Tema de proiect

Sa se proiecteze sistemul de actionare electrica pentru mecanismul de ridicare a

unui pod rulant actionat de o masina electrica asincrona trifazata cu rotorul bobinat.
Se da:
UN=380 [V]
fN=50 [Hz]
durata relative de actionare DA=40 %
inaltimea de ridicare H=10 [m]
viteza de ridicare V=9 [m/min]
masa utila de ridicat M=9 [tone]
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ACTIONARE ELECTRICA PENTRU
MECANISMUL DE RIDICARE AL UNUI POD RULANT

2
 Cuprins

Cap. I ALEGEREA PARAMETRILOR NOMINALI

Cap.II PROIECTAREA ELEMENTELOR MECANICE COMPONENTE ALE
SCHEMELOR ELECTRICE
2.1.Generalitati
2.2. Schema cinematica
2.3. Dimensionarea si alegerea elementelor mecanice componente ale
schemelorcinematice
2.3.1. Dispozitive de prindere a sarcinii
2.3.2. Organele de actionare si conducere a sarcinii
2.3.2.1 Cablul de actionare
2.3.2.2.Tamburi de actionare
2.3.2.3.Reductorul
Cap.III CALCULUL DE ALEGERE SI VERIFICARE A MOTOARELOR
ELECTRICE DE ACTIONARE
3.1.Notiuni introductive
3.2. Alegerea puterii motorului
Cap. IV CALCULELE DE PROIECTARE A SISTEMULUI
CAP V. BIBLIOGRAFIE

3
Cap. I ALEGEREA PARAMETRILOR NOMINALI

Parametrii nominali ai instalatiilor de ridicat, sarcina, vitezele, inaltimile de ridicare,

deschiderile pentru poduri si macarale, se aleg din considerente tehnice si economice,
avandu-se in vedere cerintele procesului de productie si valorile indicate in standardele de
stat.
Astfel, sarcina nominala pentru care se proiecteaza diferitele mecanisme, se
determina in functie de sarcina maxima de ridicat si transportat.In cazurile cand sarcina
maxima intervine rar in procesul de productie, este avantajoasa reducerea sarcinii
nominale si folosirea a doua macarale si a unei traverse de legatura in cazul actionarii
sarcinii maxime.
In alte situatii se impune realizarea unie anumite productivitati si in acele cazuri,
prin alegerea vitezei de lucru, rezulta sarcina maxima ce trebuie ridicata.
Sarcinile nominale pentru instalatiile de ridicat cuprinse intre 0,1-1000t sunt
standardizate (STAS 6465-61) si sunt prezentate in tabelul 1.5.Prin sarcina nominala se
intelege sarcina maxima admisa si ea cuprinde atat masa utila de ridicat cat sic ea a
disozitivului de prindere auxiliar, adica a benei in care se introduce materialul, a
apucatorului sau electromagnetului.
La aceasta sarcina nominala se adauga masa muflei mobile si a dispozitivului
principal de prindere(carlig, ochi, etc.).

4
Tabelul 1.5
Seria sarcinilor nominale in t (masa)
0.1 0.125 0.16 0.2 0.25 0.32 0.4 0.5 0.63 0.8
1 1.25 1.6 2 2.5 3.2 4 5 6.3 8
10 12.5 16 20 25 32 40 50 63 80
100 125 160 200 250 320 400 500 630 800

Pentru cateva tipuri de instalatii de ridicat, in tabelul 1.6 s-au prezentat sarcinile
nominale conform indicatiilor din STAS 2844-80.

Tabelul 1.6
Tipul instalatiei Sarcina nominala in t (masa)
Pod rul electric de us 5 8 10 12.5 16 16/ 20 20/5
general(mec.principal 5
32/8 50/12.5 80/20 100/20 - - - -
/mec mec aux.)
Pod rulant suspendat 0.25 0.5 1 2 3.2 5 - -
Pod rulant cu graifar 3.2 5 8 12.5 16 20 - -

Dintre diferite tipuri de instalatii de ridicat, in cele ce urmeaza se vor prezenta

podurile rulante de uz general, care fac parte din categoria macaralelor cu platforma
rulanta.Clasificarea podurilor rulante de uz general se face in STAS 4660-84.
Deschiderile normale ale podurilor rulante conform STAS 4661-88 sunt prezentate
in Tabelul 1.7.

Tabelul 1.7
Deschiderea gama 1 7.5 10.5 13.5 16.5 22.5 28.5 34.5
gama 2 - 10 13 16 22 28 34
Lp [m]

Gama 1 corespunde halelor cu mai multe deschideri si nu sunt prevazute cai de

circulatie in lungul cailor de rulare.
Gama 2 corespunde halelor cu doua cai de circulatie in lungul cailor de rulare.

5
 Inaltimile de ridicare in cazul instalatiilor de ridicat (STAS 7286-85) sunt prezentate
in tabelul 1.8, iar vitezele de lucru (STAS 7287-85), in tabelul 1.9.

