Porturi si amenajari portuare

1.1. Definirea portului comercial

Toi autorii care au ncercat s dea o definiie unui port comercial au constatat c nu exist o
formul elaborat care s ofere o imagine complet conceptului fizic, tehnic, social i economic
nglobat n interiorul acestui termen. n lucrarea sa Porturi maritime (1989), R. Rezenthel arat c n
Codul francez al porturilor maritime nu se d o definiie precis delimitat. Doar Convenia de la
Geneva din 9 decembrie 1993 care reglementeaz statutul regimului internaional al porturilor maritime
este elaborat o definiie proprie fiind considerate: ...drept porturi maritime, porturile frecventate de
nave maritime care au ca scop principal comerul exterior. Aceast definiie este foarte ambigu
pentru c ea elimin toate porturile fluviale sau pe cele amenajate pe lacuri. Ali autori au dat definiii
care, de asemenea, dei nu sunt complete pot fi opiuni n conturarea teoretic a conceptului de port,
astfel:
Le Clere A.: Un port este un loc amenajat la coast pentru a permite navelor s fac operaii
comerciale la adpost i n larg.
Vigarie A.: Portul este o arie de contact ntre dou domenii, al circulaiei terestre i al
circulaiei maritime; rolul su este deci de a asigura o soluie de continuitate ntre dou scheme de
transport, adaptat la trecerea ntre dou spaii cu caracteristici diferite.
Latty J.: Portul maritim este spaiul care este ncrcat continuu sau cu intermitene de mare i
n care navele, adpostite de vnturi i valuri, pot fi construite, ntreinute, reparate, ncrcate i
descrcate.
Grosdidier de Matons J.: Portul este locul de la coast special desemnat de autoritile
administrative competente pentru a servi operaiunilor de comer maritim.
Rezenthel R.: Portul este o entitate geografic i economic care nu este definit de dreptul
pozitiv.
Baudez L.: Portul este punctul de sosire i plecare al transportului maritim, echipat i organizat
pentru asigurarea transbordrii cltorilor i pentru a satisface funciile comerciale care rezult din
aceasta.
 Baudelaire J.G.: Portul este un ansamblu de instalaii construite i exploatate n scopul de a
asigura transferul de marf ntre navele maritime i diferitele mijloace de transport terestre: ci ferate,
osele, ape interioare i diverse canale. Acesta adaug c numai considerentele de natur fizic ale
portului nu sunt satisfctoare, portul fiind, de asemenea, un punct de trecere, datorit cruia rile de
care aparine sunt n legtur cu restul lumii, conducnd la statuare unor legturi internaionale la nivel
regional.

1.2. Clasificarea porturilor

Sunt utilizate n principal dou tipuri de criterii de clasificare, bazate fie pe caracteristicile fizice i
naturale fie pe funciile pe care le satisface portul.
a. Clasificarea dup criterii naturale.
Distingem porturi naturale i artificiale. Un port artificial poate fi creat (amenajat) n interiorul
uscatului, prin dragare sau poate fi ctigat din mare prin construirea de diguri i dane. Numeroase
porturi sunt mixte, combinnd cele dou posibiliti. Un port natural poate fi un port maritim, fluvial
sau amenajat pe un lac. Poate fi un port de estuar sau un port fluvial departe de mare, poate fi un
port cu maree sau nu (ecluzat, mare fr maree).
b. Clasificarea dup funciile portului. Dup acest criteriu distingem porturi generale i porturi
specializate. Dintre porturile specializate amintim: mineraliere; cerealiere; petroliere; de containere etc.
Distingem, de asemenea, porturi clasificate dup funcii i importan economic: porturi de interes
local; porturi de aprovizionare; porturi de transbordare; porturi de escal (unde marile nave
transoceanice fac escal); porturi turistice; porturi libere, unde mrfurile beneficiaz de lipsa taxelor
vamale; porturi de tranzit; porturi industriale integrate ntr-un complex industrial.

