Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 4

CAPITOLUL 1

Generalităţi privind instalaţiile şi echipamentele portuare

1.1. Descrierea ansamblului tehnic portuar

Transbordarea mărfurilor constituie funcţia principală a portului maritim modern şi
presupune o dezvoltare armonioasă a infrastructurii şi a suprastructurii portuare. Procesul de
transbordare a mărfurilor se realizează cu diverse instalaţii, utilaje şi mijloace portuare de
manipulare, care s-au perfecţionat continuu de-a lungul anilor, funcţie de traficul realizat în
porturi, de specificul mărfurilor operate, de gradul de specializare a echipelor de docheri etc. Se
poate afirma deci că mărfurile, prin specificul lor, determină gradul de specializare a navelor, a
porturilor şi a personalului implicat în comerţul maritim.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 5

Deşi elementele de suprastructură portuară au acţiune simultană asupra mărfurilor şi se

conjugă armonios ele pot fi grupate în trei categorii distincte: instalaţii portuare, utilaje portuare
şi mijloace portuare de operare a mărfurilor.
Instalaţiile portuare de operare constituie mijloacele principale de transbordare a
mărfurilor şi au amplasarea de-a lungul frontului de acostare. Lucrările de suprastructură s-au
dezvoltat concomitent cu progresele realizate în construcţiile navale. Au apărut astfel danele
specializate şi terminalele maritime, dotate cu cele mai moderne instalaţii de operare,
specializate în operarea unui anumit fel de marfă. Simultan s-au dezvoltat sisteme de transport
dintre care forma cea mai complexă o prezintă sistemul din poartă în poartă („door to door
system”). Cele mai răspândite instalaţii portuare sunt macaralele de cheu şi podurile de
transbordare.

Macaralele de cheu
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 6

Macaralele de cheu sunt cele mai comune instalaţii portuare, constituind principalul
mijloc de transbordare a mărfurilor. Cu ajutorul macaralelor de cheu sunt operate atât cargourile
cât şi unele nave specializate.
Inginerii europeni recomandă întotdeauna utilizarea macaralelor de cheu deoarece s-a
demonstrat că au o productivitate mai mare decât echipamentele de la bord.
Macaralele de cheu sunt destinate în principal operaţiunilor de manipulare a mărfurilor de
la navă la uscat şi invers. Capacitatea de ridicare a acestor macarale este variabilă, funcţie de
specializarea sau destinaţia danei.
Capacitatea efectivă a macaralelor de cheu nu este întotdeauna capacitatea lor nominală;
de exemplu, o macara de 3-5t capacitate poate face teoretic 40 cicluri /oră ceea ce dă în medie
4,5 x 40 = 180t/oră marfă descărcată. Dar pentru mărfuri generale, un ritm de descărcare de
15t/h/echipă este o medie destul de ridicată. Astfel de macarale au rază mare de acţiune şi un
ciclu teoretic foarte mic, fiind foarte eficiente în operarea navelor. Ciclul de lucru al macaralei
constituie elementul esenţial în aprecierea productivităţii instalaţiei.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 7

Aceasta demonstrează că în general argumentul productivităţii ridicate a macaralelor de

cheu reprezintă o investiţie considerabilă care se justifică printr-o productivitate ridicată.
Construcţia acestor macarale a evoluat continuu, eforturile fiind îndreptate în sensul măririi
flexibilităţii şi randamentului lor.
Macaralele de cheu se pot clasifica în două categorii: macarale fixe şi macarale mobile.
Macaralele fixe au o răspândire limitată în timp ce macaralele mobile au o largă răspândire, fiind
întâlnite în majoritatea porturilor lumii. Mobilitatea macaralelor de cheu este şi ea limitată în
sensul că ele se pot deplasa numai de-a lungul frontului de acostare.
Din punct de vedere constructiv, macaralele de cheu se pot clasifica astfel: macarale
portal şi macarale semiportal. La ambele tipuri, macaraua propriu-zisă se sprijină pe o
construcţie metalică a cărei formă dă si denumirea tipului respectiv de macara. Macaraua portal
are o construcţie metalică cu patru picioare (portal) de sprijin, sub care se formează un spaţiu
pentru circulaţia vagoanelor sau a vehiculelor rutiere. La macaraua semiportal, construcţia
metalică de susţinere a macaralei propriu-zise are numai două picioare de sprijin de-a lungul
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 8

frontului de acostare şi un mecanism de translaţie în partea opusă. Rolele mecanismului de

translaţie se sprijină pe o şină de ghidare amplasată de-a lungul peretelui magaziei la o înălţime
corespunzătoare. Cele mai răspândite macarale de cheu sunt cele de tip portal.
Părţile componente ale unei macarale de cheu sunt: a) partea metalică,
b) instalaţia de acţionare,
c) dispozitivele de lucru.
a)Partea metalică a macaralei cuprinde: - portalul,
- platforma sau coloana rotitoare,
- cabina mecanismelor,
- cabina de comandă,
- sistemul de braţe (fleşa),
- contragreutăţile.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 9