Tabelul 1.8.
Tipul utilajului Inaltimea de ridicare in [m]
Electropalane
3.2 - 6 - 9 12.5 - 20 25 32 - -
Poduri rulante
- 5 6 8 - 12.5 16 20 25 32 40 50

Macarale
rotiroare cu - 5 - 8 - 12.5 16 20 25 32 40 50
brat

Tabelul 1.9.
Viteza 1 1.25 1.6 2 2.5 3.15 4 5 6.3 8 10 12.5
de
lucru 16 20 25 31.5 40 50 63 80 100 125 160 200
[m/sec]

In munca de proiectare si in vederea unei exploatari corespunzatoare a podurilor

rulante de uz general este necesara repetarea prescriptiilor prevazute si in standarde.

6
 Cap.II PROIECTAREA ELEMENTELOR MECANICE COMPONENTE ALE
SCHEMELOR ELECTRICE

2.1.Generalitati

Pentru mecanismele de ridicare mai frecvent intalnite la instalatiile de ridicat se vor

prezenta schemele cinematice si electrice, cu justificarea corespunzatoare, in vederea unei
alegeri corecte.
In general, la mecanismele de ridicare, sarcina se suspenda de organe flexibile-
cabluri, lanturi, funii care se infasoara pe tamburi si roti, formand asa numitele
palane.Numarul de ramuri ale organelor de suspensie depinde in primul rand de greutatea
sarcinii, dar tine seama si de inaltimea si viteza de ridicare, dimensiunile de gabarit ale
tamburului, caracteristicile cablului, etc.
Alegerea schemelor electrice si a tipurilor motoarelor electrice de actionare va tine
seama de sursa de energie electrica, de cerintele procesului tehnologic, sarcinile ce sunt
actionate, tipul de comanda folosit, mediul si conditiile de lucru etc. Se va urmari ca
elementele folosite in schemele cinematice si electrice sa fie simple, robuste, sa aibe o
functionare sigura si un cost redus.

2.2. Schema cinematica

Schema cinematica din figura 2.1[1] corespunde actionarii cu mecanisme de ridicat

montate sus pe pod sau macara cu palan dublu cu 4 ramuri de cablu.
Elementele componente ale schemei cinematice ale mecanismului de ridicare cu
palan dublu cu 4 ramuri de cablu sunt:
M – motorul de actionare
Rd – reductorul
Ke – cuplajul elastic dintre motor si redactor
Kd – cuplajul dintat dintre redactor si tambur

7
T – tamburul de infasurare a cablului
Rf – ridicator de frana electrohidraulic
Lc – limitator de cursa
Ls – limitator de suprasarcina
f – cablu de ridicare
q – dispozitivul de prindere, format din carlig simplu si mufla mobila
E – roata de egalizare, montata sus pe pod

Rolul diferitelor elemente ale schemei cinematice, constructia, dimensionarea si

alegerea lor se va face in paragraful urmator.

8
9
 2.3.Dimensionarea si alegerea elementelor mecanice componente ale schemelor
cinematice

In scopul alegerii organelor de masini ce intra in componenta schemelor cinematice,

a schemelor electrice, cele mai adecvate si a puterii motoarelor de actionare este necesar
calculul unora din elementele mecanice. Organele de masini standardizate se aleg pe baza
unor parametri functionali fara a fi necesar calculul de dimensionare mecanica.

2.3.1. Dispozitive de prindere a sarcinii

Dispozitivul de prindere a sarcinii se alege in functie de felul sarcinii de ridicat si de

procesul tehnologic ce-l executa mecanismul.In acelasi timp se urmareste ca greutatea
proprie a dispozitivului sa fie cat mai mica, fiind o sarcina inutila.
Ca dispozitive de prindere se folosesc carligele si ochiurile.
Sarcinile se atarna in carlig sau ochiuri cu ajutorul unor dispozitive auxiliare:lanturi,
franghii, funii, traverse, electromagneti de ridcare, bene, apucatoare (graifare), cale de
turnare etc...
Dispozitivele de prindere principale, carlige si ochiuri, sunt cuprinse in mufla
mobila.
Carligele pot fi simple sau duble, cu tija de tip lung sau scurt.
In STAS 1944-84 sunt standardizate carligele uzuale simple si duble pentru sarcini
intre 0,25t-75t, (2,5-750)kN.
Carligele duble se folosesc in cazul in care sunt necesare doua sau mai multe ramuri
de funie pentru prinderea sarcinii.
Ochiurile sunt folosite in locul carligelor pentru sarcini de ridicare ce depasesc 100t
(981 kN), avand o solicitare mai avantajoasa si deci o greutate mai mica decat carligele.
La noi se construiesc mufle tipizate pentru sarcini de 5-16t in urmatoarele variante:
Sd – mufla cu carlig simplu si dispozitiv de siguranta

