Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Proiect Legistlație Maritimă

Dincu Vlad-Silvian

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

1. Autoritatea navală română(ANR)

Administrația Navală Română este o agenție centrală de specialitate din subordinea

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii responsabilă de siguranța navigației și
siguranța navelor. Organizarea și funcționarea ANR este reglementată de Hotărârea
Guvernului nr. 3. 1133/2002 și Regulamentul Guvernului Nr. 1133/2002. 42/1997
privind transportul maritim și pe căi navigabile interioare, revizuită și completată
ulterior.

Administrația Navală Română este un organism public cu fonduri extrabugetare, cu

personalitate juridică, format prin fuziunea Inspectoratului Aviației Civile și a
guvernului autonom „Registrul Naval Român”. După fuziune, ANR a preluat toate
drepturile și obligațiile celor două persoane juridice care au fost dizolvate.

Structura organizatorică a Administrației Navale este formată din agenție centrală

proprie (formată din consilii, servicii, birouri, compartimente) și agenții teritoriale de
operare care desfășoară activități în cadrul teritoriului. Agenția centrală a ANR este
deservită de Direcția Servicii Funcționale, Biroul Siguranța Navigației, Securitatea
Navei și Personalul Navigației, Biroul Tehnic, Biroul Juridic, Biroul Reglementare și
Resurse Umane, Biroul Economic, Centrul de Coordonare Maritimă și PSC/FSC.

Agenția teritorială executivă este o unitate fără personalitate juridică, aflată în

subordinea agenției centrale, compusă din căpitani de port și inspectori tehnici. Pe lângă
Administrația Navală se află cei 5 căpitani regionali Constanța, Tulcea, Galați, Julgiu și
Drobeta Tournuseverin, căpitanii de porturi subordonate și birourile căpitanilor pentru
jurisdicții specifice. Competența agenției regionale de operare este stabilită de
directorul general și aprobată de Consiliul guvernatorilor ANR.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Obiective:
 În exercitarea atribuțiilor sale, ANR urmărește următoarele obiective strategice
 Asigurarea si dezvoltarea standardelor de siguranta pentru navigatie in porturile
romanesti;
 Îmbunătățirea sistemului de examinare și certificare pentru marinarii români;
 Să asigure activități de căutare și salvare în conformitate cu prevederile
Convenției SAR 79;
 efectuarea de inspecții pentru prevenirea poluării de la nave;
 Monitorizarea eliminării deșeurilor, realimentării și livrării deșeurilor;
 Investigarea incidentelor de poluare a navelor (altele decât cele penale) în
conformitate cu notificarea;
 Traducerea dreptului comunitar în legislația română;
 Monitorizează legislația comunitară în timp real și întreprinde acțiunile necesare
după caz, coordonând traducerea acestuia în dreptul românesc;
 Coordonarea activității de transpunere în legislația românească a convențiilor și a
altor reglementări de interes pentru țara noastră, a amendamentelor la convențiile
internaționale la care România este parte;
 Identificarea obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile
internaționale la care România este parte, în domeniul transporturilor navale;
 Întărirea disciplinei economico-financiare, creșterea constantă a veniturilor prin
atragerea de noi surse de venituri, precum și prin controlul judicios al costurilor,
inclusiv prin reducerea continuă a creanțelor;
 Consolidarea bazei tehnico-materiale prin continuarea politicii de dezvoltare și
modernizare a patrimoniului instituției;
 Dezvoltarea sistemului informatic și de comunicații al instituției, integrarea în
proiectele internaționale privind schimbul de informații în domeniul maritim;
 motivarea și implicarea întregului personal ANR în vederea îndeplinirii
obiectivelor strategice ale instituției;
 ridicarea nivelului de cunoștințe de specialitate a personalului ANR și creșterea
performanțelor profesionale ale angajaților prin efectuarea de cursuri de instruire;
 îmbunătățirea continuă a calității serviciilor prestate către clienți, reducerea
birocrației și eficientizarea activității.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Cele mai importante atribuții ale Autorității Navale

