Sunteți pe pagina 1din 149
prof.dr.ing. Cornel Mitoiu cont.dr.ing.Gabriela Marin REGULARIZAREA ALBIILOR DE RAURI INDRUMAR DE PROIECTARE Editura BREN, Bucuresti 1999 CUPRINS. 1.1 Introducere. Definiti, Concept actuale de proiectare... 1 1.1.2, Conceptii actuate cu privire la sol lor cursurilor de apa... seetncnevniaenietn am . 2 1.2. Caracteristicite si scopul lucrSrilor de regularizare a albiilor caurilor 4 1.2.1. Caracteristicile licrérilor de amengjare a albiilor cursurilor de epa. 4 1.2.2. Scopul lucrrilor de amenajare a albitlor vod 1.3. Criterii si principii generale de proiectare... Suess S 1.3.1. Criterii generale de proiectare pentru amenajarea albiilor .............5 1.3.2. Principii generate de proiectare a albiitor regularizate. 8 1.4, Pagube gi rise acceptat. occ : : 7 1.4.3, Calculul pagubelor produse de inundatii.. 10 2, Studif necesare pentru proiectare. se : coat “2.4, Studii topogratice. ostens 14 2.2. Studil clmatice 0... : eee cnn 2.3, Studii hidrologice si hidraulice...... sue 14 24, Studii geotehnice $i hidrogeologice nT 2.5. Studii de dezvoltare social - economica a zonei. ee 15, 2.6. Studi asupra surselor locale de materiale. .... woe 16 3. Calcule hidraulice pentrs dimensionarea lucrariior de reguilarizare. yo 16. 3.1, Debitele de ap& caracteristice spon A 3.2. Caloulul hidraulic al curbei suprafetel libere a apel... 47 3.3. Determinarea nivelurilor maxime pentru tuorarile de regilanzare cu caracter local... sects sesso 7 3.4, Determin&ri hidraulice in-sectiuni: ‘strangulate. a 85 4. Proiectarea lucrarilor de amenajare a albiei minore. po foe 38. 4.1. Relatii morfomerice. eee nen 38 4.1.2. Relatii bazate pe echilibrul limitd al particulelor de fund. 40 4.1 3, Relatii bazate pe disiparea energiei circulatiei trangversale. 40 4.1.4, Relatii morfometrice pentru canale artificiale 24d 4.2. Elementele caracteristice aie aibiei minore stabile. wo 42 4.2.1. Nivelul de reguiarizare.. foe . wo. 42.2. Traseul de regularizare. 42 4.2.3. Profilul longitudinal al albiei regularizate.... ae 44 4.2.4. Sectiunea transversala stabild. see see wo AP 5. Proiectarea digurilor..... ose soe om) 5.1. Traseul digurilor...... . costes . 50 5.2. Profilul longitudinal at diguritor.. cectieases ee DT a . 52 5.3. Cota coronamentului digurilor.. 8.4, Sectiunea digurilor peeeete . 54 5.5. Calculul stabilitatit digutui....._- en) 5.6. Caiculul curbei-de infiltratie gi a debitului infiltrat prin corpul digurilor 59 5.7. Verificarea stebilitatii terenului de fundatie. poe 64 6. Lucrari pentru crearea si fixarea albiei 6.1. Lucrari de terasamente. 6.2. Luoran pentru fixaree albie! reguianzato e proiectate. 6.2. Lucrdr de aparare . 6.3.1. Criterii de bazd la alegerea solutilor.. 6 32. Clasificarea lucr&rilor de aparare. 6.3.3, Aparan de mal deasupra nivelului mediu al apelor... 6.3.4, Ap&rdri, sustineri i consolid&ri de maturi 6.4, Lucrri de regularizare cu caracter focal... 6.4.1. Diguri longitudinale - 8.4.2. Diguri de inchidere, traverse de compartimentare $1 colmatare.,...97 64.3 Epiuri 64.4 Praguri de fund si baraje de retinere a aluviunitor 7. Calcule de dimensionare $i stabiltate 7.4. Dimensionarea saite'e! gi a pietrei 72. Catculul eiementaior de aparare 7.3. Actiunea vaturitor. 7.4. Actunea gnetit 7.5. Filtrul de protectie. 76 Stabilitatea elementelor imoracémintitor 7.7, Stabilitatea apararii de mat ia alunecere.. 7B Stabilitatea Ziduiui de aparare le alunecare Bibliografie ' | { i +1 INTRODUGERE. DEFINITH CONCEPTIL ACTUALE DE PROIECTARE Lucrarile de reguiarizare a albilor raurlor s-au impus ca o necesitale in valorticarea ¢1 in gospadarirea apelor. dar mai ales in combaterea efectetor distructive . ale apelor Inundatile sunt fenomene naturale, care. datorita proportillor s1 frecventel lor, au consecinjele cele mai grave asupra activitalilor umane Din cele mai vechi fimpuri exist@ marturit cu privire la inundatiile cu caracter catastrofal care au avut loc in lume Nicr Romania nu a fost crutaté de inundatii, Suprafata total inundabilé a tin: depasesle 1 milion de hectare, iar dintre inundatiile cu caracter excentional din acest seccl mentionam pe cele care au A¥ut loc in anul 1932 in Moldova, in 1941 in Muntenia, in 1970 in jumétatea de nord a t&rii si din lunca Dundiri, cele din 1975 din sudul {ri, cele din 1981 din Mo'dova gi din decembrie 1996 din nordul gi centrul ii Asemenes fenomene au determinat omul, s& caute gi s4 gaseasca metode de apirare. Exist marturii c&, din milentul 3 Le.n, marile orage din valea réului Ind erau aparate impotriva inundatitlor prin diguri. Progresiv, tehnica lucr&tilor de combatere a inundatiiior a evoluat, atingand complexitatea celor contemporane. OdalS cu dezvoltarea societtii umane, apare necesitatea crescénd’ de securitate, prin cresterea fonduritor de iavesiitii disponibile gi alacate pentru realizarea lucrarilor de combatere a inundatiilor, evident c& nu toate obiectivele inundabile vor putea fi aduse simultan la gradu! de apdirare stebilit prin norme. Ca urmare apare necesara etapizarea masurilor gi lucrarilor necesare, astfel incat trecerea la cresterea gradului de aparare 8d se facd progresiy. Problema combaterii inundatiior const in gasirea celor mai adecvate luci’ri hidrotehnice de amenajare a cursuritor de ap pentru evitarea pagubelor produse de inundagi, Urmare acesiui deziderat oamenii au realizat gi realizeaza in prezent ample lucrari de indiguire sau ¢ lucrdri de atenuare a undetor de viltura, Dar acestea nu sunt suficiente dacé nu se combina cu masuri non-structurale, care au ait carecter decat cel hidrotehnic, {In lucrarea de fat ne ocupéim de realizarea proiectelor de regularizare @ albiilor de rauri gi Indiguir DEFINITH Prin lucrain de regularizare a albiilor de rauri se infeleg acele lucrari care, actiondnd simultan asupra traseului in plan, asupra sectiunilor de scurgere si profilulul longitudinal al cursului de apa, conduc la obtinerea unel albii stabile cu scurgere cat mai uniformé gi cu variatii c&t mai mici ale vitezei Raurile igi croiesc singure albia in diverse condifii geomorfologice, urmand continuu drumui energetic cel mai scurt. Actionénd asupra rocit peste care curg, raurile igi modeleaza albia in forme care diferé de la o sectiune la alta. Din depozitele sedimentare réurile antreneazA materialul aluvionar, 1l transporté gi, unde capacitatea curentului de apa se reduce sub debitul solid tarat sau in suspensie, i dépune. Sunt, ins sectoare de rau pe care capacitatea de transport este aproximativ egal cu debitul solid tarat_ sau in suspensie. Aceste sectoare sunt de obicei numite sectoare model sau sectoare de echilibry morfologic, desi acest echiibru este instabil, (a limit’, Tntrucét orice perturbatie care intervine con sce le modificari ale aibyei atat in plan vertical, cat mal ales fn plan orizontal. Modificame in plan onizontal ala albiltor réurilor se manifest’ prin eroziuni de mal, meandre, strépungeri de meandre. surpan de malun §.a, in unele cazuri, mai ales in timpul apelor man, avand un caracter foarte violent Penteu apararea bunurilor din zona malurilor albiilor de "aur pentru stab tizarea albiel in plan orizontal, dar si in plan vertical. camenit au realizat lucrai nunite lucraei PRINCIPALELE CARACTERISTIC!: ~ 83,3 km diguri pentru apgrarea contra inundafiller, : dere tarizarea albiei minora prin executia 6,1 km de tieri de-coturi 3 ‘sconsolidarea maluritor peo {ungime de cca. 18000 mi.» . Fig. 1. AMENAJAREA RAULUI IALOMITA, ZONA! DUNARE = SLOBOZIA L de reguiarizare Desigur, Ja realizarea acestor fuctiri s-au pus probleme de eficient’, de rezistent3, de cost, durata de executie, materiale, de tipuri, forméi, dimensiuni.§.a | Solutiile acestor probleme sunt conditionate de cunoasterea problemelor de hidraulc, respectiv de cuncasterea interactiuni intre curentul de apa, constructie, albie mobil gi debit solid Sectoarele de albie stabild, sectoarele model, sunt acceptate drept sistem de refarint in determinarea coeficientilor din relattile morfometrice. Aceste’ relati morfometrice se consider’ statistic valabile si i cazul albitor regulanzate-care trebuie 84 coréspunda cat mai bine. capacitatii de transport al debitulul: sofid, Lucranile de ‘Fegularizare dimensionale corespunzaitor albiilor stabile sunt fa minimum solicitate de curert 4.1.2. CONCEPT ACTUALE. CU. PRIVERE LA SOLUITILE DE REGULARIZARE A ALBIILOR CURSURILOR DE APA 5 Uilizarea rational a investitilor, a resuirselor de materii prime si combustibilitor, in actuala conjunctura‘ economicd mondiala, constituie si pentru fara noastra o preocupare majora in toate sectoarele de activitate. In domeniul amenajnlor complexe de gospodarirs a apelor existé inca * posibilitati de imbundtatire @ activitatii, in iumina acestor cerinte, pentru realizarea unor constructii de calitate gi fiabilitate ridicat, folosind solutii si tehnologii perfectionate gare s& conducd la scurtarea duratel de execulie, cresterea productivitatii muncii, reducerea consumutui de materiale gi energie, precum si a costului lucréritor. “Trebuie 88 aratim de fa inceput c& lucrgrile de regularizare, prin specificul for sunt conditionate de 0 serie de elemente veriabile de la caz la caz, cgea ce determina de regul&, un caracier de unicat pentru asemenea amenajiri. Ca urmare nu este posibil ‘8A se stabileascd solufii universal valabile, ci numai o serie de principii generale ce trebuie adaptate la fiecare situatie caracteristicd in parte. Din experienta acumulaté pana in prezent se pot evidentia urmatoarele aspecte: LPentry amendjarea cursurilor de ap& nu pot fi universal valabile, intrucdt fiecare curs de apa are particulari zoneior pe care le strabate Se pot aplica ins’, 0 serie de principii generale care pot conduce la rezuitate bune, dac sunt aprofundat analizate. “{[.Realizarea iucrariior de regulariz&ri gi indiguiri in condifii economice si de fiabilitate ridicata, necesita o conceptie care sa alba la baza 0 analiz4 minutioasa tuturor factorilor, principiilor si posibilitajilor materiale, incepand inc’ de fa schema general de amenajere, pana la procesele tehnologice. Modificarile care se fac pe parcursul executiei la solutia. de amenajare au.numai un efect limitat, in detrimentu) calitéti, reprezentand in fapt masuri de ultima urgent luate pentru remedierea unor solufii insuficient studiate inifial. Eliminarea pe parcurs a execufiei unor tdieri de cotur, aprecierea eronaté 2 Tugozitatii sau de multe ori o investitie redus&, nerationald, pot genera un efort mare in exploatare, pentru mentinerea in stare de functionare a lucrdirilor reatizate, Ii.Pentru imbundtatirea conceptiei privind solutille de reguiarizare gi indiguire a cursuritor de ap se considera necesar ca in viitor s& se aiba in vedere urmatoarele: ropuse solufii_ generale, le sale proprii, specifice 1.Schema generala de amenajare a unui curs de apa trebuie 24 se incadreze in amenajarea complex’ a bazmului hidrografic respectiv. Deci trebuie s& se tind seama pe de o parte de efectul lucrSritor existente, pe de alta. parte de lutiérile ce se vor realiza cu certitudine in urmatori 5 ani. 2.n calculele de dimensionare trebuie avuti in vedere coeficientii de rugozitate | corect adoptali, corespunzétor caracteristicilor albiei naturale, a lucrarilor executate In albie §i-2 conditilor de expioatare gi intretinere a lueréiilor. 