Figura 1.1. Macara cu braţ patrulater

Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 10

Figura 1.2 Macara de cheu

Portalul reprezintă structura de bază a instalaţiei, întrucât pe el se sprijină întregul

ansamblu al macaralei propriu-zise. Cele patru picioare ale portalului sunt asamblate în partea
superioară într-un cadru metalic. La partea inferioară, picioarele portalului se termină cu
boghiuri care asigură translaţia întregului ansamblu al instalaţiei de-a lungul frontului de
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 11

acostare. Boghiurile rulează pe şinele de ghidare amplasate pe cheu. Distanţa dintre şinele de
ghidare (ecartamentul) ale macaralei trebuie să asigure gabaritul normal pentru trecerea
vagoanelor sau a vehiculelor rutiere. De regulă, portalul macaralei asigură amplasarea de linii
pentru una sau două garnituri de tren, funcţie de traficul de mărfuri realizat în dana respectivă.
Platforma sau coloana rotitoare este articulată de portal şi susţine greutatea întregului
ansamblu al macaralei propriu-zise.
Cabina mecanismelor este amplasată pe platforma sau coloana rotitoare şi conţine
mecanismele şi aparatura electromecanică a instalaţiei (electromotoare, tamburi pentru cablu,
reductoare, contactori etc.).
Cabina de comandă este amplasată în imediata vecinătate a cabinei mecanismelor şi
conţine aparatura de control necesară manevrării instalaţiei şi dispozitivele de comandă
(controlere, pedale, manete etc.).
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 12

Tendinţa actuală întâlnită la utilajele moderne constă în amplasarea cabinei de comandă a

mecanizatorului pe braţul mobil al utilajului, cât mai aproape de extremitatea acestuia pentru o
cât mai bună vizibilitate pe timpul manipulării.
Sistemul de braţe al macaralei (fleşa) poate fi confecţionat din grinzi cu zăbrele sau
poate fi de tip cheson. Sub aspect constructiv se deosebesc două tipuri de sisteme de braţe:
- fleşă cu paralelogram deformabil;
- fleşă cu un singur braţ.
Contragreutăţile asigură stabilitatea instalaţiei şi realizează momentul de stabilitate
necesar pe timpul exploatării macaralei. După rolul lor, contragreutăţile macaralelor de cheu se
clasifică astfel: contragreutăţi fixe, confecţionate din blocuri de fontă sau de beton, care
constituie elementul de bază al sistemului de contragreutăţi şi contragreutăţi mobile ce se
articulează la sistemul de braţe. Momentul de stabilitate necesar funcţionării instalaţiei este
realizat permanent prin modificarea poziţiei contragreutăţilor mobile.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 13

b) Instalaţia de acţionare a macaralei de cheu se compune din următoarele mecanisme şi

dispozitive: - mecanismul de translaţie,
- mecanismul de rotire,
- mecanismul de deschidere a braţului,
- mecanismul de manevrare a sarcinii,
- dispozitivele de siguranţă.
Mecanismul de translaţie realizează deplasarea macaralei pe şine de-a lungul frontului de
acostare, asigurându-i mobilitatea cerută de necesităţile danei. Simultan cu deplasarea de-a
lungul frontului de acostare se recuperează sau se filează cablul de alimentare. Acest cablu este
înfăşurat pe un tambur amplasat pe portal. Capătul cablului de alimentare se cuplează la o priză
de alimentare de construcţie specială. Când lungimea cablului este epuizată, capătul acestuia se
decuplează de la priza de alimentare şi se cuplează la priza următoare. Amplasarea acestor prize
de alimentare este astfel realizată încât macaraua să poată parcurge întreaga lungime a danei.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 14

