UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL: INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR
TEHNOLOGICE DROBETA - TURNU SEVERIN

PROIECT LA DISCIPLINA

Remorcaj

Temă: Instalații de remorcare a remorcherului

Nume şi prenume student1:

GANȚOLEA ALEXANDRU-
MARIUS
Specializarea:Navigație și
Transport Maritim și Fluvial,
Anul IV Semestrul 1

1
 Instalaţia de remorcaj

Remorcajul se poate efectua, în principal, în trei moduri:

- remorcaj peste pupa, cu sistemul de remorcare pupa;

- remorcaj peste prova (nu la remorcherele ST), cu sistemul de remorcare prova; -

remorcaj „la ureche”, cu legarea la babale.

Instalaţia de remorcare prevăzută pe o navă care în simbolul de clasă conţine notaţia

„TUG” reprezintă ansamblul de echipamente şi dotări care oferă acestei nave posibilitatea
efectuării următoarelor operaţii:

- remorcarea „în linie”; în acest caz echipamentele de remorcare se amplasează în

jumătatea din pupa a navei;

- operaţii de remorcare de escortă care se efectuează cu echipamentele de remorcare care

se amplasează în zona prova a navei. O serie de remorchere „normale” sunt dotate la prova
cu echipament de remorcare (foretowingbollard) amplasat perpendicular pe PD, care dau
posibilitatea acestei nave de a asista o navă sau o instalaţie plutitoare în cursul unor
remorcaje sau manevre. Un astfel de remorcher nu este clasificat ca „Escort tug”, deoarece
el trebuie să îndeplinească şi nişte condiţii specifice.

Componenţa instalaţiei de remorcaj

Instalatia de remorcare serveste pentru fixarea paramei de remorca la navele
remorcher si a navelor care fac parte din convoiul remorcat.Instalatia de remorcare se
compunie din:

-babalele de remorca;

-cirligul remorcii ;

-arcele de remorca;

-vinciurile de remorca,
Componenţa efectivă a unei instalaţii de remorcare este stabilită prin Specificaţia Tehnică
a Navei ca temă de proiectare, care conţine cerinţele armatorului navei, stabilite în funcţie
de operaţiile pe care nava trebuie să le execute.

Instalaţia poate conţine (Fig. 2.17):

- parâme de remorcă,

- vinciuri de remorcă,

- cârlige de remorcă,

- babale de remorcă (towingbollard sau towingbitt),

- ghidaje / limitatori pentru parâma de remorcă: gobeye, towingpins,

- rulou de ghidare pupa (stern roller), specific navelor Supply/Tug,

- curbe de remorcă (towbars)

– ca elemente de protecţie pe navă faţă de parâma de remorcă.

Parâme de remorcă
Parâma de remorcă reprezintă un element de legătură elastic şi rezistent între
remorcher şi nava remorcată. Parâmele de remorcă se realizează din cabluri din oţel sau
parâme sintetice, iar cerinţele privind caracteristicile materialelor din care se execută
acestea sunt reglementate prin Regulile Societăţilor de Clasificare şi pot diferi de la o
Societate de Clasificare la alta.

Lungimea parâmelor de remorcă şi numărul acestora rezultă din Specificaţia

Tehnică a Navei, nefiind reglementată de către Societăţile de Clasificare. Pentru cazul în
care proiectantul trebuie să stabilească aceste elemente se pot utiliza recomandările din
documentul„Guidelines for theApprovability of TowingVessels” editat de catre„Noble
Denton International Ltd”, din care se redau mai jos următoarele:

Se mai obişnuieşte ca la stabilirea lungimii remorcii să se ia în considerare caracteristica de

dotare a navei remorcate.