2 3.In cadrul solutiei generale de: amenejare trebuie 4 se {ind seama att de efectele pozitive ale folosinjelor.silvice in cazul apelor mici, cat gi de cele negative fn cazul apelor mari {reducerea capacitétii de.transpart), 4 Referitor la solutiile de regularizare se mentioneaza: ~ungimea cursului natural sf. se scurteze cat mai putin, prin rectificarea traséului albiei minore; taindu-se numa coturile pronunfate, Yinandu-se seama de gradul de sinuozitate a raului pe sactoarete model; : —in zonele neindiguite, indiguite pe un singur mal sau pe ambele maluri, dar cu diguri departate, s& se prevada.canale pilot pentru ractificarea traseului albiei minore; ~84 se evite la maximum repratile ‘de maluri, mentinéndu-se consoiidarea lar naturals. 5.La stabilirea traseului-digurilor 82 se alba in vedere printre altele: -reducerea dezatenuarii debitelor maxime; menfineree axutui hidraulic de curgere.a apelor mar, ~evitarea mentinerii unor meandre p&résite ‘in spatele digurilor, care aman, deobicei pline cu apa gi nefolosite; . ~asigurarea unui spafiu'de siguranté -Intre dig gi.mal, prin adoplarea uriet distan(e judicios aleasd, reducdndu-se astfel si volumul consolicéritor de mal, “~amengjarea unor compartimente indiguite a cote mai joage fal de Tadiguirea general, acolo unde se justific tehnic gi economic. 6.Pentr reducerea costului apararilor de mat s@ impun unele mésur, din care amintim: <-diversiicarea tipurilor de consolidéri i imbundtatres -crterilor de alegera, avandu-se in vedere $i caracteristicile geotehnice ale albiei, ~folosirea cu pracddere @ soltitilor elastice; mutilizarea ie maximum a materialetor locale, In vederea ceduceni| consumuiui de carburanti, ciment, etc.; ~extinderea folgsirii'dalolor cti gotur, a cadrslér prefabricate din beton sie geogrilelar; ~diversificarea si extinderea consolidarlor biologice tipizate, Z.Introducerea_unor tehnologit c&t mai economice,cu un cost sc&zut, cu productivitate fizicl mare, pentru scurtarea duratei de executie, care s& aiba in vedere ummatoarele criteni: =evitarea sau reducsrea compensarilor longitudinale sau a imprdstierii surplusurilor de terasamente; =folosirea utilaielor complexe, .care sé dovedesc Mai ecoriomice si cu productivitate fizic& mare (screpere, autoscrepere); ~folosirea zonsi dig-mal pentru umpluturi in corpul digurilor REGULARIZAREA RAULUI BISTRITA iN MUNICIPIUL BISTRITA JUDETUL BISTRITA - NASAUD- Fig. 2 PRINCIPALELE VOLUMA DE LUCRARI: ~ umpluturi 85.700 me ~beton simplu gi armat 700 me ~ ziduri de sprijin 18.800 me ~ piatrd brut 24.500 me TRANSVERSALA Tie (OEBLEU- O1GORT (ensoltere dealers a oe eae S0,g pe ede in i =f ha hn PRINCIPALELE CARACTERISTICI - regularizarea rdului Bistrita pe o lungime de 5,9 km; ~ in sectorul central: aparari de mal cu ziduri de eprijin din zidéirie de piatra brut; — in sectorul amonte gi aval: apardri de mal cu peree din piatré brut; ~ praguri de fund ingropate, pentru stabilizarea locala a albiei; ~diguri de pémant in sectoarele amonte si avai | = 3,6 km; ~apararea_municipiului Bistri{e impotriva inundatillor la ci. II de importanta. Fig. 3. REGULARIZAREA RAULUI CALMATUL PE SECTORUL INSURATE! DUNARE JUDETUL BRAILA - — etapa ff — Séqqune Te coksoupae eines at, AES Letom wa SECTIUNE TIP RECAUBRARE IN ZONA INCIGUITA (remus DUNARE) PRINCIPALELE VOLUME DE LUCRARI: =sapaturi 4,458,000 me; —lungime consolidare -18.370'm — suprafatS persu 412.000 m*; ~volum piatra bruté prism. 15.000 mo. PRINCIPALELE CARACTERISTICI: = regularizare albie 30 km; diguiri 24,8 km; - aparare impotriva inundatiilor a 5865 ha, 5 localitdtt aval cpm. insuréitel, 10 km drumuri judetene gi comunate, asigurarea debugérii colectorulu principal pentru amenajarea hidroamaliorativa complex a 113.200 ha. ~folosirea explozivilor la executia canaie‘ar pilot in scoput reducerii consumulul de carburanti $1 a! creSrit conditilor favorabile de Iucru a utitajelor terasiere, cand aceasta metodi este mai economic’, “introducerea hidromecanizénii ia executarea lucrarilor de regularizare gi indiguire. acolo unde sunt conditi tehnico-economice corespunzdtoare, in vederea reducerti consumului de carburanti, etc 1.2. CARACTERISTICILE §1 _SCOPUL — LUCRARILOR DE REGULARIZARE A ALBIILOR RAURILOR 1.2.4. CARACTERISTICILE LUCRARILOR DE AMENAJARE A ALBIILOR CURSURILOR DE APA. Se precizeaz’ c& totalitatea lucrérilor ce fac obiectul prezentului indrumar se feferdi la amenajarea albillor cursuntor de ap. In mod frecvent se foloseste $i notiunea Ge requlerizare a albier. Deoarece insé de multe on, referindu-se fa un curs de apa Se spune lucriri de regularizare $i indiguire (desi indiguirea este tot o lucrare de regularizere, dar a albiei majore ). sa considerat cd denumirea de amenajere a albiilor este maj corespunzatoare incizind toate luer8riie necesare: regulerizarea albiei minore (téieri de coturi, calibrri de sectiune, aparéri de mal, diguri de disipare, praguri de fund, epiuri) precum si regularizerea albiei majore (indiguiri, parapeti de protectie), inclusiv canale de derivare total sau partial a debitului de apa @ unui rau Prin amenajarea aibiilor réurilor se urmareste realizarea uneia sau mai multor obiective: regularizarea debitelor de apd minime si maxime; regularizarea debitelor Solide-tarate sau in suspensie: realizarea unui curs de apa hidraulic stabil; infrumuselarea zone’ riverane cursului de apa. Principala caracteristic& a lucrérilor de amenajare a albillor o constituie faptul c& ele sunt conditionate de o serie de elemente dintre care muite sunt aleatorii, ceea ce determing, de regula, un caracter de unicat pentru asemenea amenaiari Fiecare curs de ap sau chiar sector al aceluiagi rau trebuie amenajat potrivit lunei solufii proprii, in concordanté cu prezenta si intensitatea factorilor care determina regimul sdu caracteristic de curgere. Albia cursuntor de apa reprezinté un tot unitar care asiguré transmiterea tuturor debitelor de apa si de sedimente (debit sofid), in regimuri specifice de curgere (debite mari, medii, mici }, cele doud parfi ale albiei (albia minor gi albie major’), fiind interdependente, Din acest punct de vedere amenejarea albiei minore sau numai a celei majore (indiguir), fra o analiza in complex a conditiilor de curgere poate conduce la rezuiltate nesatisfactoare. Aplicarea in mod mecanic a aceiorasi solu, [rd 2 {ine seama de particularitsfiie cursului de apa respectiv, conduce la rezultate eronat. De acesa. pentru amengjarea albiilor raurilor trebuie avute in vedere solutil individualizate de Ie caz fa caz, respectandu-se principle generale de amenajare care deriva din necesitates reatizarii unor lucréri economice, Incadrate in tendinta general de dezvoltare $i de mentinete a unei albii stabile. 1.22 SCOPUL LUCRARILOR DE AMENAJARE A ALBIILOR De la caz la caz, prin amengjarea albiilor cursurilor de apa se urméreste ~fealizarea unui regim normal de curgere sau la anumiti parametri necesari, ia functie de resursele de apa als bazinului de receplie aferent sectorului amenajat. atat Pentru debitele de apa cat s1 pentru cele de sedimente. ~apararea tentoriului riveran impotriva inundatillor, eroziuniior, colmatarilor, ~oblinerea de noi terenuri din lunca inundaoild, pentru diverse falosinte: ~ctearea conditilor pentru asanarea unor terenuri situate fis in lunca mundabild, fie chiar pe cémpia inalté invecinaté, precum gi infrumusetarea zonei strabatuta de cursul de apa 4.3.CRITERI $1 PRINCIPIE GENERALE DE PROIECTARE 1.3.1. CRITERIL GENERALE DE PROIECTARE PENTRU AMENAJAREA. ALBIILOR Toate lucrérile de amenajare a albilor urmAresc: in principal fie stabitizarea albiei pentru mentinerea silualie! existente, fie corectarea acesteia, restrangandu-se Cincorseténdu-se ) sectiunea de curgere in yederea recuperarii unei suprafele cat mai mari de teren careia s3 i se poaté da diverse folosinte: Trebuie ins& avut in vedere c& aceasté restrangere este ins& limitaté, fiecare curs de ap avand nevoie de un spatiu bine determinat ( “spatiu vital minim * ) care nu ‘rebuie afectat decat in cazuri bine justificate. In caz contrar se modifica echilibrul diriamic existent, albia devine instabild, flind necesare luicréri de amptoare, costisitoare pentru stabilizerea traseului si sectiunil de curgere. Cazul cel mai elocvent este cel al incorsetarii puternice a albie’ datorit& realizarii_unor diguri apropiate de mal sau al rectificarilor brutale, cu distrugerea consolidérii naturale ale.malurilor, albia devenind instabil4, cu eroziuni puternice greu de st&panit chiar in cazul realiz&rii unor aparri de mal In general, ta proiectarea lucrarilor de amenajare a albiei cursurilor de apa trebuie avute in vedere cele doud parti ale albiei (atat cea minora cat si cea majoraj, care impreuna asiguré curgerea debitelor lichide st solide. Aceasta, ar permite s& infelegem c& lucrarile din albia minor modifica regimul de curgere din albia majora gi invers Spre exemplu, dacd pe malurile unui.curs de apa urmeazd s& se amplaseze unele obiective economice care datorité spafiului necesar, conditioneazd realizarea digurilor de aparare in imediata vecinatate a maiurilor, solutia respectivA va conduce implicit, datoritéi incorsetari albiei, la suprainaiféri_ mari ale niveluritor gi la cresterea apreciabilé a vitezelor de curgere in albia minor’. Ca urmare, lucrarile de indiguire din albia majora conduc la necesitatea realizérii de lucrri de regularizare suplimentare in albia minor, pentru a se asigure stabilitatea acestei In acest caz, problema este mult mai complex, deoarece ansambiul de luerani ce trebuie realizate poate necesita un efort apreciabil de investitie care s4 nu fie justificat. Apare deci necesitatea, in astfel de situatii, de a se face 0 analiz4 tehnico— economica @ mai multor variante, cu diferite distante intre diguri (sau intre dig si mal), Pentru a se putea adopta variante cea mai eficient’,.cu lucrari minime si investiti rationale. Regulatizarea completé gi complex a unei albii cuprinde astfel lucrdri atat in albia minora cat si in albia major. Acest mod de rezolvare este ins& in general costisitor $i de cele mai multe ori nici nu este necesar. De regula, in practic’ éste suficient s& se amenajeze albie: numai ,artial; lucr&ri in albia minora pe ambele maluri sau numai pe un mal, sau digurt de