Mecanismul de rotire realizează rotirea braţului la 360 o în plan orizontal şi se compune în

principal dintr-o coroană de rotire montată pe portal şi un pinion de antrenare acţionat electric,
montat pe coloana rotitoare. Mecanismul de rotire mai cuprinde şi o şină de rulare care
circumscrie coroana de rotire. Pe această şină rulează mai multe grupe pe boghiuri. Mecanismul
de rotire trebuie prevăzut şi cu amortizoare pentru atenuarea inerţiei instalaţiei în momentul
frânării. Comanda de rotire a macaralei se realizează prin intermediul manetelor sau
controlerelor, din cabina de comandă.
Mecanismul de deschidere a braţului realizează deplasarea acestuia în plan vertical. Prin
bascularea fleşei, braţul principal al macaralei se deplasează de la poziţia minimă
corespunzătoare razei minime de acţiune la poziţia maximă corespunzătoare razei maxime de
acţiune.
Mecanismul de manevrare a sarcinii realizează ridicarea şi coborârea coţadei şi se
compune din electromotorul de sarcină, cablul de sarcină care se înfăşoară pe un tambur acţionat
de electromotorul de sarcină şi dispozitivele de siguranţă care asigură buna funcţionare a
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 15

macaralei şi concură direct la evitarea avariilor în timpul exploatării. Principalele dispozitive de

siguranţă întâlnite la macaralele de cheu sunt: limitatoarele de final de cursă, limitatoarele de
suprasarcină, limitatoarele de vânt şi dispozitivele de blocare a macaralei pe şina de rulare.
c) Dispozitivele de lucru pentru macaralele de cheu sunt: cârligul, graiferul şi sprederul,
funcţie de natura mărfurilor operate.
Macaralele de cheu trebuie să aibă rază mare de acţiune, astfel încât să se poată opera
nave sau şlepuri acostate în dană dublă. De asemenea, stabilitatea braţului acestor instalaţii
trebuie să fie suficient de mare pentru a permite operarea în spaţii restrânse, între două macarale
vecine, între suprastructurile şi coloanele instalaţiilor de operare ale navei etc.
Principalele caracteristici tehnice de exploatare ale macaralelor de cheu sunt următoarele:
 capacitatea de ridicare în siguranţă;
 raza maximă de acţiune, care reprezintă distanţa măsurată orizontal între axul de rotaţie
al macaralei şi verticala cablului de sarcină, la deschiderea maximă a fleşei;
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 16

 raza minimă de acţiune, care reprezintă distanţa măsurată orizontal între axul de rotaţie
al macaralei şi verticala cablului de sarcină, la deschiderea minimă a fleşei;
 înălţimea de ridicare deasupra şinei de rulare;
 ecartamentul, care reprezintă distanţa orizontală între şinele de rulare;
 viteza de manevrare verticală a sarcinii;
 viteza de rotire a macaralei;
 viteza de translaţie a macaralei;
 presiunea maximă a vântului peste care macaraua nu mai poate opera şi care este de
regulă 25daN/m2.

1.2. Descrierea principalelor echipamente portuare

1.2.1. Echipamentul de stivuire şi manipulare
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 17

Mecanizarea este una din cei mai importanţi factori în creşterea eficienţei magaziilor.
Atunci când costurile muncii sunt reduse, managementul portuar se poate bizui pe resurse umane
disponibile imediat. Totuşi, în ţările în curs de dezvoltare, teritoriul şi munca sunt costisitoare şi
de aceea manipularea mecanică este necesară pentru a reduce costurile. Pentru mărfurile
generale, utilizarea stivuitoarelor cu o capacitate de ridicare de 2 - 3 tone este suficientă. Aceste
stivuitoare sunt utilizate pentru a muta mărfurile în sau de la magazie la sau de la navă. Ele sunt
de asemenea utilizate pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor de la sau la camioane.
Utilizarea manipulării mecanizate dă de asemenea abilitatea de a stivui mărfurile grele şi
flexibilitatea stivei este mai ridicată. În plus, manipularea mărfii şi mişcarea va fi mai rapidă şi
mai eficientă.
Alegerea echipamentului pentru magaziile de tranzit depinde de volumul şi tipul
mărfurilor şi în concordanţă cu timpul ciclului de manipulare a mărfurilor la cheu. Valoarea
echipamentului necesar trebuie să fie sincronizată cu timpul ciclului a echipamentului şi
macaralei de la navă.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 18

Nu toate mărfurile pot fi plasate pe paleţi sau manipulate cu furcile standard ale
stivuitoarelor. Dispozitive de manipulare specială sau ataşate pot fi fixate pe stivuitor, de
exemplu dispozitiv ataşat pentru manipularea butoaielor, dispozitive ataşate cu fălci pentru hârtie
pentru role de hârtie şi furci extinse pentru mărfuri grele şi voluminoase. Asemenea dispozitive
ataşate trebuie să fie disponibile în magazie.
Transpaletele sunt utilizate uneori ca o maşină complementară la stivuitorul cu furci. Ele
sunt utilizate pentru a ridica încărcătura paleţilor dat nu pot fi folosite pentru stivuire. Atunci
când este necesară stivuirea în zone cu restricţii fără a avea nevoie de stivuire, transpaletele sunt
foarte la îndemână.
Căile de rulare cu role pot fi utilizate dacă este necesară a manipula o marfă alcătuită din
pachete omogene peste distanţe mai mari. O cale de rulare cu role nu este potrivită pentru
mărfurile în saci, totuşi, în afară de cazul când echipele sunt capabile să prevină căderea sacilor
de pe conveior. Căile de rulare cu role pot de asemenea, să stânjenească mişcarea altor
echipamente din zonă. Atunci când şansele acestor apariţii sunt mici, acestea sunt foarte
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 19

folositoare în creşterea vitezei de manipulare, în mod deosebit atunci când suprafeţe de teren sunt
slabe.