10
D – mufla cu carlig dublu
Rt – mufla cu role de cablu turnate
M – mufla cu etansarea rolelor prin mansete
Mufele se aleg in functie de capacitatea de ridicare, regimul de functionare, numarul
de role sau numarul ramurilor de cablu si tipul carligului.In tabelul 2.1 se prezinta cateva
tipuri de muffle din cele mai uzuale, echipate cu carlig simplu sau dublu.
Muflele M2 au doua role, deci 4 ramuri de cablu, M4 au 8 ramuri de cablu, iar M6
au 12 ramuri de cablu.Masa data in table corespunde muflelor echipate cu carlige simple
d.Pentru muflele echipate cu carlige duble, masa se reduce cu cca 3-5%.

Tabelul 2.1.
Tipul muflei Capacitatea de ridicare
Nr. Masa neta [kg]
(masa in t)
mufla M2 M4 M6 Regim de functionare M2 M4 M6
Im IIm IIIm IVm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
3 M2.3 5 4 3,2 2,5 68
4 M2.4 6,3 5 4 3,2 85
5 M2.5 8 6,3 5 4 88 140
6 M2.6 M4.6 10 8 6,3 5 112 188
8 M2.8 M4.8 12,5 10 8 6,3 142 211
10 M2.10 M4.10 16 12,5 10 8 183 265
12 M2.12 M4.12 20 16 12,5 10 250 354
16 M2.16 M4.16 25 20 16 12.5 328 477
20 M2.20 M4.20 32 25 20 16 450 631
25 M2.25 M4.25 40 32 25 20 595 632
32 M2.32 M4.32 M6.32 50 40 32 25 874 832 1106
40 M2.40 M4.40 M6.40 63 50 40 32 1051 1141 1357

11
50 M4.50 M6.50 80 63 50 40 1598 1897
63 M4.63 M6.63 100 80 63 50 2593
80 M4.80 M6.80 125 100 80 63 3251
100 M6.100 160 125 100 80 4694

12
2.3.2. Organele de actionare si conducere a sarcinii

Ca dispozitiv de transmisie intre carlig si tamburul sau rola de actionare se foloseste

un palan simplu sau dublu.
Palanele simple se folosesc de obicei la macaralele rotitoare cu brat unde funia se
abate pe una sau mai multe role suplimentare, iar tamburul de actionare are o asezare
inferioara nivelului de ridicare.
Palanele duble se utilizeaza la mecanismele de ridicare montate pe carucioarele de
macara cu amplasare superioara a tamburului de actionare.
Avantajele folosirii de palane la mecanismele de ridicare constau in demultiplicarea
fortei necesare la actionare si in acest fel la reducerea diametrului cablului si a rolelor de
conducere si actionare.
Palanele duble, spredeosebire de cele simple asigura ridicarea pe verticala a sarcinii
si o stabilitate mai mare a sarcinii la miscarile de balansare.
Rolele palanelor folosite ca organe de conducere sau actionare sunt montate pe
lagare de alunecare sau de rostogolire.
Lagarele de rostogolire sunt indicate in cazurile in care asigurarea ungerii este
dificila din cauza pozitiei de montare a acestora.
In tabelul 2.2 este indicat diametrul nominal al rolelor de conducere, pentru cabluri
din otel, utilizate la instalatiile de ridicat(cu exceptia celor navale, petroliere si miniere)
conform STAS 3208-82.
In STAS 3208-82 sunt date si cotele ce definesc profilul santului rolelor (fig.2.5),
functie de diametrul cablului.

Tabelul 2.2.

Diametrul nominal al rolelor D in [mm]

63 80 100 125 160 200 250 280 315 355 400 450 500

13
560 630 710 800 900 1000 1120 1250 1400 1600 1800 2000 -

Diametrul nominal de infasurare al rolelor de conducere (diametrul la fundul

santului) se calculeaza in functie de diametrul cablului si trebuie sa satisfaca relatia:

D   e  1 d

(2.1)

unde: d – este diametrul cablului

e – coeficientul care depinde de regimul de functionare(valoarea minima
admisibila)
In tabelul 2.3 sunt indicate valorile coeficientului e precum si valorile minime
admisibile ale coeficientului de siguranta c , care intervine la calculul sarcinii maxime
admisibile pe cablu(conform STAS 7526-86).

Tabelul 2.3.
Regimul de
e c
functionare
0-Im 20 5
IIm 23 5.5
IIIm 27 6
IVm 30 6-7

Pentru diametrul rolelor D se alege o valoare standardizata, care sa indeplineasca

conditia (2.1).
Diametrul rolelor de egalizare , functie de aceleasi date este:

14
 De   0,6e  1 d

(2.2)

Alegerea palanului se face odata cu alegerea tipului de mufla, conform tabelului 2.1,
pe baza sarcinii maxime de ridicat si al regimului de functionare al mecanismului avand
in vedere si conditiile de exploatare si conditiile de gabarit.
Relatia de legatura intre raportul de transmitere al palanului i p si numarul ramurilor
de cabluri z este:

ip=z/2 (2.3)

Randamentul palanului dublu in functie de tipul lagarelor folosite la rolele

componente si de numarul ramurilor de cablu este dat in tabelul 2.4.

