Prof. dr. ing. Gh. SINDILA TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE PLASTICA LA RECE METODOLOGIE DE PROIECTARE Cem |Bete de proieciare Prof. dr. ing, Gh Sita PROIECTAREA TEHNOLOGHLOR DE DEFORMARE PLASTICA LA RECE Introducere Lucrarea de fafi se adreseazii studentilor aflati in faza de inceput a activititii de proiectare in domeniu! prelucrarilor prin deformare plastic’ la rece. Prin prezentarea unei anumite succesiuni a ‘etapelor ce trebuie parcurse in procesul de proiectare, se urméreste formarea unei géndiri tehnologice susfinutd de argumente tehnice gi economice convingatoare. Lucrarea confine majotitatea informatiilor pe care trebuie si le cunoasc& studenfii in vederea finalizirii in condifii foarte bune a activitéfii de proiectare in acest domeniu. Lucrarea poate fi utilizaté atét de studenfii de la specializarea T.C.M. edt si de cei de la specializarea L.S.P. in fucrare sunt prezentate informafii in leg&turdi cu: = tema de proicetare; - planificarea desftiguririi activitaiis = confinutul memoriului; ~ modul de prezentare si susfinere a proiectului. Aceast& lucrarea, impreun cu eventualele propuneri gi sugestii, care vor aparea inevitabil pe parcursul desfigurdrii acestei activitafi, vor contribui, fra indoialé, la o crestere a calitafii activitiii de proiectare in acest domeniu, a interesului studentilor tn rezolvarea problemelor bazate pe 0 succesiune logicl a activitt}ilor. TEMA DE PROIECT Studenfii vor primi, ca tem de proiect, desenul de executie al unei piese cbfinute prin ‘deformare plastica la rece, volumul de fabricatie si perioada de timp in care acesta trebuie realizat ii pot constitui date inifiale ale temei unele restricfii in ceea ce priveste: consumul de material, tchnicd, costul sculei, costul piesei ete. In functie de condifiile tehnice, impuse prin desenul ‘executie, de alte cerinfe gi restrictii impuse prin tema de proiectare, studenfii vor trebui si ze un proces tehnologic de objinere a piesei prin deformare plastic la rece, precum si tul ( stanfi sau matriga) de deformare corespunzitor. Un exemplu de tema de proiect poate fi urmatorul: se proiecteze pracesut tehnologtc gi stanta (pentru studenfii de la specializarea LS.P.) sau (pentru studentii de fa specializarea T.C.M.) pentru obfinerea piesei (denumirea piesei) ile unui volum de productie de ,., (nr. de buc. fperioada de timp).”Indrivmar de proiectare er ne RR CONTINUTUL PROIECTULUL Proiectul va confine un memoriu eu justificarea tehnico-economies 2 solutillor tchnice adoptaté gi o parte grafic. Confinutul memoriului Memoriul se compune din tei plrti distinct; Getate din cle contindnd etape carscteristice: Mn A, Proiectarea tehnologiei de prelacraire g 1. Analiza piesei. * 2, Studiul tehnologicitiis piesei. 3, Analiza difeiteloe waiante de proces tehnologie penima ojinees piesei prin procedee de deformare plasticd la rece. ‘© 4. Analiza croirii semifabricatului 5. Proiectarea schemei tehnologice. 6. Caleulul forfelor si a pozitiei centrului de presiune. B, Proiectarea echipamentului de deformare (stan{i sau matrifa) 1. Proieetarea elementelor componente ale stanfei sau matrifei. Realizarea desenului de ansamblu. 2. Calculul de verificare al unor elemente componente. 3. Caleulull dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active. 4. Realizarea desenelor de execufie ale unor elemente active. 5. Alegerea utilajului de presare. 6, Indicatii privind montarea, exploatarea, intrejinerea gi recondifionarea stanjei sau matrifei proiectate 7. Nomme specifice de protectia muncii. C. Caloule tehnico-economice 1. Caloulul normei de timp. 2, Caleulul costului piesei prelucrate pe stanfa sau matrifa proiectata. 3, Compararea variantelor (ehnologice si justificarea variantei alese. ‘Memoriul ya fi realizat pe formate A4, scris de mana, sau ci calculatorul, Relafiile gi tabelele utilizate se vor numerota. Se vor mentiona corespunzator trimiterile la bibliografia utilizatA (ex. (4, tab. 5.12.). * Continutul partii grafice Partea graficd a proiectului trebuie si cuprinds: 1. Desentul de executie al piesei. 2. Desenul de execufie al semifabricatului plan (desftigurata piesei). 3. Desenul de ansamiblu al stanfei sau matrifei proiectate. 4, Desencle de execitie ale elementelor active ( placa activa si un poanson , Ia indicafia conducatorului ). sehProf. dr. ing. Gh Sindlit Toate desenele vor fi realizate pe formate de desen standardizate, Desenele se vor executa pe in tug, sau pe hartie de desen, manual sau automat. Se recomanda ca scara de desenare s& fie 1, excepfiile fiind stabilite de conducdtorul de proiect. Memoriul tchnico-economic si partea grafic se vor introduce intr-un dosar cu sind pe a i copert& se vor serie informatiile prezentate in figura 1. proiectare Realizarea unui proiect in conditiile tehnico-economice impuse sila termenul stabilit, presupune esalonarea in timp a activititilor si rezolvarea ritmick a acestora. In 4 functie de numérul de ore afectate acestei activitiyi prin planul de ek oe invajimant, studenjii vor trebui si finalizeze proiectul in 14 sSptimani. FACULTATEA IMS.T. Specializarea (T.C. M., sau. 8. P.) Sco Confinutul fiectrei etape de proiect sear procels, siatiies este prezentat fn tabelul 1. (Gpecializarea LSP.) in fiecare etapa vor trebui rezolvate ad se problemele aferente —_punctelor prezentate in capitolul anterior. Notarea se va face la fiecare etapa, in fimotie de gradul de rezolvare a problematicii respective, de corectitudinea gi originalitatea solujiilor propuse, precum si de : _| respectarea termenelor de rezolvare Numele gi prenumelestudemmulu:] 1 5 scordarea notel finale se vn avea bi in vedere si modul in care autorul proiectului isi susfine solujia ~ Anul calendaristic ~ asoptat Figura 1Indramar de protectare eS A. PROIECTAREA PROCESULUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ‘Accasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice $i economice, a suecesitinii operatiilor Gn cazul desfagurdrii procesului de prelucrare pe mai multe stante sau matrife) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfigoari pe o singurd stant& sau matrifa) 1, Analiza piesei Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum gi a echipamentului necesar (stante si matrife) se face pe baza datelor inifialé ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei, volumul de produce, productivitatea prefuerari, costul piesei prelucrate, wolumuil de investi necesar, dotarea fehnicd etc. Deoarece desenul de exeeufie reprezinta principalul document tehnic care st la baza activitifi de proiectare, este justificata preocuparea proiectantullit es acest sf fie complet i corect. in multe situafii practice desenul de executie al piesei nu este intsemit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea confine greseli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiy tnainte de Tnceperea oricdrel activitifi propriu-zise de proiectare trebuie tealizatf, eu-responsabilitate, o anslizA aménunfitt a desenului de executie. Aceast& analizé se face din mai multe puncte de vedere, principalele fiind menfionate in continuare., 1.1. Rolul functional al piesei Proiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta s& se execute, stabifirea dimensiunilor gi a abaterilor acesiora se face avand in vedere rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte, Pentru aceasta se executi o schité a ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenfa (prin culori diferite sau linii mai groase) piesa a clei tehnologie trebuie proiectata. Se menjioneaz! in mod coneret robul funcfional al piesci. Pe desenul de executie al piesei se identifica (prin numerotare) suprafefele ce o definese. Se menfioneazA rolul fiecdrei suprafele si procedeul de deformare plastic& la rece prin care aceasta poate fi realizaté. Se evidenfiazs suprafejele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica la rece, sugerindu-se alte posibilitai ¢e prelucrare ale acestora. 