Române:

 inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei;

 controlul statului pavilionului şi controlul statului portului;
 coordonarea activităţilor de asistenţă, căutare şi salvare în apele naţionale
navigabile şi a acţiunilor în caz de calamităţi naturale şi sinistru naval;
 protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave;
 sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor de navigaţie;
 înmatricularea şi evidenţa navelor sub pavilion român;
 evidenţa, atestarea şi brevetarea personalului navigant;
 supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea navelor;
 aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte privind domeniul său de activitate;
 reprezentarea statului român în organisme internaţionale din domeniul
transporturilor navale, pe bază de mandat;
 implementarea normelor, regulilor şi convenţiilor internaţionale în legislaţia
română;
 elaborarea, avizarea şi supunerea spre aprobarea Ministerului Transporturilor a
proiectelor de acte normative şi norme obligatorii;
 auditarea pentru certificare ISM (Certificatul de Siguranţă al Navei) şi ISPS
(Codul Internațional pentru Siguranţa Navelor şi Securitatea Facilităţilor Portuare)
a navelor şi a companiilor de navigaţie.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Având ca obiectiv prioritar îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor sale, din

luna noiembrie 2016, instituţia este certificată conform cerinţelor standardului ISO
9001:2015 de către Societatea de Clasificare DNV-GL.

2. Codul Maritim

Prin natura sa, dreptul maritim este internațional prin faptul că reprezintă un set de
reguli aplicabile navigației maritime. Cu toate acestea, sfera sa de aplicare este
determinată nu de natura acestor reguli, ci de obiectul lor, întrucât încă din cele mai
vechi timpuri se crede că condițiile specifice de navigație, și în special riscurile
implicate, impun reguli diferite. Se poate spune că dreptul maritim în sens restrâns
include doar reguli aplicabile relației dintre operatorii de nave și utilizatori. Dar este
clar că dreptul maritim nu se poate limita la adaptarea regulilor generale la obiectele
specifice ale anumitor contracte, întrucât, după cum subliniază Rodière, el conține un
set original de reguli, considerate în tradiția sa, create pentru nevoi practice, care îi
conferă un plus de ingeniozitate.

Dreptul public are o influență puternică asupra dreptului privat, în special în ceea ce
privește proprietatea navei (navele au naționalitate), iar în reglementarea angajării
navigatorilor, navigatorii intră într-o societate înființată la bordul navei; rolul
căpitanului, în același timp. , este considerat ca agent al armatorilor reprezentanților
oamenilor și autorităților publice; ajutor pe mare, care trebuie reglementat în unele
cazuri. Dreptul maritim cuprinde prevederi nu numai pentru activitățile licite care dau
naștere transportului maritim, ci și pentru bunurile și persoanele implicate în transport,
proprietatea navelor și sistemul de angajare a navigatorilor, remunerația pentru asistență
sau repartizarea daunelor comune. Prin urmare, dreptul maritim nu poate fi privit ca o

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

ramură a dreptului comercial. La fel ca legea civilă, se aplică persoanelor, bunurilor și

obligațiilor.

Pentru țara noastră, ar trebui urmărite în detaliu soluțiile legislative care sunt în
interesul României, și stadiul actual de consolidare a economiei de piață – având în
vedere orientarea contemporană a doctrinei, precum și practica legislativă a multor
țări. , pentru prima dată în România. Codurile independente în domeniul maritim, cum
ar fi art. Alineatul 230 (1) se aprinde. c) Numărul legii. 71/2011. Codul ISM cere
armatorilor și operatorilor să aibă un sistem de management al siguranței (SMS) care să
includă obiective și să acopere toate operațiunile companiei și ale navelor pe care le
administrează. Sistemele SMS permit companiilor să-și măsoare propria performanță în
raport cu un sistem documentat și le permit să identifice domeniile de îmbunătățire a
practicilor de siguranță și a măsurilor de prevenire a poluării.

RINA România este recunoscută de aproximativ 100 de administrații de pavilion și are

o rețea globală de auditori înalt calificați capabili să găsească și să identifice cele mai
potrivite soluții pentru a îmbunătăți zonele slabe ale sistemului de management și
pentru a preveni orice deficiențe.

În efectuarea verificării, RINA România ține cont și de cerințele individuale specifice

ale Administrației Statului de pavilion. De asemenea, putem efectua certificare ISM
pentru navele non-clasificate RINA.