Tabelul 2.4.
z 4 6 8 10 12 14 16
lagare de
p 0,98 0,96 0,94 0,92 0,905 0,89 0,87
alunecare
lagare de
0,99 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 0,95
rostogolire

2.3.2.1.Cablul de actionare

15
 Realizarea legaturii cinematice dintre tamburul de actionare si dispozitivul de
prindere al sarcinii se fae de obicei prin intermediul cablurilor din otel.
Cablurile din otel reprezinta ansamblul de sarme sau toroane, grupate prin infasurare
(cablare) in jurul unei inimi vegetale, minerale, metalice sau sintetice, intr-unul sau mai
multe straturi concentrice.
Notiunile constructive si clasificarea cablurilor se prezinta in STAS 1710-87 .Exista
o multitudine de tipuri de cabluri, utilizate la instalatiile de ridicat, dintre care amintim
cateva tipuri: cabluri de constructie normala (STAS 1353-81), cabluri de constructie
flexibila (STAS 1553-83), cabluri de constructie combinata.
La alegerea tipului de cablu se va avea in vedere numarul straturilor de toroane,
numarul straturilor de sarme dintr-un toron, calitatile supraetei sarmei, rezistenta la
rupere etc..
Cablarea firelor in toron si a toroanelor in jurul inimii cablului se poate face spre
stanga (cablare S) sau spre dreapta (Z).La podurile rulante pentru uz general, se folosesc
de obicei cabluri de constructie combinata de tip Seale (conform STAS 1689-89), a caror
date de calcul se gasesc in tabele standardizate.
In vederea alegerii cablului se calculeaza forta maxima ce ia nastere in cablu la
ridicarea sarcinii nominale:

QN  q
F1  [N] (2.4)
z p

unde QN reprezinta greutatea sarcinii nominale, inclusive a dispozitivului de prindere

auxiliar;
- q – greutatea dispozitivului de prindere principal;
- z – numarul ramurilor de cablu;
- ηp – randamentul palanului(tabelul 2.4).

Greutatea sarcinii utile Q N si a dispozitivului de prindere principal q, se determina

usor din masa lor:

16
 QN  M  g [N] (2.5)
q  m g [N] (2.6)

unde M este masa sarcinii utile si a dispozitivului de prindere auxiliar in [kg],

- m – masa dispozitivului de prindere principal in [kg] (tabelul 2.1)
- g – acceleratia gravitationala in [m/s2].

Admitand un coeficient de siguranta c indicat in STAS 7526-86 conform tabelului

2.3, rezulta forta de intindere F pe baza caruia se alege cablul :

c QN  q
F F1  c (2.7)
K K  z  p

unde K este coeficientul de scadere a rezistentei sarmei prin cablare, numit si coeficient
de cablare.

2.3.2.2.Tamburi de actionare

Pentru evitarea suprasolicitarii sarmelor din cablu la infasurarea lor pe tamburi si

rolele de actionare si conducere se impune folosirea unor diameter sufficient de mari.
Diametrul tamburilor si a rolelor de actionare se determina din aceeasi relatie ca si
diametrul rolelor de conducere ale palanului(2.1):

D f   e  1 d

Diametrul primitiv al tamburului, care intervine in calculul vitezei si al lungimii

cablului este:

17
 DT  D f  d (2.8)

Diametrul definitiv al tamburului de actionare se stabileste doar dupa ce s-a ales

reductorul si raportul de transmitere al acestuia.
Valorile pasului canelurilor tamburilor sunt date in tabelul 2.9 conform STAS 6979-
82.
La tamburii folositi la masinile de ridicat pentru actionare a cablului de otel, un
capat al cablului se fixeaza pe tambur.
Lungimea tamburului LT se calculeaza cu expresia:

 H  ip 
LT  2  n R  p  L1  2 L2 [mm] (2.10)
 DT 

pentru un tambur dublu si:

 H ip 
LT    n R  p  2L2 [mm] (2.11)
 DT 

pentru tambur simplu.