1.2. Verifiearea desenului de executie ‘Accasth etapii a procesului de proiectare se tealizearh cu scopul infelegerit formei constructive a piesei, al corectirii eventualelor greseli de proiectare sau a completarit desenului de erecutie cu alte vederi, secfiuni sau detalii, in asa fel incat acesta si ofere o imagine complet $i nied a piesei si s& confind toate informatiile necesare unei proiectir corecte. Pentru aceasta se vor avea in vedere urmatoarele aspecte (1,4,6,7.9]: — infelegerea formei piesei; — dac& sunt suficiente vederi si seotiuni care sa determine in mod univoc forma piesei; — dacii piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen (acest lucru se pune usor ‘nevidenta prin desenarea piesei in AutoCAD); — daca este indicat’ scara de desenare si dacd piesa a fost desenatf Ia aceasta scars; = daca sunt indicate toate tazele (de racordare, tndoire, ambutisare etc.) gi ce seshnificatie au cele necotate; = daci este menfionatd grosimea materialului din care se executd piesa; indicafiile in legaturd cu dimensiunite netolerate; — indicafille referitoare la calitatea suprafefelor ce compun piesa;referitoare la: = ce alte indicajii mai sunt meny prelucrare; ~ dacd este menfionata greutatea piesei (dacd nu, ~ daca semifabricatul este notat tn conformitat legaturd cu natura materialului, In memoriu se vor face observatii sventualele corectuti, completéri, adaugiri (in cazul concret al studentilor, cu acordul 11.3. Materiatul pieset Avand in vedere ca informa urmiitoarele etape ale procesului de 1.3.1. Proprictaji fizico-mecanice. 13.2. Compozitie ehimica. 1.3.3. Forme si dimensiuni de fivrare, in legaturd cu acest ultim formele si dimensiunile de livrare pentru grosimea de Prof. de ing. Gh. Sindta Hionate pe desen si ce implicajii au acestea in procesul de aceasta trebuie determinata); fe cu standardele actuale, cu indic: forma de livrare, gradul de ecruisare etc, ertinente in legatura cu toate punctele menfionate, iar Se vor efectua numai cu acordul conducatorului de proiect), proiectantului de reper Wille despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in roiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date unet se face precizarea ci din standard se vor exirage toate ‘material din care se executi piesa ( tabelul 2). fn urma studiului croitii se va Preciza forma si dimensiunile semifabricatului ce se va utiliza, Tabelul 2 Mucrial States | Redisteala | Compocifia | Greutatea | Fone ql dmensiualde livrare_] STAS de | Tampere, | chimics | speciticn.y livrare | Ry [%) (kg/dm’] benzi foi de tabla o i = 3 4 ea} a 800 x 1500 > | 270.410 | 0.15.0,13 20,25,26,30, | 800 x 2000 STAS 9485-80 Mn 05-0,48 35,40,45,46, | 800 x 2500 Si max 05 50,55,60.65, | 800 x 3000 A2 - | 270.390 |P 205-003 | 7,85 | 70,75,80,85, | 800. 1000 ras oss) |S 0,05-0,04 90,95.100, | 1501 x 1500 : _| At 0.01-0,1 110,115,120, | 1500 x 2000 a Fe restul 130,140,150. | 1500 x 2500 2 + | 210.370 1500 x 3000 STAS 9485-80 1500 x 4000 M = Me 0eTT 3,6,8,10,10, z AIMaCu 0 90 | Cu3,8-4.8 35 | 14,16,18,20, | 1000 1700 STAS 8652-89 [Tjip 120] Alrestul 22,25,28,30, | 1000 x 2000 : z 32,35,38.40, | 1100 x 2000 eaaae Been. |i Be AlMnMg Mn 06-14 32 ee : Sees ree 62,65,68,70, | 1200x2100 75,80,85,90, | 1250 x 2500 ‘ ——| 93,100,105, | 1300 x 2200 M - | Mee - 110,115,120, } 1200.x 6000 Ales ' Mn 0,1-0,3 25 | 195,130,130, STAS 8652-89 | Alrestul 5 | 140,145,150Ihdranar de profecrare re Tabelul 2 (continuare) 0 ivbafodan 2: 3 5 M - Mg0,5-1 AIMgSi 1 oO 110. Si15 27 STAS 8652-89 HD. 220 Al restul sep HH Dix 1012,14,16, oO 195...245 18,20,22,25, as 28,30,32.36, ca cu 99-995 40.45,50,55, STAS 427-84 HA 245:..304 Imp. restul $93 0.65,70,75, = | $082'90,98, | 100, 110,115,1 | up | 294..268 20,130,140,14 cea 5.150 OQ 340...400 10,12,14,16, cusn6 [THA S59 18,20,22,25, Cu-Sn 8 HB P0,01-0,04 82 28,30,32,36, STAS 94/1-84 [HC “| Carestal 40,45,50,55, S HD, 60,65.70,75, 0 wa3s 80,82:90,95, CuSn4Pb4Zn4 HA Pb3,5-4,5 85 100,110,115,1 STAS 94/1-84 HB 735 20,130,130,14 Cu restal | 0,145,150 oO Oi Saas 10,12,14,15, _STAS 289-88 [HB 16,18,20,21, oO 22,24,25,26, Col i ea cu9i-62 28,29,30,32, STAS 289.88 [HB Pb0,13-0.05 35,36,40,42, : [e} Fe0,2-0...1 45,46,47,48, Con 20s | cerns Mn0,1-0,05 82 | $052,55,56 STAS 289-88 HB 370..460 | Al0,03-0,02 60,63,65,70, oO 270...350_| Sn0,1-0,05 72,75,80,81, Cw-Zn 30, BA |) ~350..420 ] Zn restul 85,90,94,95, HB 420...520, 100,103,105,1 Oo 06,110,115,12 HA 0,130,135,140, 145,150Prof. de. ing. Gh. Sindila cerry eS SRE TS 1.4, Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan (desfagurata piesei) Pentru analiza tehnologicitatii piesei gi pentru studiul croirii semifabricatului este necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan [1,4,7,8,9]. Pentru piese plane este evident cd aceasta problemi nu se mai pune. Pentru toate celelalte piese spafiale ( indoite, ambutisate, cu margini risfrdnte, refulate, tc.) se pune problema determintrii formei si dimensiunilor semifabricatului. Aceasté problema se va rezolva in mod diferit pentru fiecare tip de piesi gi de procedeu de objinere al acesteia (15,678). Figura 2 Pentru piesele fndoite apar anumite dificultsfi legate de faptul c& unele suprafete ale piesei sunt pozitionate fad de liniile de indoire ( fig.2 ). Astfel, se constati c& orificile sunt pozitionate fata de peretele indoit al piesei prin dimensinnea “b” gi tntre ele prin dimensiunea “a”. Dupa dezdoirea piesel linia de indoire dispare , iar suprafefele care au fost cotate fafi de acestea rman ‘nedeterminate ca pozifie. Pentru rezolvarea problemei se recomandi folosirea uneia din metodele de rezolvare a lanjurilor de dimensiuni in vederea legisii otificiilor respective de o suprafaja reala a piesei prin cotele by” 5i °a,". Se poate determina astfel lungimea desftsuratA a piesei, L. ‘Avand in vedere c4 in cele mai multe cazuri dimensiunile inscrise pe desenele de executic ale piesclor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara o “redimensionare a piesei care s& evidenfieze in mod explicit dimensiunile elementelor simple de " contur ( porfiunile rectilinii gi arcele de cere ). Pentru aceasta, intr-o parte a desenului se va realiza ‘schija profilului indoit al piesei( fig.3 ) ott cotele tnscrise pe desenul de executie 51 alituri acelasi "profil ( fig. 4 ), dar cu astfel de cote care s& puna in evident’, explicit, portiunile rectilinii gi cele ilinii care formeaz& profilul indoit al piesei (din considerente geometrice, dimensiunile liniare si = ‘curbe pot fi determinate fii probleme deosebite). ¢Indrumar de proiectare et Pentru piesele obtinute prin. alte procedee de deformare ( ambutisare, risfrangeres marginilor, fasonare ec.) forma si dimensiunile semifabricatelor plane se determin§ cu relafi corespunzitoare, Figura 3 ~~ Figura 4 ‘Aceasti etapa a procesului de proiestare se va finaliza ca desenul de executie at semifebricetului plan, Acesta se va realiza pe-um fommat standardizat respectand toate crterile menfionate anterior (cap. Al.2). 