ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Capitolul 11
CUPLAJE
/1, 3, 5, 8/

- 149 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

11.1. GENERALITATI
a) Caracterizare
Cuplajele sunt organe de masini care fac legatura dintre doi arbori aflati n
prelungire transmitnd puterea P si turatia n (deci momentul de torsiune Mt ) de la
unul la celalalt.
Observatii
Cuplajele mai pot ndeplini si alte roluri functionale:
compensarea abaterilor de pozitie reativa dintre cei doi arbori: radiale (v.fig.
11.1.a), axiale (v.fig. 11.1.b), unghiulare (v.fig. 11.1.c) sau combinatii ale
acestora;
amortizarea de socuri si/sau vibratii;
limitarea sarcinii de functionare.
Deobicei, functionarea cuplajelor se face fara pierdere de putere (randamentul este
c = 100%) si fara modificarea turatiei (raportul de transmitere este ic ), dar exista
si exceptii.

Fig.11.1. Abateri de pozitie relativa.

Fig.11.2. Schita de principiu a unui cuplaj.

n general, un cuplaj este

format din doua semicuple montate
pe capetele celor doi arbori printr-o
asamblare arbore-butuc demontabila
(v. fig. 11.2) si legate ntre ele prin
elemente de legatura (bolturi,
stifturi, suruburi, gheare, discuri,
forte de frecare etc.).

b) Clasificare
Conform clasificarii standardizate cuplajele sunt:
q Mecanice transmit momentul prin contactul unor corpuri solide:
permanente ntreruperea legaturii dintre arbori se poate face numai prin
demontarea cuplajului:

- 150 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

- fixe (necompensatoare) nu pot compensa abaterile de pozitie relativa

dintre arbori (radiale si/sau unghiulare);
- mobile (compensatoare) pot compensa abaterile de pozitie relativa
dintre arbori prin elementele de legatura rigide sau elastice:
- rigide elementele de legatura sunt rigide;
- elastice elementele de legatura sunt elastice.
intermitente (ambreiaje) ntreruperea legaturii dintre arbori se poate face
fara demontare:
- comandate decuplarea se face printr-o comanda exterioara;
- automate decuplarea se face automat.
q Hidraulice transmit momentul prin intermediul unui fluid.
q Electromagnetic transmit momentul prin intermediul unui cmp electromagnetic.

c) Principii de calcul pentru cuplajele standardizate sau tipizate

Sunt foarte multe tipodimensiuni de cuplaje standardizate sau tipizate.
Proiectarea acestora se rezuma la stabilirea tipului si alegerea din standard sau
catalog a marimii necesare transmiterii momentului de torsiune Mt .
Tipul cuplajului se stabileste n functie de cerintele functionale. Astfel,
cuplajul poate fi permanent sau intermitent, compensator (mobil) sau fix, amortizor
sau nu, limitator sau nu etc.
Marimea cuplajului se alege prin compararea momentului de torsiune de
calcul Mtc cu cel nominal Mtn (garantat de firma producatoare si precizat n standard
sau catalog, ca putnd fi transmis n conditii normale de functionare, adica fara socuri
si vibratii):
M tc = M t C s M tn
(11.1)
n relatia (11.1), Cs este coeficientul de serviciu, supraunitar, care depinde de
caracteristicile de functionare ale masinii motoare si a celei de lucru.
n concluzie, la cuplajele standardizate sau tipizate, calculele de rezistenta
sunt facultative.

11.2. CUPLAJE PERMANENTE FIXE

11.2.1. Cuplaje cu manson
a) Cuplajul monobloc
Acest cuplaj nestandardizat, foarte simplu din punct de vedere constructiv,
este schitat n figura 11.3. Practic, momentul de torsiune se transmite prin intermediul
celor doua stifturi transversale. Arborii trebuie sa fie perfect aliniati, iar la montaj
unul dintre ei trebuie sa fie deplasabil axial. Calculele aferente pentru momentul de
torsiune de calcul Mtc = Mt Cs, sunt cele prezentate n paragraful 3.1.4.

- 151 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Fig.11.3. Cuplajul manson monobloc.

b) Cuplajul din doua bucati
Acest cuplaj, standardizat, este prezentat schematic n figura 11.4. Cele doua
semimansoane sunt strnse pe capetele celor doi arbori prin intermediul unor
asamblari filetate. Arborii trebuie sa fie perfect aliniati, dar montajul este mai facil
dect n cazul cuplajului monobloc.