1.2.2. Revizuirea echipamentelor portuare

Majoritatea societăţilor au făcut cunoscută necesitatea mordernizării echipamentelor
existente. În afara recomandărilor specifice pentru societăţi, pot fi formulate o serie de concluzii
generale. O comparaţie între anii anteriori şi ceea ce a reieşit la recentele investigaţii, arată că un
număr de schimbări au fost deja înregistrate, fiind realizate de societăţile comerciale. Creşterea
înţelegerii privind întreţinerea echipamentelor este fără îndoială încurajatoare. De fapt,
întreţinerea optimă a echipamentului existent ar trebui să fie baza politicii portuare deoarece
fondurile existente sunt extrem de limitate. În plus au fost obţinute împrumuturi de la Banca
Mondială pentru achiziţionarea de echipament şi piese de schimb.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 20

Este important de precizat că în timp ce societăţile comerciale devin responsabile pentru

întreţinerea şi specializarea personalului, achiziţionarea noilor echipamente rămâne în sarcina
Administraţiei Portuare. Implicarea Administraţiei Portuare pare a fi soluţia reală pentru viitorul
apropiat. O facilitate importantă pentru reparaţii majore ar putea devenii o parte din activitatea
Administraţiei.
În ceea ce priveşte numărul echipamentelor disponibile se poate preciza că societăţile
comerciale sunt supraechipate în raport cu traficul actual. Un alt punct care sprijină această
afirmaţie este că, în general, echipamentele din vest îndeplinesc cerinţele Organizaţiei
Internaţionale a Muncii pentru Securitate şi Sănătate. Aceasta nu este valabil şi pentru
echipamentele folosite în prezent în port
Ar trebui ca societăţile comerciale să pună accentul pe calitatea şi utilitatea
echipamentelor procurate. În general, achiziţionarea de noi echipamente ar trebui făcută în
corelare cu necesităţile exprimate de potenţialii clienţi. Societăţile comerciale trebuie să
înţeleagă că piaţa va dicta din ce în ce mai mult caracteristicile echipamentelor de manipulare.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 21

Odată cu creşterea ponderii încărcăturilor unitizate echipamentele cu capacitate de

ridicare şi viteză redusă vor deveni depăşite în scurtă vreme. Un exemplu este folosirea
tractoarelor pentru agricultură. Peste tot unde este posibil aceste maşini ar trebui înlocuite cu
tractoare de terminal sau camioane-tractoare.
La digurile din nord şi din sud sunt în derulare lucrări de reparaţii şi finalizare. Urmează
a se construi ultimul kilometru din digul de nord. Există aproximativ 80 de dane în portul de
nord şi aproximativ 50 în portul de sud. Fiecare dană este alocată pentru un anumit tip de mărfuri
şi unui anume operator, însă în prezent fiecare operator tinde să manipuleze diferite tipuri de
mărfuri la dana sa.
În decembrie 2007 existau 16 operatori principali care manipulau mărfuri în Portul
Constanţa (tabelul 1.1. prezintă principalii operatori de terminale).

Tabelul 1.1 Principalii operatori de terminale în Portul Constanţa

Operator Dana Principalele mărfuri Observaţii
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 22

Volum
Număr Lungime
manipulat în
dane dană(m)
2000 (mii tone)
Rotrack Nord: Ro-Ro Cherestea, materiale de 77 Manevre
construcţii Ro-Ro
Dezrobirea Nord: 14 1.6 91 Deşeuri, cupru (ţevi) 486
Nord: 2 Lemn, chimicale, produse
Phoenix 230 55
metalice, alimente
Cereale, alimente, mărfuri Siloz
Agroexport Nord: 6 1.035 663
generale 30.000 tx3
Frial Nord: 3 458 Alimente reci, produse chimice 54
Nord: 6 Cherestea, ciment, cărbune,
Decirom 1.514 924
Sud: 1 cocs
Containere, produse metalice,
Socep Nord: 7 1.490 cereale, produse chimice, 2085
mărfuri generale
Produse metalice, cherestea,
Umex Nord: 4 831 alimente, mărfuri generale, 481
containere
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 23

