Instalatii de acostare si legare

Au rolul de a asigura legatura de contact a navei cu malul,amenajat sau nu, ori cu alte nave
stationatesau in mars. Legarea se face cu ajutorul paramelor, fixate de babale, ghidate prin
urechi de ghidare sau nari de parapet si manevrate cu ajutorul mecanismelor de legare.

1. Cerinte generale

Sa asigure apropierea lina a navei de cheu, chiar daca rezultanta fortelor exterioare actioneaza
defavorabil (current de apa, vant de maximum 6 grade Beaufort, lovituri de val)

2. Modalitati de acostare si legare

Acostarea navelor la cheu se poate face: lateral (fig.1; 1 si 9 – longitudinale babord, pupa si
prova; 2 si 8 – longitudinale tribord, pupa si prova; 3,5 si 7 – parame travers pupa, centru si
prova; 4 si 6 – springuri pupa si prova), sau transversal, cu una din extremitati fig. 2; 1,2 –
longitudinale pupa; 3 – parama pupa centru; 4 – lant de ancora). Acostarea laterala permite
folosirea intregului bord pentru incarcare-descarcare, dar ocupa mult loc pe cheu, spre deosebire
de cu una sau din extremitati. Aceasta din urma se foloseste in cazul feriboturilor si navelor
“roll-on/roll-off.

fig.1

fig.2
 Legarea navelor astfel incat ea sa corespunda conditiilor de exploatare ale lor, in functie de
destinatie. Pentru a arata modurile in care se foloseste legarea navelor, in continuare este
prezentata instalatia de legare pentru o nava de marfuri generale (fig.3; 1 – nara de parapet; 2 –
baba dubla; 3 – tambur de parama; 4 – rola de ghidare; 5 – urechi de ghidare; 6 – vinci mecanic;
7 – cabestan mecanic; 8 – vinci automat; 9 – parame longitudinale; 10 – parama travers).

fig.3

3. Echilibrul dinamic al navei legate

Rezultanta fortelor exterioare este echilibrata de componenta orizontala a tensiunii

din paramele de legare neimerse.
Rezultanta , in cazulnavei legate, poate fi formata din forta curentului de aer , forta
curentului de apa aplicata corpului navei si din forta loviturilor de val , mai redusa la
nava legata la cheu si mult mai puternica in cazul navei legate in ape libere. Pentru nava
acostata lipseste componenta .
Pentru a exemplifica modul de determinare a tensiunii din paralele de legare, se considera
nava din fig.4, asupra careia, in punctual C, actioneaza rezultanta fortelor exterioare .

fig. 4

Ea e acostata lateral si legata cu doua parame longitudinale prova si pupa. Paramele parasesc
corpul navei prin narile de parapet A si B, sunt inclinate fata de planul diametral cu unghiurile
si si sunt fixate la cheu cu bintele de cheu A’ si B’. Sub influienta fortei orientata
ca in figura, in parama longitudinala pupa tensiunea scade mult, ramanand doar efectul
neglijabil al greutatii proprii, iar in parama longitudinala prova apare tensiunea :
T0 = Fe (1)
Asupra navei actioneaza in sens transversal forta de apropiere de cheu:

N = T0 sin - Fe sin (2)

Baloanele de acostare din D si E sunt apasate cu fortele:

R1 = (cos tg - sin );

R2 = (cos tg - sin ). (3)

Utilizand relatiile (1) si (2) se scrie tensiunea din parama de legare, in dreptul narii de parapet
din B:
TB =

Cu valoarea TB se poate alege parama de legare necesara, al cari diametru treduie sa fie egal
sau superior celui determinat cu ajutorul caracteristicii de dotare.

4. Elementele constructive componente

4.1. Paramele de legare

Asigura fixarea navei fata de cheu sau alta nava, pentru orice lungime necesara, datorita
rezistentei mari la intindere si flexibilitatii lor deosebite. Trebuie sa se indeplineasca
urmatoarele conditii: rezistenta mare la rupere, rezistenta mare la coroziune, flexibilitate
marepentru a putea fi usor de legat pe tamburi de diameter convenabile, rezistenta la uzura prin
frecar, elasticitate cat mai mare pentru a prelua socurile mecanice la acostare.
Paramele de legare pot fi din otel(STAS 1353-80), vegetale sau din fibre sintetice, cu exceptia
paramelor pentru navele care transporta in tancuri lichide cu inflamabilitate sub 600C.

4.2. Stopele de parame

Au rolul de a mentine tensiunea in parama de legare, atunci cand este nevoie de transferarea ei
intre doua babale sau de la tamburul mecanismului de manevra. In fig. 5 este reprezentata o
stopa de parama(1 – cheie dreapta de impreunare; 2 – za intarita; 3 – za de punte; 4 – za
triunghiulata; 5 – corpul stopei; 6 – falcile stopei; 7 – manivela; 8 – brat articulat) construita
pentru gama de diametere (8,4…15) mm; (17…22.,5) mm; (26…30) mm.
Daca se noteaza cu f- coeficientul de frecare dintre falcile stopei si parama, pentru tensiunea
in parama, forta de strangere a surubului stopei trebuie sa fie N = T/f. Folosirea stopelor de
parama este obligatori pentru paramele de diameter peste 22 mm.
 fig. 5

4.3. Babalele

Sunt coloane cilindrice, verticale, amplasate pe punte in locuri convenabile, pentru a

servi la legarea paramelor. Pot fi: simple (STAS 2229-78) sau in cruce (STAS 2229-84),
executate prin turnare sau sudare. Materialele babalelor sunt otelul si fonta. La navele
micidotate numai cu parame vegetale sau din fibre sintetice, se permite confectionarea babalelor
din aliaje usoare. In fig. 6 sunt reprezentate cateva tipuri caracteristice de babale: a) baba in
cruce, turnata; b) baba in cruce, sudata; c) baba cu o coloana in cruce sudata; d) baba simpla,
turnata; e) baba simpla, sudata; f) baba simpla, sudata, incastrata; 1 – postament; - coloana; 3 –
umar, pentru limitarea superioara a infasurarii.

fig. 6
 Paramele de legare se fixeaza de baba prin voltare. In fig. 7 sunt prezentate fortele care
actioneaza asupra babalei simple cu doua coloane, precum si succesiunea de asezare a voltelor
paramei pe coloanele babalei. Daca se noteaza tensiunile dindin ramurile paramei de legare ,
,…… , iar n – numarul de volte simple, tensiunea din capatul liber al paramei se poate
explima cu ajutorul formulei lui Euler:

Tn = T1e-nf
in care: T1 = Pr este forta de rupere a paramei pentru care este dimensionata babaua; f = 0.10…
0.15; pentru parame sintetice f0.1;  - unghiul de infasurare a paramei pentru o volta simpla.

fig. 7

O data cu cresterea numarului de volte, tensiunea din capatul liber se reduce rapid. De
exemplu, pentru 11 volte simple de parama din otel T11  T1/400.
Datorita fortelor din ramurile paramei, fiecare coloana este supusa incovoierii si rasucirii.
Rezultanta acestor forte este:

R= T1 .

Pentru Tn  0 se ajunge la R = 2.5T1.

Fixarea babalelor se poate face direct pe punte, prin sudare, sau prin nituire pe postamenti
sudati pe punte. In dreptul babalelor, sub punte, se intarituri corespunzaroare.