Fig.11.4. Cuplajul manson din doua bucati.

11.2.2. Cuplaje cu flanse

a) Cuplajul cu suruburi montate fara joc
Aceasta este varianta standardizata a cuplajului cu flanse (v.fig. 11.5). Arborii
trebuie sa fie perfect aliniati, unul dintre ei fiind si deplasabil axial. Flansele celor
doua semicuple sunt prinse cu ns suruburi pasuite plasate echidistant pe cercul de
diametru D1. Momentul de torsiune se transmite prin forma. Calculul unuia dintre
cele ns suruburi (care are diametrul brului de centrare d0 si cotele de contact s1 si s2)
se face cu relatiile prezentate n paragraful 2.6.2, pentru forta transversala F1:
2M t Cs
F1 =
(11.2)
D1 n s
- 152 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Fig.11.5. Cuplajul cu flanse cu suruburi montate fara joc.

b) Cuplajul cu suruburi montate cu joc
Aceasta este varianta nestandardizata a cuplajului cu flanse (v.fig. 11.6). Si n
acest caz arborii trebuie sa fie perfect aliniati, iar unul dintre ei si deplasabil axial.
Prinderea flanselor se face cu ns suruburi, montate cu joc, plasate echidistant pe
cercul de diametru D1. Momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre
suprafetele frontale ale celor doua flanse, caracterizata de coeficientul de frecare de
alunecare . Calculul unuia dintre cele ns suruburi se face cu relatiile din paragraful
2.6.1, pentru forta axiala F01:
2M t CS
F01 =
(11.3)
D1 n s

Fig.11.6. Cuplajul cu flanse cu suruburi montate cu joc.

11.3. CUPLAJE PERMANENTE MOBILE RIGIDE

11.3.1. Cuplajul cu disc intermediar (Oldham)
Un astfel de cuplaj, nestandardizat, dar tipizat, compensator radial, este schitat
n figura 11.7. Semicuplele montate pe capetele celor doi arbori, au practicate pe
suprafetele lor frontale cte un canal diametral. Discul intermediar are doua
- 153 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

proeminente (perpendiculare ntre ele) de forma conjugata canalelor. Astfel n

functionare, discul se roteste iar proeminentele sale culiseaza n canalele
semicuplelor. Datorita acestor frecari, cuplajul cu disc intermediar nu transmite
integral puterea puterea primita (are randament subunitar). Abaterea radiala
compensata este r.

Fig.11.7. Cuplajul cu disc intermediar.

11.3.2. Cuplajul cu gheare

Un astfel de cuplaj, nestandardizat, compensator axial, n varianta cu ng = 3
gheare, este schitat n figura 11.8. n general se utilizeaza cuplaje la care fiecare
semicupla are ng = 36 gheare. Cele doua semicuple sunt centrate ntre ele prin
intermediul unei bucse.

Fig.11.8. Cuplajul cu gheare.

- 154 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Ghearele sunt caracterizate de diametrul interior Di si diametrul exterior De.

Lungimea circumferentiala a unei gheare, pe diametrul mediu Dm = (De + Di)/2, este
h = Dm/(2n g). Grosimea unei gheare este b = (De - Di)/2. Ghearele celor doua
semicuple sunt n contact pe lungimea a, compensarea axiala propriu-zisa fiind a.
n ipoteza ca ghearele sunt uniform ncarcate, forta F1g (tangenta la cercul de
diametru mediu Dm) corespunzatoare unei gheare este:
2M t C s
F1g =
(11.4)
Dm n g
Verificarea la solicitarea de contact se face cu relatia:
F1g
s =
sa
(11.5)
ab
Pentru calculul la ncovoiere, se considera ca din punct de vedere axial forta F1g
actioneaza la mijlocul lungimii contactului:
a

F1g + a
2
i = 2 ia
(11.6)
bh
6

11.3.3. Cuplajul cardanic

Acest cuplaj, compensator unghiular, nu este standardizat. n figura 11.9 este
reprezentat schematic un cuplaj cardanic simplu. Legatura dintre furcile cardanice
1 si 3 se face prin intermediul crucii cardanice 2.