asemenea pe ambele maluri sau pe un mal, ori combinati de Jucrari in albia minor8 gi major&. . important, este faptul c&, la orice proiect de amenajare trebuie s& se anslizeze, Se: putin ta nivel generat (schema hidrotehnica) reqularizarea complex $i complet 8 intregului sector de rau interesat, prevazaridu-se gi realizandu-se ins8 numa fucracile stri¢ necesare, Se vor putea cunoaste astfel efectul iucrarilor propuse, tiscurile ce apar Fig. 4 AMENAJAREA RAULUI VEDEA PE SECTORUL TELEORMAN ~ DUNARE $1 INDIGUIREA DUNARII IN ZONA DE VARSARE A RAULU! VEDEA PROFIL TIP - O1G DUNARE gles PROAL TIP AMENAJARE ALBEE RIU VEDEA NRE cannEtEemed PRINCIPALELE VOLUME DE LUCRARI "—terasamente 3.260.000 me; — piatra bruta 28.6004. PRINCIPALELE CARACTERISTICI | =regularizarea gi calibrarea albiei r, Vedea pe o lungime de 32 km de la confluenta cu p. Teleorman pana la confluenta cu Dunarea Zona de varsare ar. Vedea este o albie noud pe un traseu nou in lumgime de 83km. . = diguri de aparare impotriva inundatiiior in tungime de 62 km din care 12 km la Dunére gi 49 km per Vedea. - apérarea impotriva inundatitor a unei suprafete agricole amenajate cu lucréri de imbunditatiri funciare de 6780 ha prin nerealizarea integral a amenajani $1, ceea ce este deosebit de important, modul de incadrare al lucrérilor propuse in ansamblul de lucrari complexe Sintetizand principalele criterii ce webuie avute in vedere la lucrarile de amengjare a albiilor se pot retine urmatoarele: —fespectarea pe cat posibil a tendintei naturale de evolutie a albiei raului, realizandu-se o albie stabila, atat ca traseu si pant, cat gi ca dimensiuni ale sectiunii de curgere, . -incadrarea lucrdrilor de regularizare in ansemblul amenajérilor prevazute pe raul respectiv, inclusiv cele de atenuare a debitetor, ~evitarea unor rectificdiri abuzive care conduc la distrugetea echilibrului dinamic; ~menfinerea pe cat posibil @ directie! naturale de curgere si a capacitatit de transport la ape mari, evitand introduceree unor’ rezistenje suplimentare sau a incorsetérilor accentuate; —prevederea cu precadere a unor solufi elastice, adaptabile la afluierl sau modificdri morfologice ce se pot produc in albie; -realizarea, ori de c&te ori aste posibil, in etape a lucrarior de regularizare, urmarindu-se evolutia in timp gi in spatiu a fenomenelor morfologice. 1.3.2, PRINCIPH GENERALE DE PROIECTARE A ALBIE! REGULARIZATE De regula dimensionarea albiei regularizate nu se face pentrs cele mai mari viiturt probabile, ci pentru un debit: maxim de caicul mai redus care asigur& un anumit grad de aparare impotriva efectelor déundtoare ale apelor mari, determinat in functie de importanta economico-sociald a obiectivelor apdrate, potrivit prevederilor STAS. 4068/82 sau ja un debit maxim rezultat pe baza calculetor tehnico~economice. Prin proiectarea lucraniior de regularizare trebuie s& fie asigurate functille de tranzitare prin albie a debitelor de apa gi de sedimente astfel : ~Albia minor& (principeié) tranziteaz8 debitele minime din perioada secetoasé, debitele variabile pana la debitul capabil at albiei minore (cel putin debitul de formare al albiei) precum si debitele obligate {comandate prin regimul amenajat) respectiv debitul de servitute, debitul minim de albie, debitul de turbinare, etc.; ~Albia majoré amenajata (la nivelul diguritor) tranziteaza diferenta de debit dintra debitele maxime ale viiturilor de calcul s1 debitul albiei minore pling, -Albia major de calamitate, tranziteaza viiturile exceptionale sau unde de avarii, depasind nivelut IucrSrilor de regularizare, Albia minor poate fi conceputa dupa dou principii hidromorfologice gi anume, ca: ~aibie stabil, care {gi mentine reiativ cohstante in timp suprafata profilului transversal, cota fundului in profilu! longitudinal incluzand talveaul gi traseul in plan . orizontal si care asiguréi tranzitarea debitelor de apa gi de sedimente fara depuneri sau eroziuni; —conturul albiei este realizat in totalitate sau in mare parte in terenut natural, putnd avea pe unele zone lucréri de consolidare sau de dirijare si care in timp nu necesit& lucréri de intrefinere sau acestea sunt minime, aebitele mart sau mici scurgandu-se f&r depur.eri sau eroziuni, ~albie cu profil obiigat, de regula o albie instabité dimensionata s4 tranziteze un anumit debit de ap& cu anumiti raremetri; conturul este realizat similar albiei stabile sau ests puternic consolidat ajungand panda la canate realizate din elemente rigide si care in timp necesita lucrari de intrelinere mai ample deoarece prezint8, dupa caz, colmatairi sau eroziuni care trebuie eliminate PROFIL TIP iN ZONA GURA PORTIA PRINCIPALELE VOLUME DE LUCRART ~terasamerte 7.545.000 me; din care dragaje 4.815.000 me, = saltea de fascine 13.000 mp; —beton armat gi simplu 10.000 mp: = anrocamente 40.000 me; ~ stabilopozi 2.500 bus. PRINCIPALELE CARACTERISTICI: ~diguri din materiaie locale (nisip} ~ digun (epiuri) in mare din anrocamente pe saltea de fascine gi stabilopozi. ~ consolidarea $i apararea fitoralului romanese pe 64 km intre Sulina gi Gura Portita Fig 5 LUCRAR! DE CONSOLIDARE SI PROTECTIA UTORALULUT IN SECTORUL NORD MIDIA Cucrarile provectate trebule s2 fie coordonate cu celelalte lucrSri de reguierizare existente sau prevazute @ se executa pe cursul de apa respectiv, pe afluentii acestuia, 51 in general in intregui bazin de receptic, se vor lua in considerare gi unele lueraii cu catacter special ca de exemplu cele pentru extragerea balastului din albie, traverse de conducte, poduri, ate. Lucrarile de regularizare a albiei rauriior trebuie s& se incadreze in prevederile Planurilor de amenajare complex a bazinelor hidrogratice. : La projectarea lucréiritor de regularizare trebuie sa se lin8 seama de: ~schitele gi planurile de sistematizere teritonial gi origeneascd. ~proiectele de organizare a teritorivlui agrical; ~aite planuri de dezvoltare economic ale zonel; le le9e2 apelor si legea privind asigurarea curabilitSti, siguranjei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor Proiectare lucrérilor de regularizare @ albiel r@urilor (albie minora $i major in complex) trebuie 38 se analizeze in rai mulle variants. Alegerea solutiei se stabileste 8 criterii tehnico-economice, tinandu-se seama in mod complex de : ~radul de satistacere a cerintelor temei de proiectare; ~efectele lucréirilor de regularizare asupra altor obiectivé existente sau Prevazute a se realiza pe rau, precum. si influenta acestora .asupra iucrarilor de feguiarizare proiectate; scostul, consumul de energie $i combustinil, consumul de maiaril gi cheltuielile de Intrefinere aie tucrariior de regularizare; SConditile gi perioada de timp disponibila pentru executarea lucréritor Proiectarea lucrarilor de regularizare trebule s& se extindé de la sectors! cursului de apa delimitat prin tema dé proiectare (sector principal al proiectului) la Sectoarele adiacente ale cursului de apa, spre amonte gi spre aval, precum si pe afluenti (sectoare secundare ale proiectutui), Lungimea sectoarelor secundare se va stabill in functie de influenfele recioroce intre sectorul principal gi sectoarele secundare. Pparalel cu cele de Pe sectorul principal, proiectarea lucraniior 2 sectoru principal se va face tinand seama de implicatiile neexecutZrii jucrarilor de pe sectoarele secundare 51 de perspectiva mai apropiata sau mai indepartaté a executarii acestora, Extremitaitile amonte gi aval ale iucrarilor de feguiarizare gi dacd este cazul - gi exremitatile de pe afluenf, vor fi racordete cu extremitatie lucrérlor de regularizara adiacente. In lips unor lucrari_ de regutarizare pe sectoarsle adiacente, extremitétita sectorului regularizat trebuie $8 fie amplasate in zone cat mai stabile gsi s& fie Brevazute cu constructii de capa care 88 le asigure impotriva afluieni $1 ocolilor, de étre curentul de apa al rdului. La proiectarea lucrarilor de regularizare se va avea in vedere incadrarea izandu-se rezolvari care imbogétesc $i infrumuseteaza 1.4, PAGUBE $I RISC ACCEPTAT . , 1.4.1 Nofiunea de risc acceptat implica un compromis intre lucrairle ce reprezint# © Sguranfa tolala silucrérie economice, In tapt nu existé lucr&ri de constructie care sa Prezinte o siguranta totala in functionare. Realizarea unei astiel de {ucrari aste in mod cert neeconomic’ Sarcina proiestantului ca gi a factorilor de decizie, este de a stabili limita admisibil& a risculul deci, a determina riscul calcula care trebuie acceptat in momentul aprob&ril $i realizéni lucrarii. In-domeniul constructiilor hidroiehnice, riscul ce poate fi acceptat este foarte variabil, fiind in functie de o mullime de factori, diferind de la caz la caz, de la gen de lucrare ia gen de lucrare, etc. Asifel, de exemplu, in cazul unui bargj si al. unui dig de apérare, siguranta constructie! nu poate fi aceeagi. Ruperea unul baraj poate avea efacte catastrofaie pentru zona din avai, datorité valului de apd ce poate ineca gi distruge tot o2 intaineste ‘in calea lui, Ruperea unui dig nu are acelasi efect: propagarea inundatiei prin bresa Creat este mai lenté, coloana de apa mai redus&, dispundndu-se de regulai de timpul Necesar pentru evacuarea oamenilor, animalelor si a altor bunuri. Dar, chiar in cazul unel ingiguir, riscul ce poate fi acceptat nu este acolasi in toate cazurile. Oportunitatea realizarii unor aparari de mal, de exemplu, este tn strans& legétura- printre alti factori de conditionare — si cu distanta de amplasare a digului faté de cursul de apa. Cu cat aceasta distan(é este mai mic& cu atat riscul ca lucrarea. 