2. Studiul tehnologicititii pieset Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic’ a acesteia care evidentiazi gradul in care piesa poate fi executata in condifii normale de fuera. {fn cadrul oric&rui proces de proiectare analiza tehnologicitifii piesei reprezint& una dim cele mai importante activitifi. Aceasta activitate const’ in comparazea valorilor de precizie, inserise im desenul de execufie, cu posibiltaile pe care Ie fers procedeele de deformare respective, valori ce s¢ gisesc recomiandate tn Nlefatura de specialitate[1,5,6,7,8]. "Tehnologicitalea pieselor preluerate prin deformare plastica ta rece se analizeazA din mai multe puncte de vedere carnotetistice fiee&rai procedeu de deformare fn parte. 2.1. Tehnologicitates condifiilor tebnice impuse Pentru 4 face o analiz& complet, corectd si concist se recomanda completarea tabelului 2 ou valor de precize extrase din desenul de execatic al pisei si din literatura de specialitate (1,68). ‘Tabelul 2 Frecisia impusi piesei prindesenul de | __Precizia posibil de realizat prin execuitie procedee de deformare plastica la rece ‘Aba- | Abateri | Abateri | Rugozi- ‘Abateri dimensio- | Abateri | Rugozi- lacote | de tatea nale de tatea dimen- |Tibere | forma | suprafe-[Defor- | Defor- | formi | suprafe- sionale | STAS fei mare mare de fei qi normal | precizie 88 tom |= | 125 | 0,10 12,5 | +07,Prof. dr. ing. Gh. Sindita eel Compardnd valorile inscrise pe desenul de executie ou cele posibil de realizat prin provedes de deformare plastica la rece, se tray conchuzii tn legiturl cu posibilitatea objinerii piesei prin procedee cu precizie normala de prelucrare, ou precizie ridicat, sau se evidengiaza faptul eX, prin procedce de deformare, a mu poate fi objinuti in condifiile impuse. Yn aceasta situajie se vrcomanda realizarea piesei prin alti-metoda de prelucrare. in coloana aferenta concluziilor se va inserie, prescurtat, modalitatea de realizare a condiiei respective: deformare normala (DN) sau deformare de precizie (DP). in cazul in eare una din condijiile impuse prin desenul de executie mi poate fi realizatd prin deformare normal, ci prin deformare de precizie , intreaga scula ( stanfa sau atria ) trebuie profectaté i realizaté in condifii deosebite, | 2.2. Tehiiologicitatea suprafetelor obtinute prin deeupare Se subinfelege faptul c&, prin provedeul de decupare, nu pot fi realizate orice fel de forme ate suprafeelor gi nick orice dimensiunl sle acestota. Pentru aceustn se compart forma gi dimensiunile tine! piese model [5,6,7 (desenata tntr-o parte @ paginii ~ fig, 5) cx destagurata piesel (desenats alaturi fig.6 ) pentru care se face . ‘Figura 5. Figuraé Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei ou cele ale piesei model se trag c oneluzii in legaturd cu posibilitatea obtinerti, in condifi tchnotogice, @ piesei al etrui proces it! ologic se proiecteaza. Acti, pentru piesa lua ea exempiu se constas ef exist& dou proeminente (una cy Fatimea cu lajimea’ de 3 mm) asemisitoare cu prosminenfa de pe piésa model. Pentru a putea 6 realizaté accasi®. proeminenjé trebuie indeplinitd condifia menfionatt alaturat, adicd b >! & - Deoarece grosimea matzrialului este Imm, far litisea proeminentel plesel este de mm, rezultd ci aceasta poate fi realizata. Se continus in mod asemdndtor cu tot conturul exterior al piesei. 2.3. Tehnologicitatea suprafefelor obtinute prin perforare ‘Avand in vedere limitele procedeului de perforare in coea ce priveste forma suprafefclor perforate precuim si condijiile dimensionale gi de pozifie relativ, se compara aceste elemente de pe fFiesa model cu cele ale. piesei reale, Se trag concluaii fn legaturl cu posibilitatea realizdrii in ‘condifii normale a acestor suprafete, . 2.4, Tehnologicitatea formelor indoite Pentra piese indoite apar, in plus, condifi de tehnologicitate referitoare la raza minimé de fre {1.6.7}, distanfa minima intre marginea orificiilor gi linile de indoire, lungimea ruinima a ii indole etc. Valorile acestor parametri, ‘rezultafi de pe piesa real, se compar cu valorile “bil de realizat, in conditii normale de prelucrare, recomandate de literatura de specialitate. oe nIndvansar de proiectare pa ST Pentru eamurile in eare acesie condifii au suit tadeplinite se fac recomandari care s8. permits realizatea piesei in conformitatea cu desenul de executie (calibrarea razclor pentru a obfine valori mici ale acesteia, realizarca perforirilor dupa indoite pentru anu fi afectatil forma orificiflor, indoiri ale laturilor fa dimensiuini posibil de realizat si retezarea ultesioar& a acestora la dimensicnea doriti etc, 2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate Snaliza ‘ehnologicitaji piesolor amyuisate, din punct de vedere al formelor, al preciziei dimensionale, de forma si de pozijie relativa este dificilA avand in vedere varietates mare de forme ale avestor tipuri de piese (cilindrice cu si fir flanga, rectangutare cu gi fark flansA, asimettice etc.). La toate acestes se mai adauge si conditii de tehnologicitate ambutisare (ambutisarea semifabricctelor individuale, hidrauliea, cu cauciuc, cu tnedizires flangei ete.) specialitate recumtanda valorite care sunt oousidenate in proiect se vor fave compatafii inire ambutisare, 1, — raza de racdtdare Ja colt, tr — raza de. f flangii si peretele vertical etc.) ai piesci realc eu eel recommandafi de literatutt pentru tn cuz sirniter. 2.6. Telmologicitajéa altor forme fasonate ale piesel “ Pentru fiecare din procédecle prin care. ge deformeadA piesa (reftdingerea merginilor, gituite, umflere, extiudare ett.) literatura de spetialitets [5,6,7,8) oft’ valori limita ale anumitor parametri caracteristici, Renate Stier D se Sy ame gaginies acle gree ania a piesei pentrir care se realize’ profeetarea, se pot trage conclueii in fegitat on posibilitatea obtinerié; im conditii normale de lucra, a piesel respective. ‘Ponte ahensite thcars reoosesderle, Shout ce Uteracivn ke spleen art eco, sunt analizate gi tezolvate improuna ct proiadtantul de produs ( conduettorul de proiect ): Numal acer’ stie gradual in care eventualele modifieari aduse piesei afectearé sau tru robul funétional al piesc: lifiedtile pe desentele de excoutie sunt realizete nuntai de profectantul de produs san cu acordul scris al acestuia. fn situapile in cate nu suit abceptate modificael pe desenul de executie cafe 9 fred piesa tehnologict pentru préiucrarea ei prin procedce de deformare plastic la rece, s¢ propun alte metode ‘sau procedee de prélucrare, Proiectantul de proces tehnoldgic accept tema de proiectare sumal deck aceattt analiz’ temeinica, ofera conv: Analiza ee vatinnie| a fr social, tehnicd, economics etc, exist mai multe variante de rezolvare. "te Rmetie dé eondiille concrete, una sau alta din variante poate fi consideratti optima la un moment dat. Avand in vedere cazul coneret al prelucratli prin procedee de deformare plasticd exist, in general, urmitoarele variante tehnologice de desftiurare a procesului de preluctare [1]: pe stante gi matrife simple; = pe stange gi matrife complexe; . — pe matrite comibinate, Pentru c& se intalnese mai rar in cazurilé