Insuficienta cardiaca

 Descriere:
Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care rezulta din
afectarea structurii si functiei inimii, ducand la incapacitatea cordului de a
pompa suficient sange pentru a acoperi necesitatile metabolice ale
organismului.

 Clasificarea insuficientei cardiace:

 -Insuficienta cardiaca sistolica: atunci cand inima este marita si
functia de pompa (sistolica) scazuta. Se mai numeste IC cu fractie de
ejectie scazuta (FE<35-40%). Poate asocia sau nu afectiuni
valvulare.

 -Insuficienta cardiaca diastolica: se mai numeste insuficienta

cardiaca cu functie sistolica prezervata. Functia de pompa este
normala in repaus (FE>40%), dimensiunile inimii sunt normale. Apare
cel mai frecvent (ca forma izolata) la pacientii cu hipertensiune
arteriala netratata. In principiu, toti pacientii cu disfunctie sistolica au
si disfunctie diastolica.

-Insuficienta cardiaca stanga: cand ventriculul stang este cel

afectat. Produce in prima faza congestie pulmonara (acumulare de
lichid in plamani) si apoi in formele prelungite si grave si congestie
sistemica.

 -Insuficienta cardiaca dreapta: cand ventriculul drept este afectat.

Produce exclusiv congestie sistemica (acumulare de lichid in ficat,
intestine, picioare).
 -Insuficienta cardiaca cronica: atunci cand simptomele de
insuficienta cardiaca nu evolueaza sau evolueaza lent in timp (se mai
numeste insuficienta cardiaca compensata).

- Insuficienta cardiaca acuta: atunci cand simptomele de IC apar

brusc sau intr-un timp scurt la un pacient aparent sanatos sau cu
simptomatologie stabila. Poate fi o acutizare a insuficientei cardiace
cronice in conditii specifice (anemie, tulburari de ritm, consum
excesiv de sare, nerespectarea tratamentului, hipertiroidie, infectii
respiratorii acute) sau poate fi de novo (apare pentru prima data) in
sindromul coronarian acut (infarct miocardic), tromboembolismul
pulmonar, in criza hipertensiva.

 Cauze:
Cea mai frecventa cauza de insuficienta cardiaca in tarile dezvoltate
este boala cardiaca ischemica, manifestata in principal prin infarctul
miocardic (produce moartea unei parti a muschiului inimii ducand la
scaderea functiei de pompa).
Hipertensiune arteriala netratata duce in timp la ingrosarea
muschiului cardiac si apoi la marirea inimii si scaderea fractiei de
ejectie.

Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica, stenoza sau

insuficienta mitrala;) in formele lor severe si prelungite, duc la
suprasolicitarea si marirea inimii.

 Simptome:
Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de
respiratie grea) la efort sau in repaus cu sau fara ortopnee (dispnee
in pozitia culcat care se amelioreaza cand se ridica in picioare).

Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai

ales la cei cu cardiopatie ischemica), palpitatiile (perceperea batailor
inimii), tusea (in special noaptea sau la efort) iar in formele grave si
prelungite de insuficienta cardiaca apar scaderea in greutate, lipsa
 poftei de mancare, senzatie de greata (sunt cauzate de acumularea
de lichide in intestine si ficat).

 Tratament-generalitati:
Tratamentul insuficientei cardiace depinde de cauza, de tipul bolii, de
severitatea simptomelor si de cat de bine reuseste organismul sa o
compenseze. Tratamentul insuficientei cardiace care este produsa
prin deficit de umplere a ventriculilor (insuficienta de tip diastolic) este
diferit de cel produs printr-un deficit de pompa (insuficienta de tip
sistolic). Identificarea tipului de insuficienta ghideaza tratamentul.
Uneori insuficienta poate fi vindecata atunci cand factorul cauzator
este corectat, cum ar fi inlocuirea chirurgicala a unei valve sau
tratamentul corect al hipertiroidismului. Daca insuficienta cardiaca se
dezvolta la putin timp dupa un infarct miocardic, poate fi uneori tratata
cu succes prin bypass coronarian sau angioplastie, medicamente sau
prin reabilitare cardiaca.