Astfel, lungimea parâmei L = 100 + 0,035 Na, unde caracteristica de dotare Na = Δ2/3 + 2
B h + 0,1 Av.
 La stabilirea forţei minime de rupere a parâmei de remorcă, în funcţie de care se
poate alege diametrul parâmei de remorcă, fie ea din oţel sau din fibre sintetice, se pleacă
de la valoarea „BollardPull” (BP) indicată în Specificaţia navei, la care se aplică un
coeficient de siguranţă supraunitar, şi a cărui valoare este diferită de la o Societate de
Clasificare la alta, cu o singură excepţie,şi anume: valoarea forţei minime de rupere a
parâmei de remorcă nu va fi niciodată sub 2xBP. Pentru exemplificare se redau mai jos
relaţiile utilizate de regulile GL la determinarea forţei minime de rupere a parâmei de
remorcă:

Diametrul parimei de remorca se stabile§tte in functie de cea mai mare forta de

tractiune dezvoltata de nava, adica forta de tractiune pe loc, legat la cheu. Aceasta forta
determina incarcatura de regim admisibiila a parimei de remorca, care este de 6—8 ori
mai mica decit efortul de rupere. O asemenea rezerva este necesara nu numai pentru
acoperi efectul uzurii paramiei, dar si in scopul ca ea sa poata rezista la eforituri dinamice
suplimentare, care pot apare ca urmare a actiumii vtntului, a valunilor sau a unei manevre
bruste, etc. De aceea, rezerva se ia in functie de puterea remorcherului,tonajul acestuia si a
convoiului de remorcat corelat co conditiile zonei de navigatie. O grosime excesiva a
parimei de remorcare sporeste greutatea ei si ingreuneaza indeplinirea manevrelor de
catre echipajul navei.

Uzura parimei de remorca nu trebuie sa depaseasca 10% din numarul sfilatelor sau
al suvitdor, pe o lungime egala cu 8 diametre.

La remorcarea tancurilor petroliere, se vor aplica parime de remorcare in

conformitate cu riegulile de transport ale acestor produse.Intrebuintarea parimelor
metalice la remorcarea naselor cu produse de petrol de categoria usor inflamabile este
interzisa.Comandamtii remorcherelor, nu au dreptul sa faca remorcajul cind instalatia de
remorcare nu este in perfecta stare tehnica de functionare.

Aceasta se refera atit la remorchere, cit si la navele remorcate.

La bordul unui remorcher se stalbilesc rolurile de manevra si remorcaj care consta

in sarcini pentru anumiti membri ai echipaj)ului, pentru legarea corecta, si manevra
parimei de remorca.

Daca remorcherul remorcheaza o singura nava fara propulsie, acesteia i se da o

singura parima de remorcaj care se leaga de babalele de remorca.
 Metoda de legarea remorcii de babalele de remarca ale navelor remorcate depinde
de constructia babalei.

Daca babalele sunt formate din doua caloane verticale pe o singura placa de
fundatie, capatul remorcii (gasa) este trecuta printre coloanele babalei in asa fel incat sa se
poata face volta de 5 - 6 ori lasind apoi capatul liber ca sa se poata fila in caz de nevoie.
Lungimea capatului liber depinde de lungimea totala a parimei de remorca si de distanta
cirligului de remorca a remorcherului pina la babalele navei remorcate. Pentru a feri
pairima de remcrca de o filare nedorita de pe babalele de remorca, pe volta superioara (a
optului) se aplica in mod special un nod marinaresc care intareste pozitiia ei pe baba.

Pentru a feri parima de remorca de uzura, in urechile navei remorcate se fixeaza

garnituri de protectie.

In cazul remorcarii mai multor nave, care sunt asezate in linie de sir, de pe a doua
nava se dau la nava din fata doua paraime ale careror capete se fixeaza la babalele de
remorca .

Capetele libere se tree prin babalele cu cruce de la pupa navei din fata si se leaga la
babalele de remorca din pupa.

Legarea cablului de remorca cu ajutorul unui nod marinaresc (nod de mariaj)

La asezarea a doua nave alaturi, ele se leaga cu parime atat la prova, cat si la pupa.
Aceste parime se leaga de babalele laterale si afara de aceasta la mijloc, prin parame in
cruce.

Paramele se leaga la babale in asa fel incit ele sa nu admita o miscare libera a
navelor inainte si inapoi.Se realizeaza un “ansamblu rigid remorcat” care nu genereaza
socuri dinamice in remorca.