8 nu feziste, fra consolidarea malului, este mai mare, Daca in timpul unei viituri, cand zona dig-mal este sub apa, se produc eroziuni de mal pe adancimea de 5-10 m, digul poate sd nu fie pus in pericol, cand este amplasat fa o distanté mai mare, Dup trocerea vilturli, zonele de degradare a malurilor sunt puse in evidenta gi pot fi-luate masuri de fefacerea in cadrul actiunilor de intretinere si exploatare. Dac%. ins& digul este amplasat in imediata vecinatate a malului, orice erodare a acestuia poate produce prdbusirea diguiui, ‘ra ca fenomenul s& poatd fi prevenit din timp, deoarece intreaga zona este sub apa, De altfel toate normete de calcul sunt etaborate in ipoteza:admiterii unui rise. Astfal STAS-urile 4088/1~82, 4068/2-82 gi 4273-83 care stabilesc debitele gi clasa de importan{a @ lucr&rilor, incadreaz’ lucrarile in diferite clase tin&nd seama toomai de fiscul ce poate fi acceptat (vezi anexa 1) Orice jucrere realizati la clase IV, de exemplu, trebuie s& prezinte siguranta mecesara dar numai pentru aceasta clasé, existand riscul ca ea s& nu mai reziste in cazul unei viituri ce realizeazé debite superioare, de clasa Ill, Il sau |. A nu admite nici un rise inseamné a realiza lucrarea la clasa I, investitia fiind {ns& cert neeconomica (teoretic nici in aceasta situa{ie lucrarea nu prezinté o siguranta Sbsoluta, flind vulnerabilé in cazul unei alte probabilitAti de producere @ fenomenului considerat), Din aceleagi motive ultimele reglementari ICCPOC precizeazé c& 82.4 do la STAS 4068/2-62 referitor Ja debitul maxim de verificare ce trebuie luat in considerare {a verificarea constructiei studiate, nu intervine la stabilirea volumelor si dimensiunilor lucréiritor, cu exceptia barajelor. De asemenea, cu exceptia barajelor la toate celelalte lucrdri hidrotehnice, deci gi ia cele de regularizare, nu se ia in considerare sporu! de siguran{é ta calculul debitelor gi yoiumelor maxime de ap&, admitandu-se deci un rise sporit. ANEXA 1 CATEGORI! DE LUCRARI, CLASE DE IMPORTANTA St ASIGURARI DE CALCUL (STAS 4068/1,2/1982 gi 4273/83) A Categorii de diguri: Categoria indiguirit Supratata aparat de inundatii | 2 20,006 3 20.000 ~ 5 000 4 5,000 | f Y i f I b B. Clase de importanta Categoria Clasa de importanté lucrériior Lucrari permanente Tucrari provizorii Principale Secundare __| Principal Secundare : 2 il i iit v i 3 iW Wow Vv 4 v [Ww I Vv v= €. Asigurari de calcul in funcie de clasa ‘de important Conditii de Clasa de importanta | i exploatare | i i vo. vt ( asigurarea (%) | Condifit 4 2 5 10 | normale (Qc) { Condi | ‘| exseptionale _(Qv) oA os 1 3 De aceea, inginerul proiectant este obligat s& analizeze pentru lucrarea respectival implicatile posibile, s& accepte congtient un risc calculat, daca acesta se justificd din punct de vedere economic. Dupa Cassagrar.de, aprecierea acestui risc, care conditioneaz4 dimensionarea lucrérii si respectiv efortul financiar ce trebuie realizat, trebuie fécut’ in report cu consecintele unui egec pasibil avandu-se in vedere: ~pierderi catastrofale in vieli gi bunuri materiale, -pierderi grele in vieti si bunuri materiale; ~pierderi financiare apreciabile, dar probabil 1&r8 pierderi de vieli umane; ~pierderi financiare medi, fra pierderi de viel 1.4.2 Nojiunea de risc, conduce implicit. indeosebi pentru lucr&rite de amenajare a albiilor, la nojiunea de pagubd. In fapt, tucrarile de regularizare se realizeaza pentru Prevenirea sau inlaturarea unor pagube ce se pot produce. Justificarea economic’ 3 acestor Iueréri consté tocmai in evaluarea acestor pagube posibile. Din acest punct de vedere se disting aPagube reale, care se produc efectiv, ca urmare a distrugerii unor bunuri, Perturbarea unor activité, Acestea pict fi de doud feluri ~Pagube directe, reprezentand distrugerile, deteriorarile sau pierderile de bunuri meteriale; =pagube indirecte, reprezenténd pierderile datorate sténjenini sau opririi activitafit unor unit&{i economice, Astfel, inundarea unei ci ferate poate provoca aldt pagube directe, prin deteriorarea acasteia, ct si pagube indirect prin intreruperea circulatiei si deci Intreruperea aprovizionéirii cu materiale, materii prime, etc., a unor unitéti economice situate atét in perimetrul inundat cét si in afara tui b.Pagube potentiate, care reprezinté pagubele ce sar produce in viitor, {inand seama de dezvoltarea economic’ a zonei, Ele pot fi definite drept venitul net ce ar Putea fi obfinut, dacd dezyoltarea folosinfelor existente nu ar fi stanjenit’ de inundati, eroziunea malurilor etc. De regula pagubsle potentiale sunt mai mari decat cele actuate, intrucat gradul de dotare al teritoriulul cregte an de an prin extinderea obiectivelor economice gi construirea de obiective noi. Stabilirea pagubelor potentiale se face pe o pericailé de cca 20-25 de ani Determinarea tuturor acestor pagube care justific’ oportunitatea unei investitt este 0 operatie destul de complexa si delicata. Ea presupune o evaluare a bunurilor din Perimetrul interesat, precum gi evaluarea distrugerilor posibile, finand seama de intensitatea gi natura feriomenuiui ce poate provoca paguba respectiva. Asifel, in cazul une! eroziuni de mal, 0 constructie poate fi distrus8. prin Prébugirea terenului. In situafia cand constructia este inundatd, valoarea pagubei nu mai este egalé cu valoarea bunului afectat, deoarece constructia sufer’ numai degradari partiale, : . In general se considera c4, cu cat raportul dintre pagubele calculate ¢i investifia necesara este mai mare, cu alét lucrarea este mai oportuna. Trébuie ins& avut in vedere c& Iucrarile de gospodérire a apelor, in’ general, si —. cele de amenajare a albillor, in special, au gi un rol Social ce nu totdeauna poate fi ‘cuantificat in valori certe, ca de exemplu pierderile de vieli omenesti, ce pot fi cauzate de 0 inundatie. Dar, insasi bunurile afectate pot aved importanté diferité In functie de Caracteristicile lccale. Astfel, apSrarea de inundatii a unei suprafele de cca 500 ha, cu 9 investitie specific’ de cca 300.000 leitha este discutabil din punct ae vedere al Cportunitatii lucrari, dac& terenurile se situeaz Intr-o zona de campie, unde beneficiarul respectiv dispune si de alte suprafete cultivabile. In’ schimb, aceeagi investifie specifica poate Moportund daca terenul respectiv se situeaz’ intro zona de dealun gi constituie singura suprafata ce poale fi cultivaté de c&tre riverani, 1.4.3. CALCULUL PAGUBELOR PRODUSE LA INUNDATIL Zonarea teritoriviui din punctul de vedere al inundatiilor se foloseste in special acolo unde nu se prevede indiguirea terenului respectiv, dar serveste curent la calculul Pagubelor potentiale. Astfel, dupa propunerile americane lunca inundabil a unui ru sé imparte in tre zone, aga cum se vede in figura de mai jos: + 1 | ———— Jena patenfiat mundabis i ae ” Fig.6 2)Calea vituri, este secliunea de scurgere a vilturii, adicé albia minor& gi o parte din albia majora strict necesard pentru transportul debitului viiturii, Stabilires 1atimil acestei zone este foarte dificil, astfel c& se asimileaza cu deschiderea podurilor, sau dup’ definitia americana létimea céii viltuni se stabileste din conditia ca fa debitul maxim de calcul, suprainaltarea care ar rezuita prin limitarea sectiunii de scurgere la aceastd lélime sa fie de cca 30cm (1 ft). Totodat& mentioném oa in caled vilturii se interzice amplasarea oricdrei constructi, care’sA stanjeneasca trecerea ei, fara se renunta la folosirea zonei, ca pagune, terenuri de parcare auto, parcuri sportive, elc., care vor da pagube minime in caz de inundatie. b)Zona inundabild proptiu 2is4, cuprinde terenuri ale cdror cote sunt sub nivelul apelor cu probabilitatea de depiigire de cdlcul (de obicei 3%; 1%). In aceasta zond se amplaseaz’-unele folosinte, dar cu restricfi ca: ~drumurile 88 aiba cote deasupra cotelor de inundatje potentiala; ~construcfile 88 fie amplasate pe platforma de umpluturé neinundabile, ~se pot cultiva pomi fructiferi. ¢)Zona potenfial inundabila, cuprinde terenurile ale c&ror cote sunt sub nivelul apelor viiturii potentiale care corespunde viiturii de voriticare (1%; 0,5%; 0,1%). In aceasté zona se pot amplasa folosinte fare restricti speciale. Caiculul pagubelor se efectueaza in felul urmétor- Cu ajutorul calculelor hidrautice se determina nivelut apai la diverse asigurani, ta cote absolute gi se reprezintd grafic = z= f; (p%) unde: z= cota apel p%= asigurarea nivelelor 34) 33 R vn —+ + s, , i a 7 0 mo % Fig.7. Curba de variatie a cotei de inundabilitate ‘in funcjie de asigurarea de calcul a 6 Prin masupStori pe planurile de situatie ‘si culegerea datelor necesare din teren se etermind relatia dintre valoarea pagubelor /ectuale 91 cola apei, aga cum so vede din ficele de mai jos: ‘maiului P Fig.8. Curbele de variatie a pagubelor actuale in functie de cota de inundabilitate P= fe (2) unde: P = valoarea pagubelor actuale z= cota apei Pentru ob{inerea pagubei actuale se traseazi limitele de -inundabilitate corespunzatoare diferitelor asiguréri de calcul pe planurile de situalie gi se determing toate bunurile i valoarea acestora din zona inundabild. La aceasta valoare se aplica un procent de uzuré (degradare), rezuiténd in final “paguba actual&* Pe baza curbelor Z = fy (0%) gi p = fa (Z) se determina curba P = fy (p%) care stabileste variatia pagubelor actuate tn funcie de asigurarile de calcul. Pit. tei) - 11090) oa} | | T ) 0] 400} 200 ol op) ay 1 0 100 BY Fig.9. Curba de variatie a pagubelor actuale totale jin functie de asigurarea de calcul Pagubele potentiate se determina in acelasi mod cu deosebirea c& valoarea bunurilor inundabile se stabilegte pentru un-an de perspectiva. Acestea se stabilesc fie ltiizand studiile economice de dezvoltare in perspectiva a zonelor interesate, fie cu ajutorul valorii de deviz a obiectiveior existente din care se scade valorea uzurii fizice a obiectivelor inundabite si care apoi se majoreazd cu un procent de dezvoltare pe perioada dintre situatia actuala si cea de perspectiva. Acest procent actual se aplic& diferenfjat in functie de zona de inundabilitate in care se afla obiectivele. Asttel, de exemplu pentru“calea viiturii “ d=0~1%, pentru zona inundabild d=1=2% gi pentru zona “potential inundabil& * d =2-3%, 2, STUDIt NECESARE PENTRU PROIECTARE, Pentru obfinerea datelor necesare dimensionérii lucrdirilor se: exeoutd studii de teren, faborator gi birou, in scopul cunoasterii cat mai bine a suprafetei ce" urmeaza a fi Indiguit&, a suprafefei gi a terenului pe care se executd lucrérile, a conditillor locale de realizare a lucraritor. Studiile sunt necesare strict, pentru: ~analiza necesitati (ucrarilor, ~slabilirea solutilor optime de -dimensionare, a proceselor. tehnologice . de executie $i a condifillor de exploatare; ~calculul efecteior econiomice ale investitilor. Contintutul si volumut studiiler sunt stabilite in raport cu importanta olvectivulut de investiti Studi topagratice. Studi climatice: ~studii hidrolagice gi hidraulice; =studii geotehnice si hidrogeologice; ~sludit privind dezvoltarea social-economic a zonei, Studi privind surse locale de materiale de constructii 2.1.Studtile topogratice trebuie s&. prezinte elementele pluviometrice si nivelitice esare pentru precizarea caracteristicilor de relief ale terenului si dimensiunilor ivelor ce trebuie ap&rate. etc. prin intocmirea planurilor de situatie si de detaliu, afilelor topografice si topohidrografice, releves, etc. Astfel densitatea profilelor de 1-2 km intre acestea, in noile conditi ale aparifiei oprietaiii_ private “devine nesatistac&toare. De’ asémenea trebuiesc marcafi toti Giarii de teren, de stat sau particulari, care in noile conditii prezinté o densitate osebité, Inca de la faza de “studiu de fezabilitate " cand se oblin avizele de ia acesti tori, etc, Nici chiar folosintele nu rman sigure pe mai mulft ani si nici proprietari, ii.din acestia putand s2-si vanda proprietatsa sau o parte a proprietaitii ovicand In tot cazul studiile topografice cupring: ~planun' topografice care se completeaza cl: urmatoarele elemente: structura ial&tii (stat, particular, cooperatist) gi structura principalelor folosinte la data fiicdrilor topo (agricol, cu arabil, paguni, fanete, silvic, perimetre construite, ete.) _.