practive gi pentru c& orice proces didactic trebuie si inceap& cu studierea unor cazuti mai simple, fn lucrare nu sunt tratate si problemele legate de SE 2Prof. dr. ing. Gh. Sindita Bees neconventionale de delormare send in vedere cele menfionate, piesa din figura 7 poate fi objinutk pe baza urmatoarelor variant proces tchnologic: Farignta 1: 3 _ decuparen conturlui exterior al piesei pe o stanfi simpld de decupat (fig.8 ); Figura 7 -- perforarea sernifubricatului astfe! obfinut (fig.9) pe o stanfé simpla' de perforat; -indoirea fn L (fig, 10) a semifabricatului perforat. Figura 9 Figura 10 si decuparea se pot realiza pe o stanfi cu actiune succesiva (fig.11 ); : indoirea se realizeazi similar cu cazul precedent (fig. 12). Figera ll Figura 12Initrainar de proiectare Varianta 3: perforaréa si decuparea pot fi realizate pe o tang! cu actiune simuiltana (fig. 13); Figura 13, Figura 14 - indoirea se realizeazi 1a fel ca in cazul precedent (fig. 14). ‘Varianta 4 . = toate prelucritile se realizeaza pe o aceeasi matrita. combinati cu actiune suecesiva (fig.15 ). Yarianta 5: — toate prelucririle se realizeazl pe o singura matriga cu actiune succesiv—simultana (fig. 16 ).‘Varinnta 3: ~ perforarea gi decuparea pot fi reaizate pe 6 stand cu acute simultant (fig. 13); Figura 13, Figura 14 ~jndoitea se realizeacd la fel ea in cazul precedent (fig. 14). Yarianta 4 > “pate preluertrile oe relizeazi pe 0 acveasi mate combinatt ou acfiune succesive (fig.15 ) Figura 15 ‘Varianta 5: toate prelucririle se realigeaulpe o singurd matripi cu acfiune succesiv-simultand (ig,16)- ie Figura 16Iiudramar de proiectare 3 a. Introdus banda; 1. Perforare; Perforare + | b. Avans; Fig. 11 | Stant& complex deciipare 2. Decupare; cu actiune 2 ae ¢. Scos piesa. suocesivis ‘a. Introdus piesa; Tndoire b. Orientare; Fig. 12 | Matrift simpli de 1. fndoire; tndoit Pe scule ¢. Sos piesa, complexe a Introdus banda; \Perforare + ‘Stent complex Perforare + | decupare; Fig. 13. | cuactiune decupare | b. Scos degeus sinvultand 3 co. Scos piesa. a. Introdus piesa; indoire b. Orientare; Fig. 14 1. indoire; S$ ¢. Seos. combinate | indoire + a] Perforare + 6 decupare + . indoire In rubrica de observafii se vor face refetiti la productivitatea prelucrirli, precizia de prehuerare, numirul de scule ¢i utilaje de presare, complexitatea acestora, numdrul de muncitori ete. pentru fiecare variant de proces tehnologic, fn functie de condifiile conetete ale temei de proiectare, sau de ‘gnumite considerente pedagogice, conducdtorul de proiect va propune o anumiti va tehnologica, pe care studentul fsi va dezvolta proiectul fn continvare. i 4, Analiza croirii semifabricatulai Ponderea mare cu care costul materialului intervine in preful piesei impune ca etapa de analiza croirii semifabricatului si constituie principala cale de eficientizare a procesului deformare. Peniri aceasta trebuie Iuate tn considerare toate veriantele posibile de croisProf. dr. ing. Gh. Sindita 7.8.9}, incercndu-se ca pe baza unor ctiterii tehnice, tehnologice si economice si se Vatiantele de croire cele mai e‘iciente. Astfel, pentru piesa din figura 7 se pot propune ‘urmmitoarele scheme de croire: « croire dreaptd, cu deseuri, pe un rénd cu asigurarea pasului prin intermediul poansonutui de pas (fig.18). Figura 18 - croirea dreapta, cu degeuri, pe un rind eu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului (fig. 19 ); Figura 20 — croire dreapta, pe un rand, cu degeuri pufine, cu poanson de pas (fig.21); Figura 21Indrumar de proiectare ~ croire dreapt&, pe un rand cu ae pufine, ou opritor ( fig.22 ); Se pot imagit fasie. Toate acestea constituie fiecare schema de croite propusé trebuie realizata schifa croirii, cel pufin 4 piese desftigurate. Trebuie evidenfiate pasul de croire p., puntiProf. dr. ing. Gh. Sindita ssonul de pas, puntifa intermediard a si puntita laterala b. Pentru a avea 0 imagine asupra intregii Ssitafi de analiza a eroirii se recomanda completarea tabelului 4. aan Tabelul 4 Lifimea benzii Variante de eroire caleulata | standardi- Be zat Bsras s Pe baza unor etiterii tehnice si tehnologice, dintre acestea se vor selecta scheme! de croire ie acceptabile (S.C.T.A.). Aceste eriterii tehnice sc pot referi la posibilitatea realizarii sfejelor piesei (sau formei acesteia) prin procedee de deformare plastic& la rece. Astfel, din Je de croire tehnic posibile, trebuie eliminate acele scheme Ia care conturul exterior ctiliniu al piesei este tangent la marginea semifabricatului (fig.25) sau la piesa alaturata (fig.26).Iratrumae de proseccare incerednd obtinerea piesei prin decupare (copiere), slatorat preciziei de executie a latimii poansonului Piesei s& fie afectati. Dacii se incearca obfinerea pic ot realiza forme de poansoane (1, fig.26 ) care sa ‘Schemele de eroire de tipul celor prezentats vor fi Un alt criterit de selectare telniea a schem Iindoire fata de directia de laminare a semifabricat raza minim& de frdoire, sau din alte condifii func climina acele seheme care nu indeplinese aceastt conditie, In functie de forma, precizie, posibilitifi de obfinere etc., se pot menfiona si alte con tehnice care si constituie eriterii de selectare a schemelot de croire, tchnologica sunt supuse unei noi selectisi, ecosiomice in urma oktels rezulta schema de oro ‘optima (S.C.0.). Criteriul cel mai important care sti la baza acestei selectiri este coeficientul « croire (ke), ir tn cazul croirii combinate, coeficiental de utilizare a materialului (ky). Pentru noostor voeficienti [1.5.6,7,8.9] este necesara cunoagterea lungirhli Bénail, Cun aceasta, de obi nu este standardizati se recomand® utilizarea unet relatii empirice penta ealculul Jungimii ei [9]: Ean] ae in care: y este greutatea specifica kg /ém*}; g — srosimea materialutui [mm]. Marimes obfinuti Totunjesie la o valoare intreaga, Concluziile rezultate fn urma acestei selectari tehnice se vor prezenta sub forma tabel (tabelul 5), Tehnice Tehnslogice Contur ] Forme Directie de | Complexe tehinice de Jaminare | tate scula ale piesci zie 2 i at ee A A A 2 N. A A A A etc le a Fiecare rubric va fi compleiatt cu litera A (acceplabila) sau N (neacceptabila). Schema de ra san nu indeplineste unul din eiteriie de selectare {are cel pujin un N pe linie) va deveni Croire tehnic neacceptabila si se va renunfa la ea,Prof. dr. ing. Gh, Sindila tcriul economic aplicat schemetor fea schemei de croite. aptime ia tabelut 6. de croire tehnic acceptabile (S. (S.C). Pentru a pune in evident A.), va conduce ta acest iucru se va Modificénd convensbil forma piesei (ig. 29), fick si fle afectat rolul functional (iametrul srificiilor si pozitia relaiva dintre ele) se poate concepe o schem& de oroire firs deseur, say cu x ahome tehnologice tehnic posibile (S.7.TP.). Astfel, considerand c& pentru piese din figura 7, | sepema de croire optimé ar fi cea din figura 21, se pot imagina mai multe modalitii de dispunere a poansoanelor: roatead tehnologicd caracterizat8 de o diferentiere maximii (cfte un posnson In fiecare post de lucru) a fazelor (fig. 31); Figura 31 Figura 32 Figura 33 2Prof. dr. ing. Gi, Sindita Ssinologiet lo care procesul de deformare se desftigoara la 3 posturi de lucru (fi. 34); Figura 35 schemi tehnologicé la care procesul de deformare se desfigoara la 2 posturi de Incru (fig, 36); Figura 36 Figura 37 ~ schem8 tehnologicd caracterizata