In aceste relatii s-a notat cu :
- nR – numarul spirelor de prindere ale cablului (1-2) si de rezerva (3) care se
infasoara pe tambur(=5);
- H – inaltimea de ridicare [mm];
- L1,L2 – distantele la mijlocul si capetele tamburului [mm];
- ip – raportul de transmitere al palanului (=2)

Lungimile L1 si L2 se stabilesc astfel:

L1 – se alege constructive pe baza tipului de palan, a numarului de ramuri de funie, a
diametrului cablului si tamburului, fiind de 70÷200 [mm];
L2 – se calculeaza in functie de pasul de infasurare p:

18
 L2=(1÷1,5)p

Pentru lungimea tamburului se va adopta o cifra rotunda cuprinsa intre 840÷3500

[mm].
Tamburii au un randament de η T=0,96 daca sunt prevazuti cu lagare de alunecare si
ηT=0,98 la cei cu lagare de rostogolire.
Viteza unghiulara a tamburului este :

1 v  ip
T  [rad/s] (2.13)
30 DT

unde v reprezinta viteza de ridicare a sarcinii in [m/min] (DTin [m]).

Tabelul 2.9.
d 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
p 7 8 9 10.5 11.5 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
d 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
p 23 24 25 26 27 28 29 30 32 33 34 35 33 37 38

2.3.2.3.Reductorul

Reductoarele folosite la masinile de ridicat sunt de constructie speciala, din cauza

conditiilor de functionare si de motoare care impun:
- accelerari si franari frecvente;
- socuri mecanice;
- gabarit redus.
Reductorul se alege cunoscand:
- puterea mecanica ce trebuie transmisa, respective momentul de torsiune maxim
ce se transmite prin redactor;

19
 - raportul de transmitere;
- regimul de functionare.
La mecanismele de ridicat, puterea necesara ridicarii sarcinii nominale cu viteza
nominala este:
 QN  q  v
P1'  (2.14)
t

iar momentul de torsiune maxim

M t max 
 QN  q  DT
[Nm] (2.15)
2 t i p

unde: - QN+q – este greutatea de ridicat in [N];

- v – viteza de ridicare in [m/s];
- ηt – randamentul total al mecanismului;
- DT – diametrul tamburului in [m];
- ip – raportul de transmitere al palanului.
Randamentul total al mecanismului de ridicat se compune din cel al palanului, al
tamburului si al reductorului:

ηt = ηp ηT ηR (2.1)

Randamentul reductorului cu mai multe trepte de transmisie se poate calcula cu

suficienta aproximatie cu relatia:

 R   R1 


unde:
- ηR1 – reprezinta randamentul reductorului cu o singura treapta;
- α – numarul de trepte.

20
 Randamentul reductorului cu o singura treapta, cu roti dintate cilindrice este redat in
tabelul 2.10.

Tabelul 2.10.
Felul de prelucrare si executie ηR1
Roti dintate, fara baie de ulei 0.90 – 0.92
Roti dintate frezate, fara baie de ulei 0.94 – 0.96
Roti dintate frezate, in baie de ulei 0.97
Roti dintate frezate, pe rulmenti cu bile sau role 0.98

In vederea alegerii reductorului se determina raportul de transmitere din relatia:

 1 1  s 
i (2.18)
T

unde:
- Ω1 – reprezinta viteza sincrona a motorului electric de antrenare;
- s – alunecarea corespunzatoare functionarii stationare a mecanismului;
- ΩT – viteza de rotatie a tamburului;
Ca viteze sincrone ale motoarelor de macara care se construiesc la noi, sunt cele
corespunzatoare turatiilor de 1500, 1000, 750 si 600 rot/min, adica motoare cu numarul
de poli egal cu 4, 6, 8 si 10.
Alunecarea se alege astfel incat aceasta sa corespunda functionarii motorului pe
caracteristica naturala sau initiala, la cuplu rezistent static, determinat de sarcina ce se
ridica.
Dupa determinarea puterii statice ce se transmite prin redactor, din tabelele de
motoare electrice, se alege turatia sincrona n1 si se calculeaza alunecarea nominala sN.
Alunecarea s, care intervine la calculul raportului de transmitere se va lua :

P1'
s  ' sN (2.19)
PN

21
la actionarile cu functionare pe caracteristica naturala si:

P1'
s  1,5  2  sN (2.20)
PN'

la cele cu functionare normala pe caracteristica initiala (cu rezistenta permanent conectata

in circuitul rotoric).
In relatiile (2.19) si (2.20), PN' reprezinta o putere nominala a motorului si care in

prima aproximatie se ia ca valoare standardizata egala sau imediat superioara lui P1'
.Deoarece majoritatea mecanismelor de ridicare au scheme electrice care nu
scurtcircuiteaza ultima treapta de rezistenta de pornire din circuitul rotoric al motorului
asincron, se va utiliza relatia (2.20) la calculul alunecarii s alunecare care se va verifica
dupa calculul pornirii motorului asincron. Valoarea alunecarii s este, in general, cuprinsa,
in acest caz, intre (6÷12)%.Pentru ca raportul de transmisie standardizat care se alege, sa
nu difere mult de cel calculat cu relatia (2.18), se poate modifica valoarea diametrulu
tamburului DT, respectiv a vitezei ΩT si a vitezei sincrone Ω1.