~Ptofile topcgrafice, avand acelasi plan de referint& ca si planurile de situatie si pa cBror densitate trebuie s.depind’ de obiectivele intdlnite pe traseu, de gradui de andre a rdului, de desimea zonelor ingustate datorité unor constructii (poduri, SP, gmubiraversiri, otc.) de intersectii cu conducte de petrol, gaze, apa, de numarul de mire Grometrice, de liniile electrice aeriene sau cabluri electrice subterane, cabluri si linii $Ielefonice, etc. 5 ~felevee 4 constructiile existente sau proiectate la data ridic&rilor topo, ete. siv fotografi $i fige tehnice Trebuie mentionat c&pe planurile topografice trebuiesc mentionate si toate jatile existente sau in curs de execulie (irigatii, piscicultura, desecdiri, stice, etc.), precum gi amplasamentul diverselor bome cadastrale, repers fice, forajs gi pufuri de observatie, etc. identificabile prin pozitie, dimensiuni 2.2.Studfile climatice trebuie 8. prezinte elementele riecesare determinarii mii veluritor, a conditilor de fundare a digurilor, a consolidarii biologice a digurilor, im gi perioadele optime de executie, etc. folosind datele de ia statiile meteo cele i apropiate pe un interval de timp-de minimum 15 ani, Astfel, observatille trebuie s& indd date in legStura cu; ~regimul vintului, pe directii cu asigurari de 2% $i 4%; ~fegimul precipitatiflor atmusferice prin frecventa ploilor; ~intensitatea gi durata lor, precum si asigurarea acestora; ae ~Tegitul temperaturii aerului cu minime si maxime absolute, date > Feferitoare la zilele de inghet prin prima $i ultima aparitie in timp pe durata unui an, ete, 2.3.Studtile hidrologioe si hidraulice ce trebuie s& prezinte caracteristicile = fegimului de scurgere al cursului de apé si ale afluientilor acestuia, in situatie naturala siin situatie indiguit’, tindnd seama de prevederile STAS 4273-76 ‘Schemele hidrotehnice pentru gospodérirea apelor se intocmesc pe baza unor studii hidrologice si hidraulics generale ate cursului de apa, tinand seama de unele Prevederi ca: a)prezentarea debitelor $i nivelurilor istorice, maxime cunastute in Sectiunile profilurilor topografice ridicate; b)prezentarea debitelor gi nivelucilor maxime la asigurarilé de calcul ‘gi verificare: indicate de proiectant; ©)prezentarea debitului gi nivelului medi multianuale: d)prezentarea, in dreptul mirelor hidrometrice, a hidrogratelor caracteristice ale viiturilor maxime inregistrate: @)prezentarea de-a lungu! sectorului indiguit a urmatoarélor elemente: . ~undele de viituré pe tronsoane ‘caracteristice conform temel. de proiectare; —curbele suprafetei jibere in regimul actual de ‘scurgere,.in regim natural 9i in regim modificat de scurgere tinand seama de incorsetarea rduiui datorité indiguiri ~tugozitatea albiei minore gi majore, pe sscioare ceracteristice atc. Aprezentarea suplimentaré @ debitelor si niveluriior maxime pentru asigurérile ‘5% | 20% a debitului de umplere a atbiei mipore, debitului gi nivelului minim, la etial, g)consideratii privitoare la evolufia morfologic§’ a. albiei minore, tendintele dé meandrare, de ridicare sau ¢oboréra a furidului albiel i evidentierea parametrilor morfometrici ai sectoaralor stabile de albiek . h)consideratii privitoare ta regimul de scurgere din perioadele cu fenomena de iama; Delemente de calcut gi consideratit privitoare Ja pante gi viteze ta debiio caracteristice, vitezele critica de antrenare-a particulelor din fundul §i malurile albiei minore; Dla propunerea proiectantulul se efectueaz’ gi studii, incercari gi verificéri pe modele hidraulice gi in laborator, in cazul unor probleme complexe, etc. 2.4 Studiile geotehnice $i hidrogeologice trebuie 58 pufd la dispozitie Projectantului, precum si beneficiarului indiguini, datele necesare supra stabiltBfi digului gi a fundatiei acestuia, tinand séama de caracteristicile fizice, mecanica, de rezistent& side permeabilitate a péiménturilar,” trebuie $4 fumizeze’ elementele Necesare stahilirii procesului tehnologic “de executio si re" a. hicr&rilor, cereetarea geotehnica respectand prevederile STAS 1242-1173. Pentru cercetarea ta teren ‘se realizeaz’ foraje de prospectiuni la anumité distante gi adanicimi in functie de categoria teranului, de indltimea viitorului dig, atc: © precum $i ganfuri deschise eu adancimi pana la-2,6 m pe traseut digurilor si in-zona gropilor de Imprumut, abact ane - incercérife de laborator’ trebule 88° prezinte urmatoarele _olemerite: granutozitatea, porozitatea (n) gi indicele porilor, greutatea volumetricd a pamantului (@), In stare uscata (74) si in stare saturaté (y,), fimitele de plasticitate (a, ox), unghiul taluzului natural, unghiul de frecare interioard (9), coeziunea (c), uthiditalea optima de ‘compeictare (Won), cosficientul de permeabilitate (k), etc. Pe baza studillor hidrogeologice se Indic adncimea media gi minima a ivelului freatic gi consideraliile necesare legate de datele hidrogeologice obtinute din teren 4 2.5. Studile de dezvoltare social-economic @ zone’ inclusiv pagubele inregistrate sé realizeazé pentru’ studiul de fezabilitate, in vederea detérminarii sficientel.economice a lucrSrilor propuse. In cadirul acestor studi se prezint& pagubelé inregistrate pana la data studiului datorate inundatillor si legStura acestora de mérimea vilurilor ce au avut loc, precum gi posibilitatile de. dezvoltare socio--economica fegionalai, iar legat de aceasta pagubsle poientiale ce se vor putea produce datorits te -nerealizarit ‘indiguirii, Totodataé se prezinta obrectivele sosial-economice, aparate si -amportanta acestora in afar& de valoarea lor béneascd, etc * 2.6-Studile asupra surselcr l6cale de materiale de constructii se executa asupra ‘adelor fhateriale care sunt necesare la execulia fucrarilor, trebuind.s8 se stabileasc& lumul .rezervelor.utilizabile, amplasamentul gi caracteristicile acestora, precum §1 , tehnotogia ae exploatare a depazitelor, evaludndu-se gi costul Aducerii lor pe gantier. = Js. Fiecare din_situatiile mentionate mai sus prezinté in final concluziile si fecoriaridairile privind intocmirea studiilor ca. yrmare a'masuratorilor directe sau gi | Incercdiriior dé laborator efectuate legat de temele primite de ‘a proiectant odaté cu “comenaile, de care proiectantul trebuie A tind seama la abordarea proiectulul Totodatd, inainte de folosirea acestor studi documentatille primite se verific’ de etre’ proiectanti’ pentru a nu (sa loc la folosires unor date gregite in, catcule, -eventilalele neconcordante sau chiar gregeli, fiind remediate de cei ce intocmesc Fstudille ia solicitarea proiectantului, un tol deosebit in aceasta acfiune avand-o *verificatorul de proiect impreund cu geful de proiect 3.CALCULE HIDRAULICE PENTRU DIMENSIONAREA, LUCRARILOR DE REGULARIZARE 3.1. DEBITE”E DE APA CARACTERISTICE \ Capacitatea de tranzitere a debitelor de Apa gi de sedimente @ cursurilor de ap& ameriajate se determina in functie de debitele caracteristice @ cdror curgere trebuie asigurata gi anume: s a)Pebitele maxime. ale vilturitor, corespunztoare claselor de importan{& ale obiectivelar ce necesita realizarea lucrarilor de reguiarizere (STAS 5068/2-82 $i 4273— _- 83), Tespectiv cele dou’ valori caracteristice —debitul de calcu! (de dimensionare) reprezentand debitul maxim teoretic la:care se dimensioneazé lucrarité, avand asigurarea corespunzatoare gradului de .aparare_nermat al obiectivelor social—economice protejate, in conditii normale de + sxplosiare; ~debitul de verificare, reprezentand debitul maxim teoretic la care se "Verified lucrarité, pentru aceeasi asigurare, in condifii exceptionale de exploatare " Asupra acestor doua vaiori caracteristice se fac urmatoarele precizéir ; =Debitul de catcul este cel impotriva caruia trebuie protejate obiectivele economice. In functie dé veloarea acestuia se determina suprafela inundabilé ce frebuie aparst&, précum si pagubele ce trebuie evitate 0,050 sinuvase, partial acoperite cu vegetatie, albil pietroase cu scurgere neregulata -Albii majore ale réurilor mari gi mijfocii, in stare bund, acopente cu vegetatie (iarba, tufiguri) -Albii Sinuoase ale cursurilor de ap periodice, pulemic| 0,067 infundate. Albii acoperite cu vegetatie abundenta -Albii majore, in stare rea, acoperite cu vegetatie abundent& | (tufiguri, arbori) si avand mai multe braie ~Portiunile cu praguri ale raurilor de cémpie -Albii cu boiovani ale rauriior de munte, avand suprafata liber @ apei neregulaté 6 | =Raun si albii majore, abundent acopente cu vagelatie, ov} 0,080 scurgere lent gi cu gropi mani gi adanci. Albii de munte, cu scurgere rapida, aeratie $i oglinda apei neregulat (stropi de 1._| ap aruncati in sus). 7 |-Albii majore, abundent acoperite cu vegelalie cu scurgero | 0,100 neregulatd, golfuri, etc. . ~Albii de munte, cu cascade, cu patu! sinuos alc&tuit din bolovani mari, cascade, aeratie putemicd incat apa igi pierde | transparenta si cap&iA culoare alba’ din cauza spumel, : zgomotul apei domind toate celelalte sunete impiedicand convorbirile 8 | -Rauri de tip mlaistinos (vegelalie, albii din coajé de pamant} 0,133 crpat, in multe locuri apa aprospe st&t&toare eic,) : ~Albii_ majore pduroase cu spatii mari fr scurgere | adéncituri locale, lacuri etc.) 2 [—Torenti cu aibie mobild, formata din noroi, pietre, etc. 0,200 ~Albii majore far comunicatie, in intregime | impadurite. Malurile bazinelor naturale 1F TIPUL PERETILOR n Tencuialé din ciment curat 0,010 Tencuiala din ciment cu 1/3 nisip 0,011 | Zidérie din plate cioplit&, Zidarie din &ramid& foarte bun’ 0,013 Zidarte din c&ramid3 in conditii mijloci, canale din beton in conditii mijfocit Zidarie bruta din car&imid&, Zidarie din piatra neciopité ou} 0,078 sjoly|-lg o| suprafata bine executatd si cu stratul de fundatie din piatré, bine agezat : 6 | Ziddirie obignuitd din moloane; ih stare satisBestoare. zidarie | 0,017 Poy _[ veche gi siricata, din c&rémid&, betonare neingrijté 7 | Canale acoperite cu un strat gros si stabil de mal, canale In loess compact si in pietrig compact mérunt, acoperite cu o . pelicula continua de n&moi(in plus, gasindu-se in conditii exceptional de bune) 8 | Zidarie grosiera din piatré, zidérie uscaté din pielre mar | 0,020 pavaj din bolovani, Canale in stancé bine executate. Canale in loess, pietrig, compact, pamant compact, acoperite cu 0 pelicula din n&mo! (in stare normally 0.0225 @ | Pavay din piatré mare, necioplt8, cu collur pronunt canale in stance cu suprafata mediocru prelucratd, canaie in argifé compact. Canale in loess, pietris, pamant, ecoperite cu 0 peliculé discontinua de namo Canale mari in p&mént, aflate in conditii bune de intrefinere gi reparatie. 