PROIECTAREA UNUI STAND PENTRU TESTAREA CAPACITĂŢII

PORTANTE A RAMPELOR DE ANDOCARE

AUTOR1: CIOROAGĂ BOGDAN - DOREL

COORDONATOR3: PROF. DR. ING. SOCALICI ANA VIRGINIA

AFILIERE AUTORI 1,3: UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA,

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

REZUMAT
Lucrarea are drept scop prezentarea unui studiu privind conceperea și proiectarea unui stand destinat
testării experimentale a produselor din categoria rampelor de andocare. În cadrul procesului de proiectare s-a
ţinut cont de factori precum: variaţia dimensiunilor de gabarit ale produselor de tipul rampelor de andocare,
capacitatea portantă a acestora, spaţiul pus la dispoziţie în cadrul clădirii în care va fi instalat standul și
ergonomia în exploatare a instalaţiei.
Instalaţia proiectată are rolul de a realiza diferite încărcări care sunt impuse de către standardele în
vigoare (EN 1398:2009) care reglementează tipul, amplasarea și magnitudinea solicitărilor la care trebuie să
reziste aceste produse destinate andocării. Echipamentul din alcătuirea instalației care are rolul de a aplica
solicitările necesare asupra produsului este constituit dintr-o presă hidraulică conectată la o celulă de forţă, care
are rolul de a monitoriza în permanență forţa dezvoltată de către presă. Partea de fixare a produsului în cadrul
standului de testare este constituită dintr-o structură metalică rigidă capabilă să preia solicitările dezvoltate în
urma testării, aceasta structura fiind ușor adaptabilă în funcţie de configuraţia prototipului supus testării, pentru a
oferi un grad de universalitate ridicat, care să acopere toată gama de produse din rândul rampelor de andocare.

CUVINTE CHEIE: proiectare, testare, simulare, rampe, andocare.

1. INTRODUCERE
Rampele de andocare sunt produse destinate facilitării trecerii utilajelor de transport
logistice din interiorul depozitelor către interiorul mijloacelor de transport precum autotrenuri
sau autovehicule destinate transporturilor logistice rutiere.
Aceste produse constituie elementul de legătură între depozitele logistice și
autovehiculele care preiau sau livrează bunuri către aceste depozite. Structura acestor produse,
care se regăsesc sub denumirea de rampe logistice de andocare, este diversificată, configurația
acestora variază în funcţie de capacitatea portantă impusă a rampei, spaţiul alocat în curtea
depozitelor, tipul utilajelor care tranzitează aceste rampe, condiţii arhitecturale impuse,
precum diferenţa de nivel între interiorul și exteriorul depozitului, tipul fundaţiei.
Aceste produse se pot regăsi montate prin încastrare în interiorul clădirilor sau în
exteriorul acestora, în funcţie de aceste condiţii de instalare se pot regăsi necesare alte
accesorii precum: adăposturi montate deasupra rampelor instalate la exterior, platforme
unghiulare în cazul curților cu spațiu redus unde este necesară instalarea unei rampe
exterioare sub un anumit unghi faţă de zidul clădirii logistice etc.
Rampele de andocare pot fi clasificate în funcție de capacitatea portantă, care poate
avea valori de 60 kN, 100kN și 150 kN. Normativul care specifică condițiile de proiectare ale
acestor produse pentru a putea fi exploatate în siguranță este EN 1398:2009 unde se găsesc
indicații cu privire la testele care sunt necesare a fi efectuate înainte de a lansa pe piață un
astfel de produs. Unul dintre testele impuse de către EN 1398:2009 este testul de stabilitate
care constă în poziționarea produsului de tip rampă în poziţia de funcţionare, acesta urmând a
fi solicitat conform unei scheme de încărcare cu o forţă de o anumită magnitudine, calculată
conform normativului.
Pentru efectuarea testului de stabilitate în conformitate cu normativul EN 1398:2009
este necesară o instalaţie sub forma unui stand de testare care să permită generarea și
amplasarea corespunzătoare a solicitărilor impuse de normativ. O condiţie importantă pentru a
nu denatura valorile obţinute în urma testărilor este ca standul să fie suficient de rigid încât să
nu sufere deformaţii în timpul desfășurării testelor asupra produsului.
O condiţie importantă de care trebuie ţinut cont în timpul proiectării este gradul său
ridicat de universalitate în ceea ce reprezintă instalarea oricărei configurații (dimensiuni de
gabarit) posibile a produselor de tip rampă de andocare care sunt prevăzute cu ramă pentru
încastrare în corpul clădirii logistice. [1]

2. TEMA DE PROIECTARE

Spaţiul alocat instalării standului de testare este corespunzător unei amprente în plan
orizontal de 3,7m x 7m, iar în plan vertical sunt disponibili 4 m. Marja de configurare a
dimensiunilor de gabarit ale rampelor supuse testări sunt redate în tabelul 1, principalii
parametri care modelează produsul pot fi regăsiți în figura 1.

