Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Demonstraţi, susţinut de un desen explicativ, relaţia analitică de calcul a ariei suprafetei plutirii
drepte, AWL.
Raspuns:
Ȋn Fig.1. se consideră suprafaţa de arie 𝐴𝑊𝐿 definită de conturul navei în planul unei plutiri
drepte, raportată la sistemul de axe de coordonate 𝑥𝑂𝑦.
Fie 𝑑′𝐴𝑊 ∈ 𝐴𝑊𝐿 aria unui dreptunghi elementar de dimensiuni (𝑦, 𝑑𝑥) situat la distanţa x faţă
de axa 𝑂𝑦. Aria dreptunghiului este 𝑑 ′𝐴𝑊 = 𝑦 ∙ 𝑑𝑥.
Integrând pe intervalul [− 𝐿𝑊𝐿/2 , 𝐿𝑊𝐿/2 ] şi ţinând cont de simetria planului plutirii ȋn raport
cu planul diametral, se obţine aria suprafaţei plutirii
𝐴𝑊𝐿 = 2 ∫ 𝐿𝑊𝐿/2 – 𝐿𝑊𝐿/2 y*dx [m2 ]
unde 𝑦 = 𝑓(𝑥) este funcţia (necunoscută) care defineşte legea de variaţie a semilăţimii navei pe
lungimea acesteia
2. Demonstraţi, susţinut de un desen explicativ, relaţia analitică de calcul a ariei secţiunii transversale
imerse, Ax
In Fig.2. se consideră suprafaţa de arie 𝐴𝑥 definită de conturul navei în planul unei secţiuni
transversale, raportată la sistemul de axe de coordonate 𝑦𝑂𝑧.
Fie 𝑑′𝐴𝑥 ∈ 𝐴𝑥 aria unui dreptunghi elementar de dimensiuni (𝑦, 𝑑𝑧) situat la distanţa z faţă de axa
𝑂𝑦. Aria dreptunghiului este 𝑑 ′𝐴𝑥 = 𝑦 ∙ 𝑑𝑧.
Integrând pe intervalul [0, 𝑇] şi ţinând cont de simetria planului secţiunii transversale ȋn raport cu
planul diametral, se obţine aria suprafaţei secţiunii transversale imerse 𝐴
𝑥 = 2 ∫ de la 0 la T 𝑦 ∙ 𝑑𝑧 [m2 ] (2) unde 𝑦 = 𝑓(𝑧) este funcţia (necunoscută) care defineşte legea de
variaţie a semilăţimii navei pe ȋnălţimea acesteia.
Fie 𝑑𝑉 ∈ 𝑉𝐶𝑊𝐿 volumul unei prisme elementare de dimensiuni (𝐴𝑊𝐿, 𝑑𝑧) situat la distanţa 𝑧 faţă
de axa 𝑂𝑥. (deoarece 𝑑𝑧 este infinit mic se consideră că prisma este dreaptă). 𝐴𝑊𝐿 reprezintă aria
suprafeţei plutirii drepte 𝑊𝐿. Volumul prismei se determină cu relaţia 𝑑𝑉 = 𝐴𝑊𝐿 ∙ 𝑑𝑧. Centrul
geometric al volumului elementar are coordonatele (𝑥𝐹, 0, 𝑧 + 𝑑𝑧/2 ) sau, aproximativ (𝑥𝐹, 0, 𝑧)
Integrând pe intervalul [0, 𝑇] şi ţinând cont de relaţia (1) se obţine relaţia de calcul a volumului de
carenă 𝑉𝐶𝑊𝐿 = ∫ de la 0 la T 𝐴𝑊𝐿 ∙ 𝑑𝑧 = ∫ de la 0 la T (2 ∫ de la- LWL/2 la LWL/2 𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ) ∙ 𝑑𝑧 = 2 ∫
de la 0 T ∫ de la -LWL/2 la LWL/2 𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑧 (3) unde 𝑦 = 𝑓(𝑥, 𝑧) este funcţia (necunoscută) care
defineşte legea de variaţie a semilăţimii navei pe lungimea şi ȋnălţimea acesteia.
Cursul 1
1. Ce sunt societăţile de clasificare navală şi care este scopul lor? Ce este certificatul de clasă al
unei nave?