70 | Canale mari in p&mani, in condi miloci de intretinere gif 0,025 reparatii si canale mici in conditi bune. Rauri si paraie in conditii favorabile (curgere liber, curate si far vegetatie important} TT [Canale in p&mant man, in conditi proaste de infretinere, | 0.0275 mici, in conditii medi 72 | Canale si rauri in conditii relativ rele(de exempiu, partial]! 0.030 acoperite cu ierburi acvatice gi bolovani sau ov iarb& mare avand malurile prabusite etc.) 73 | Canale i réuri in condifii de intretinere foarte rele gi cu profil! 9.035 neregulet, infundate considerabil cu pistre, plante acvatice etc. 7a [idem, in condijii excepiional de rele, bucat de stanca gif 0,040 pietre mari in albie, r&dacini dese, surpéri gi deniveléiri, trestie Se atrage atentia cd la dimensionarea lucrarilor de amenajare a albiilor, se vor avea in vedere gi conditile de functionare gi exploatare ale acestora Astfel, dacd se prevede protejarea (pereerea) sectiunii de scurgere a albiei minore, ia alegerea coeficientului de rugozitete, se va avea in vedere acest lucru, la fel, dac& se preconizeaz& c& in zona dig-mal se realizeazé o pordea de protectie din arbori sau arbusti. b)Migcare permanenté, gradual variaté. Albiile cursuriior de apa prezinté de regula caracteristici variabile de la sectiune ia sectiune, in oeea ce privesie forma acesteia, rugozitatea, panta de curgere. Formele sectiunii, traseul in plan gi panta longitudinala sunt modelate de insugi curentui apei_ prin actiunea de eroziune si depunere, existand deci in permanenté 0 actiune reciproca intre curent si albie. In cazul migcérii permanente gradual variate a apei in albiile raurilor, ecuatia continuitatii este de forma: Q=const., iar ecuatia dinamicii devine: dz, dfay®) a? a” ax 25 KE Transcris& in diferente finite pe distanfa intre dowd seciiuni transversale consecutive 1~1 gi 2-2 (fig. 11) ecuatia de mai sus ere expresia (ecuatia de conservare aenergiei ) a2 | at Q? zg+ Thanx, +o Ax 29 29 Kw sau 2 AZ=2,-2 vt 128 OP kin unde: 40464 4) kek oy = gl atop |saukm = 2 kh al ghetn= "5 in care ky gi k Sunt moduli de debit in sectiunile 1-2 51 2-2 ier kp este modulul mediu de debit. In foarte multe cazuri variatia termanului cinetic se poste neglija in raport cu 2 termenul ¢ AX, astfel cd ecuatia de conservare a energiel ajunge la forma : im 2 AZ=2-44= gq AX Kin rezultand 4 panta medie a suprafetei libere’a apei pe sectorul A. este egald cu media aritmaticd a pantetor de la capetele sectorului de calcul Calculul suprafetei libere a apei cu relatia de mai sus se efectueaz4 prin incercdri succesive: . @ laprofilul 1-1 se curoagte z, gi se calculeaz4 a, si k?; se admite 0 cold 22 > 2; in profilul 2-2 gi se calculeaza w2 $l ke ™ cu relatia de mai sus se calculeaza 25, Dac3 izy-z5l 4z9, produs& de cregterea debitului maxim cu debitui dezatenuat 4 Q Intro sectiune oarecare, sporul de debit .1 @ este dat de indiguirite din amonte de acea sectiune, iar suprainaltérite de nivel \z, sunt date de indiguicite din aval $i din sectiunea respect In regim de migcare nepermanenté, gradual variat4, stabilree curbel suprafetei | libere se face pe baza ecualillor Saint-Venant e@, Modul de aplicare al acestor ecuatii este prezentat in literatura de specialitate. | In general, caiculul este foarte laborios si de regula se folosesc calculatoarele electronice. In acest scop, in cadrul CPGA s-au elaborat doua programe de calcul Programul MIPE gi programul UNDA. Primul, determin curba suprafetei libere a apei Prin integrari succesive din aval.spre amonte (curba de remuu}, cel de ai dollea, mai complet, tine seama si de atenuarea in alkie, forma hidrografulul, aportul de debit al afiuientilor Pe baza analizei nivelurilor de apa se poi determina suprafetele inundate in albia majora la diferite probabilitafi ale debitelor maxime, iar pe baza valorilor vitezelar medi ale apei se poate aprecia amploarea eroziunilar laterale si de adéncime. sau tendinta de colmatare a albiei naturale. Pentru aceasta se compara vitezele medil ale apei obtinute din calcule cu vitezele medii edmisibile pentru diferite terenuri care alcatuiesc patul albiei conform datelor din tabelul nr.2 Tabetul nr.2 VITEZELE MEDII ADMISIBILE DE NEEROZIUNE ALE CURSURILOR DE APA A. Pentru pamanturi necoezive nr. | Denumirea Dimensiunile Viteza medie admisibilS (m/s) crt | paméntulul particulsiorde | Laadancimea La addincimea de . pamant (mm) | de tm 3m gi peste [1 _| Pra sau mal 0,005-0,05 015-027 0,19-0,26 21 Nisip mérunt 0,05-0,25 0,21-0,32 0,26-0,40 mijiociu 0,25~4,00 0,32-0,57 0,40-0,70 mare 1,00-2,50 0,57-0,65 70-080 | 3” | Pietrig mic 2,50-5,00 0,65-0,80 0,80-0,95 mijlociu §,00-10,00 0,80-1,00 0,95-1,20 mare 10,00-15,00 4,00-1,20 4/20-4,40 4” [Bolovanig mic 15,00-25,00 1,20-4,40 1,40-4,80 mijlociu 25,00~40,00 4,40-1,80 1,80-2,20 mare 40,00-75,00 1,80-2,40 2,20-3,00 5 | Bolovani de rau mici 78,00~100,00 2,40-2,80 3,00-3,40 mijlocii 400,0-150,00 2,80-3.40 340-4 20 mari 150,0-200,00 3,40-3.90 4,20-4,90 €_[ Bolovani mart 200.0 3.90 490 ws UL inimjueuno e elpeul CawOURpe BIS9 Y 9/E9 UL S/W BA UA: leInUUO MuOINle No WO, ep BewoURpe nLed °A epqisIWDe 9[929}A UIp S0NpEP 30d @8 Jeqe} Ul aYeIBIE UNS NU eso wrouepe raued IninjUBUNO Ble SUGISIUDE elaZENIA “ILLWANISEO CC T T Jojuese) ea) out ost oe't 00'% seo a0 | OF'o | ze'o - ~ | eurwergdnp apr ~osseo} IMUeUee > i exerts le onb ost oz") one se’o | os'o | ov'o | Osos | oz-0r eseodisiu aii6uy oz OLE os't or | seo | oso | ov'o | og-oe | o8-02 o-os | os-or L eisede 5 OT _osadse oT ssediee OF asedise OT TUT THnIvEMS & sipew BeuUEpY uw uw COE coo ay S90'0- ~so0'o soo’o syedwoo eyed ‘ayeduioo aueyedwoo yeduoo uljnd % Ui eInoed ap inimquewed | yo | SW UL oTaisiape TPSW SZaTIA yhuquoo no jueweg Rauwnueg | su | eAIZe09 UNjueWed Nua, a AST =F eeu ereyeduoo || 7 a =| =| sz] vz} 221 oz] ess ot] cil sh ep aseodisiy eyiie 18 | St . WAL =7 ages syeinseduloo 2] ezj v2] eth ett ot | ob] pt] etl ere ap _eseodisi eyfue 1§ ey | bt “GAOT = BaR|s SyeyedwOO | oz} etl] ij o%} set et! zi] ob} oF] eso ep esuodism ayGse 1S oy | EL. “| -| -| +i vai rol 6's] 9s] e's! 6p! o'ose arew eyeoy SlUgAOIOG | “ZL =} ti | eg) e's] Vs] ey} oy) zp) o'osy esew Siuenojog | yh -|_-| +} e9) o's] si sy] zy] oF] oe! ose nipojiius 1ueAO}Og | OF = : -| ov| by] oF! se] se] pe} o'€| Oop quruew Siuercjog | 6. = =} tel ee] oe] ce) ze] of! ez) sz/ og esew Nei ap Suleld | _g = -| gel vel vel ez) zzi 9zi ez) oz! o'sz noi ngs ap Sued |Z j=} te} oe] ez) 92] pe) ez) be) bl “bi ost qwunupgw nei ep sisi | 9 | 42) 9%} yz] zz) o%) 6h ze) ob] ri os evew dist no Sujal |__¢ Sujeid Mo gti ez] zz} oz]-et} ze! ob eb] eb] e'b| os'Z | semeGsew dis I$ eve disin| ¢ aad rS oz] et] sti vel set pb} et] ctl] ov} eo] _o'b | wnupw dis 18 sewebvew disin | gel gel stl py] et) ety ot} ot] eo] zo| aso qunipw disiy |Z. el eb] ce] vb} o%} 60! a'o| z’o| zo] go) sto uy disiN | or) vy zt) off 2) 9] s] bl el. 2) OW! ge vimed die annonysucs | op Jorlimuguied eeuwnueg | IN Binjeqe, (NVALS11 Bdnp) SUVNAYLNV Ad SIGAW YZ3LIA ” 3.3. DETERMINAREA NIVELURILOR MAXIME PENTRU LUCRARILE DE REGULARIZARE CU CARACTER LOCAL Debitul de catcul fiind stabilit, se aleg cel putin trei sectiuni caracteristice in sectorul ce poate fi considerat model si pentru care se face verificarea capacitatii de curgere in regim nemadificat (regim liber), in functie de parta de sourgere (i) si do rugozitetea (n) corespunzStoare pe sectorul studiat (vezi figura 14) Fig. 14. Sectorul de rau ce se studiaz’, Se calculeaA nivelul apei si viteza medie in albia minor’ $i majord in regim natural (liber), corespunz&tor debitului de calcul gi de verificare, precum si repariitia debitului intre albia minor& gi albia major’. Efectuarea calculului hidraulic, se face pe fiecare profil, incepand din aval c&tre amonte, astfel : § ~in profitul avat (P4) se determina prin incercdri nivelul apei care asigur& -curgerea debitului de calcul si nivelul corespunzétor debitului de verificare, considerand corect& panta hidraulicé (i) inregistrata ta data ridicdrii (panta medie la “ape mari, sau la ape mici) pe sectorul studiat, sau panta dintre profilul de calcu! gi profitul imediat in aval de acest profil ~Cu panta i dédus8 ca mai sus gi cu un nivel al apei luat in cota malurilor ‘sectiunii si {inand seama de rugozitatea albiei, se determin capacitatea de scurgere a - aibigi in aceast’ secfiune. Dac debitul obtinut este mai mare sau mai mic decat debitul de calcul se p&streaz& panta i gi rugozitalile, coborénd sau ridicand nivelul apelor pand cénd se obfine debitul de caicul cunoscut . > ~cu panta (i) corespunzétoare pantei apei de pe tronsonul P4-P3 se transmite nivelul ape! de la P4 la orofilul urmator P3 si se veriicd dacd la acest nivel so asigura debitul de caicul gi debitul de verificare in cazul in care debitul scurs la nivelul respectiv prezinta o abatere de +5% sau 2% fal’ de debitul cundscut, se reia calculul, ridicdnd sau coborand nivelul, deci ‘modificénd panta hidraulicd (i) pana cand se abjine debitul cunoscut sau apropiat de acesta, care sa se inscrie in abaterife limita Calculul se continua in acelagi mod ¢i in profilurile urtatoare P2 ete. Nivelul apei fn dreptul unui pod, in cazul c& nu dispunem de un profit al albiei in zona podului, se stabileste prin interpolare, {inand seama da nivelurile apelin Profilurile de calcul adiacente si de panta hidraulicd rezultat& din caloulul intre aceste profiluri In cazul cand profilul longitudinal prezint@ pante prea variate ve lao Sectiune la alta, precum gi zone de strangulare, pantele obtinute ca mai sus, se corecteazd cu formula . Dye ane hichet gg oT - unde: hy gh, sunt cote amonte gi aval ale apei fat de un plan de referinta. Pe profilul longitudinal al cursului de apa (fig. 15) se inscriu nivelurile maxime ‘ob{inute, pantele (i) gi vitezele medii (Vn). , o% str sort Ie protle Fig. 1, Profilut longitudinal pe un sector de rau. 1. Linia pantei generale a talvegului; 2. Nivelul in curgere liber’ corespunzaitor tui Q(p%) In lipsa cheii fimnimetrice @ cursului de apa gi sectjunea de apa caracteristicé, se intocmesc chei limnimetrice pentru fiecare sectiune (profil) de calcul, sau pentru sectiunea caracteristicd din zon, pe care se inscriu debitele pentru diferite niveluri ce vor servi la detenminarea rapida a acestora (v. fig. 16) * Viteza medie (Vm) a unui curs de apa se considerd egala cu 0,85 din viteza la suprafata liber’ a apei (v.) deci Vm 0,85 (m/s) Pentru viteza la fund (v) care variaza Intre 0,5...0,8 m, se ia media de 0,7 Vai Deck: Ve= Vm 0,7 ((1V8) r= Vo, 0,6 (rvs) Fig. 16. Cheia limnimatrica. Sunt situatii in care aver neveie de calcule ajutitoare. Astfel trecerea de la valoarea unui debit maxim anual cu asigurarea cunoscutd (Qre) la valorile debitelor maxime anuale de diverse asigur&ri/ Gnas (p) se face cu relatia : Qrar (P) = Kp . Qin (mn"/8), incare: Qmaz (P) este debitul maxim anual : ‘Kp — 09eficientul de modul al debituiui maxim cu probabilitatea de depasire 4 p% p~ asigurarea in procente . Coeficientut dé modul k, poate fi determinat pe baza relatilor dintre coeficienti Cs gi Cv incare Cs —coeficientul de asimetrie al unui gir de debite maxime; Cv~ coeficientul de varialie at unui gir de debite maxime Pentru calculul fui Cs se vor utiliza urmatoarele relat ~pentru dabitele maxime provenite din topirea 23pezilor Cs = 2Cv, pentru debitele maxime provenite din ploi Cs = 4 Cv pentru debitele maxime indiferent de geneza Cs = (3...4) Cv adoptandu-se valoarea minim pentru debitele maxime provenind in majoritate, din topirea zSpezilor si valoarea maxim pentru debitele maxime provenind in majoritatea din ploi (STAS 4068/1-82) Valorile coeficientului k se recomanda s& fie determinate: cu tabelele Kritk- Menkel prezentate in continuare Pentru-rdurile mic, nestudiate din punct de vedere hidrologic, trecerea de la freeventa istoric& {stabilitA pe baza informatiilor de fa locainicl), [a frecventa necesara se face pe baza coeficientilor din tabelul 7, considerand coeficientii : Cs = 4Cv gi vet ww Tabelul Coeficientii de trecere de !a probabilitatea de depsire de fa . 