Conform regulilor ISM, RINA România emite două certificate statutare până la
obținerea unui rezultat satisfăcător:

 DOC (Document de conformitate), care trebuie eliberat firmei;

 SMC (Safety Management Certificate), care trebuie eliberat pentru fiecare navă;

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

 Procesul de certificare ISM include următoarele etape;

 Pentru companii: Documentation of Compliance (DOC);

 Revizuirea documentelor sistemului de management al siguranței;

 Audit temporar pentru eliberarea DOC interimar (valabil un an);

 Auditul inițial și emiterea finală a DOC (valabil cinci ani);

 După eliberarea certificatului final, efectuați 4 audituri anuale și efectuați auditul de

actualizare DOC după 5 ani;

 Navă: Certificat de management al siguranței (SMC);

 După eliberarea DOC către societate, se emite auditul interimar al SMC interimar,
care este valabil șase luni;

 Auditul inițial și emiterea finală a SMC (valabil cinci ani);

 Audit interimar pentru al treilea an de certificare;

 Actualizați SMC după 5 ani.

2.1. Codul maritim comerical:

Contractele pentru construcția vaselor, modificările si rezilierile lor, precum și

declarațiunile si cesiunile de participare la proprietatea unui vas in construcție, făcute de
către comitent sau de către constructorul care a luat asupra sa construcția, trebuiesc a fi
făcute în scris, și nu se pot opune celor de al treilea, dacă nu sunt transcrise in registrele
căpitaniei portului sau a autorității maritime unde e întreprinsă construcțiunea.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Pe lânga drepturile decurgând din dispozitiunile codului civil relative la locațiune,

comitetul mai poate cere rezilierea contractului pentru
incapacitatea manifestă sau pentru fraudă constructorului.

Constructorul poate desființa contractul pentru caz de forță majoră.

În caz de moarte a constructorului, contractul se desființează după dispozitiunile art.

1485 din codul civil.

Orice înstrăinare sau cesiune totală sau parțială a proprietății sau folosinței unui vas
trebuie făcută prin act scris, afară de dispozitiunile cuprinse în titlul IV din această carte.

Dacă înstrăinarea sau cesiunea are loc în țară, ea poate fi făcută prin act public sau prin
act privat, dar nu se poate opune celor de al treilea dacă nu e transcrisă în registrele
capitaniei portului unde vasul se găsește înscris.

Afară din țară, înstrăinarea trebuie făcută prin act încheiat dinaintea consulului și nu are
tărie față cu cei de al treilea, dacă nu este transcrisă în registrele consulatului. Consulul
este dator să trimită copie legalizată după actul de înstrăinare la căpitănia portului unde se
află vasul înscris.

În toate cazurile, înstrăinarea trebuie să fie notată și pe actul de naționalitate cu arătare

dacă vînzătorul rămîne creditor al prețului total sau în parte.

Căpitanii de porturi și autoritățile consulare nu pot primi și transcrie actul de înstrăinare,

dacă nu li se prezintă actul de naționalitate al vasului, afară de cazul prevăzut la art. 499,
din acest cod.

Cînd se va fi înstrăinat vasul la mai multe persoane, dată adnotatiunei pe actul de

naționalitate determina preferință.

Autoritățile consulare în țară străînă nu pot primi actele de înstrăinare ale vaselor, dacă nu
se va fi asigurat plata sau garanția datoriilor privilegiate notate pe actul de naționalitate.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Contractul de gaj asupra vasului sau asupra unei porțiuni din el, trebuie făcută prin
înscris.
Înscrisul făcut în țară, prin care se constituie gajul, nu are putere față cu cei de al treilea,
dacă nu este transcris în registrele capitaniei portului unde se găsește vasul este înscris
sau în acele ale autorității consulare ale locului unde se găsește vasul, cînd înscrisul de
gaj este făcut în țară străînă. Consulul este obligat să trimită îndată o copie legalizată
după contractul de gaj la oficiul maritim unde vasul se află înscris.
În amandoua cazurile, gajul trebuie să fie notat pe actul de naționalitate al vasului.
Căpitanii de porturi și autoritățile consulare în țară străînă nu pot transcrie actul de gaj,
dacă nu li se prezintă actul de naționalitate, afară de cazurile prevăzute în art. 496 și 499.

În actul de transcripțiune se va face mențiune despre adnotarea gajului pe actul de

naționalitate.