In cazul unor astfel de legaturi ale convoiului, se iau masuri de sigu-ranta prin
parimele ce se fixeaza separat de babalele de remorca in prova, a fiecarei nave remorcate,
iar capetele libere sint legate de cablul principal de remorca cu ajutorul unor chei de
impreunare. In locurile unde, datorita frecarii, parimele pot sa se rupa, este necesar a se
prevada o garnituri de protectie.
Vinciuri de remorcă
De regulă, pentru a îmbunătăţi caracteristicile de manevrabilitate şi pentru a reduce
modificarea de asietă indusă de forţa de tracţiune, vinciul de remorcă seamplasează la navă
în PD, iar pe lungimea navei la o distanţă cuprinsă între 5% şi 10% din lungimea navei
spre pupa faţă de mijlocul navei. Regulile Societăţilor de Clasificare prevăd o serie de
cerinţe privind vinciurile de remorcă, ca de exemplu:

- toba vinciului va fi decuplabilă faţă de axul de antrenare şi va fi prevăzută cu frână cu

bandă, acţionată pneumatic sau hidraulic şi neapărat manuallocal, de pe vinci;

- capacitatea de ţinere a frânei tobei (brake holding load) considerată pe primul strat de
înfăşurare (primul de pe tobă) este de 0.8 x Fmin;

- comanda (controlul) vinciului se va realiza din timonerie şi local;

- se va asigura posibilitatea eliberării frânei tobei pentru orice condiţii de lucru ale
vinciului de remorcă, inclusiv în cazul defectării unităţii de acţionare;

- se recomandă prevederea unui sistem de măsurare şi indicare a forţei în parâma de

remorcă, cu citire locală şi în timonerie;

- se va asigura înfăşurarea corectă a parâmei pe tobă prin prevederea unui mecanism

specific (depanator de cablu);

- se va avea în vedere ca, de regulă, ieşirea cablului de pe tobă spre pupa navei să se facă pe
la partea inferioară a acesteia, pentru a nu dăuna stabilităţii navei şi pentru a induce forţe
mai mici în structura navei.
Cârlige de remorcă
Pentru amplasarea cârligului de remorcă la navă cerinţele Regulilor Societăţilor de
Clasificare sunt similare cu cele pentru vinciul de remorcă.Pentru alegerea cârligului de
remorcă se pleacă de la tracţiunea nominală la cârlig T = BP.

Pentru execuţia cârligului de remorcă se vor avea în vedere următoarele cerinţe ale
Regulilor Societăţilor de Clasificare:

- rezistenţa cârligului se va asigura pentru o forţă de calcul la cârlig TC = C x T, în

care „C” este un coeficient de siguranţă supraunitar, a cărui valoare este diferită de la o
Societate de Clasificare la alta;

- construcţia cârligului de remorcă şi fixarea acestuia la navă vor asigura rotirea

acestuia în plan vertical şi orizontal;

- cârligul de remorcă va fi prevăzut cu un sistem de declanşare rapidă (eliberare a

parâmei), capabil să funcţioneze în caz de urgenţă având cârligul sub sarcină.

Dispozitivul de declanşare poate fi acţionat mecanic, pneumatic sau hidraulic iar

comanda acestuia va fi locală şi din timonerie. Sistemul de declanşare automată trebuie să
funcţioneze sub sarcină la cârlig şi la o anumită înclinare transversală periculoasă pentru
stabilitatea navei.
 La navele cu propulsie destinate la remorcarea naveilor fara propulsie, dispozitivul
de remorca se compune dintr-un cirlig pe care se aseaza parima de remorca; cirligul se
gaseste direct pe montant sau pe inelul de remorcare, solid legat cu tija: de osatura
corpului.

Pentru ca parima de remorca sa nu atinga la miscarea sa supra-structura si

obiectele care se gasesc in .partea din pupa navei, acestea sunt aparate cu coarbe de
remorca (arce de remorca) care trec dintr-un bord in altul Ele au o forma usor curbata,
lina construite astfel incat cablul sa alunece pe ele fara nici o piedica.

La navele mari de remorcare, in afara de cirlig, se instaleaza si vinciuri de remorca.

In acest caz, parima de remorca se infasoara in jurul tamburului vinciului, care serveste
pentru modificarea lungimii parimei in timp util mersului si pentru stringerea-
recupararea ei dupa terminarea remorcarii. Vinciurile de remorcare pot fi si automate,
adica mientin singure o intindere-tensiune constanta a parimei de remorca.