1% la alte probabilitati de depasire (eloaborat de i,.M.H} Probabilitatea Factor Probabilitatea Factor (0%) (6%) 4 0,01 [3387 4.0 10 0,05 2,224 2.0 “0804 O4 4.887 30 0.683 02 1,652 5,0) 0,565 03 1416} «700 0.418 O85 1,228 20,0 0,280 Slot oT eo Teco seo Tero ero Teo To [sro eo eo (eo Treo | sco | ero ero | sso | e90 | 6o0 | eo | zo | ego | S60 o2 Lora | “syo "| iso | iso [eso [so | sso | oso [seo |; 00 | 60 | Jeo 09) (eso | ego Ff evo sro | ovo | pao | 8e0 zo [960 | Jeo [660 | 00T 0g Meo | 280 [60 | 960 [660] 10% €0'F bo SOF Sor bo zor ov Tee ery ot | ee ee eet rer et Zu err oT Sor 0 peel er ee ee | ee eh Le sar ez art ev Zor $2 Lear] és a bbl eet a bet vt e0b Oz Lose | ive 7 dee Tere | saz [bet is a as Orr [oe err oF [gre [ive Tt ooe ere | sz | sez | siz | er ver vob | Sey Zrb oo gov { ers T ise [eee Tyee [ese | see i eve [eet pet wT oer | oss sos | er [sty [ive [sce] eee ie; ore | eet [est set i ogo [ees | oes [ery | slo [ese | ove | pre | cee | per eer [eet 30 ov | ws | ws ers | say [eee | ere [lez | sre [we | per | oot £0 goe'| "ers | es T e0e | oes [vey | eee [ we | ore | ere | ez ve io go6 | ise [os (eso Cars | sér | ely | eve sez [eee | ery ger | 300 eeory @é Tie Teo. Tire} es (ey | pe | ae | sec) est | eel] e00 oeit| sor ie | éer ses [ies | sev} see | ove ige [ee et too oii] ecer | esti | eee | ope | cor | are 7 ub [| soe | eee | aoe | arr | 1000 et [tt oF 60 | #0 20 90 s0 v0 €0 20 10 *D (%) 6. AD Z = 80 nujued %y JojijuEIOHB00 eLOIEA - TOON ~ PAL FNECEL O1 02 [93 0.4 OS 06 ov | 08 40 30 0,87 075 [064 053 [0,44 0,35 | 027 [0.21 ts O17 a7 tis 0.03 35 0,84 0,70 0.56 0.45 0,34 0.25 0.18 0,13. 0,08 | 0,05. 0.02 7 0,82 0,80 0,52, 0,39, 0,28 0,20 0714 [508 16.05 [70.03 | 0,02 | 0.07 99 0,78. 0,59 0,44 0.31 0,21 0.13 0,08 10.04 10,02 [0,01 | 0007 0.00 99.5 0.76 0,56 0,40) O27 O47, 0,70 0,05 [0.031001 | 0.01 | 6.00 7 0,90 99.9 O72 0.49 0,32 0,49 O44 0.05 0,02 0,01 {0,00 J 6,00 0,00 0,00 Fabelul ar.4 Tabet Kritki ~ Menkal le coeficientilor hp pentru Cs = 3 Cv p% Cy Oe o2 o3 o4 os 06 OF oe | os To [ai [a2 Boot [140 | 228335 | 469 F630 [e291 (7042 142.86 [15,52 | 7828 | 2130 [2460 | 0.07 1,42 [2,06 [288 |" 376 [5,00 [628 [7,70 7921 | 1100 [1280 | 1485 | 1686 | 0.03 4,39 4,99" | 2,62 341 434 | 648 [659 | 7.74 19.14 [i064 | 1224 [1383 | 0.05 7,36 1887 2.50 [3.23 1410 [5.06 |" 6.07 [7.1 {832 | 966 | ti02 [7243 | oF 138 1,801 2.36 [3.00 1375 [456 [545 [631 [7,33 [943 | 954 | 1058 a3 731 169 [212 [2.64 [322 3.82 [4a 15.44 5.84 | 662 17.40 824 05) 129 4,83 2,02 2.48 3,00 3.50, 4,00 458 [5.21 [5.85 [650 1 716 | 4 425} 1,55 1,88 | 225; 266 [307 [349 [392 [440 7 488 | 537 | sas | 3 721 | 442 1,67 491 247 242 {270 | 294 [322 [347 1374 7 399 | 5 1.17 1,36 1,54 1,755 194 | 244 | 2.35 [251 | 270 | 289 [3.05 | 3.23 1014 4,26 4,39 | 152 7,63 176 [487 [197 | 2.09 | 2,16 [224 | 231 20 7,08 4,23 4,29 | 4,33 438 [142 [1.45 [1,47 [1,49 25 4.07 1.12 a7 [434 723 426 [ 4,27 [129 | 1,28 | 1,28 30 7.05 4,09 4,12 ii4 ft 4,45 11s {416 Tis [ia [a8 see [aie (oe {are er a a O67 Terr ite 6SE Le Le rere vet est 209 | ees [er | sey] ase sre | ose ove ro res jee | we | oe | er [ore we [eee Terr see [ale | zr T oo9 O5 ad ee egg eT os'or | ors | ove aoe sig torr Ose. ee [BT ster | ort S16 tee seo [SoS ace ig SoZ co's) [orev Torii a6 OLE 06s |" ser SVE ogz oore | ove [ogzt | orb) | OoLt | oe og wee Ose oF 60 BO ZO so so 2} £0 20 AD AG 7 = 89 nulusd dy Joyjuatoyacs eiLiojen Feyusy — buy injeqe | Sau yeqe, . too | 20 T e006 | S00 | a00 eo ero 220 geo es0 eo 666 zo | 800 | S00 [soo [ero oe €z0, te'o a) 250 O20 266 | 800 7 yoo | 300 [800 feo aro 90 vEO S¥'0 8g0 225 $66 _boo | 90 T8090 [Zo | sro 10 620 0) avo 29'0 6L0 66 400 | oo | cot ao | ze a0 80 Sv0 S50 89°0 £80 26 pore ere Tro co pe0, e609 iv'0 0, 650 +20 80 st SiO i 6LO fF e207 6z0 | peu 10. ey'0 230 ogo 820 260 06 | so | to Tso | tro | iro €s'0 090 0 sro €8'0 0 oe feo [seo [wo | ao 7 zo as0) 390 220 620 980. €6'0 SZ .4€0 | evo | wo eso | eso v0 ovo 920 ze'0 880 veo Tor 1 050 7 sv0 7 O80 7 $90 | 690. #20 620 veo 680 660 26C 08 O60. 860 960, 860 |" 650 og Lo e0r OF EOL eOt Or g00 Tho | soo | 80 | oro | Pro 6r0 St ee0, evo 9S 20 | 666 | voo 600 | 700 |oro | ero 4V0 Zo 620 20 Zy'0 0g'0 2L0 {Fee 390 [860 To [sto | 60 veo | ceo | seo | ero wot ero | S66 eo To Toy ao | zo io [veo | evo | 20 | ps0 [a0 86 ao [sro [so] ézo 7 izo | seo | oro | ero | eso | ae0 | efo ic sro | so [| eo [evo {zo [ico [ pro | eso io Tero | seo 5 vo | seo [zo [eco | eed | ro 10 sso | uso fF azo [ep a6 veo [90 | oro [oro [oso 950 io | “e9'0 | sro [eso 160 oe] Ze0 [oro [sro | 080 | ¢c'0 086 ogo | 270 620 66 3 eo [ oro | os0 | ss | 090 99° veo | 90 | 286 ve0 oz) eso | uo [290 [990 [oro s26 | ero | pao | 690 le os igo | ive | sro | 920 | eeo seo | 680 | 260 | se0 | as | 50 os | g20 | 280 | 060 {60 | seo 766 [660 ian Zo 801 Zor oy, Zor [sor Fol ay ai err ely wi ory 207 S01 Of vey | ver [| ez | vey fect a ty eb ons Ley ‘0F Sz eet Perv | bt | orn | ae vet tet Set ira sty BOT 02 zie | soz | o0¢ [061 | ze ay Let iy | 8c get te OL cz} le [ose [sez | eve iz eer va) og Ean ae 5 te 34. DETERMINARI HIDRAULICE IN SECTIUNI STRANGULATE in albiite cursurtor de apa if care prezenta sau prevederea unor iucrar de aparare sechunea de curgere. schimb& morfologic patul albiei $1 modifica: nivelut debitului realcu}, sunt necesare determinari hidraulice referitoare la: “= caleulul afuienitor: ~ caleulul supraanaitarior de nivel. © Recomandarile se refera in special ia tucrarile de aparare. consolidare gi ginjare $i ig poduri-g: pedete. unde calcuiele enuntate se trateaz’ conform Normatvuiui PD 95-, Afu'erile se catcuteazd la cursurile de ap& cu patul gi malurite erodabile; in zonele 8¢.prevéd lucréii de aparare, congolidere gi dirjare Acest fenomen se produce in in'care vileza din sectiunea strangulata este mai mare decét viteza medie de data in tabelut 8 i 7.3. Aluierea maxima totalé este alcatuité di “. afuierea generala $i afuierea localé. Afuierea generela. Sn © La albille erodabile 5/ instabile la care nu se tau masuri speciale pentru protectia iva afvierii sau dé stabilitale a malurilor, se pot produce in timp, modificéin ale aibiei minore, astfe! incét afuierea general ar putea tinge valoarea maxima inatd ca pentru albia minor’. “:. a) Calculul afuierii generale se face cu relatia unde: E ~ este coeficientul de afuiere generalé medie; hw— adancimea apei in punctul respectiv, dupa producerea afuierii generale, hi — adancimea medie a apei intr-un punet oarecare al sectiumii de curgere, inainte he afuiere; : sient? Vioze meso ape’ in albia minora in sectiunga lucrarii, Inainte de producere deri Vm —viteza media a apet in albia minor’ b) Cu aceasté relatie sé poate calcule ‘linia afuterif alviei gi afuierea general maximd, care se obline din diferenta data de relatia Fat max—Nmmax = af. gener. max unde haem este addncimea maxima a-curentuiu dupa afuiere Himma, este adancimea medie maxirna initiala a curentut ©) La cufsurile de apé cu:albie erodabilé,. valoarea coeficientului E de afui generala limita se recomanda 38 nu depageasc’ 1,4 : 1,5 pentru evilarea unor cons! ~ de aparare gi dinjare costistoare : : in cazul albiilor ia care cregtérea adancimi: apet in albia minora, ca uma alurerilor general, este ntica (0,5..0,8-m ) Se poate depasi valcarea coeficientului E mai sus. . . . 7 Afuierea locals. ———_—_ Caleulul ‘afuierilor locate (afl) la, pilele podului se face in ipoteza cd af generale sau produs la vioarea maxima. Adancimea maxima a afuierilor locale (hai) la_pitele ' podului se. calcul aproximativ ct! formulete de mai jos: : 5 ~ cand vé va j ‘att. 2AD-Ky ky {i | -cand vv, 1 atie2ee keke? | unde: b ~ ldfimea pilei; v_ — viteza curentului in amonte de pila in albia naturala a cursului de apa (m/s); ues viteza medie de antrenare a aluviurilor de. pe patul elbiei, la adéncid corespunzétoare afuierilor generale ; kt - coeficientul care {ine cont de forma pilei in seciune transversala (fig. 17); k.-cosficientul care fine seama de unghiul de incident al Curentulul cu pil (fig. 18); ms @ —.acceleratia gravitationala, : Calculul afuierilor locale nu se face in cazul in care se prevéd lucrari consolidare a patului albiei (pereuri, saltele de gabioane, radiere de beton, etc) | U calculul afuieriior locale din zona pilelor , in formulate de mai sus.se considera tat pilei b= 1 m, jar viteza, egal cu viteza medie a apei in dreptul culeli : : Auierile totale rezult® din insumarea efuierilor generale gi locale: at ety tat = a en Fig. 18 Coeficientul ky Caleuiu! aproximativ al supraanaltrii de nivel se face cu relati2, aplicaté pentru albia minora: admitind c& remuul se produce inaintea afuierilor, unde Az ~ supradnatarea de nivel (m); Ve ~ vitoza madie a apei in albial minor’, in sectiunite {ueréirii (pod, epiu, ete.) in ms: ~ viteza medie a ape’ tn albia minor’, in regim natural (m/s), La étabulirea cotelor rampelor de acces la ped, se va fine seama de influenta supradnaitari tungimea L, pe care se intinde supraéndltaree de nivel, se determind aproximativ gi acoperitor cu relatia: 38 2Az 1 , incare : L, = distanta pe care se intindde supraindltaréa de nivel (m) Az — varialia de nivel (m), i. panta suprateter libere.a apsi corespunz&toare debilului pent cares-a * calculat supraanditarea Az. : 2) Se poate admite cd vatoarea maxima a supraénaltarii se produce in amionte, lao distant gala cu aproximativ 2.5 b ( b fiind latiinee albie: acopent& de pod intre. fetelé culeelor, fata de axa poduiui), b) Pentru usurinta calculului, suprafata liber. apei pe zana pe care se produca supraandltarea de nivel se puate iua plana, ¢) in