Societăţile de Clasificare Navală sau Registrele de Clasificare Navală, cum sunt, în general,
cunoscute, sunt instituţii de stat, organizaţii non-guvernamentale, constituite în scopul: • stabilirii și
menținerii standardelor tehnice pentru proiectarea, construcția și exploatarea în deplină siguranţă a
navelor de suprafaţă şi a submersibilelor, a platformelor de foraj marin şi a altor tipuri de structuri
offshore; • verificării şi confirmării stării tehnice a navelor de transport, precum şi a certificării
posibilităţii acestora de a naviga în siguranţă în mediul marin şi sau pe căile navigabile interioare
(fluvii, canale).
Certificatul de clasă este un act, eliberat de Societatea de Clasificare Navală, în baza căruia se
stabilesc condiţiile de asigurare atât pentru navă cât şi pentru mărfurile pe care aceasta le
transportă.
Calităţi nautice dinamice – calitatea de a oscila lin, stabilitatea de drum, manevrabilitatea, calităţile de
mars
Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua mişcări periodice cu apmlitudine mică şi
perioadă mare, atât pe apă liniştită cât şi pe valuri.
Stabilitatea de drum este proprietatea navei, aflată în mişcare, de a se menţine timp îndelungat pe o
anumită traiectorie impusă.
Manevrabilitatea este proprietatea navei, aflată în mişcare, de a efectua schimbări rapide de direcţie cu
ajutorul instalaţiei de guvernare Observaţie: stabilitatea de drum şi manevrabilitatea sunt calităţi
nautice oarecum contradictorii. Împreună ele definesc guvernabilitatea, însuşire complexă care exprimă
comportarea generală a navei pe timpul navigaţiei în diferite condiţii hidrometeorologice şi de
exploatare.
Calităţile de marş sunt acele însuşiri care conferă navei posibilitatea de a se deplasa cu viteze cât mai
mari la consumuri energetice cât mai mici. Observaţie: Calităţile de marş ale navei depind, în mare
măsură, de rezistenţa la înaintare şi de propulsorul naval.
Din punctul de vedere al criteriului mecanicii clasice, nava este definită ca un solid rigid cu
geometrie complexă, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale legate de plutirea
şi deplasarea sa prin apă, numite calităţi nautice
Din punctul de vedere al criteriului sistemic, nava este definită ca un sistem dinamic liniar sau
liniarizat, invariant în timp, care transformă procesul de agitaţie al mării într-un proces de
solicitare dinamică a elementelor de structură.
Nava este un sistem complex format din subsisteme ale sistemelor şi echipamentelor de bord. În
funcţie de tip şi destinaţie, navele maritime autopropulsate sunt echipate la bord cu o serie de
instalaţii, sisteme şi echipamente.
Cursul 2
- 1 linia chilei, LK, este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa superioară a chilei. Chila
navei este şirul de table al învelişului fundului din dreptul planului diametral. Linia chilei poate fi
orizontală sau înclinată.
- 2 Linia punţii în plan diametral, LPD, este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa
inferioară a învelişului punţii; Linia punţii în plan diametral prezintă o curbură denumită selatura punţii
în plan diametral.
- 3 Linia provei sau linia etravei este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa exterioară a
etravei. Etrava este construcţia de rezistenţă care închide nava la extremitatea anterioară. Linia etravei
poate avea forme diferite (dreaptă, evazată, curbată în formă de lingură, frântă, cu bulb din table
fasonate, cu bulb de tip picătură etc.) în funcţie de destinaţia navei.
- 4 Linia pupei sau linia etamboului este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa
exterioară a etamboului. Etamboul este construcţia de rezistenţă care închide nava la extremitatea
posterioară. Linia etamboului poate avea diferite forme, determinate de: destinaţia navei, tipul
propulsorului şi tipul organului activ al instalaţiei de guvernare.\
2. Comentaţi geometria navei în planul transversal al cuplului maestru (desen, definiţii, linii
caracteristice, dimensiuni)
Planul transversal al cuplului maestru, , este un plan transversal, vertical, care trece prin secţiunea
maestră şi împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:
Partea prova, Pv, situată în partea din faţă în raport cu sensul normal de deplasare a navei;
Partea pupa, Pp, situată în partea din spate în raport cu sensul normal de deplasare a navei.
Secţiunea maestră, denumită şi cuplu maestru este secţiunea transversală de arie maximă a navei. În
accepţiunea conceptelor teoretice ale arhitecturii navale, secţiunea maestră este dispusă la jumătatea
lungimii navei. Conturul navei în planul transversal al cuplului maestru este definit de următoarele linii: -
1 linia fundului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia acestui plan cu
faţă superioară a învelişului fundului. Linia fundului în planul transversal al cuplului maestru poate avea
diferite forme (dreaptă, curbă, în V, stelată etc.)