La navele remorchere de un tonaj mai mic intilnim doua feluri de cirlige de remorca
: de tip deschis si de tip inchis.
 Sooaterea parimei de remorca de la cirligul de tip deschis nu prezinta dificulta|i.
Pentnu aceasta este suiicient sa se micsoreze viteza remorcherului, parima de .reimo.rca se
va slabi, putind astfel fi scoasa usor de pe cirlig si se va arunca peste bord. Aceasta este
posibil numai in cazul unei parime usoare folosite de navele remorcher de mica putere. O
parima dc remorca groasa, nu poate fi mentinuta sigur intr-un cirlig de tip deschis.
Scoaterea ei de pe cirlig cu mina este de asemenea un lucru dficil si periculos. Scoaterea
cablului de pe cirligul de tip inchis care se compune din falci cu articulatii se face in modul
urmator: falca inferioara 1 men tine falca superioara 2 de deschidere ; falca superioara
este fixata in pozitie inchisa prin piedica-clanta 3; pentru eliberarea gasei parimei de
remorca, este suficieht sa se traga piedica-clanta si atunci, printr-o lovitura de ciocan pe
capul liber al falcii de sus, cirligu1 se deschide si elibereaza parama de remorca.
 Carligul de remorca serveste la fixarea capatului parimei de remorca (gasei). La
determinarea dimensiunilor sale se tine seama de puterea de tractiune la cirlig si de
miscarea intr-o parte si alta a remorcherului, fata de directia de inaintare a convoiului
remorcit.

Sunt diferite cirlige de remorca, cele mai raspindite tipuri find cele : rabatabile,
simple, cu arc si duble.

Carligul rabatabil consta dintr-un postament fixat de babaua de remorca, dintr-o

parte rabatabila fixata de partea inferioara a postamentului, ce se roteste in sus si in jos, si
dintr-o pirghie ce tine partea rabatabila. Toate aceste piese compun inelul inchis al
ciriiguiui in care se introduce gasa parimei de remorca.

Cirligul simplu de remorca se aseamana cu un carlig obisnuit de dimensiuni mai

mari, fixat articulat de babaua de remorca. Defecfcul aoestui cirlig este ca la o slabire
usoara a remorcii carligul se lasa in jos si elibereaza gasa.
 Cirligul dublu se compune dm doua cirlige simple, cind o juma-tate de cirlig este
asezata peste cealalta jumatate, se obtine un inel in care intra gasa parimei de remorca.

Partea negativa a acestui cirlig este aceea ca parima de remorca cu gasa ei se

elibereaza greu, adica numai dupa ce s-a slabit remorca prin micsorarea vitezei
remorcherului se pot desface cele doua jumatati .

Pentru a micsora efectul socurilor dinamice ale cablului de remorca in prezent se

intrebuinteaza canlige cu arcuri antisoc, de tipul arcurilor spirale asemanatoare acelora de
la tampoanele vagoanelor, care sunt dimensionate astfel incit la eforturi maxime de
tractiune preiam eforturile dinamice fara a se deteriora.

Pe remorcherele moderne de mare putere, la pupa lor se instaleaza vinciuri de

remorca actionate electric sau hidraulic, pentru virarea-filarea parimei de remorca. In
timpul fiecarui carnt, este absalut necesar controlul parimei de remorca pentru depistarea
punctelor de uzura si depistarea eventualelor vite rupte ale paramei in scopul efectuarii de
remedieri si/sau inlocuiri.

Babale de remorcă (towingbollard sau towingbitt)

O baba de remorcă este o construcţie sudată, rezistentă, din corpuri tubulare,
având forma de portal „Π” încastrată solid în corpul navei, care se amplaseazăîntre vinciul
de remorcă şi pupa navei, având ca rol menţinerea (ghidarea) parâmei (parâmelor) de la
vinciul de remorcă în interiorul portalului. Remorcherele care pot asista o altă navă în
decursul remorcajului sau manevrelor sunt prevăzute cu o baba de remorcare şi la prova,
pentru care forţa de lucru se consideră 0,9 x BP.

La navele fara propulsie, pentru fixarea parimei de remorca, se instaleaza babale de

remorca, iar pentru dirijarea parimei, urechi sau nari. Pentru legarea navelor unui convoi
format din mai multe slepuri, slepul care merge inainte trebuie sa aiba la pupa babale de
remorcare si de deviere, care se fixeaza solid de osatura navei.Babaltele de remorca se
instaleaza la remorchere pentru a fixa intre ele cirligul remorcii de care se agata “gasa”
(oaipatul tin forma de bucla) a paramei de remorca.