22
 Cap.III CALCULUL DE ALEGERE SI VERIFICARE A MOTOARELOR
ELECTRICE DE ACTIONARE

3.1.Notiuni introductive

Actionarea instalatiilor de ridicat si transportat se face in mod obisnuit cu motoare

asincrone cu inele colectoare si in scurtcircuit. Acest tip de motoare au avantaje in ce
priveste sursa de alimentare (retea obisnuita de tensiune 3x380/220V, 50Hz), siguranta in
functionare, simplitatea, robustetea si pretul de cost.
Motoarele de c.c. se utilizeaza numai in cazul unor instalatii de ridicat speciale(la
instalatii de tip naval, minier etc...).
Pentru mecanismele de ridicare la podurile rulante de uz general, se folosesc
motoare asincrone cu inele colectoare de constructie speciala, prevazute a functiona intr-
un regim intermittent conform serviciilor tip S3,S4 si S5. Durata relativa de functionare
este standardizata la valorile 15;25;40 si 60%.
Alegerea tipului de motor se face in functie de caracteristicie tehnice si de conditiile
de functionare impuse de procesul tehnologic. Puterea nominala a motoarelor corespunde
functionarii intr-un mediu cu temperature de 40°C.

3.2. Alegerea puterii motorului

Alegerea unei puteri nominale a motorului apropiata de cea necesara realizarii

procesului de productie este de mare insemnatate din punct de vedere tehnic si
economic.Astfel, alegerea unui motor cu putere mai mica decat cea necesara, duce la
micsorarea productivitatii muncii, la incalzirea peste limita admisibila si iesirea lui
prematura din functiune.Alegerea unui motor cu o putere mult superioara celei necesare,
duce la functionarea cu indici tehnico-economici scazuti (  , cos( ) ), pierderi de energie
mari in instalatie si cheltuieli de investitie mari.

23
 Motoarele de actionare reprezinta un consumator de energie importanta si se va da o
atentie deosebita alegerii lor corecte.
Puterea motorului de actionare se alege pe baza puterii necesare, rezultata din
procesul tehnologic de productie ce trebuie executat.
La mecanismele de ridicare, constructia diagramei de sarcina necesita cunoasterea
marimilor, atat in regim de functionare stationar, cat si in perioadele tranzitorii – pornire,
oprire, reversare.
Pentru determinarea marimilor ce intervin in diagramele de sarcina, in perioada
proceselor tranzitorii, trebuie cunoscuta cinematica mecanismului, momentele de inertie
si duratele acestor procese.
Calculele acestor marimi este imposibil de efectuat daca nu se cunosc datele tehnice
ale motorului de actionare. Din aceasta cauza, de obicei motorul de actionare se alege pe
baza functionarii in regim stationar.
Alegerea se face, in prima faza, pe baza diagramelor de sarcina simplificate care nu
tin seama de procesele tranzitorii.
Construirea diagramei de sarcina simplificate se face astfel:
a) Se determina marimile puterii necesare si a cuplului rezistent, corespunzatoare
diferitelor operatii, folosind relatiile:
- ridicarea cu sarcina:

 Qx  q  v
P1  (2.27)
1

M R1 
 Q x  q  DT
(2.28)
ir i p1 2

- coborare cu sarcina:

P2   Q x  q  v 2 (2.29)

M R2 
 Qx  q  DT 
2 (2.30)
ir i p 2

- ridicare fara sarcina:

24
 qv
P10  (2.31)
10

q DT
M R10  (2.32)
i r i p10 2

- coborare fara sarcina :

P20  qv 20 (2.33)

q D
M R 20   20 T (2.34)
ir i p 2

In relatiile (2.27)÷(2.34), prin Qx s-a notat sarcina la carlig, iar prin ηi randamentele
mecanismului. Valorile randamentelor se determina din curbele pentru diferite sarcini,
atat la ridicare cat si la coborare.

b) Din inaltimea de ridicare si viteza de ridicare rezulta valorile aproximative ale

timpilor de ridicare si coborare:

H
ti  (2.35)
v

Cu aceste date se poate construi diagrama de sarcina simplificata, P=f(t) sau

MR=f(t).
c) Stiind ca motoarele ce se vor alege sunt construite petrnu functionare in regim
intermitent, rezulta valoarea cuplului echivalent :

25
 M R21  t1  M R2 2  t 2  M R210  t10  M R2 20  t 20
Me  (2.36)
t1  t 2  t10  t 20

d) Din valoarea cuplului echivalent rezulta puterea echivalenta :

Pe'  M e'   N (2.37)

Pe baza puterii echivalente necesare determinate in acest fel sau direct, din diagrama
de sarcina P=f(t), se alege motorul cu puterea nominala imediat superioara astfel incat sa
fie indeplinita conditia :

PN  Pe' (2.38)