Tabel 1. Principalii parametrii care constituie marja de configurare a rampelor [2], [3]

Simbol Minim Maxim

Descrierea parametrului
Parametru [mm] [mm]
NL Lungimea platformei peste care are loc tranzitarea utilajelor 2000 4500
NW Lăţimea platformei și a clapetei de sprijin 2000 2400
LE Lungimea clapetei de sprijin 350 1300
OL Lungimea totală a rampei în poziţie de funcţionare 2350 5800
LH Înălţimea ramei exterioare a rampei 600 1200
GL Poziţia inceputului teșiturii clapetei în poziţie de funcţionare - -
A Cursă superioară a rampei - -
B Cursă inferioară a rampei - -

Figura 1 – Parametrii dimensionali și funcționali ai rampei de andocare [2]

Rampele de andocare supuse testării sunt condiționate să reziste unei sarcini totale de
150 kN în timpul testării, fapt ce conduce la dotarea instalației cu un sistem care să poată
genera și amplasa această solicitare conform schemei de încărcare din figura 2.
 Figura 2 – Schemele de încărcare ale rampei de andocare pentru realizarea testelor de
stabilitate extrase din EN 1398:2009 [4]

Există două scheme de încărcare luate în considerare pentru conceperea standului

experimental, acestea fiind reprezentate în figura 2 (cazul 1 și 2) unde dimensiunea b
reprezintă parametrul NW, iar dimensiunile L și W reprezintă dimensiunile petelor de contact
care simulează amprenta roţilor utilajelor ce tranzitează rampa pe direcţia 1.
Poziţionarea rampei pe standul de testare se face prin sprijinirea acesteia pe tălpile
laterale ale ramei, care pot avea o lăţime de contact de maxim 100 mm pe întreg conturul
superior al acesteia și în același timp se realizează o sprijinire a platformei prin extinderea
completă a clapetei, care se sprijină cu vârful pe un suport rigid, suprapunându-se peste acesta
maxim 100mm.

Figura 3 – Condiţii de fixare a rampelor în fundaţii și modul de sprijinire a clapetei în poziţia

de funcţionare [2], [3]

În figura 3 sunt reprezentate metodele de sprijinire pe care trebuie să le simuleze

instalaţia de testare supusă proiectării. Detaliul a1 reprezintă situaţia unei rampe cu clapetă
telescopică, iar detaliul a2 descrie sprijinirea unei clapete cu balamale; se poate observa că în
ambele cazuri este utilizată aceiași metodă de sprijinire. Detaliile d și c descriu modalitatea de
fixare a rampei în fundaţia clădirii, situaţie care, de asemenea trebuie simulată de către standul
de testare proiectat.
 Figura 4 – Poziţia de funcţionare ale rampelor de andocare în expluatare [2], [3]

Poziţia de funcţionare a rampei în timpul exploatării este descrisă în figura 4, în cazul

instalaţiei de testare a stabilităţii se va utiliza o poziţie de funcţionare în plan orizontal, pentru
a evita descompunerea pe componente a forţelor aplicate conform schemei de încărcare.

3. PROIECTAREA INSTALAŢIEI

Soluţia propusă pentru instalația de testare este reprezentată în figura 5, având

dimensiunile de gabarit reprezentate printr-o amprentă în plan orizontal de 3,62m x 6,21m și o
înălţime de 3,47m.

Figura 5 – Ansamblul soluției proiectate, stand de testare a stabilității rampelor de andocare

Ansamblul instalației este alcătuit din 6 subansamble principale enumerate conform

figurii 5. Subansamblul 1 este o construcţie metalică din profile rectangulare 160x80x8,
140x80x5, profile HEB 140, profile U200, U80 și plăcuţe din tablă de grosime 10 mm. Acest
subansamblu are rolul de structură de rezistenţă, servind ca suport pentru subansamblele
mobile care sunt ghidate și susţinute de acesta, totodată sprijinirea rampei în timpul testării se
realizează pe acesta conform figurii 3, detaliul c, reprezentând sprijinirea părții din spate a
rampei, pentru care este prevazut un suport fix dispus de-a lungul lățimii subansamblului,
acesta fiind realizat din profil rectangular plin 100x50. [5]
Subansamblul 2 este reprezentat în figura 6; acesta are rol de sprijinire a rampei
supuse testării pe aripile laterale ale ramei acesteia, simulând fixarea din figura 3, detaliul d.
Acest subansamblu este unul mobil, având posibilitatea executării unei mișcări de culisare pe
direcţia I indicată în figura 6. Cursa pe care o poate executa acest subansamblu este de 420
mm, asigurând posibilitatea de reglaj a poziţiei tălpilor de sprijin în funcție de parametrul
dimensional NW al rampelor supuse testării. Acest subansamblu este alcătuit din profile IPB
260 unite prin intermediul unui profil rectangular plin 100x50 fixat prin șurub înecat și
piuliţă.