Babalele de remorca instalate in planul longitudinal al navei trebuie sa se gaseasca

cit mai aproape de centrul ei de greutate pe axul longitudinal. Daca cirligul de, remorca ar
fi asezat departe de centrul de greutate al navei,nava va deveni greu manevrabila si va avea
o raza de giratie cu remorca foarte mare.
 Babalele de remorca se fixeaza prin buloane de cirligele si de coaistele ramforsate
ale navei, iar deasupra puntii ele au o inaltime.de 2—3 metri in functie de dimensiunile
navei, de constructia ei si de inaltimea arcelor (coarbelor) de remorca.

Pe navele de remorcare, babaleile de remorca au o importanta foarte mare, intrucat

prin ele se transmite corpului efortul de tractiune al navei. Daca in timpul marsului navei,
babaua se deterioreaza, nava poate suferi avarii ce pot pune in pericol atat capacitatea de
remorcare cat si siguranta convoiului.

Ghidaje şi limitatori pentru parâma de remorcă

 Towingpins sunt elemente cilindrice verticale amplasate la pupa navei simetric faţă
de PD, de ghidare/limitare a parâmei de remorcă. Au o construcţie rezistentă, încastrată în
corpul navei. Pot fi construcţii fixe sau telescopice. Au rolul de a împiedica parâma de
remorcă să devieze în lateral peste parapetul navei.

Gobeye este un element de ghidare robust, încastrat în corpul navei, executat fie din
oţel rotund, fie turnat, ca o nară de ghidare – similară cu cele utilizate la legarea
navelor.Acest ghidaj se amplasează în PD, rolul său fiind de a ghida prin el parâma de
remorcă fixată la cârligul de remorcă.

Rola de pupa (Stern roller)

Este un element de ghidare specific navelor combinate Supply/tug care pot efectua
atât operaţii de remorcare cât şi operaţii de manevră ancore şi cu lanţuri de ancoră din
dotarea platformelor de foraj marin sau a geamandurilor portuare.

Constructiv, ruloul de ghidare pupa constă dintr-un cilindru din table sudate, cu
diametrul între 1-4 m, cu axa orizontală, amplasat la pupa navei, având lagărele încastrate
în corpul navei. Are rolul de a proteja pupa navei şi de a facilita alunecarea parâmei de
remorcă.
 Curbe de remorcă
Sunt elemente de protecţie a personalului de pe navele remorcher, montate
transversal pe navă şi amplasate între cârligul de remorcă şi pupa navei. Parâma de
remorcă se sprijină pe aceste curbe de remorcă care sunt mai înalte decât parapetul
navei.De asemenea, la extremităţile din borduri ale curbelor de remorcă se prevăd
limitatori de parâmă care limitează unghiul în plan orizontal de manevră al parâmei de
remorcă.De regulă curbele de remorcă sunt executate din ţevi şi sunt consolidate cu
contraforţi montaţi longitudinal.

Curbele de remorca ajuta la alunecarea lilbera a cablului de remorca dintr-un bord

in celalalt bord,-protejand astfel suprastructura navei de la pupa si a instalatiilor de pe
punte din zona de lucru a remorcilor. Numaruil arcelor de remorca este in functie de
lungimea navei si pot fi tntre 3—5 in asa fel incait primul arc sa se gaseasca la o distanta de
la babaua de remorca cuprins a intre 3—4 metri. Intinderea arcelor depinde de
dimensiunille corpului navei si de inaltimea babalei de remorca, primul arc se face cu
aproximativ 30 cm mai inalt, iar arcele urmatoare se construiesic din ce in ce mai joase,
insa in fel incit la pupa navel sa se poata efectua lucrarile de punte,virarea cabestanului etc.

Arcele de remorca sint eonfectionate din otel cornier sau rotund. Cu eapetele sale se
sprijina pe bordurile navei si se fixeaza eu ajutorul guseelor de bordaj. Pentru ca suprafata
arcelor pe care aluneca cablurile de remorca sa fie mai neteda, la remorcherele vechi, de
mica putere se captuseau cu scinduri de stejar prinse in suruburi.