Fig.11.9. Cuplajul cardanic

simplu.

Fig.11.10. Cuplajul cardanic dublu.

ntre axa furcii conducatoare 1 si cea a furcii conduse 3, abaterea unghiulara,

pe care cuplajul o compenseaza este 13. Se poate arata ca daca viteza unghiulara a
furcii conducatoare 1 este 1 = ct, atunci cea a furcii conduse 3 este variabila:
- 155 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

1
3 1 cos13 ;
(11.7)

cos

13
Rezulta ca un cuplaj cardanic simplu modifica turatia (ic 1). Mai mult dect
att, exista frecare n cele patru lagare prin care se face legatura dintre crucea
cardanica si cele doua furci. Deci exista si pierderi de putere (c < 100%).
Inconvenientul legat de modificare turatiei se poate rezolva prin utilizarea
unui cuplaj cardanic dublu (v.fig. 11.10), la care 5 = 1 (ic = 1), daca sunt
ndeplinite doua conditii:
furcile elementului intermediar 3 sunt coplanare;
abaterile unghiulare 13 si respectiv 35 sunt egale.

11.3.4. Cuplajul dintat

O varianta simplificata a acestui cuplaj, compensator universal, foarte
portant, standardizat, este schitata n figura 11.11. Transmiterea momentului de
torsiune se face prin intermediul danturilor evolventice conjugate ale bucselor
montate pe capetele celor doi arbori si respectiv ale celor doua semicuple.
Observatii
Fiecare dintre cele doua parti danturate ale cuplajului poate fi asemanata fie cu o
asamblare prin caneluri evolventice, fie cu un angrenaj interior cu raport de
transmitere 1.
Cuplajul functioneaza uns si de aceea semicuplele sunt prevazute cu elemente de
etansare.

Fig.11.11. Cuplajul dintat.

Compensarea abaterilor de pozitie relativa a celor doi arbori se datoreaza
jocului la cap al dintilor, jocului dintre flancurile dintilor si bombarii dintilor celor
doua bucse.
- 156 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

11.4. CUPLAJE PERMANENTE MOBILE ELASTICE

Sunt foarte multe tipuri de astfel de cuplaje standardizate: cu bolturi, cu
prisme, cu lamele, cu rozeta etc.
Aceste cuplaje sunt compensatoare
Mt
universale, iar caracteristicile lor de
Mtm = (Mt +Mtd)/2
functinare, statica si respectiv dinamica,
Mt max
D
prezinta bucle de histerezis. De aceea,
C
cuplajele elastice au si capacitatea de a
amortiza socuri si vibratii.
B
A
De exemplu, n figura 11.12 este
max
reprezentata caracteristica de functionare
0 = = = =
f (sau )
statica a unui cuplaj elastic cu rozeta.
Practic, aceasta caracteristica se determina
Fig.11.12. Caracteristica de
experimental prin masurarea momentului de
functionare statica.
rasucire Mt la ncarcare (Mt) si respectiv
descarcare (Mtd) n patru puncte echidistante:
A, corespunzator unghiului de rotire A = max/4;
B, corespunzator unghiului de rotire B = max/2;
C, corespunzator unghiului de rotire C = 3max/4;
D, corespunzator unghiului de rotire D = max
Metodologia de stabilire a rigiditatii statice a cuplajului, presupune mai nti
determinarea caracteristicii de functionare mediane n cele patru puncte:
M ti, A( B,C ,D) + M td, A( B,C ,D)
M tm,A ( B,C ,D) =
(11.8)
2
Apoi se calculeaza rigiditatile statice corespunzatoare celor patru puncte:
M tm ,A( B,C ,D)
c A ( B ,C ,D ) =
(11.9)
A ( B ,C , D )
n final se determina rigiditatea statica cst a cuplajului ca medie aritmetica a
rigiditatilor corespunzatoare elor patru puncte:
c + c B + c C + cD
c st = A
(11.10)
4
O alta caracteristica de functionare a unui cuplaj elastic este amortizarea
statica. Aceasta se determina ca raport ntre aria buclei de histerezis si aria de sub
caracteristica de ncarcare:
max

A st =

(M ti M td )d

max

(11.11)

M tid

n figura 11.13 este reprezentat cel mai utilizat cupaj permanent mobil elastic
si anume cel cu bolturi. Acest cuplaj, are montate echidistant pe cercul de diametru
D1, nb bolturi de diametru db, n mansoane de cauciuc de lungime lm.
- 157 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Fig.11.13. Cuplajul cu bolturi.