Minereu de fier, bauxită,

cărbune, cocs, metale şi
Nord: 6
Minmetal 1.664 nemetale, aluminiu, cupru, 971
Sud: 1
produse din oţel, cereale, sare,
cherestea
Chimpex Nord: 10 2.269 Cereale, chimicale, acid fosforic 1211
Sicim Nord: 1 208 Ciment 478
Nord: 6 Ţiţei, benzină, chimicale, ulei
Oil Terminal 2.369 3966
Sud: 1 de motor
Cărbune, minereu de fier,
Comvex Nord: 9 2.112 4066
bauxită
Produse din oţel, cereale,
Romtrans Sud: 9 1.785 1414
cherestea, mărfuri generale
Silotrans Sud: 2 421 Cereale 257
Mast Sud: 6 1.168 Cereale 960

1.3 Informaţii generale privind dezvoltarea tehnică a operatorii portuari din

portul Constanţa
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 24

1. SC ROTRAC S.A.
Rotrac S.A. este o companie privată care operează în danele 2, 3 şi 4 ale portului
Constanţa. Are aproximativ 100 de angajaţi. În ultimul an a manipulat, în medie, o cantitate de
0,2 milioane tone de marfă. Obiectivele majore ale acestei activităţi sunt cheresteaua şi
materialele de construcţii. Echipamentele pentru manipularea mărfurilor este format din 5
macarale de cheu care sunt închiriate de la Umex S.A., trei macarale mobile, şapte tractoare şi 10
trailere.
2. SC DEZROBIREA S.A.
Dezrobirea S.A. este o companie 100% privatizată, care are 14 dane operative, de la 1 la
7, de la 11 la 16 şi 20. Compania dispune de aproximativ 400 de angajaţi permanenţi. Volumul
de mărfuri operate între anii 1995-2005 a fost, în medie, de 443 mii tone. Principala categorie de
mărfuri manipulată de această companie este metalele feroase (fier vechi, electrozi de cupru şi
role) şi produse din lemn pentru export sau tranzit din Ungaria, fructe şi legume pentru import,
care sunt transportate ulterior pe teritoriul României pe calea ferată. Mărfurile care sunt destinate
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 25

exportului şi sosesc pe calea ferată, ajung în Turcia şi ţările asiatice. Echipamentul de manipulare
a mărfurilor este format din: 22 macarale de cheu, trei maşini de încărcat şi 15 autostivuitoare.
Compania are, de asemenea, în proprietate 2 locomotive şi echipament pentru controlul cantităţii
şi radioactivităţii la marfă. Compania este dotată cu cel mai modern echipament de operare
mărfuri.
3. SC PHOENIX S.A.
Phoenix S.A. este o companie privată care operează mărfuri în 2 dane (8 şi 22). Între anii
1995-1999 compania a operat aproximativ 65 mii tone. Marfa destinată exportului se transportă
pe calea ferată, iar cea destinată importului se transportă cu ajutorul mijloacelor de transport
auto. Volumul de mărfuri transportate pe calea ferată şi auto reprezintă aproximativ 70 % din
volumul total de mărfuri operate de către companie. Categoriile de mărfuri care fac obiectul de
activitate al companiei sunt: cherestea, produse chimice şi produse feroase pentru export şi
produse alimentare pentru import. Compania realizează exportul de mărfuri în ţările mediterane,
cum ar fi: în Siria se exportă cherestea, în Turcia produse feroase şi neferoase şi în Egipt produse
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 26

alimentare. Compania dispune de o macara mobilă (cu o capacitate de 50 tone), 6 autostivuitoare

(cu o capacitate cuprinsă între 3 şi 5 tone), 5 tractoare şi o platformă mobilă.
4. SC AGROEXPORT S.A.
Agroexport este o companie 100% privatizată cu un capital de 1,8 milioane lei.
Acţionarii care au capital la această companie sunt Britania Group (40%), Agrex shipping (19%)
şi SIF (14%). Compania are 6 dane operative şi anume 17, 18, 24 şi danele de la 31 la 33 şi are
un număr de 240 de angajaţi. Compania îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 5 ha, în
incinta portului, cu posibilitatea de însilozare a cerealelor. În acest perimetru compania dispune
de 3 silozuri cu o capacitate de depozitare de 90.000 tone, 6 benzi transportoare pentru operarea
mărfurilor la danele 17 şi 18, 2 benzi transportoare pentru operarea mărfurilor la danele 31 şi 32
şi 2 elevatoare pentru operarea în dana 33. Volumul de mărfuri operate de companie pe an este
de aproximativ 870.000 t, din care cea mai mare parte sunt produsele cerealiere, apoi produse
alimentare şi mărfuri vrac. 70% din volumul total de mărfuri operate la încărcare/descărcare sunt
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 27