2.2. Dreptul Uniunii Europene

Directiva 2005/35 se referă la poluarea cauzată de nave și la măsurile adecvate care

urmează să fie luate de statele membre pentru combaterea acestui tip de poluare.

În special, reiese din considerentele (2) și (3) ale directivei că ea urmărește să

îmbunătățească punerea în aplicare a Convenției Marpol 73/78 prin armonizarea acestei
puneri în aplicare la nivelul Uniunii Europene.

Nevoia de armonizare a fost considerată deosebit de urgentă, deoarece, pe de o parte,

regulile cuprinse în Convenția Marpol 73/78 sunt ignorate zilnic de un număr foarte mare
de nave care navighează în apele Uniunii Europene, fără a fi luată vreo măsură pentru a
corecta această stare de fapt. Pe de altă parte, înainte de adoptarea directivei, practicile

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

statelor membre variau considerabil în ceea ce privește impunerea de sancțiuni pentru

deversările de substanțe poluante provenite de la nave.

Articolul 1 din directivă definește domeniul de aplicare a acesteia. Acesta prevede:

„(1) Prezenta directivă urmărește includerea în dreptul comunitar a standardelor

internaționale privind poluarea cauzată de nave, precum și asigurarea faptului că
persoanele responsabile pentru deversări de substanțe poluante sunt supuse unor sancțiuni
corespunzătoare, inclusiv de natură penală, în scopul îmbunătățirii siguranței maritime și
al îmbunătățirii protecției mediului marin împotriva poluării cauzate de nave.

(2) Prezenta directivă nu împiedică statele membre să adopte măsuri mai stricte
împotriva poluării cauzate de nave, în conformitate cu dreptul internațional.”

Zona economică exclusivă este o zonă situată dincolo de marea teritorială şi adiacentă
acesteia, supusă regimului juridic special stabilit prin prezenta parte, în virtutea căruia
drepturile şi jurisdicţia statului riveran şi drepturile şi libertăţile celorlalte state sunt
guvernate de dispoziţiile pertinente ale prezentei convenţii.

În zona economică exclusivă, statul riveran are:

- drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării, conservării şi gestiunii

resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului mării, ale subsolului acestuia
şi ale apelor de deasupra, ca şi cu privire la celelalte activităţi de explorare şi exploatare a
zonei în scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenţilor
şi al vântului;

(I) amplasarea şi folosirea de insule artificiale, instalaţii şi lucrări;

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

(II) cercetarea ştiinţifică marină;

(III) protecţia şi conservarea mediului marin;

În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea obligaţiilor pe care le are, conform

convenţiei, în zona economică exclusivă, statul riveran va ţine seama în mod
corespunzător de drepturile şi de obligaţiile celorlalte state şi va acţiona într-un mod
compatibil cu convenţia.

Zona economică exclusivă nu se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de

bază de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale.

În zona economică exclusivă, toate statele, fie că sunt riverane sau fără litoral, se
bucură, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile pertinente ale convenţiei, de libertăţile de
navigaţie şi de survol şi de a pune cabluri şi conducte submarine, menţionate la art. 87, ca
şi de libertatea de a folosi marea în alte scopuri licite pe plan internaţional, legate de
exercitarea acestor libertăţi şi compatibile cu celelalte prevederi ale convenţiei, îndeosebi
în cadrul exploatării navelor, aeronavelor şi cablurilor şi conductelor submarine.

În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, potrivit convenţiei,

în zona economică exclusivă, statele vor ţine seama în mod corespunzător de drepturile şi
obligaţiile statului riveran şi vor respecta legile şi reglementările adoptate de acesta în
conformitate cu dispoziţiile convenţiei şi, în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu
prezenta parte, celelalte reguli de drept internaţional.

1. În zona economică exclusivă, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la

construirea şi de a autoriza şi reglementa construirea, exploatarea şi utilizarea de:

a) insule artificiale;

b) instalaţii şi dispozitive utilizate în scopurile prevăzute de art. 56 sau în alte scopuri

economice;

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

c) instalaţii şi lucrări care pot împiedica exercitarea drepturilor statului riveran în

zonă.

2. Statul riveran are jurisdicţie exclusivă asupra acestor insule artificiale, instalaţii şi
lucrări, inclusiv în materie de legi şi reglementări vamale, fiscale, sanitare, de securitate şi
de imigrare.