innd cont de conceptele enumerate dar i de amplitudinea serviciilor prestate n zona portuar, se
poate adopta definiia urmtoare a ceea ce constituie, ntr-un sens mai larg, portul: un port este o
entitate geografic i economic avnd nume specific, situat la malul mrii, al unui fluviu sau lac, unde
trag navele i unde se efectueaz transferul de mrfuri i pasageri de pe mijloacele de transport - pe
unul terestru i unde instalaiile pot fi amplasate pe uscat sau pe ap, pentru a face servicii
complementare cerute de nave, mrfuri i utilizatorii lor, pentru a contribui la buna desfurare a
operaiilor de transport i la dezvoltarea comerului internaional, a industriei i, n general, a
economiilor rilor aflate n zona de influen a porturilor.
In conformitate cu art. 3. al ordonantei Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat in domeniul
portuar care elaboreaza si coordoneaza politica portuara si programele de dezvoltare a sistemului
portuar national si de exploatare a porturilor. La art. 4 este definit sistemul national portuar ca
totalitatea porturilor situate pe teritoriul Romaniei si se clasifica porturile astfel:

a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii

portuare: -porturi publice, a caror infrastructura apartine domeniului public;

-porturi private, a caror infrastructura este proprietate privata;

b) din punct de vedere al asezarii geografice:

-porturi maritime;

-porturi situate pe caile navigabile interioare;

c) din punct de vedere al obiectului de activitate:

-porturi comerciale;

-porturi de agrement;

-porturi militare sau zone speciale din porturi.

Articolul 10 al aceluiasi act normative, clasifica serviciile portuare in:

a) servicii publice portuare:

1. pilotajul navelor la intrarea si iesirea din porturi, la manevrare de la o dana la alta;

2. remorcajul de manevra al navelor;

3. legarea-dezlegarea navelor;

4. preluarea reziduurilor, apelor uzate si a gunoaielor de la nave;

5. salubrizarea si depoluarea acvatoriilor portuare si preluarea gunoiului de la agentii economici care

desfasoara activitati in porturi;

6. dragaje de intretinere, semnalizarea si balizarea acvatoriului portuar si a senalelor de acces in port,

semnalizarea si iluminarea drumurilor publice;

7. stingerea incendiilor la nave si la instalatiile plutitoare aflate in porturi;

b) servicii portuare:

1. incarcare, descarcare, depozitare, stivuire, amarare, sortare;

2. marcare si alte servicii privind marfurile;

3. paletizare, pachetizare, containerizare, insacuire marfuri;

4. expeditii interne si internationale;

5. controlul cantitativ si calitativ al marfurilor;

6. curatare hambare si magazii nave;

7. curatare si degazare tancuri;

8. agenturare nave;

9. reparatii nave si utilaje;

10. bunkeraj;

11. aprovizionare nave;

12. lucrari de scafandrerie;

13. supraveghere nave fara echipaj;

14. facilitati pentru nave de agrement si turism nautic;

15. refurnizarea de apa, energie electrica si termica la nave si la agentii economici care desfasoara
activitati in porturi;

16. telecomunicatii, telegrafie, telefonie, telex si fax pentru nave si agentii economici care desfasoara
activitati in porturi;

17. servicii pentru pasageri si turisti;

18. scoaterea epavelor, dezesuarea navelor si recuperarea bunurilor in porturi;

19. alte servicii specifice activitatii portuare.

1.3. Principalele funcii ale porturilor

Functia de transport si transbord, Transferarea marfurilor de pe navele maritime la uscat si invers

este in prezent functia portuara principala si este realizata pe doua directii: spre-dinspre port spre uscat
pe apa, spre alte porturi ale lumii, sau spre hinterlandul continental. Transportul marfurilor pe caile
maritime si oceanice, inclusiv in navigatia costiera (cabotajul[7]) este facut cu: nave de linie (adica
marfurile sunt transportate pe linii regulate), nave tramp (se transporta marfuri diferite, pe orice
distanta), nave specializate (tancuri petroliere, nave RO-RO, Ferry-Boat). Spre hinterlandul continental,
marfurile sunt transportate pe caile traditionale de transport, adica cai navigabile interioare, cai rutiere
si feroviare, prin conducte.

Transbordarea are loc in acvatoriul portului, de regula de-a lungul frontului de acostare (cheuri si dane
de operare). Astfel organizarea optima a functiei determina eficienta lucrarilor de infrastructura
(moluri, bazine, cheuri) cat si a celor de suprastructura reprezentate de mijloacele de transbordare
amplasate de-a lungul frontului de acostare. Aceasta functie se efectueaza cu mijloacele de incarcare /
descarcare ale navelor, sau cu mijloacele portuare adecvate (instalatii, utilaje si mijloacele portuare de
operare).