aduse sau vor pleca din port pe calea ferată, iar 20% sunt încărcate/descărcate pe barje. În anul
1999 din volumul total de mărfuri operate, 90% s-au operat pe barje.
Pentru eficientizarea activităţii, compania are în vedere un plan de dezvoltare care
cuprinde trei etape: 1) primul nivel: construirea unui siloz cu o capacitate de 30.000 t pentru
operarea mărfurilor în dana 31; 2) al doilea nivel: construirea unui siloz cu o capacitate de
25.000 t pentru operarea mărfurilor în dana 32; 3) construirea unui depozit în dana 33.
5. SC FRIAL S.A.
Frial S.A. este o companie privată care are următoarele dane operative: 19, 21 şi 53 şi un
depozit pentru mărfuri frigorifice şi 7 tancuri pentru ulei alimentar şi melasă. Numărul
angajaţilor este de aproximativ 240. Între anii 1995-2005 compania a operat în medie 170.000 t
produse alimentare congelate şi produse chimice. Capacitatea de depozitare, în spaţiile
disponibile, este de 17.000 t, reprezentând 50.000 metri cubi (în spaţiile frigorifice) şi 25.000 t
(în tancuri). Dotarea tehnică a companiei este alcătuită din 3 macarale de cheu care operează în
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 28

dana 53, 2 macarale de cheu care operează în dana 21, sisteme de pompare a mărfurilor lichide
pentru operare în dana 19 şi 6 autostivuitoare.
6. SC DECIROM S.A.
Compania are 7 dane operative cum ar fi: dana 23, danele de la 47 la 51 şi dana 122.
Numărul de angajaţi este de 850. Decirom a realizat operarea unui volum anual de 980.000 tone
mărfuri în perioada 1995-2005. Categoriile de mărfuri operate sunt: ciment, cherestea şi minereu.
Dotarea tehnică a companiei este formată din: 24 macarale de cheu, 3 macarale mobile şi 2
macarale plutitoare.
7. SC SOCEP S.A.
Socep este o companie a cărui domeniu de activitate este manipulare şi depozitare
mărfuri, fiind înfiinţată în 1991. Are 7 dane operative şi anume: danele de la 35 la 37, de la 41 la
43 şi 52, cu 600 de angajaţi. Compania operează mărfuri cum ar fi: metale feroase, grâu, produse
chimice, mărfuri generale şi containere şi mai puţin mărfuri lichide vrac. Conform datelor
statistice rezultă că anual compania operează între 2,2 şi 2,7 milioane tone de mărfuri şi aproape
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 29

80.000 TEU containere. Pentru operarea acestor mărfuri compania dispune de: 2 poduri rulante
pentru operarea containerelor, 2 macarale portal pentru operarea containerelor, 20 trailere, 23
macarale de cheu, 5 macarale mobile, 28 autostivuitoare, 25 tractoare şi vagoane. Compania
consideră că achiziţionarea de noi instalaţii şi echipamente portuare este de o mare importanţă
pentru activitatea companiei.
8. SC UMEX S.A.
Umex are ca acţionar principal compania Romenergo, statul deţinând 3% din capital,
restul fiind privatizat. Compania operează la danele 38, 39, 40 şi 44 cu aproximativ 440 angajaţi.
Mărfurile care se operează de companie sunt metale feroase, cherestea, produse
alimentare, mărfuri generale şi containere. Între anii 1995-2005 volumul de mărfuri operate
anual de către companie a fost de 460.000 tone. Containerele sunt operate la danele 39 şi 44 cu o
productivitate de 10-14 containere operate pe oră. Echipamentul tehnic folosit în operarea
mărfurilor este: 17 macarale fixe, 30 macarale mobile şi 19 autostivuitoare. Capacitatea de
operare raportată la macaraua mobilă cea mai mare este de aproximativ 250 tone.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 30

9. SC MINMETAL S.A.
Minmetal este o societate pe acţiuni cu 70% capital deţinut de stat. Numărul angajaţilor
este de aproximativ 530. Deţine un număr de 7 dane operative: 45, 46, de la 64 la 67 şi 85).
Operează mărfuri cum ar fi: minereu, cărbune, materiale feroase şi neferoase (aluminiu, cupru,
oţel). Capacitatea de operare anuală a companiei este de 7 milioane tone. După 1989 rata de
operare mărfuri a fost de 2,5 milioane tone pentru materiile prime şi 400.000 tone pentru produse
din oţel. Din totalul cantităţii de mărfuri operate 40% reprezintă minereu, 40% cărbune şi cocs,
iar restul bauxită şi altele. Exportul este reprezentat în proporţie de: 80% de produse din oţel şi
20% de produse neferoase (aluminiu, cupru etc.). Pe lângă aceste categorii de mărfuri societatea
mai poate opera şi cereale, clorură de sodiu, cherestea şi altele. Are în exploatare 6 macarale de
cheu, 6 macarale fixe, 11 macarale mobile, 5 macarale turn şi 11 autostivuitoare. Compania are
două obiective principale de dezvoltare:
- realizarea de eforturi pentru achiziţionarea de noi macarale şi echipament IT. În acest
sens Metanef a investit aproape 15 milioane USD într-o perioadă de 5 ani.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 31