Forta transversala F1b care solicita un bolt este:
2M t Cs
F1b =
D1 n b
Verificarea la solicitarea de contact bolt-manson se face cu relatia:
F
s = 1b sa
d b lm

(11.12)

(11.13)

Desi nu exista jocuri, datorita elasticitatii mansonului de cauciuc, boltul este

solicitat la ncovoiere si nu la forfecare. Considernd ca forta F1b este concentrata la
mijlocul lungimii lm a mansonului, se poate scrie:
F l /2
i = 1b m3 ia
(11.14)
d b
32

11.5. CUPLAJUL INTERMITENT (AMBREIAJUL)

MONODISC PLAN
Acest cuplaj nu este standardizat, dar exista variante tipizate (cu suprafata de
frecare tronconica, respectiv cu mai multe suprafete de frecare plane).
O varianta simplificata a unui cuplaj monodisc plan este schitata n figura
11.14. Contactul frontal dintre cele doua semicuple este inelar fiind marginit spre
interior de diametrul Di, iar spre exterior de diametrul De. Forta de apasare axiala F,
necesara pentru ambreiere (cuplare), este asigurata prin intermediul unui arc cilindric
elicoidal de compresiune care este tensionat cu ajutorul unei asamblari filetate.
Debreierea (decuplarea) se realizeaza manual prin actionarea manetei de comanda.
n absenta manetei, cuplajul functioneaza ca limitator de sarcina. Astfel, n
timpul functionarii normale, el transmite momentul de torsiune Mt corespunzator
fortei axiale F, dar la aparitia unei suprasarcini ncepe sa patineze.
- 158 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

pc = ct

Fig.11.14. Ambreiajul monodisc plan.

Ca si la asamblarile demontabile prin frecare, calculul are la baza conditia de
functionare:
Mf M t
(11.15)
La cuplaje, trecerea de la inegalitate la egalitate se face prin intermediul
coeficientului de serviciu Cs:
M f = M t Cs
(11.16)
Daca este coeficientul de frecare de alunecare dintre suprafetele frontale ale celor
doua semicuple, atunci momentul de frecare Mf se scrie:
D
M f = F m
(11.17)
2
Observatie - Considernd ca presiunea de contact pc, corespunzatoare fortei de
apasare F, este uniform distribuita pe suprafata inelara delimitata de
cercurile de diametre Di si De, diametrul mediu Dm se calculeaza ca n
paragraful 2.2.2:
2 D 3e D 3i
Dm = 2
3 D e D 2i

(11.18)

Din relatiile (11.16) si (11.17) rezulta ca forta axiala F pe care trebuie sa o

asigure arcul este:
2M t Cs
F=
(11.19)
D m
Este evident ca din punctul de vedere al arcului si al asamblarii filetate este
bine ca forta F sa fie ct mai mica. Pentru realizarea acestui lucru, conform relatiei
11.19, rezulta ca sunt posibile mai multe solutii.

- 159 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

q Marirea diametrului Dm. n general, aceasta solutie se evita pentru ca ea nseamna

practic cresterea gabaritului radial al cuplajului.
q Cresterea coeficientului de frecare de alunecare . Aceasta se poate face prin
utilizarea unui cuplu de materiale de frictiune.
Observatie - La ambreiaje, cel mai utilizat cuplu de materiale este otel/ferodou
(tesatura de azbest impregnata cu rasini sintetice) la care coeficientul de
frecare este ridicat, dar presiunea de contact admisibila pca este
scazuta. Daca este nevoie de o presiune de contact ridicata, se utilizeaza
cuplul otel/fonta, care este nsa caracterizat de un coeficient de frecare
mai scazut.
q Marirea numarului de suprafete de frecare, deci trecerea la un cuplaj multidisc. La
un astfel de cuplaj, cu i suprafete de frecare forta axiala necesara F este:
2M t CS
F=
(11.20)
D m i
Att la cuplajul monodisc, ct si la cel multidisc (la care discurile sunt
nseriate), verificarea la solicitarea de contat se face cu relatia:
F
pc =
p ca
(11.21)
2
2
De Di
4

- 160 -