INSTALATIA DE ANCORARE 1.

Descrierea instalatiei si implementarea acesteia la bordul navei Instalatia de ancorare are rolul de a asigura mentinerea navei la punct fix in c onditii de siguranta, indiferent de conditiile hidrometeorologice si de aspectul rundului marii, si de a genera forta necesara virarii ancorei si lantului acest eia indiferent de adancimea la care acestea au fost imersate. Pe parcursul stati onarii la ancora, instalatia de ancorare trebuie sa asigure preluarea fortelor d e reactiune provocate de actiunea factorilor externi navei. Asupra unei nave aflate la ancora actioneaza mai multe tipuri de forte exterioare: forta exterioara datorata actiunii vantului asupra partii emerse a navei, forta exterioara produsa de valurile ce lovesc opera moarta a navei si forta exterioa ra produsa de actiunea curentilor de apa in care stationeaza nava. Insumarea ace stor forte exterioare duce la obtinerea unei forte rezultante cu componente pe o rizontala si pe verticala. Componenta verticala este neglijabila din punct de ve dere valoric, mai ales pe mare calma. Componenta orizontala este suficient de ma re pentru a determina deplasarea navei in planul sau de actiune. Din punct de ve dere al echilibrului static, nava nu se va deplasa in plan orizontal sub actiune a rezultantei fortelor exterioare daca acesteia i se va opune o forta egala si d e sens contrar. Aceasta din urma forta trebuie asigurata de instalatia de ancora re pe toata perioada utilizarii sale. Forta orizontala de echilibrare generata de instalatia de ancorare nu poate fi p rodusa, in lipsa unor elemente fixe, la suprafata apei mai ales in mare deschisa , decat prin crearea unei legaturi mecanice directe cu fundul marii considerat f ix. Legatura directa se realizeaza in mod efectiv prin lantul de ancora si ancor a situata la capatul acestuia care coboara si se aseaza pe fundul apei. Fortele de interactiune dintre ancora si lantul acesteia cu fundul apei au drept compone nta preponderenta forta de frecare care trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura echilibrarea fortelor exterioare ce actioneaza asupra navei. Forta de frecare produsa la nivelul fundului apei este transmisa navei prin lantul de anc ora la nara ancorei ce o preia si o aplica corpului navei. Pentru ca fortele de frecare amintite sa fie suficient de mari este necesar ca asupra ancorei asezata pe fundul apei sa nu actioneze nici o forta verticala in afara de cea arhimedic a proprie. Suplimentar, forta de frecare este marita si datorita afundarii ancor ei in malul existent pe fundul apei precum si prin coborarea (filarea) in apa a unei lungimi de lant cat mai mari (de cca. 2 3 ori mai mare) in raport cu cea impu sa strict de adancimea apei in locul respectiv. In concluzie, prin utilizarea instalatiei de ancorare, nava este mentinuta intrun perimetru restrans datorita legaturii flexibile dintre aceasta si fundul mari i. Instalatia de ancorare trebuie sa prezinte siguranta in exploatare si sa perm ita actionarea mecanica de la bord. Ancorele sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin intermediul l anturilor sau paramelor. Ancorele existente in echiparea navelor comerciale sunt de diferite tipuri constructive, cele mai utilizate fiind cele de tip Hall. Ace stea, desi nu sunt caracterizate de un factor de smulgere ks (raport intre forta orizontala de smulgere si greutatea ancorei) foarte ridicat ? ks = 3 4, prezinta o serie intreaga de avantaje legate de siguranta deosebita in exploatare si fixa rea usoara in nara de bordaj. Din punct de vedere constructiv, aceste ancore sun t alcatuite dintr-un fus articulat, cap cu brate, bolt de asamblare, bolturi de sustinere si o cheie dreapta de care se fixeaza lantul de ancora. Masa ancorei H all fara fus reprezinta cel putin 60% din masa totala a ancorei. Lantul de ancora este alcatuit din zale de un anumit calibru (diametrul sarmei z alei - d) si tip constructiv. Se deosebesc astfel zale terminale (au un calibru cu 20% mai mare decat al zalelor normale si intra in angrenare directa cu cheia

de capat a ancorei si cheia de prindere de corpul navei), zale vartej (impiedica torsionarea lantului), zale intarite (plasate de o parte si de alta a zalelor v artej), zale de cuplare a cheilor de lant (zale Kenter) si zale obisnuite. Zalel e care formeaza lantul se obtin prin sudare electrica sau prin forjare. Cheile de lant, avand lungimi cuprinse intre (25,0 27,5) m cuprind un anumit numar de zale de lant in mod obligatoriu impar. Dupa pozitia pe care o ocupa in lant, cheile de lant pot fi: de ancora, care se prind de ancora; intermediare; de cap at, care se fixeaza de corpul navei [12]. Lungimea totala a lantului depinde de adancimea de ancorare (H) prevazuta pentru nava respectiva. Astfel: pentru H < 25 m ? Ltmin = 4H; pentru 25 m < H < 50 m ? Ltmin = 3H; pentru 50 m < H < 150 m ? Ltmin = 2,5H; pentru 150 m < H < 250 m ? Ltmin = 1,5H.