de o concentrate maxima a fazelor (procesul de deformare se desfisoara la un singur post de Iuoru, fig.37 ), Din cele prezentate se constata c& pentru o aceeagi schema de croire, au putut fi concepute 7 Nariante de dispunere a poansoanelor, iar la sférsitul prelucrarii s-a obfimut aceeasi pies. Se pune problema care din cle s& fie adoptata si sA constituie elementul de bazA fn proiectarea in continuare a Stanjei sau matrijei. Pentru a determina schema tehnologic& optimA trebuie precizate iniial restrictiile tehnice $i tehnologice impuse procesului de prelucrare. Criteriile tehnice se referd la: ~ conditile tehnice impuse (precizia dimensionalé, de form’, poziie relativa, rugozitate). Avand in vedere c& profilele perforate sau decupate copiaza forma elementelor active, este evident c& precizia dimensional a acestora depinde de precizia de executie a elementelor active corespunzitoare. in ecea ce priveste precizia de pozitie se face constalarea cd aceasta scade cu cresterea numaérultti de Posturi de lucru la care se realizeazA conturul respectiv (varianta 7 este cea mai precisa deoarece ‘intreapa piesd se realizeaza la un singur post de lucru). Condifiile de pozitie relativa pot constituiIndruman de proiectare riteri de alegere a uneia sau alteia din variantele tehnologice. Astfel, daca orificiul perforat trebuie si Indeplineased 0 conditie de simetrie foarte precist fata de conturul exterior, sau de concentricitate eu acesta, atunci el trebuie realizat la acelagi post de Iucru cu conturul exterior (Varianta 7 ar fi indeplinit aceasta condifie). Dacii ar exista 0 condifie precisi de pozitie relativa intre orificiul peforat si linia de tndoire, atunei perforarea si indoirea ar fi ttebuit realizate la acelasi post de lucra (variantele 5, 6 si 7 ar fi indeplinit aceasta restrictie). In ceea ce priveste rugozitatea suprafeelor prelucrate se face precizarea cf pentru obfinerea unot Tugozitafi mai mici de 3,2 jum stanarea trebuie sil se desfigoare pe stante de precizie, care nu fac obiectul acestui proiect. Avind in vedere cele menfionate este bine ca schema telinologied s& fie cét mai scurta (s4 confind un num&t minim de posturi de lucru).Criteriile tehnologice se referd la : = respectarea conditiei de distanja minima intre orificile executate in placa activa {1,6,7]; - adoptarea utior forme ale suprafejelor elemetelor active care si nu ridice probleme tehnologice la prelucrare; + modalitatea de asamblare a poansoanelor in placa portpoanson .Sunt situetii in care conditia de distanfi minima intre dowd orificti de dimensiuni mici si apropiate, executate in plac activa, este espectata si, cu toate acestea montarea poansoanelor care si realizeze cele dowd orificli ridica probleme deoarece, prin mairea dimensiunilor lor, pentru a rezista la flambaj, nu mai pot fi montate unul langi celalalt (fig. 38 ). In aceasté situatie cele dowd orificii trebuie prelucrate la posturi de Iucru diferite, sau daca distanfele permit se pot freza poansoanele incét sA poati fi montate unul lénga celalalt ( fig. 39).In condijiile unor oriftcii cu profile complexe care trebuie realizate in placa activa si care = Probleme tehrologice deosebite, se pune problema realizarii acestora printr-o immbinare sspunsatoate de segmente sau pastile (fig.40 ). e: 7 ——_ ai | 1 ni Figura 40 Morele merit al proiectantului este acela de a gsi planele de separaje ale profilului complex sa conducd 1a realizarea unot pastile tehnologice care, prin asamblare, st asigure realivarea filului respectiv. in situajiile in care formele orificiilor realizare in placa activa sunt tehnol logice, aceasta poate fi rcalizatt in construct monobloe. Atunei cénd numai unele profile ale orificiilor sunt complexe. ica activa se realizeaz4 in constructie asamblati Patfial (fig.41 ). In aceasth situatie se realizeaza tin pastile numai acele profile care ridic& probleme de fabricatie. ‘al asamblatd (fig.42). in placa suport 1 se introduc, Presat, pastilele 2, 3, 4, 5 etc., care prin “propierea contururilor deschise executate pe ficcare din ele, pot da nastere contururilor inchise, ridicaser® inifial dificnleati tehnologice de execufieIndrumar de proiectare Figura 42 Pentru a acoperi o gama mare de situafii, studenfii vor prezenta schije ale schemelor tehnologice optime transpuse pe pliici active monobloc (dintr-o bucatt), pe placi active pastilate parfial (numai posturile de Iucru cu profile dificil de realizat) si pe placi active pastilate total, Pentru a apare evident linia de separatie intre pastile se recomanda ca pastilele si fie colorate diferit. Toate aceste schife vor fi realizate la scat’, pe formate standardizate (A4), ‘Activitatea de proiectare @ procesului tehnologic se va finaliza prin stabilirea schemei tehnologice optime. Probleme de tehnologicitate apar si in cazul construcfici poansoanelor a cfror form’ a sectiunii transversale este complicata (fig.43 ). Aceste sitnafii se rezolva cu poansoane in construcfie asamblata care, in general, nu modifica schema tehnologica. Figura 43 6. Calculul fortelor si siabilirea poritici centrului de presiune Calculul forfelor de deformare este necesar pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea determina pozifia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de presare (presa). Formulele pent calculul forfelor de deformare pentru fiecare procedeu in parteProf dr. ing. Gh. Sinaia sunoseute|1,6.7.8.9}, Penitu a putea prezenta o imagine sintetic& a acestor forte se recomand& ietarea tabelutui 7. Tabelul 7 he em Ranntla Forja de deformare Forta totala sec sale a pe pees de-catcut | Fx |Faa| Fre | Fine | Fa poansonul i” poansoanelo | Retyge [x f= |e [on | em Fi Fecklagt | lox | ox E Forfa totala de deformare | ie is | Figura 44 jele F, care actioneaza pe fiecare poanson se vor face verificirile acestuia, iar cu forfa F, se va utilajul de presare, . Pachetul mobil al stanjei sau matrifei este adus in punctul mort superior prin intermediul Daca cepul nu este dispus intr-un punct bine determinat (centru de presiune), pachetul ‘are tendinja de ristumnare (fig.44), de a nu se deplasa plan-paralel cu pachetul fix, produeand ntuata in elementele de ghidare ale sculei gi chiar a elementelor active. Pentru a evita acest fenomen, cepul trebuie dispus in centrul de presiune al sculei. Acest zinta punctul de aplicatie al rezultantei compunerii forfelor paralele F, care acfioneaz pe -Poanson. Determinarea pozifici centrului de presiune se face raportdnd schema tehnologics {a un sistem de axe ales convenabil, folosind relatii adecvate [1,6,7 }. Pentru a simplifica Se recomanda ca (daca este posibil) una din axe (de obicei Ox) st fie axa de simetrie ainsdrumar de proiectare schemei tehnologice, iar cealalti ax (Oy), axa de simetrie a celui mai complicat contur de decupat (fig. 45). in aceasta situafic, se constati ci profilele 1, 2, 3, 4, 5 nu dau moment fafa de axa Ox, deci Yop = 0, iar fai de axa Oy dau momente mumai profilele 1, 3, 4. Alegerea axei Oy ea axd de simettie ‘a conturului 2 a eliminat dificultapile care ar fi aparut la determinarea pozifiei centrului de greutate al acestor contururi.Prof. dr. img. Gh. Sint B. PROIECTAREA ECHIPAMENTULUL DE DEEORMARE ( $STANTA SAU MATRTA) 1, Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matritei Pe baza schemei tchnologice adoptate se va realiza desenul de ansamblu al