Figura 6 – Subansamblurile destinate fixării rampei în cadrul standului de testare

Ultimul subansamblu destinat sprijinirii rampei este subansamblul 3 regăsit în figura

6 care îndeplinește rolul de susținere a clapetei rampei în timpul testării. Acesta este constituit
dintr-o structură rigidă formată din grinda de susţinere (3) realizată din profil HEA 300
ranforsat prin casetare cu plăcuțe din tablă de grosime 10 mm. Pe grinda de susținere (3) sunt
amplasate profile HEB 140 care au rol de susținere a tălpii de sprijin (4) confecționată din
profil UPE 240 pe care se așează clapeta rampei în timpul testării. Pentru a putea fi reglată
poziţia subansamblului 3 în vederea sprijinirii clapetei rampei supuse testării, subansamblul
este dotat cu un sistem de role confecționate din 4 rulmenţi SKF-E-2RS1K-2203 dispuse la
capetele grinzii (3), acestea se rostogolesc pe o cale de rulare regăsită în subansamblul 1.
Mișcarea de culisare III a subansamblului 3 se realizează odată ce rolele sunt puse în contact
cu calea de rulare, prin intermediul unui sistem tip cric acţionat prin surub care determină
executarea mișcării II a sistemului de role (5). [5]

Figura 7 – Subansamblul presei mobile

Subansamblul cu rol de inducere a solicitărilor necesare simulării traversării rampei

de către utilajele logistice este prezentat în figura 7; acesta constă într-o grindă mobilă care
poate executa mișcarea IV. Sistemul prin care este generată forța necesară dezvoltării
solicitărilor necesare testării este constituit dintr-o presă hidraulică care poate executa
mișcarea V pentru poziționarea acesteia pe lungimea grinzii.

Figura 8 – Secțiune subansamblu presă mobilă

Prin acționarea presei se extinde tija acesteia executând mișcarea VI, la realizarea
contactului dintre rampă și tije are loc deplasarea pe verticală a presei (3) din figura 8,
corespunzătoare mișcării VII, această mișcare fiind transmisă prin punerea în contact a calelor
(7) cu grinda (1) ultima oprindu-se la contactul cu limitatorii (profil U200) din partea
superioară a subansamblului 1 din figura 5, presa începând să inducă solicitări în corpul
rampei supusă testării. Pentru realizarea mișcării V presa este dotată cu un sistem de role (7)
care circulă într-un ghidaj realizat din profil L100x100x8, care este sudat de corpul grinzii
mobile confecționată din profil HEA 340 casetat cu table de grosime 10 mm. Rolele sunt
realizate din 4 rulmenţi SKF-E-2RS1K-2203 pentru deplasare și 4 rulmenţi DIN 617
NA4900 pentru ghidare. Măsurarea forței dezvoltate de presă este realizată prin intermediul
celulei de forță CL200000 (2), având capacitatea de măsurare a unei forţe echivalente cu
200000 kg. Presa propriu-zisă (3) constă într-un motor hidraulic liniar RC-10010 capabil să
dezvolte o forţă de 933 kN avȃnd cursa tijei 260 mm, acesta este încadrat într-un suport cu
role. [5]

Figura 9 – Subansamblu destinat extinderii suportului de clapetă

Subansamblul 5 indicat în figura 5 este prezentat detaliat în figura 9 și deţine un rol

de extindere și reglare a lungimii subansamblului destinat sprijinirii clapetei rampei supuse
testării acesta este confecţionat din profil U240 pe înălţime și din plăcuţe sudate (2) și (4) de
grosime 10 mm care au rol de suprafeţe de sprijin, plăcuța (2) sprijină clapeta rampei iar
plăcuţele (4) ghidează și fixează acest subansamblu de suportul principal al clapetei.
Subansamblul este prevăzut cu un set de 3 plăcuţe 280x50x10 care sunt detașabile, avȃnd rol
de sprijinire a clapetei în timpul testărilor. Acest subansamblu se regăsește cȃnd este cazul
amplasat în stȃnga și în dreapta suportului principal de sprijinire a clapetei. [5]

4. VALIDAREA SOLUŢIEI PROPUSE

În vederea validării soluției propuse s-a utilizat aplicația „Stress Analysis” din cadrul
programului de proiectare „Autodesk Inventor” folosit pentru realizarea modelului 3D al
standului de testare. Datele introduse în program sunt constituite din constrângeri și solicitări
care să simuleze comportarea reală a standului în exploatare. Totodată, s-a amplasat în cadrul
acestuia un model 3D cu o geometrie asemănătoare cu cea a rampelor de andocare.

