale producatorului de

echipamente/utilaje, scule, etc. cu care se lucreaza;
- Instructiunile de securitate ale producatorului de lichide, gaze, etc.

tehnologice cu care se lucreaza.
- Instructiuni proprii privind masuri specifice de aparare impotriva

incendiilor pentru locurile de munca si activitatile desfasurate pe teritoriul
STX OSV TULCEA S.A. Nr.9200/897/18.03.2010.
- Instructiuni proprii privind obligatii generale in domeniul situatiilor de

urgenta ale persoanelor juridice si ale salariatiilor ce desfasoare
activitatea pe teritoriul STX OSV TULCEA S.A. Nr.9200/1620/27.03.2009.
- Instructiuni proprii privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a

fumatului inregistrate cu Nr,9200/828/11.02.2009.
- Instructiuni proprii privind instruirea salariatiilor in domeniul situatiilor

de urgenta pentru sectorul de competenta Nr.9200/392/21.01.2009.
- Procedura de emitere,semnare,aducere la cunostinta si pastrare a
permisului de lucru cu foc.
- Primul ajutor la locul accidentului : analiza situatiei, protejarea victimei,

examinarea victimei, anuntarea accidentului, acordarea primului ajutor,
supravegerea victimei si asteptarea sosirii echipei specializate.
- Instructiuni proprii privind instiintarea,avertizarea,prealarmarea si

alarmarea persoanelor din sectorul de competenta,masuri si reguli de
comportare in cazul aparitiei unor situatii de urgenta
Nr.9200/676/02.02.2009.
loading...

Proces Tehnologic Cadru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proces Tehnologic Cadru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proces tehnologic cadru :MONTAJ CORP NAVA

Obiectul prezentului proces este obtinerea de corpuri de nava apte de lansare

Procesul tehnologic se desfasoara pe 3 schimburi , 5 zile pe saptamana si

Corpul de nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, avand

Sectie de volum este ansamblu si parte componenta a corpului de nava

Sectiile de volum pot fi clasate ca :

- sectii de volum de pupa;

Piese de completare sunt elemente de structura care se monteaza pe zona

Fisa de modificare este un document emis de departamentul tehnic in

Tipurile de fise de modificare sunt:

AM derogari, clasificari de materiale,

Structuri specifice sunt stucturi si parti componente a corpurilor de nava

Structurile speciale pot fi :

potamenti motoare principale;

1.3 Delimitare proces

2.Capabilitate tehnologica proces

lungimea unei travee in zona acoperita de macarale: 152,4 m;

CALA DE 15000tdw ( fila 5, 6)

se pot monta nave cu lungimea de 160 m si latimea de 25,5 m;

CALA DE REPARATII NAVE ( fila 3, 4)

se pot monta nave cu lungimea de pana la 160 m si asambla blocuri

CALA DE NAVE MICI

Sarcina pe metru liniar de sine este de numai 20 t/m (se executa

transportor autopropulsat cu actionare hidraulica de 120t

dimensiuni platforma de transport L

transportor autopropulsat cu actionare hidraulica de 300t

dimensiuni platforma de transport L

dimensiuni platforma de transport L

In cradul procesului de montaj corp nava sectia Montaj are capacitate de a

3. Documentatie tehnica suport

In cadrul procesului tehnologic Montaj corp nava se utilizeaza urmatoarea

fise de masuratori blocuri ;

plan inspectii si testari;

fisa amplasare ocheti

strategia de fabricatie specifica fiecarui corp de nava;

instructiuni tehnologice specifice;

plan pentru tren de carucioare.

MC 4. Descrierea secventelor de lucru

MC 4.1 Aprovizionarea procesului

Documentatia suport in baza careia se executa activitatea de

fisa de amplasare ocheti ;

Procesul tehnologic MONTAJ CORP NAVA este aprovizionat cu :

Echipamentele de lucru folosite la activitatea de aprovizionare proces sunt

transportor autopropulsat cu actionare hidraulica tip SCHEUERLE si

platforme metalice structurale cu picioare de asezare (latime 5,5 m;

suporti metalici independenti (inaltime 1,2 m ; suprafate de contact

macara portic cu brat mobil de 50/25 TF,

dispozitiv de ridicare cu patru brate portante ;

funie pentru ghidare;

truse de autogen GCE;

sursa de sudura master 2200.

Platforma MPEK 190.6.2 are o lungime totala de 12.3 m si o latime de 5 m,

temperatura minima de -20 C si maxima de +40C, greutatea totala

Greutatea maxima permisa pentru transportul sectiilor este de 285tone,

sarcina este de 12kmh.

PLATFORMA METALICA CU PICIOARE DE ASEZARE

Dispozitiv de prins tabla TPS

Pentru ca sectia de volum sa fie aprovizionata in cadrul procesul de MONTAJ

Sectiile de volum executate in pozitie normala sunt transportate in zona

blocului de nava iar cele executate in pozitie rasturnata necesita operatia de

Intoarcerea sectiilor de volum se face in zone speecial amenajate si in baza

greutatea teoretica a sectiei care se transporta sau intoarce;

schema de amplasare a ochetilor si schema de legare si amplasare