2. Functia de distributie, pentru a-si exercita functia de distributie (marfuri si pasageri), portul
Constanta detine toate facilitatile corespunzatoare unui mare port. Terminalele specializate pe categorii
de marfa si pasageri ofera toate facilitatile necesare: echipamente portuare, dispozitive specifice, forta
de munca corespunzatoare, spatii de depozitare inchise si deschise si alte facilitati care, toate, conduc la
o crestere a productivitatii si calitatii serviciilor, creandu-se posibilitatea utilizarii unor tarife
competitive la nivelul porturilor din Marea Neagra si chiar din Marea Mediterana.

In portul Constanta exista terminale pentru operarea marfurilor vrac solide sau lichide (minereu,
carbune, produse chimice, cereale, terminalul petrolier, etc.). in afara terminalelor pentru marfuri, in
portul de Nord exista si un terminal de pasageri.

3. Functia de depozitare, aceasta functie este de o mare importanta economica, si face din portul
maritim modern un rezervor imens de marfuri materii prime sau produse manufacturate, legat de
interesele majore ale economiei tarii sau ale zonei de hinterland.
Functia de depozitare se manifesta prin doua forme: depozitare tranzitorie si depozitare de
inmagazinare.

In portul Constanta, marfurile pot fi depozitate in scop tranzitoriu prin crearea unor stocuri de
echilibrare a cantitatilor mari de marfuri descarcate din nave si posibilitatea de prelucrare a acestor
marfuri. Depozitarea se face, dupa natura marfurilor, pe platforme, in incinta portului, in magazii
special amenajate, in silozuri, sau in alte constructii adecvate.

4. Functia de tranzit, este legata de aducerea marfurilor din zona hinterlandului sau din zone mai
indepartate, in port, pentru imbarcarea pe nave si trimiterea in toate colturile lumii (exportul marfurilor)
sau difuzarea marfurilor (de import) in zona hinterlandului sau in zone mai indepartate din interior;
mijloace de comunicatii.

5. Functia industriala, determinata de o puternica industrie, fie in zona hinterlandului, fie in zonele
de interior, industrie tributara in ceea ce priveste materia prima si redistribuirea materiilor finite de
materiile prime si materialele aduse cu navele in port. Prin Santierul Naval Constanta, functia
industriala este reprezentata de industria de constructii si reparatii nave, precum si prin alte firme de
reparatii din cadrul portului.

6. Functia comerciala, determinata de activitatea de schimb, depozitare si desfacere a marfurilor, fie

din zona hinterlandului, fie a marfurilor de tranzit, depozitate in antrepozite.
Portul Constanta, ca orice port modern, nu mai este un punct pasiv al interfetei dintre transportul pe
apa si pe uscat, portul incercand sa joace un rol activ in sistemul de transport national, regional si
international in dezvoltarea pietelor nationale si internationale. La dezvoltarea functiei comerciale a
portului a stat si aparitia altor forme de comert, cum ar fi comertul desfasurat in cadrul Zonei Libere
Constanta.
Date geografice ale rilor cu cel mai mare numr de porturi

n tabelul 1 evideniem cele 16 ri cu cel mai mare numr de porturi (indiferent de tipul acestora),
inclusiv cele care se gsesc n rile n top cum ar fi Marea Britanie, Italia i Japonia, cu suprafee
relativ mai mici n alte ri, cum ar fi China, Australia i Rusia.

Lungimea liniei
de
Suprafa
porturile Porturile din
Tar studiate ar coast

(km 2 ) (Km)
Statele Unite 54 531 9.158.960 19.924

Regatul Unit 39 389 241.590 12.429

Italia 32 311 294.020 7.600

Japonia 30 292 374.744 29.751

Canada 24 239 9.220.970 202.080

China 40 172 9.326.410 14.500

Danemarca 16 159 42.394 7.314

Frana 16 159 545.630 3.427

Indonezia 16 154 1.826.440 54.716

Australia 11 105 7.617.930 25.760

Spania 32 105 499.542 4.964

Rusia 11 105 16.995.800 37.653

Grece 11 103 130.800 14.880

Germania 14 98 349.223 2.389

3.21
Suedia 9 82 410.934 8
Brazilia 18 81 8.456.510 7.367
n tabelul 2 am ales sa evidentiez datele cu privire la raportul global i unde putem observa un numar
foarte de mare de porturi maritime.

Foarte largMareMediuMicFoarte micTotal %1810400324,0%Portul de ape adanciPort

maritim158133370049962,2%Portul
fluvial1636295779,6%Port012498112415,5%Pier,debarcaderele0033128627,7%Whafterminal al
portului0210030,4%Off-shore
Terminal0011130,4%Canal0110020,2%TOTAL3410140322935802%4,2%12,6%50,2%28,6%4,4%