stanjei sau trijei pe un format standardizat care va confine un numar suficient de sectiuni i vederi. ®a realiza la scara 1:1 (in funcfic de dimensiunile concrete ale piesei se vor admite exceptii de la seasti recomandare), Desenul de ansamblu va cuprinde o secfiune (1, fig, 46) in planul orizontal, 4 prin sectionarea tanfei sau matrifei cu un plan care trece pe deasupra riglelor de conducere siderdnd scula in pozijie inchis& (pachetul mobil la sfirsitul cursei active), Sectiunea (2, fig.46 ) planul vertical se va obfine in urma sectionfrii sculei cu un plan in trepte, ale cérui urme sunt frasate pe sectiunea din planul orizontal. In mod similar se obsine si secjiunca din planul lateral, in zona 3. Traseele de secfionare pentru aceste dou sectiuni se stabilesc in aga fel incat si poata fi scoase fn evidengi detaliile fimctionale gi constructive ale stanfei sau matrifei proiectaie. Zona 4 a desenului va cuprinde (a fanctie de suprafaja disponibila): desenul de executie al piesei pentru care s-a realizat proiectul, schema tehnologica cu menfionarea pasului de avans si a lifimii semifabricatului, forta de presare Figura 46 necesara si presa aleasd, alte informatii, 1. 1. Realizarea sectiunii din planul orizontal Pentru realizarea sectiunii din planul otizontal trebuie determinate, in prealabil, dimensiunilé eii active (a, b, h). Aceste dimensiuni se stabilesc pornind de la schema tehnologica adoptata. Ca 25.40) Figura 47Indrumar de profectare peat in Zona 1, la mijloe, se deseneaza cu linie subjire (C3) schema tehnologicd (fig. 47). Pentru stabilirea lungimii « a plicit active se traseazit dou linii verticale la distanfa de 30...40 mm ‘ala de primul orificiu, respectiv ultimiul, realizat tn placa activa. Dimensivines 1 astfel obfinut& se rotunjeste la © valoare care s8 se termine tn 0 sau 5 (125, 320 etc,). De o parte gi de alta a schemei tchnologice (a semifabricatului) se dispun riglele de conducere @ civor lajime se stabileste, constructv, la o valoare cuprins® in intervalul (25 ...40) min, Latimea 6 a plieli active Tezulté din adaugarea la [atimea semifsbricatului a celor doud Tatimi ale riglelor de conducere. Dimensiunea obfinuta se: rotunjeste Ia o valoare care si se termine in sau 5. fn acest mod sau obtinut dimensiunile axp ale placii active. Cu aceste dimensiunl ale plicit active se alege din normative, sau se proiecteazi placa de bazs. in situagia tn care placa de bert este th construcfie tumnats, ea se dlege din normative 067] in aya fel inedt dimensiunile aXb ale plicit de baa st fe circomscrise ditensiunilor axé ale placii active, determinate tn modull deseris anterior. Odatt identificata placa de baz, care tndeplineste aveusté conditie, se extrag din normative tofi parameteli geomettici care permit realizarea desenului placii de baza (fig. 48), Figura 48 {n situafile tn care se adoptd varianta laminaté a placilor de bazk si de capat, dimensiunile Sere ce iabilese constructiv, th aga fel ted s& fie posibilé amplasarea plac active sia coloanelor de ghidare (fig.49). Riglele de conducere sunt mai lungi decd placa ectiva (fra a depagi conturul placii de baz) pentru ca impreun’ cu Plicuja I(fig. 49) s& formeze un jgheab (canal) care sa prelungeasca zona de orientare a semifabricatului la intrarea ‘tn gtanjai sau matrifa. In sectiunea din Planul orizontal se mai vad: elementul de tmpingere laterala 2, pastila de pas 3, suruburile 4, stifturile lngi 5 (acestea patrund prin placa de exiracte, riglele de conducere, placa activa gi placa de baz), stifturile scurte 6 (acestea patrund numai prin iglele de condusere si placa activa), coloanele de ghidare 7, Astfel s-a objinut, in principiu, sectiunen din planul orizontat a stanfei sau matrifei. Dimensiunite X, Y, (fig.48) ale diametrelor suruburilor i stifturilor se stabilese orientativ, in funcfie de grosimea H a pachetului pe care suruburite il strang, conform tabelului 8indrwmar urmare in zona 1, 1a mijloc, se deseneaza cu linie subjire (C3) schema tehnologica (fig. 47). Pentru stabilirea lungimii a a placii active se traseazi dou linii verticale Ia distanfa de 30...40 mm fafa de primul orificiu, respectiv ultimul, realizat in placa activa. Dimensiunea a astfel objinutd se rotunjeste la o valoare care si se termine tn 0 sau 5 (125, 320 ete.). De o parte si de alta a schemet tehnologice (a semifabricatului) se dispun riglele de conducere a céror latime se stabileste, constructiv, la o valonre cuprinst in intervalul (25 ...40) mim. Latimea a placii active rezulth din. adauparea la Jifimea semifebricatului a celor dout Istimi ale riglelor de condueere. Dimensiunea objinuti se rotunjeste In o valoare care 8% se termine in 0 sau 5. Yn avest mod s~au obfinut dimensiunilé ax ale plicii active. Cu aceste dimensiuni ale plicii active se alege din normative, sau se proiecteazit placa de baz’. : ‘n situatia fn care place de bev este In constructie turniatl, ea se alege din normative (1,6,7] fin aga fel inedt dimenstunile ax ale plicii de baza si fie circumscrise dimensiunilor ax ale plicii active, determinate in modu descris anterior. Odat& identificatt placa de baz, care Indeplineste aceasta condifie, se exttag din normative tofi parametrii geomettici care permit realizarea desemului placii de bazi (fig. 48). Figura 48 {in situafiile in care se adoptA varianta laminata a plicilor de back si de capt, dimensiunile acestora se stabilese constructiv, fh aga fel tnedt s& fie posibilé amplasarea placii active gi a coloanelor de ghidare (fig.49). Riglele de conducere sunt mai lungi dectt placa activa (Riri a depayi conturul placii de bazA) pentru ea Impreuni cu plicuja 1(Fig. 49) si formeze un jgheab (canal) care A prelungeasc’ zona de orientare a semifabricatului la intrarea in stanté sau ‘matrija. in sectiunea din planul orizontal se mai vad: clementul de impingere laterala 2, pastila de pas 3, guruburle 4, siiftarile lungi 5 (acestea patrund prin placa de extracfie, rigele de conducere, placa activa gi placa de bazK), stifturile scurte 6 (acestea plitrund numai prin riglele de conducere i placa activa), coloanele de ghidare 7, Astfel s-a obfinut, fn principiu, sectiunea din planul orizontal a gtanfei sau matritei. Dimensivnile X, Y, (Gig.48) ale diametretor sutuburilor gi stifturilor se stabilese orientativ, in functie de grosimea Ha pachetului pe care suruburile il strang, conform tabelului 8 - ee |ndrunur de protectare 1.2, Renlizarea secflunii din planul vertical {n soctiunea din planul vertical apar grosimile Pldcilor care alcttuiese stanfa sau mattis, Ca Urmare acestea trebuic stabilite In prealabil, Grosimea plitcli active Hy, se stabilegte tn flinctie de dimensiuned eelui mai mare orificia exeeutat i ea [1,6,7), iar tn cazul te care pe plach se realizeazt Indoir, ambutindri cu Maugh ete, se fino seama gi de hingimea laturi indolte sau tnalfimes pati ambutisato.. fn mod curent placa activ are ‘grosimi cuprinse tntre (15 + 40) mm, ta futnotie de Grosimea pltcif totive se stabilese grosimile: ~ plc de extractie Hy, cu retain: Hex # (0,7 +0, 9H, ~ _pliicii portpoanson Hy», ow telafia: Hpp = (0,8 + 1)H, Grosimes tiglelor de conducere H, este de 3 + 5 ori grosimea materialulul care se rigle de conducere pentru prelucreaza. Pentrir grosimi alo materlalului < 0,3 mm, nu se maj folosesc ‘n aceastt situjie conduceres materalull est asiguatl de on eanat frezat