3. Construirea acestor insule artificiale, instalaţii şi lucrări trebuie să fie notificată în

mod corespunzător, iar mijloacele permanente care le semnalizează prezenţa trebuie să
fie menţinute în bună stare de funcţionare.

3. Codul Internațional de Management al Siguranței

(ISM) pentru transportul maritim

Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru

prevenirea poluării (Codul I.S.M.) trasează responsabilităţile persoanelor care se ocupă de
operarea navelor şi prevede un standard internaţional pentru operarea şi managementul
navelor în siguranţă şi a prevenirii poluării. Aplicarea codului I.S.M. trebuie să încurajeze
dezvoltarea unei culturi a siguranţei în shipping. Factorii de succes pentru dezvoltarea
unei culturi a siguranţei pot include încerdere, valori şi convingere.

Codul stabileşte obiectivele managementului de siguranţă şi solicită ca un sistem

de management să fie stabilit de către companie, care îşi asumă responsabilitatea operării

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

navei. De aceea, companiei îi este cerut să-şi stabilească şi să-şi implementeze o politică
prin care să-şi atingă obiectivele, aceasta incluzând furnizarea resurselor şi suportului de
la uscat necesare.

Data de 1 iulie 2002 este o dată critică în aplicarea codului I.S.M. deoarece codul ca parte
a convenţiei internaţionale SOLAS a devenit obligatoriu pentru toate tipurile de nave mai
mare de 500 GRT care efectuează voiaje internaţionale în scop comercial.

Codul internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi

pentru prevenirea poluării a fost adoptat de către Organizaţia Maritimă Internaţională
(IMO) prin Rezoluţia A 741 (18) din 4 noiembrie 1993, si reprezintă capitolul 9 din
Convenţia internaţională SOLAS.

3.1 Obiective
 Scopul acestui cod este de a prevedea o normă internaţională de management
pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării.
 Adunarea a adoptat, de asemenea, Rezoluţia A 680 (17), prin care a recunoscut din
nou necesitatea unei organizări corespunzătoare a managementului, 1 care să
permită satisfacerea necesităţii ca personalul navigat să poată asigura şi menţine
un nivel ridicat al siguranţei şi protecţiei mediului ambiant.
 Recunoscând că nu există companii de navigaţie sau armatori identici şi faptul că
navele sunt exploatate în condiţii foarte diverse, codul se bazează pe principii şi
obiective generale.â
 Condiţia fundamentală a unui bun management al siguranţei este angajarea de cel
mai înalt nivel. În problemele de siguranţă şi de prevenire a poluării, rezultatul
final este determinat de angajarea, competenţa, atitudinea şi motivaţia indivizilor
de la toate nivelurile.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Obiectivele codului sunt garantarea siguranţei pe mare, prevenirea vătămărilor

corporale sau pierderea de vieţi omeneşti şi evitarea deteriorării mediului, în mod
deosebit a mediului marin şi a proprietăţii.

Obiectivele companiei în domeniul managementului siguranţei trebuie să fie, între

altele, următoarele :

 asigurarea unor practici sigure în exploatarea navei şi a unei ambianţe de lucru fără
pericole;
 stabilirea de măsuri de siguranţă împotriva tuturor riscurilor identificate;
 îmbunătăţirea continuă a competenţei personalului de la ţărm şi de la bordul
navelor în ceea ce priveşte managementul siguranţei, inclusiv pregătirea acestui
personal pentru situaţii de urgenţă, cu referire atât la siguranţă, cât şi la protecţia
mediului marin.

Sistemul de management trebuie să asigure :

1. respectarea regulilor şi reglementărilor obligatorii;

2. luarea în considerare a codurilor aplicabile, a liniilor directoare şi a standardelor

recomandate de Organizaţie, administraţii, societăţi de clasificare şi de organizaţii din
sectorul maritim.

3.2 Prevederi funcţionale pentru sistemul de

management al siguranţei
Fiecare companie trebuie să elaboreze, să pună în aplicare şi să menţină un sistem
de management al siguranţei care să includă următoarele cerinţe funcţionale:

 politică în domeniul siguranţei şi protecţiei mediului;

 instrucţiuni şi proceduri pentru asigurarea exploatării în siguranţă a navelor şi a
protecţiei mediului marin în conformitate cu reglementările internaţionale
relevante şi cu legislaţia statului de pavilion;

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

 niveluri de autoritate definite şi linii de comunicaţie care să permită comunicarea

între membrii personalului de la bord şi între aceştia şi personalul de la ţărm;
 proceduri pentru raportarea accidentelor şi a non-conformităţilor faţă de
prevederile acestui cod;
 proceduri de pregătire şi de intervenţie pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă;
 proceduri pentru audituri interne şi de control al managementului.