Figura 10 – Rezultatele analizei cu element finit asupra soluţiei proiectate

Constrȃngerile utilizate sunt de fixare a tălpilor suport ale standului și cele necesare
aducerii rampei în poziția necesară testării. Amplasarea solicitărilor s-a realizat conform celui
mai dezavantajos scenariu care constă în utilizarea schemei de încărcare din figura 2
reprezentȃnd cazul 2, cel al dispunerii încărcărilor asimetrice. Solicitările utilizate sunt de
tipul forţelor concentrate, fiind aplicate 2 forţe de magnitudine 236.25 kN pe urmele de
contact reprezentate pe rampa de andocare și una care însumează pe acestea în valoare de
472.5 kN amplasată în zona unde va fi poziționată presa pe grinda mobilă.
Magnitudinea forței totale a fost determinată în conformitate cu normativul EN
1398:2009 fiind compusă din produsul următorilor factori:
 Valoarea în kN a capacitaţii maxime considerate pentru rampele de andocare 150 kN.
 Coeficient de siguranţă a structurii rampei de andocare în valoare de 1,4.
 Coeficient de încărcare dinamică a rampei de andocare în valoare de 1,5.
 Coeficient de siguranţă prevăzut pentru standul de testare în valoare de 1,5.
Condițiile de validare a soluţiei depind de valoarea tensiunilor Von Mises dezvoltate
în ansamblul instalaţiei de testare, care trebuie să fie mai mici decȃt limita de curgere a
materialului din care este confecționată construcţia. În cazul acesta s-a utilizat ca principal
material S235 care are o limită de curgere de 235 MPa. Datorită coeficientului de siguranţă a
standului 1,5 se poate considera validată soluția dacă depășește valoarea de 235 MPa cu
maxim 10%. Deformaţiile admise nu trebuie să depășească 1,5 mm/m.
 Figura 11 – Zonele critice identificate în urma analizei cu element finit

În figura 11 sunt reprezentate zonele critice ale soluției analizate prin metoda
elementelor finite, unde se poate observa că tensiunea maximă identificată este de 246 MPa
situată pe limitatorul superior din profil U200. Această valoare se încadrează în limitele
impuse. Deformaţiile maxime identificate sunt în valoare de 2,9 mm pe grinda mobilă, aceasta
având o lungime de 2760 mm oferind posibilitatea de a suporta o deformație de 4,14 mm în
conformitate cu condițiile impuse. [4][6]

5. REZULTATE FINALE ȘI CONCLUZII

Cerinţele din cadrul temei de proiectare au fost atinse, rezultȃnd un proiect funcţional,
aferent unei instalaţii pentru testarea rampelor de andocare. Instalaţia are caracter universal în
ceea ce privește testarea diferitelor configuraţii ale produselor din categoria rampelor de
andocare și se încadrează în constrȃngerile de gabarit impuse.
Validarea soluţiei prin metoda elementelor finite a fost realizată cu succes,
demonstrând că standul rezistă condiţiilor de exploatare impuse.

6. BIBLIOGRAFIE
[1] – https://www.assaabloyentrance.co.uk/en/products/loading-bay-equipment/dock-levelers/, accesat în data
de: 27.04.2021
[2] – ***Product datasheet dock leveler, ASSA ABLOY, DL6120T, (rampă de andocare telescopică)
[3] – ***Product datasheet dock leveler, ASSA ABLOY, DL6010S, (rampă de andocare articulată)
[4] – ***European standard, NF EN 1398, Dock levellers safety requirements, 2009
[5] – ***Autodesk Inventor, Content Libraries, 2019
[6] – Alic Carmen, Miklos I. Zsolt, Miklos Cristina – Metoda elementului finit / Analiza cu element finit –
Teorie şi aplicaţii, în format electronic.
[7] – Cioată, V. G., Miklos I. Z., Proiectare asistată de calculator cu Autodesk Inventor, Ed. Mirton, Timişoara,
2010.