tn placa abtiva (fg.52), evita situapiile fn care materlalul ar putea intra thtee righe gi placa activa, Figura $2 normative, fn eazul tn ent aceate ple mu functie de grosimen pitcii active astfal: pentru placa dé bazik Hy = (1,3 41,5)H,, entra plaoa de capitt Hy. = (1,1 + 1,2)Hy, De cele mai multe oti sectionare tn trepte, (AA) pentr traseele planelor de sectionare nu realizeazi detalii de sectiuine convProf, dr. ing, Gh, Sindila Lil 4g BS Pentru a avea o imagine a amplastli, pe placa de capita cepulu, guruburlor 4 titulo, se lizearA sio vedere de sus 6 ansamblului desenat (fig, 55), iIndirumar de’ proiectare Figura 55 in situatia in care stanfa sau matrija este prevazuti cu placa de extracie mobila 1 (fig. 56) in Jocul celei fixe, descnul se va modifica in mod corespunzitor (se pun in evidenta modifictrile atét in secjiunea B-B, oft gi in sectiunea A-A). Figura 56 Dimensiunile placii de extraofie mobile sunt similare cu cele ale plcii fixe, cu deosebirea ci aceasta din urma este prevzutd cu o proeminenfA capabila sa preseze materialul intre riglele de EnProf. dr. ing. Gh. Sindita ducers, Placa de extracjie mobila se deplaseaza odata cu pachetul mobil, find atagata de acesta intermedi a patra prezoane? (fig.56). Pe desenul de ansamiblu se vor trece dimensiunile de gabarit ale stanfei sau mattifei, pasul de . distan(a intre rigle la intraroa semifabricatului tn stanf& sau matriya, diametrul cepului si ia.acestuia pe placa de capat. Desenul va conine in mod obligatoriu ajustajele realizate intre ite elemente componente (iab.9)[2]. Tabelul de componenti, care completeaza indicatorul, va inde totalitatea elementclor componente ale stanfei sau matrifei proiectate gi toate rubricile pletate. Tabelul 9 ] ‘Ajustajul Rugozitatea ‘Tratament supraffei Denumirea Material termic | curol si durtate | Simbot | Cuctemental | g.retional important, Ra 6 Fe 250, Fe 300 H7 | coloane STAS 568 - 88 “76 | de ghidare Plackde baz | OT 50, OT 55 - STAS 600-88 He | stifturt 1,6 01 42, 01 50 ‘m7 | de orientare STAS 500 - 86 ‘OSC 10, OSC 8 | ealit Ee STAS 1700 - 80 | gi revenit la AB gtifturi Placa activa 58..60HRC| jy7 | de orientare 1,6 120 alt STAS 3611-80 | gi revenit la 60...64 HRC R7 | placa OST 10, OSC 8 | calit 6 | portpoanson 16 STAS 1700 - 80 | gi revenit la % Poanson SOB, chat e H7 | placa C120 ealit 76 | de ghidare 08.1.6 STAS 3611-80 | gi revenit la 60...64 HRC — 0142, 0150 Placa de ghidare | STAS 500-86 - 7: | poanson 0,8...1,6 OLc 45 iS STAS 880-80 ae je | 0142, 0150 z H8 | stifturi 16 deentactc | AS 500-86 Pros o | 0142, 0150 - Lome STAS 500 - 86 aIndeunan de prolector Cicer Fe 250, STAS 568 88 de ghidare 7. | Placd de capat | OT 50, OT SS i ir ole STAS 600 ~ 88 #8 | iti 0142,.0150 abovanttes hae ecaiate STAS 500 - 86. | ee OLC15 cementat STAS 880-80 | 08...1,2mm Pinos te batt 8. | Coloana Osc 8 aiitsi | ee de ghidare STAS 1700-80-| fevenitia ee 54...58 HRC po pine OLE 15 cementat HT AT b STAS 880-80 |0,8..1,2mm | “jg _| Pine de bars 9 | Bucga de Osc 8 realit gi HT 1,6 ghidare WAS! 1700- 00 eventtla | Sages (CO i 54...58 HRC Sa 10 | Rigle de 0142, O150 s HB” | stiftuci 16 conducere STAS 500 + 86 ini] | de otientare (0142, 0150 : Fe Ble 11 | Cepde prindere |S 00-86 126 plac de baza, OLe 45 H8 | placa activa, 12 | stifturi STAS 880-80 |) = in? | tiglede 16 conducere, plac de capt, placd portpoanson. 2 120 [Series HT | vigiade 13 | Pastila de pas revenitla | 6 16 STAS 3611-80 58 HRC | conducere 01-42, 0150 : 14 : — STAS 500 - 86 2. Caleutul de verificare ai unor elemente componente Elementele componente ale unei sianfe sau matrije care se supun in mod curent verificlii (Gn functie de solicitari) sunt poansoanele, plicile de capat si tineori plicile active. Poansoanele se verified la compresiune si flambaj [5,7,8,9]. Pent cea de-a doua verificare trebuie cunoscutd Tungimea poansonului [1,6,7]. Cunoscand forfa care actioneaza pe fiecare poanson gi forma seefitinii transversale a acestuia (tabelul 7], aceast verificare nu ridic& probleme deosebite. In cazul in care poansoanele nu rezist& la compresiune se schimba materialul din cate se confectioneaz& acestea, se micsoreazA forja care actioneazA pe poanson prin tnelinarea muchiilor elementelor active sau se ‘micsoreaz& lungimea conturului stanfat (in cazul in care conturul piesei se obfine prin generare)..Prof. dr: ing: Gh. Sindita Poansoanele mu rezistd ta flambaj. se incearea micgorarca lungimii de flambaj (daca este }. se adopt una din caile menfionate anterior, sau, de cele mai multe ori, se recurge la fea uunor poansoane in trepte (fig.57 ). Acestea pistreazd forma sectiunii transversale rezultat a (chnologic’, pe o lungime de 8 ...12 mm, in rest poansoanele au o secfiune transversala , uneori chiar si o alt forma a acesteia (fig. 58 ). Placile de capat fabricate, in general, din materiale cu caracteristici mecanice obisnuite sunt Bilate la strivire de forja care aciioneazi pe flecare poanson (fig.59) [1, 5]. in cazul in care fia de strivire nu este respectatd, intre placa portpoanson si cea de capat, se introduce placa de ine realizath din ofel de arc sau ofel de calitite active sunt solicitate in general la strivire, in zona muchiilor tAictoare, si la incovoiere 7,5}. Deoarece placile active se construiesc din ofeluri aliate cu proprietafi de rezistenfa si uzura te, aceast& verificare, in cele mai multe cazuri, nu este necesari, Avand in vedere grosimea 2 placii active, verificarea la incovoiere nu se efectueazi decét in cazuri cu totul deosebite, A ef ]e¢ E E SiG iMe GME Cf 2 0 o nt a Figura 57 Figura 58 Figura 59 in cazurile tn care stanfa sau matrifa este prevazuta cu ‘impingatoare, extractoare, sau plici de actionate cu elemente elastice, acestea trebuie dimensionate corespunzator [1,5,6,7,9]. 3. Caleulul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active - Pentru realizarea piesei, in conformitate cu condifiile tehnice impuse prin desenul de ie (in special precizia dimensionala si de pozifie), elementele active trebuie dimensionate in inj’ [1.5,6,7,]. Acest Iucru se face in functie de precizia impusi piesei, de grosimea erialului, de procedeul de deformare (perforare sau decupare) sau dimensiunea care se urmireste espectatd (interioar& sau exterioard) in cazul ambutisérii sau extrudarii, 4, Realizarea desenclor de executie Executarea practic a stanfei sau matrifei proiectate presupune realizarea, pe Yang? desert nblu, si a desenelor de execufie pentru toate elementele netipizate (standardizateIndrismar de proiectare iormalizate). fn aceasta categorie intré elementele active, plicile de extractie, Portpoanson, impingitoare, extractoare etc, fn cadrul proiectului se Vor realiza numai desenele de executie pentru placa activa (san 0 Pastilé tn cazul plicilor active asamblate) g! pentru ug Poanson ( Ia indicatia coriducatorului de Proiect ), Rectificat dupa Rectificat dupa asamblare asamblere 1a30...40 BRO Calit si revenit carea corespunzatoare a al poansoanelor (calire + decalire nu este necesar’. Desenele de exccutie ale placilor active sunt deosebit de complexe. Ele contin. dimensiuni bere (fird abateri, STAS 2300-80) care se refer’ ln dimensiunite de gabarit ale plici, la diametrele $i pozitia gaurlor de suruburi, precum si dimensiuni cu absren standardizate (clasa de precizie 6..'8 dupa ISO), pentru dimensiunile care se referd la diametrela Si Pozifia gaurilor in care intra stifturile (fig.62).Prof. dr. ing. Gh. Sindila Figura 62 ‘Avind in vedere c& plicile active se executf pe masini unelte in coordonate, la stabilirea i de cotare trebuie si se jin seama de acest lucru [1,3]. Avaind in vedere precizia acestor Jini (de ordinul micromettilor), se poate aplica oricare din cele trei modalitafi de cotare: in serie , sau mixta, Pentru a asigura precizia cerut& piesei, se recomanda legarea tuturor dimensiunilor gAurilor, "care intr poansoanele, de gaura tn care patrunde poansonul de pas (fig.63). Toate aceste nensiuni vor avea abateri (+ s) in conformitate cu clasa de precizie in care se executA stanja sau (6 ... 