- încadrarea de forţă de muncă calificată prin şcolarizarea personalului pe meseriile

portuare.
10. SC CHIMPEX S.A.
Chimpex este o societate pe acţiuni cu capital de 70% deţinut de stat. Are 10 dane
operative (danele de la 54 la 63), în cadrul societăţii aflându-se aproximativ 800 de angajaţi, din
care majoritatea lucrează în sectoare de întreţinere şi manipulare mărfuri. Societatea operează
mărfuri cum sunt: produsele naturale şi mărfuri vrac (cereale, produse chimice, fosfaţi). În
perioada 1995-1999 s-a înregistrat un volum anual de 1,7 milioane mărfuri operate. Dotarea
tehnică a societăţii constă din 18 macarale de cheu, 2 benzi de încărcare, 2 benzi de descărcare şi
4 macarale mobile.
11. SC SICIM S.A.
Sicim este o societate pe acţiuni cu 60% din capital deţinut de către stat. Societatea
dispune de o singură dană operativă (dana 68) având 280 de angajaţi. Categoria de marfă
manipulată de societate este cimentul. Între anii 1995-1999 au fost operate aproximativ 1,3
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 32

milioane tone pe an doar pentru export. Ţările în care s-a realizat exportul sunt Turcia, Nigeria,
Algeria, Franţa şi Spania. Marfa este operată cu ajutorul a două benzi transportoare care au o
normă de încărcare/descărcare de 500 t/h şi, de asemenea, are în utilizare un sistem de ambalare
a cimentului în saci. Societatea dispune de încă 5 spaţii acoperite de depozitare cu o capacitate
totală de 40.000 tone şi o magazie pentru depozitarea mărfii însăcuite.
12. SC OIL TERMINAL S.A.
Oil Terminal este o societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat. Are în utilizare 11
dane operative, şi anume de la 69 la 79 în care îşi desfăşoară activitatea un număr de 300
angajaţi. Societatea operează doar mărfuri lichide (ţiţei, benzină, păcură, produse chimice,
lubrefianţi). Din volumul total de mărfuri destinate exportului 90% este încărcată/descărcată
în(de pe) vagoane de cale ferată. Din volumul total de mărfuri importate 75% îl reprezintă
păcura, iar 60% alte produse petroliere. Un sistem de transport folosit de Oil Terminal este cel
prin conducte, care este folosit pentru ţiţei şi mai puţin pentru păcură.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 33

Compania deţine 200 tancuri de depozitare situate în diferite zone ale oraşului şi în
incinta portului Constanţa. Astfel în partea de sud a portului sunt tancuri în care se poate
depozita o cantitate de 1 milion metri cubi, apoi în zona Brătianu (în oraş) se pot depozita
500.000 metri cubi şi alţi 200.000 metri cubi pot fi depozitaţi în tancurile situate în partea de
nord a portului.
13. SC COMVEX S.A.
Comvex este o societate cu capital de 2,3% deţinut de membrii fondatori. Compania
operează la 9 dane (de la dana 80 la 84 şi de la dana 93 la 96) cu un număr de 477 de angajaţi din
care 50 cu funcţii de conducere.
Compania operează mărfuri cum sunt cărbune, minereu de fier şi bauxită pentru import,
între anii 1995-1999 realizând un volum anual de mărfuri operate de 6,7 milioane tone. Ţările
destinate importului: cărbune – Australia, Canada, USA; minereu de fier – Africa de Sud,
Australia, Brazilia, India, Venezuela; bauxită: Australia, Noua Guinee. Ţările destinate
exportului: cărbune – România; minereu de fier – Iugoslavia, Ungaria, România; bauxită –
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 34

România, Georgia, Ucraina. 90% din totalul volumului de mărfuri operate au fost
încărcate/descărcate pe (de pe) barje, iar restul pe cale ferată şi cu nave specializate.
14. SC ROMTRANS S.A.
Romtrans este o companie privată cu 9 dane operative (de la dana 108 la dana1112 şi de
la dana 115 la dana 118). Compania are un număr de 640 de angajaţi. Între anii 1995-2005 a
realizat un volum de 2 milioane tone mărfuri operate. Compania operează mărfuri cum ar fi
metale feroase, cereale, minereu, cherestea, mărfuri generale. Dotarea tehnică a companiei este
formată din 12 macarale de cheu, 4 macarale plutitoare, 1 remorcher şi 3 locomotive.