In practica se pot utiliza, pentru nave mai mici, si cabluri de otel sau parame in locul lantului de ancora, mai ales cand adancimea apei este foarte mare. In f unctie de posibilitati [A1]si nevoi, o nava poate fi dotata cu 2 pana la 4 ancor e din care 2 sunt situate la prova intr-un bord si in altul. Ancora si lantul sau reprezinta doar o parte din ansamblul instalatiei de ancora re, din aceasta mai facand parte si dispozitivele de actionare a lantului (vinci uri de ancora), dispozitivele de franare a lantului (stopele de lant), narile de punte si bordaj, tuburile de ghidare, ghidajele pentru lant (situate pe punte c u rolul de a aseza lantul dupa o directie favorabila antrenarii sale pe tamburii vinciurilor), putul lantului de ancora, dispozitivul de prindere a lantului de corpul navei. Dispozitivele de actionare a lantului de ancora sunt de obicei de tipul vinciuri lor sau cabestanelor, fiind antrenate, in mod uzual, de electromotoare de curent alternativ sau continuu, exceptie facand navele ce transporta produse petrolier e la care actionarea se face cu masini rotative cu aburi sau pneumatice. Actiona rea electrica prezinta avantajele unei puneri in functiune mai rapide, randament ridicat, posibilitate de automatizare si control de la distanta [5]. Legatura d intre axul motorului electric si axul barbotinei cabestanului se face prin inter mediul unei transmisii mecanice in care sunt intercalate o frana electromagnetic a (cu rolul de a bloca axul barbotinei in cazul disparitiei accidentale a tensiu nii de la bornele motorului electric) si un sistem reductor de tip melc-roata me lcata sau de tip planetar. Aferente actionarii electro-mecanice a cabestanelor ( vinciurilor) sunt amplasate si tablouri electrice de actionare, control si regla j al functionarii motorului electric. Instalatia de ancorare a navei de proiectat este dotata cu un vinci de ancora cu doua seturi de tamburi si barbotine, antrenat de un electromotor de curent alte rnativ cu rotor in scurtcircuit. Stopele sunt amplasate pe puntea instalatiei puntea teuga si au rolul de a asigu ra franarea si chiar blocarea lantului pe parcursul diferitelor manevre executat e si de a transmite lantului de ancora actiunea fortei rezultante exterioare ce se manifesta asupra navei. Se deosebesc astfel stope de manevra si stope de stat ionare. Totodata exista stope fixe si stope cu lant. Stopele sunt amplasate pe p untea teuga intre mecanismul de actionare al lantului si nara de punte a tubului de ghidare din bordaj. Dimensionarea stopelor trebuie sa tina seama de tensiuni le maxime ce pot aparea in aceste dispozitive si care nu trebuie sa depaseasca n ivelul de 40% din limita de curgere a materialului de constructie a stopelor can d ancora se afla la post si 95% cand trebuie sa asigure franarea lantului pe per