Motorul astfel ales urmeaza sa i se faca verificarea la incalzire, suprasarcina si cuplu

de pornire.
Noile conditii de functioare intervin prin urmatorii coeficienti de corectie:
a) k1 – coeficient ce tine seama de influeta temperaturii mediului ambient, fiind dat
de relatia:


k1  1  1    (2.39)
N

unde:
 N  135
  20
 1

k2 – coeficient de corectie pentru durata relativa de functionare:

DAN  DAN 
k2      1 (2.40)
DAX  DAX 

26
unde:
DAN  45
DAX  40
 1

- DAN este durata relativa a perioadei active de functionare nominala a motorului

- DAX este durata relativa de functionare, determinate de procesul de productie.

b) k3 – coeficient de corectie ce tine cont de atitudinea locului de instalare a

motorului, de temperature aerului de racire si clasa de izolatie (STAS 1893-82):

k3=1 (2.41)

c) k4 – coeficient de corectie dependent de perioadele de accelerare si franare

electrica, in care valoarea cuplului motorului, respectiv a curentului, este mai
mare decat cea din regim stationar de functionare. Valoarea acestui coeficient este
cu atat mai mica cu cat numarul ciclurilor pe ora este mai mare:

k4  1 (2.42)

d) k5 – coeficient de incarcare care intervine in calcule in cazul in care exista

perioade de functionare cu sarcina mai mica decat cea nominala:

k5 = 1 (2.43)

Cu valorie coeficientilor k 1…..k5 se poate determina puterea echivalenta necesara

sau puterea nominala recalculate a motorului.
Puterea echivalenta necesara este:

Pe'
Pec'  (2.44)
k1 k 2 k 3 k 4 k 5

27
si in acest caz trebuie ca:

Pec'  PN (2.45)

Puterea nominala corectata a motorului corespunzatoare noilor conditii de

functionare se determina cu expresia:

PNC  PN k1 k 2 k 3 k 4 k 5

(2.46)

fiind necesar ca:

Pe'  PNC

(2.47)

28
Cap. IV CALCULELE DE PROIECTARE A SISTEMULUI

Datele de proiectare:

UN = 380 [V]
fN = 50 [Hz]
DA = 40%
H = 10 [m]
v = 9 [m/min]=0.15[m/s]
M = 9 [tone]

Pentru DA=100% pentru 8 h  DA=40% o actionare de 3,2 h

Din tabelul 1.1 – clasele utilizate intre 3 – 6 h  clasa C

Starea de incarcare

Din tabelul 1.2  starea de incarcare 2.

Din tabelul 1.3  regimul de functionare ales in functie de primii doi parametric
 IIIm

Dimensionarea dispozitivului de prindere a sarcinii (mufla mobila)

La 9 tone rezulta o mufla M2.10 greutatea muflei m = 183 kg.

Palanul = ansamblul tambur, cablu, mufla mobila, roata de reglare.
Diametrul nominal de infasurare a rolelor

D   e  1 d

unde :

29
e=27 ; c = 6
d – diametrul cablului

Diametrul rolelor de egalizare:

De   0.6e  1 d

z 4
ip   2  raportul de transmitere al palanului pt z=4
2 2
 p  0.98 (lagar de alunecare)

QN  q
Formule pt. forta : F1 
z

Alegerea cablului

Cablul se alege in functie de fortele ce actioneaza asupra lui:

Qn  q 90000  1830 91830

F1     23426,02 [N]
z  p 4  0.98 3.92

unde Q N  M  g  9000  10  90000 [kg*m/s2] =90000 [N]

q  m  g  183  10  1830 [N]

c 6
F   F1   23426  163437.35[N]  16343.73[daN]
k 0.86

unde: k = 0.86 coeficient de cablare

c=6 coeficient de siguranta

30
d – diametrul cablului  d = 19 [mm]
a – aria sectiunii cablului  a = 138.89 [mm2]
mc – masa cablului  mc = 1,31 [kg/m]

D   e  1 d  26  19  494 [mm]

Din table alegem D = 500 [mm]

De   0.6e  1 d  De  304  din tabelul 2.2 De = 315 [mm]

Tamburul de actionare

Diametrul nominal al tamburului este:

D f   e  1 d  26  19  494  Df = 500 [mm]

Diametrul primitiv al tamburului:

DT  D f  d  DT  519 [mm]

Lungimea tamburului:

31
  H ip   10  1000  2 
LT  2  n R  p  L1  2 L2  2  5 21  200  2  31.5  473,51 [mm]
   DT   3.14  519 

unde:
nR = numarul de spire de rezerva care se infasoara pe tambur nR = 5 spire
p se ia din tabelul 2.9 in functie de-d- , pt d=19 [mm]  p = 21 (pasul de infasurare)
L1, L2 – distanta la misloc si capetele tamburului

L2  1.5 p  1.5  21  31.5 [mm]

Viteza unghiulara:

1 v ip 92
T   0.03   0.82 [rad/s]
30 DT 0.51

Reductorul

Puterea necesara ridicarii sarcinii nominale:

 QN q  v  90000  1830 

P1'   0.15  15652.84
t  0.88  [kW]

 t - randamentul total :

 t   p T R = 0.88

32
 Momentul de torsiune maxim:

 Qn  q  DT 91830  0.58
M t max    15482.96 [N/m]
2i p p T 4  0.98  0.88

Determinarea raportului de transmisie:

 1 1  s 
i
T

2  n1
unde: 1 
60

Alunecarea s:

P1'
s  1.5  2  s N (6 – 12%)
PN

n1  n N
unde alunecarea nominala: s N 
n1

Reductorul se alege in functie de regimul de functionare, de momentul de torsiune

maxim Mtmax si de raportul de trasmisie i .

Puterea necesara ridicarii sarcinii nominale cu viteza nominal este:

(Q N  q)v
p' i 
nt

Qn=M*g=9000*10=900000

33
 q=m*g=183*10=1830

v=9[m/min]=0.15[m/sec]

nt=np*nT*nR
 R=0.94  p =0.98  t  0.88

(90000  1830)  0.13 91830  0.13

p'i  5
  15482.96[W ]  15[kW ]
0.98 0.90
p '1 =15[kW]

pN=20[kW]
n1=1000[rot/min]
nn=930[rot/min]

n1  n N 1000  930
sN    0.07
n1 1000
15
s  2  0.07  0.105
20
2  n1 2  3.14  1000
1    104.6
60 60
1 1  s  104.6(1  0.105)
i   114 .16
T 0.82

i=114.16=>ir=114.10 din cadranul cu reductorul R3.500 (pg.26)

Tipul reductorului este R3.500
A=1220[mm]-distanta intre axele interne si de iesire
d1=70[mm] -diametrul arborelui ce se cupleaza
d2=120[mm] –diametrul arborelui ce se cupleaza cu tamburul

Ridicarea si coborarea cu sarcina:

34
 Qx  q
qx 
QN  q

m
Qx=M*g=90000Kg
s2
m
q=mmufla*g=1830kg
s2
QN=Qx+Gcablu

Gcablu=mc*4H*g=1.31*40*10=524
Q x  q 90000  1830
qx    0.994
Q N  q 90524  1830
1  0.82

 2  0.75

Ridicarea si coborarea fara sarcina

q 1830
qx= Q  q  90524  1830  0.01
N

10  0.1

 20  0.5

Alegerea puterii

a) ridicarea cu sarcina

(Q N  q )v (90000  1830)  0.15 91830  0.15

p1     16894.02[W ]
1 0.82 0.82

Q x  q DT 91830 0.51
MR1=     125.14 [Nm]
i R  i p  1 2 114.10  2  0.82 2

b) coborarea cu sarcina
p2=(Qx+q)*v*  2 =91830*0.15*(-0.75)=-10330.87[W]

35
 Q x  q DT 91830 0.51
MR2=   2    ( 0.75)  76
iR  i p 2 114.10  2 2

- c) ridicare fara sarcina:

qv 1830  0.15
P10    2745
10 0 .1

q DT 1830
M R10    0.51 / 2  20.44
ir i p10 2 114.10  2  0.1

- d)coborare fara sarcina :

P20  qv 20 =1830*0.15*0.5=137.25

q D 1830
M R 20   20 T   0.5  0.51 / 2  1.02
ir i p 2 114.10  2

H 710
ti    66.66
v 0.15

H
t i  t10  t 2  t 20   66.66
v

M R21  t1  M R2 2  t 2  M R210  t10  M R2 20  t 20

Me  =147.83
t1  t 2  t10  t 20

M e  147.83  148

2    nN 2  3.14  930
Pe'  M e'   N  M e  148   14406[W ]  14.4[kW ]
60 60
PN  Pe " ADEVARAT "

20>14.4

Verificarea Motorului

k1  1  1   
N

unde:
 N  135

36
  20
 1

   aN   a  40 o  20 o  20 o

20 o
k1  1  1  1  1  0.148  2  1.296  1.1384
135 o
DAN=40%
40 40
k2   1(  1)  1  (1  1)  1.
40 40

k3=k4=k5=1
Pe'
P 
'
ec >pN
k1 k 2 k 3 k 4 k 5

14.4 14.4
Pec=   12.74  20 " Ade var at"
1.1384  1.118  1  1  1 1.13
PNC=PN k1k 2 k3 k 4 k5 ≥Pe
PNC=15·1.13·1·1·1=16.95>14.4”Adevarat”

CAP V. BIBLIOGRAFIE

37
 1.SILAGHI,HELGA;LISTOR,VIORICA-“PROIECTAREA
ACTIONARILOR ELECTRICE A PODURILOR RULANTE SI A
MACARALELOR.INDRUMATOR DE PROIECTARE”,1995

38