- 2 linia punţii în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia acestui plan cu
faţa superioară a învelişului punţii. Linia punţii în planul transversal al cuplului maestru prezintă o
curbură denumită selatura punţii în plan transversal, ea având rolul de a permite scurgerea apei de pe
punte în afara bordului.
- 6 linia bordului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia acestui plan
cu faţa interioară a învelişului lateral al navei. Linia bordului în planul transversal al cuplului maestru
poate fi verticală sau înclinată. Locul geometric al punctelor de intersecţie dintre linia punţii cu liniile
bordurilor corespunzătoare tuturor secţiunilor transversale de pe lungimea navei este o curbă în spaţiu,
a cărei proiecţie pe PD defineşte linia punţii în borduri, LPB (5).
3. Comentaţi geometria navei în planul plutirii (desen, definiţii, linii caracteristice, dimensiuni)
Planul putirii, PL, este un plan orizontal, longitudinal, care coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite şi
împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:
Partea imersă sau carena este partea navei aflată sub apă;
- 6 linia bordului în planul plutirii este linia rezultată din intersecţia acestui plan cu faţa interioară a
învelişului lateral al navei.
Cursul 3
Un corp de navă are masa totală, M= Suma de la I la n = 1 mi, alcătuită dintr-un număr foarte
mare de mase elementare, , supuse acţiunii câmpului gravitaţional terestru care se manifestă
prin intermediul vectorului, , numit acceleraţie gravitaţională
Asupra masei elementare,mi , acţionează forţa de greutate qi vector = mi * g vector
Din suprafaţa udată a carenei s-a detaşat o arie infinit mică, , şi, din analiza desenului, se observă că
normala construită pe această arie infinit mică, face, cu axele sistemului de coordonate, unghiurile
diretoare.
Cursul 4
unghiul de înclinare transversală sau unghiul de bandă sau unghiul de ruliu, , este unghiul făcut de o
plutire înclinată în plan transversal, cu planul suprafeţei libere a apei liniştite şi se consideră pozitiv când
nava se înclină în bordul tribord, Tb .
2. Definiţi unghiul de tangaj
unghiul de înclinare longitudinală sau unghiul de asietă sau unghiul de tangaj, , este unghiul făcut de o
plutire înclinată în plan longitudinal, cu planul suprafeţei libere a apei liniştite şi se consideră pozitiv
când nava se înclină spre prova, Pv .
3. Comentaţi figura de mai jos (definiţi plutirea, descrieţi desenul, scrieţi relaţiile ȋntre pescaje şi
condiţiile de echilibru mecanic static)
Plutirea înclinată în plan transversal Definiţie: plutirea înclinată în plan transversal, , este plutirea al cărei
plan este normal pe dar nu este paralel cu PB (vezi Fig. 5)
4. Comentaţi figura de mai jos (definiţi plutirea, descrieţi desenul, scrieţi relaţiile ȋntre pescaje şi
condiţiile de echilibru mecanic static)
5. Definiţi deplasamentul navei şi precizaţi care sunt componentele sale principale
6. Definiţi deplasamentul deadweight al navei
Tonajul brut, , este o mărime, calculată convenţional, care reflectă volumul total ȋnchis de corpul
navei, inclusiv de către suprastucturi
Tonajul net, , este o fracţiune din tonajul brut, reflectă capacitatea economică a navei şi este calculată
convenţional ȋn funcţie de volumul total ȋnchis de corpul navei destinat mărfurilor şi/sau pasagerilor.
Cursul 5
Greutate mică este considerată acea greutate care, ambarcată / debarcată la / de la bordul navei,
produce o modificare de pescaj astfel încât bordurile pot fi considerate verticale pe toată lungimea
navei.
2. Analizaţi figura de mai jos şi explicaţi modificarea pescajului mediu ȋn cazul ambarcării /
debarcării de greutăţi mici
3. Analizaţi figura de mai jos şi explicaţi modificarea poziţiei centrului de carenă ȋn cazul ambarcării
/ debarcării de greutăţi mici
4. Analizaţi figura de mai jos şi explicaţi modificarea poziţiei centrului de greutate ȋn cazul
ambarcării / debarcării de greutăţi mici
Cursul 6
2. Analizând figura de mai jos, definiţi metacentrul transversal şi raza metacentrică transversal
Definiţie: Metacentrul transversal MT este centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru
înclinările transversale.