15. SC SILOTRANS S.R.L.

Silotrans este companie privată care deţine 2 dane operative (danele 113 şi 114) şi un
număr de 90 angajaţi din care 38 sunt în consiliul de administraţie al companiei. Mărfurile
operate sunt cele cerealiere (porumb, soia şi grâu). În anul 1999 s-au operat 583.000 tone de
marfă. Din volumul total de marfă operată 94% este transportată cu nave specializate şi barje.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 35

Compania dispune de 10 silozuri cu o capacitate totală de depozitare de 100.000 tone, un sistem

de încărcare pentru cereale folosit în dana 114 şi două sisteme de descărcare pentru cereale
folosite în dana 113.
16. SC MAST C.O.
Mast este o companie privată care are în exploatare 6 dane operative (danele de la 98 la
99, 124, 125, 129 şi 130). Sistemul de operare al mărfii este astfel realizat încât cerealele sunt
operate direct din vagoane în barje. În anul 2005 a realizat un volum de 948.000 tone mărfuri
operate. Echipamentul din dotare este format din 6 macarale plutitoare şi 4 benzi transportoare.

Echipamente principale Molul II S Agigea:

 3 macarale portal de cheu tip Post Panamax capacitate de ridicare sub spreader 40,6t
 8 macarale portal pe pneuri cu 16 roţi
 2 macarale portal pe şină pentru terminalul C.F. capacitate de ridicare sub spreader 40,6t
 35 tractoare de terminal model TT 120
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 36

 40 şasiuri de terminal pentru containere de 40/45', tip LD 50

 1 stivuitor cu braţ telescopic şi spreader pentru containere pline, tip DRD 450-65S5
 2 stivuitoare cu spreader frontal pentru containere goale, tip DCE90-45E5
 2 motostivuitoare cu furci pentru uz general, tip H 30 D
 5 electrostivuitoare cu furci pentru magazia de grupaj, tip E16c=C
macara cale ferată: 616 m cale de rulare macara pe pneuri: 5 căi longitudinale, 4 transversale
drumuri şi platforme, terminal C.F., clădirea anexă şi atelierul de întreţinere, staţie de
combustibil, cântar, staţie de pompare, punctul de transformare.
Majoritatea societăţilor comerciale au înţeles că este necesară o punere la punct a
echipamentului existent. Este încurajat aspectul referitor la importanţa pe care o are întreţinerea
optimă a echipamentului disponibil trebuie să constituie baza politicii autorităţilor şi a
societăţilor comerciale, dat fiind faptul că fondurile disponibile pentru înlocuiri sunt extrem de
limitate.
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 37

Este important de notat faptul că în timp ce societăţile comerciale devin răspunzătoare în

ceea ce priveşte întreţinerea echipamentului, personalul specializat şi facilităţile destinate
acestuia rămân la Administraţia Portului. Implicarea Admnistraţiei Portului pare a fi cea mai
bună soluţie pentru viitorul imediat.
În timpul recentului studiu, câteva societăţi comerciale au raportat că , creşterea
influenţei sindicatelor va fi avută în vedere de societăţile comerciale de când acestea vor deveni
de o importanţă majoră pentru dezvoltările viitoare.
Cu privire la numărul de echipamente disponibile, s-a constatat că multe societăţi
comerciale sunt supraechipate. O mare parte din actualul echipament este într-o stare proastă în
ceea ce priveşte calitatea.
În viitor societăţile comerciale vor trebui să pună mai mult accent pe calitatea
echipamentului pe care îl procură. În alegerea noului echipament trebuie acordată o mai mare
atenţie cerinţelor exprimate de potenţialii clienţi. Societăţile comerciale trebuie să realizeze
faptul că piaţa va dicta din ce în ce mai mult, specificaţii cu privire la echipamentul de
Capitolul 2 Generalităţi privind descrierea sistemului tehnic portuar 38

manipulare. Odată cu creşterea unităţilor de încărcare, echipamentul cu o capacitate de ridicare şi

viteză de manipulare scăzute va ieşi din uz.
Acest aspect va cuprinde terminalul de autostivuitoare, multe din ele fiind în condiţii
foarte proaste şi având capacitate de ridicare inadecvate. Un alt exemplu este folosirea
tractoarelor destinate agriculturii, acolo unde este posibil aceste maşini vor trebui înlocuite cu
tractoare şi trailere moderne.