3.3. Aplicarea Codului ISM

Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului este imputernicit de catre
Guvernul României, să ducă la îndeplinire prevederile Codului internaţional de
management al siguranţei.

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului prin Autoritatea Navală Română

îndeplineşte rolul de administraţie pentru eliberarea documentului de conformitate-DOC
companiilor de navigaţie şi a certificatului de management al siguranţei-SMC navelor.

Toate companiile de navigaţie care operează nave care arborează pavilionul român şi
toate navele care arborează pavilionul român sunt obligate să obţină de la Autoritatea
Navală Română documentele de conformitate şi certificatele de management al
siguranţei, potrivit prevederilor Codului internaţional de management al siguranţei –
Codul I.S.M. amendat.

Documentele de conformitate şi certificatele de management al siguranţei se eliberează

de Autoritatea Navală Română în baza prezentării unei documentaţii stabilite, precum şi
în baza rapoartelor de audit favorabile întocmite de auditori.

Potrivit Codului I.S.M. amendat, fiecare companie de navigaţie are obligaţia să

stabilească obiectivele în domeniul managementului siguranţei, prevăzute în secţiunea
1.2 a Codului, precum şi să dezvolte, să implementeze şi să menţină un sistem de

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

management al siguranţei (SMS) care include cerinţele funcţionale prevăzute în secţiunea

1.4 din Codul I.S.M. amendat.

Pentru o mai bună înţelegere a modului de aplicare a acestui Cod se vor folosi şi
următoarele expresii:

a) document de conformitate interimar — un document eliberat, în condiţiile

legii, unei companii care corespunde Codului I.S.M. şi a cărui valabilitate este
de maximum 12 luni;
b) certificatul de management al siguranţei interimar — un document eliberat, în
condiţiile legii, unei nave care corespunde Codului I.S.M. şi a cărui valabilitate
este de maximum 6 luni;
c) auditul managementului siguranţei — o examinare sistematică şi independentă
pentru a determina dacă activităţile efectuate în cadrul sistemului;
d) supraveghere — inspecţia periodică şi obligatorie pentru verificarea
conformităţii cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este
parte;
e) organizaţie — Organizaţia Maritimă Internaţională.

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

CUPRINS

1.Autoritatea navală română(ANR)…………….………………………......pag. 2

1.1. Obiective……………………………………….………………,,,…pag. 3

1.2 Cele mai importante atribuții ale Autorității Navale Române......pag. 4

2.Codul maritim...............................................................................................pag. 5
2.1. Codul maritim comerical…………….……………………………pag. 7

2.2. Dreptul Uniunii Europene................................................................pag. 9

3.Codul Internațional de Management al Siguranței (ISM)......................pag. 12

3.1. Obiective...........................................................................................pag. 13

3.2. Prevederi funcţionale pentru sistemul de management al siguranţei...pag. 13

3.3 Aplicarea codului ISM.....................................................................pag. 14

Grupa: 261C
 Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

BIBLIOGRAFIE

1. https://lege5.ro/Gratuit/geydsnzxge/despre-comertul-maritim-si-despre-
navigatie-codul-comercial?dp=giztmmrqgaztc
2. https://lege5.ro/Gratuit/geydsnzxge/codul-comercial-din-1887?
pid=23620031#p-23620031
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_interna%C8%9Bional_de_semnale_maritime
4. https://portal.rna.ro/SiteAssets/rela%C8%9Bii-publice/documente-interes-public/
buletine-informative/August%202009.pdf
5. https://portal.rna.ro/SiteAssets/PDF/Raport%20informatii%20publice
%202015.pdf
6. https://www.scribd.com/doc/306156894/codul-ISM-doc
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Autoritatea_Naval%C4%83_Rom%C3%A2n
%C4%83

Grupa: 261C
Academia Navala ‘’Mircea Cel Batran”

Grupa: 261C