8 dupa ISO). Dimensiunile glurilor fh care intr poansoanele vor avea abateri (‘c) te din caleul cap. B.3 }. ZL) 34 jHi, Figura 63Intrumar de protectare Figura 64 in cazul in care placa activa este realizati in constructie asamblata (fig.64), problema cotirii devine si mai dificila. Pe angi cele menfionate in legatura cu pozifia giurilor fa} de poansonul de pas, apare in plus precizia de executie a elementelor care se asambleazé. Prin rezolvarea lanfurilor de dimensiuni se vor stabili abaterile de execufie ale pastilelor (B+, C*, D*) in aga fel incdt dimensiunea A* si rezulte cu abaterile corespunzAtoare objinerii preciziei impuse a piesei. Desenul de executie al placii active va mai cuprinde atétea scctiuni si vederi incat si creeze o imagine unic& a placii active. Traseul de secfionare ales trebuie si punt in evident detaliile pe care vederea din. planul orizontal nu le poate releva (raze de indoire, adéncimi de canale, forma fn secfiune axial a gdurilor, calitatea suprafefei acestora etc., fig.6° . Desenul va fi completat, dupa caz, cu abateri de pozitic ( perpendicularitate, paralelism, concentricitate etc.). in desen yor mai fi menfionate alte informafii in legaturd cu tratamentul termic (cilire + revenire la 54 ~ 58 HRC), cu dimensiunile fird abateri, starea muchiilor ciactorts (tesire la 1x45) ete. 5, Alegerea utilajului de presare ‘Alegerea utilajului de presare ( presa’) se face in funcjie de fora de deformare necesari | prelucratii, dimensiunile de gabarit ale stanfei sau matrifei proiectate, caracteristicile funcfionale ale presei (numarul de curse duble, posibilitijile de reglare a cursei ete). Forja nominala a presei [1,2,6,7] trebuie si fie mai mare decft fora necesari deformirii [tab.7]. Dimensiunile mesei, precum si distanfa inte berbec si masa presei trebuie s& permita montarea stanjei sau matrifei. Daca indljimea gtanfei sau mattiei este mai mic dect Hin . sau deseurile nu pot fi evacuate prin gaura din masa presei, sub placa de baz, se vor monta, cu suruburi, doud plici de supraintltare (fig.65).Prof. dr. ing. Gh. Sindila Berbecul presei irate tango : a Placa ‘de baza Placi de inaltare = Eat tn Figura 65 La alegerea presei se va constata dac’ mérimea cutsei, necesara deformarii, poate fi t4 prin treptele de reglare ale acesteia. ‘6. Indicafii privind exploatarea, fntrefinerea si reconditionarea stantei sau matritei memoriul tehnic se vor face referiri la modul de exploatare al stanfei sau matrifei montarea pe pres, reglarea presei [1, 2, 5,7], modul de asigurare a avansului (modul de © a avansului in cazul in care acesta se face automat [ 2 ]), modul de evacuare a piesclor si al rilor etc, Se vor face precizari in legaturd cu elementele stanfei sau matrifei care se uzeazi mai jid si modul de recondijionare a acestora. i 7.Norme de protectia muneii Memoriul va cuprinde principalele norme de protectia muncii caracteristice sectiilor de la rece (1, 2] precum si referiri concrete la stanja sau matrita proiectata. C. CALCULE TEHNICO-ECONOMICE, Proiectarea unor procese tehnologice care si satisfac la un moment dat anumite condifii ice si economice impune necesitatea efectuarii unor caleule economice. 1. Calculul normei de timp Caleulul normei de. timp [4, 6, 7] este necesar pentra cunoasterea cantititii de timp tetizal execulantului pentru sealizarea unei piese in anumite condifii tehnico-organizatorice 2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata Acest calcul este necesar atét pentru stabilirea prefului piesei [1,4,6,7], cat si pentru litatea de a efectua gi alte calcule economice ( stabilirea variantei optime de proces tehnologic, rea beneficiului etc.). ice gi justificarea variantei adoptate Penira objinerea unei piese exist mai multe variante de proces tehnologic (cap. A.3 ) dintse jn fiunctie de condigiile impuse la un moment dat, una sau alta poate deveni optima. In au se vor face comparafii intre variantele de proces tehnologic desfigurate pe scule simple, exe si combinate [1, 4, 6,7 ]. Se vor aduce argumente in favoarea variantei adoptate.Indrumar de proiectare : CUPRINS Introducere. 3 Tema de proiect. 8 Conjinutul proiectului 5 4 A. Proivetarea tehnologiei de prelucrare. 4 1. Analiza piesei....... 6 1.1. — Rolyl functional al piesei ? 6 1.2. Verificarea desenului de executie. 6 1.3. Materialul piesei 7 1.3.1. Proprietiti fizico - mecanic q 1.3.2. Compozifia chimica, 7 1.3.3. Forme gi dimensiuni de livrare. 2 1.4. Stabilizea formei si dimensiunilor semifabricatului plan, 8 2. Studiul tehnologicitafii piesei 10 2.1. - Tebnologicitatea condijillor tehnice impuse piesei. 10 2.2. Telnologicitatea suprafetelor decupate. ul 2.3, Tehnologicitatea suprafefelor perforate, ul 2.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei, i 2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate.. 12 12 12 +4, Analiza croirii semifabricatului 16 5. Proiectarea schemei tehnologice. 22 6. Calculul forfelor gi a pozitiei centrului de presiune. 26 B. Proiectarea echipamentului de deformare. 29 |. Proiectarea desenului de ansamblu al stanfei sau matri!, 29 2. Calculul de verificare al unor elemente componente. 36 3. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abateriior elementelor active, 37 4. Realizarea desenelor de executic ale unor elemente active. : 37 5. Alegerea utilajului de presare. 4 40 & Indicati privind montarea, exploatarea, intrejinerea si recondijionarca sealed Proiectate,.. 41 7. Norme de protectia muneii : 41 C. Caleule tehnico-economice. 41 1. Calculul normei de timp. no gee 4l 2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrija proiectata 41 3. Compararea variantelor tchnologice si justificarea variantei alese.... 41 Partea graficd 1. Desenul de executie al piesei, 2. Desenul de execufie al semifabricatului plan. 3. Desenul de ansamblu al stanjei sau matriei proiectate, 4. Desenele de executic ale unor elemente active, aPR TT Prof. dr. ing. Gh. Sindlta BIBLIOGRFIE 1. Ciocardia, C., Drigineses d cardia, C, Pirvu, C- Tehnologia presi la rece, E.D.P..196 5 2 irdia, C., Drii a, Andrei, N., Cristea, R., Marinescu, A-Tehnologia presirii la 1983, Bucuresti. 3. Dragu, D., Dumitras, C.- Te siuni in constructia de stane si matrife, ELT, 1988, Bucuresti. - indrumar de proiectare, 2 , Printeh, 1999, Bucuresti. & : : Prandafir., SindilA,Gh.- Elemente deformare la rece, E.T., 1977, Bucuresti. Stanfarea si matrifarea la rece-indrumvar10 it t—t—» SS ; f | ~ Cis sitece fare j 12 | Surub de fixare 11 [Filtru de ulei 19 |Bucse de ghidare jg. | Coloana de ghidard Placa de baza foo. 7 {Placa activa Placa de decupare Poanson 4, [Placa port-poansor 3, [Placa de presiune Placa superioara 1 | Cepde legatura