ioada filarii acestuia. Rezistenta materialului de executie al stopei trebuie sa fie egala cu cea a materialului lantului de ancora. Narile de punte si de bordaj impreuna cu tuburile de ghidare reprezinta decupari in puntea si in bordajul navei, avand rolul de a permite virarea, filarea si de pozitarea lantului de ancora la bordul navei. Forma constructiva si pozitionarea acestor elemente sunt alese in asa fel incat sa nu duca la deteriorarea prin fr ecare sau incovoiere a zalelor de lant si nici la ambarcarea apei pe puntea nave i la navigarea pe mare montata (sunt prevazute capace pentru nari). Totodata, po zitionarea narilor de bordaj nu trebuie sa permita atingerea bordajului de catre ancora nici in cazul bandarii navei sub un unghi de 5 intr-un plan oarecare, dar sa faciliteze asezarea normala a ancorei in nara indiferent de pozitia acesteia la intrarea in nara. Narile ce intra in contact direct cu ancora sunt de constr uctie turnata, iar celelalte, precum si tuburile de ghidare, sunt de constructie sudata. In timpul marsului navei instalatia de ancorare este inactiva, fiind necesara as tfel existenta la bordul navei a unor spatii de depozitare pentru lanturile de a ncora. Acestea sunt concretizate de catre puturile lanturilor de ancora. Asezare a lor la bordul navei este de preferat a fi aleasa cat mai aproape de planul dia metral al navei si imediat in prova peretelui de coliziune sau in pupa peretelui de presetupa. Acest lucru este necesar datorita maselor relativ mari ale lantur ilor de ancora ce pot influenta stabilitatea navei in regim de oscilatii pe valu ri. Formele si dimensiunile puturilor depind de lungimea si calibrul lanturilor de ancora, fiind astfel alese incat sa permita filarea usoara a lantului prin na ra de punte si asezarea sa in interior pe cale gravitationala. Puturile de lant sunt constructii etanse din tabla de otel sudata, protejate la interior impotriv a coroziunii si a loviturilor de lant, fiind prevazute in partea inferioara cu g ratare metalice sau din lemn destinate inlesnirii drenarii apei, malului, florei si faunei acvatice ce a aderat la lant pe perioada sederii sale in apa. Cheia d e impreunare dintre lant si corpul navei este una speciala, de constructie demon tabila, avand rolul de a permite in caz de blocare a ancorei pe fundul apei desp rinderea in conditii de siguranta a lantului de nava si abandonarea sa definitiv a. Dispozitivul de fixare a lantului de ancora de corpul navei asigura posibilitate a de renuntare la ansamblul ancora-lant prin desprinderea acestuia de corpul nav ei. Sistemul de fixare a lantului trebuie sa asigure o prindere sigura si, la ne voie, o desprindere rapida si sigura, chiar si atunci cand lantul sau parama sun t tensionate. Cele mai utilizate dispozitive de fixare a lantului de ancora de corpul navei su nt sistemele cioc de papagal [12]. Exista ciocuri de papagal libere sau fixe. Ci ocul de papagal trebuie montat astfel incat, pentru lantul complet filat, el sa iasa din putul lantului si sa ajunga pe punte pentru a putea fi actionat. Pe puntea instalatiei sunt montate si dispozitive de spalare a lantului de ancor a cu necesarul de apa asigurat de instalatia de stins incendii cu apa. Motorul electric de antrenare al vinciului va fi astfel ales incat sa faca fata solicitarilor maxime de cauzalitate diversa ce pot apare in exploatarea instalat iei de ancorare. Astfel, literatura de specialitate [4] prevede ca la alegerea m otorului electric sa se considere cuplul maxim de exploatare al motorului cel ma i mare cuplu dintre urmatoarele trei: cuplul necesar smulgerii ancorei de pe fundul apei (Msm); cuplul necesar virarii ancorei de la o adancime egala cu Llt (MLlt);

cuplul necesar virarii a doua ancore de la adancimea H (Ma).

5. Prevederi A.N.R. privind instalatia de ancorare

Avand in vedere importanta instalatiei de ancorare pentru asigurarea exploatarii in conditii de siguranta a navei, registrele de clasificare impun reguli privin d normele constructiv-functionale ale acestor instalatii. Astfel A.N.R. prevede urmatoarele conditii: puterea electromotorului de actionare a mecanismului de ancorare treb uie sa asigure ridicarea in mod continuu si fara intreruperi a lantului timp de 30 de minute la o viteza de ridicare de cel putin 9 m/min la o forta normala de ridicare; viteza de ridicare (virare) a ancorei nu trebuie sa depaseasca valoar ea de lO m/min, iar cand ancora a intrat in nara de bordaj a instalatiei, viteza de virare nu trebuie sa depaseasca valoarea de 7 m/min; la desprinderea ancorei de fundul apei, forta de tractiune asigurata de electromotorul de actionare trebuie sa fie cu 50% mai mare decat cea nominala pe o perioada de minim 2 minute; actionarea mecanismului de ancora trebuie sa asigure ridicarea simult ana a doua ancore suspendate liber, de la jumatatea adancimii conventionale a apei; la utilizarea motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit, actionar ea electrica a mecanismului de ancora, dupa o functionare timp de 30 min la sarcina nominala, trebuie sa asigure posibilitatea functionarii franate a motorului, la tensiunea nominala, pe o durata de timp mai lunga de 30 s; dupa functionarea calata a motorului, pe duratele prescrise, temperat ura acestuia nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 70% valoarea normala si cu mai mult de 130% pe cea maxim admisibila; dispozitivele de franare ale lantului de ancora trebuie sa faca fata unei forte in lant cu cel putin 30% mai mare decat cea nominala asigurata de electromotor; sistemul de franare trebuie sa asigure oprirea lantului la o filare n ormala in maxim 5 s si la cel mult 2 s de la lansarea comenzii de franare; barbotinele (tamburii) dispozitivelor de actionare a lantului de anco ra trebuie sa prezinte cel putin 5 locasuri pentru zale si un unghi de infasurare de minim 150; cand comanda instalatiei se face la distanta trebuie sa se prevada un

dispozitiv de franare automata astfel incat viteza de filare sa nu fie mai mare de 180 m/min sau mai mica de 80 m/min; in cazul comenzii de la distanta, controlerul trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de numarare al cheilor de lant, un indicator de viteza a lantului si un limitator de viteza; indiferent de natura comenzii (la distanta sau locala) instalatia tre buie prevazuta si cu o comanda manuala locala; datorita importantei deosebite a instalatiei de ancorare, masinile el ectrice de actionare ale vinciurilor (cabestanelor) de ancora se vor alimenta direct de la tabloul principal de distributie (TPD) a energiei electrice printr-un circuit separat.