functie de valoarea supraanaltarii, lungimea L, prezinta importanta in’ cazul unor obiective care nu trebuie $4 fie inundate sau, in cazul rdurilor indiguite; ia care’ digurile trebuiesc supraanaitate Verificarea debitului scurs prin sectianea lucrari, pentru o supranailiare de nivel Az dat, se poais face cu formula data de Ruhlmann: fal s 3 Qau oa (seta -k2 oR (m/s) iL unde’ ji ~ coeficientul de reducere a ariei sectiunii active de curgere in albia minor’ Watorit’ contractiel hidraulice produse de infrastructura (s) si strangularii geometrice datorat pilelor (e); b — lungimea podului {intre fetele culeetor), in m; 39 h — indlimea medie a lamei de apa in sectiunea iuerarii in regim modificat, 4, PROIECTAREA LUCRARILOR DE AMENAJARE A ALBIE! MINORE 4.1. RELATH MORFOMETRICE 4.1.1. Curentul de apa caracterizat printr-un anumit regim de curgere, genereaza o evolutie continu a albiei rauritor, genereaz’\ procese de albie cu intensitate mai mare sau mai mica in functie de intensitatea factorilor climatici si de caracteristicile geofizice ale Terenului pe care aretoc scurgeraa Observatiile gi masurdtorile ofectuate, au aratat cé intre parametii hidraulici gi cel geometrici ai albiilor formate intr—un pat aluvionar gi relativ stabilizate, exist anumite legaturi de corelatie nuntite re/apii morfometrice. Aceste relatii morfometrice prezint& o deosebita importanfa pentru practica hidrotehnic&, ‘intrucét stau la baza fenomenelor morfologice $i a dimensiondrii luerdrilor de regularizare a albiilor réurilor. Pan in prezent oblinerea reialiilor morfometrice a fost pur empiric&, neexisténd inc 0 teorie care s& explice fencmenul formarii albiilor réurifor intr—un pat aluvionar, 39 ceast8 metoda de obtinere a relaliilor morfometrice este cunoscuté -in literatura de aciahtate sub denumirea,dé teoria regimulut. Réurile care se incadreaza in aceasta fe, sunt acelea care au un regim hidrologic stabil gi ale c&ror albii sau format in ile fof atuviuni. Un rau afiat im ragim nu prezinté vanatii importante ale dimensiuniior Jungui su _gasindu-se in stare de ectlibru si nu pot apare inisip&ri sau eroziuni. Nu incadreaza in teoria regimului, rurile a c4ror curgere este infiuentaté de diferite najati executate in bazinele hidrografice respective. , . < Profilele apelor mari, cu albii majore foarte late, nu sunt profile de curgere cu racter continuu gi de aceea nu pot fi uate in considerare. Debitu! de calcul ce se. ia in considerare in relatiiie respective este ales dupa ilerii diferite, asifet cé poate fi: * = debitul care umple albia minora: = debitul mediu multianual, dacd transportut aluviunilor téréte incepe sub acest debit; * = ‘dabitul maxim de calcul, ~ debitul ideal sau debitul de formare prezentat in prima parte La utilizarea debitelor este recomandabit sd se ie debitele cu frecventa data de autorii respectivi, alffel rezutta cu totul alte valori decat cele normale, realé Oupa L. B. Leopold gi J. Maddock retatiile morfometrice au © forma exponentialé de tiput: “he AyQ® — ~ adancimea médie a apei, b=A,Q* —1ajmea medie a albiei, Ip=A;Q1 —panta medie a fundului albiei, u=A,Q° —viteza medie de curgere, Gy = AgQ® — debitul tarat, Gy = A,Q" — debitul in suspensie, k=AyQ" — coeficientul de rugozitate (Strickler) gi. pe baze ecuatie! de continuitate, AnAbAy=1 0 gi 4B +8=4 Dintre refatitle morfometrice care se pol utiliza cu succes in practic’ pol fi citate cele ale fui D. B. Simmens gi MM. L. Albertson, care pentru fundul nisipos al albiei $i maiuri coezive au urmatoarele expresii: P= 47509512; R-0,476.Q°94 1 = 108.R29 V9, pentru fund si maturi nisipoase: u=935-R29 119 40. pentru fund $1 maluri din métena! grosier necoezw ust9afR2 °F" R= 0,368-9°954 4.1.2-RELATI| BAZATE PE ECHILIBRU LIMITA AL PARTICULELOR DE FUND’ Inv aceste rélatii'se foloseste coeficiéntul de stabilitale al_albiei’ care reprezinté raporiul dintre diametru! mediu.al particulelor gi produsul dintre taza hidrauiicd 51 parité, . Relatiile morfometrics bazate pe echilibru limita al particulelor de fund, sunt: AeA AB. OH fa) B= AZO AZM AZO O48 oy Us Ata AQ. al®.g958 m/s) unde: B este latimea albiei, Ay hl; Ag =uhR™@I~¥? gi Ay = sierQ =uhB 4.1.3. RELATI BAZATE PE DISIPAREA ENERGIE! CIRCULATIE! TRANSVERSALE. 8. T. Altunin si. A. Buzunov recomanda relatia e-aanylse oh 1 gm a Elementele albiei stabile dupa S. T.. Altunin gi.’A. Buzunoy se gasesc in tabelul.9 $i 10, unde debitul de calcul este Q, cu asigurarea de'5 ~ 10%. In cazul.c& se folosesie ait debit decat Q,, atunci se utilizeaz’ in Jocuf coeficientulul A, coeficientul de coractie dat de relatia: . . . 0,7 mm d= deo SAU des R raza hidreulic’ ys ~ greuiatea specificd a aluviumilor y —9greutatea specifica a apei. b) Criteriul de stabittate generalé Acest criteriu se materializeaza printr-o relatie morfometric’ de forma: const. ‘care reprezinté 0 asimptota catre care tinde profilut longitudinal al albiilor réurilor gi unde ts < 4 ( dupa diversi autori n = 0,35 = 1,00) ©} Requil de proiectare a profilului longitudinal al albiei requiarizate ‘Aga dupa cum am vazut mai inainte, de reluga profilul longitudinal at unui curs dé apa are forma parabolic cu panta. descrescand spre. aval. La stabilirea profilulut longitudinal al albiei-regularizate trebuie $8 se {ind seama de urmatoarele reauli: ~ trebuie avute in vedere cotele obligate ale fundutui albiei cum ar fi confluentels, ” precum si cotele impuse de vitoarele (ucréri de amengjare (captéri de apa, poduri, canale, cAderi, traversari de conducte subterane, etc); —necesitatea de asigurare prin adoptarea unor cote gi pante corespunzatoare- in. vederea asigur&rit curgerit debitelor lichide gi solide fra inundarea terenurilor agricole, agezatilor omenesti seu a obiectivelor economice fiverane, fara transform&ri apreciabile in morfologia albiei la orice nivel de apa; ~ influenta asupra stratului de apa subteran’, CoborSrea liniei fundului albiei regularizate sub cel al albiei naturale, prin sapaturi saul eroziunea de c&tre curentul de ap (autodragal) poate fi utilizet’i ca mésuré de reducere a costulul indiguirii si imbunatatiri curgeri apelor mari sub poduri etc. in cazul unor albii cu panta lengitudinalé mare, care determina viteze de curgéra ce depagesc vitezele critics de antrenare, trebuiesc luate masuri de consolidare & fundului albie cu saltele de fascine, anrocamente, traverse sau se reduce panta. prin fealizarea de praguri de fund si trepte de c&dere. in acest sens trebuie tratata cu toatd atentia problema taiefilor de meandre in care . dacd se exagereazé gi nu se prevad lucrari de consolidare corespunzatoare, se poate compromite intreaga lucrare de regularizare. La proiectarea profilului tongitudinal al albiet regularizate in aval de lacurite de acumulare sau in zona exploatarilor de balast, este necesar sd se tind cont de faptul c& linia fundului albiei coboar& datorité fenomenului de eroziune.Pentru. aceasta. este nécesar sa se determine linia fundului albiei, dup& eroziune, pe baz& de calcul sau, eventual, prin studiu pe-modele hidraulice, Fig. 21. Profilu! iongitudinal al albiet regularizate. Cote Pod existent Tiere pe mal dreptt hie profil Cole mat stn "| Sete mal rept | Sete tun existent [Cote fund | proiectat [cote coronorent inaxime scolout Cole ape [== “eater Disionfe partiole Distonte asmutate| Aliniamente $i curbe NOTA Elementele prezentate in profil sunt minime. . Fig. 21. Profilul (ongitudinal al aibiei regularizate _ Trebuie avut in vedere $i faptul c& in timp cuneta.nu igi mentine traseul in plan d a Profilul in lungul albiei regularizata trebule s& conting urmBtoarele elem principale: - linia talveigului albiei regutarizaté gi.a albier naturale: 3 + linia Goronamentutui in axul digurilor de aparare impotnva inundailor exieten sau proiectate, cu indicarea eventualeloy Iucrér de traversare a acastora, in cazul ca se realizeaz& concomitent regularizarea albiéi minore gi majore; - linia oglinziiapei ‘a diferite debite caracteristice, inainte gi dupa roger, -pozitia gi Cotele diferitelor construct din albie. 4.2.2, SECTIUNEA TRANSVERSALA STABILA A ALBIEL REGULARIZATE De regula, profitul are o forma simpli sau utr trapezoidal i foarte. ray parabolic& sau dreptunghiulard. * Se deosebesc urmAtoarsie. sectiuni irangversale caractetistice. ale abit regularizate: " ~ sectiunea unica in sapatur’, - sectiuinea étajaté in s2ipaturd * in general, pentru regutatizarea albiei minore primul tip de sectiune este cea mi ulilizata. ‘Cel de al dilea tip de sectiune’se utilizeaz& pentru: albiile cu deschideri fos mari sau de adéncimi mari, cand: se urmareste tranzitarea unui.debit, minim ( servitute) prin cunet8, fie ewstarea unor taluzuri inalte, inestetice, realizandu-se totod marirea stabilitati lateralé In afara cazului 4nd adéncimea debleului impune acest ti de sectiune, se va evita reslizarea unei sectiuni elajate care-fa acelasi volum.de sSpStura conduce la latimi foarte mari. coup&nd suprafete mari din terenul- agricell ‘daca este fixat prin lucran de consolidare iin asemenea situati 0 solulia de infocuite este realizefoa unei sectiuni nice ‘Sompensandu-se cuneta prin realzarea Inclinat® a fundulu, de la.muchea taluzuro spre axul central (fig.22) SECTIUNI IN DEBLEU. Ls : . : | LE SECTIUNE MIXTE: 6, epunep ied Steve wat es Nt feat Fig. 22 Sectiuni trarisversate caracteristice ate albiilor regularizate 48 In situatiile in care se realizeazd atét regulatizarea albiei minore cét gi a cele inajote, sectiunea transversala poate fi = setune unicd in sipaturd gi umpluturd (mbt) - sectiune etajala (compusé) in sapaturd gi umpluturd. (mixta) Prima se folosegte atunci cand digurile se amplaseaza pe mal, avand taluzul dinspre apa in continuarea taluzutui-albie! minore, De regulé se va evita pe cat posibil © asifel de solutie, ce conduce la © incorselare putemica a albiei, gi determina _necesttatea unor solutli de consolidare att a albiei cat si a digurilor. Solujia a doue reprezinté cazul obignuit de regularizare, c&nd digurite sunt amplasate la distante variabile de mal. In asemenea situalfi se cautd pe cat posibil, pentru realizerea unor jucrér: economics, ca volumul de sapaturé s& compenseze yolumu! de umplutur3. Profilele transversale ale albiei minore reguiarizate trebuie astfel aroiectate incat 98 se asigure scurgerea in conditii optime a debitelor lichide si solide , Conturul poligonal al albiei minore se poate realiza prin s&pturi gi umptuturi bine compactate protejate prin inierbare sau prin lucréri grete, dup caz, cum sunt lucrrite de regularizare de tip epiu, digurils de dirijare submersibile gi pragurile de - fund. Dimensiunile definitive ale sectiunilor albiei regularizate se stabilesc numai dupa Nefificarea stabiltétii acestora ta debitul maxim de calcul. Stabilitatea jocalé este “asigurata daca: = vitezele maxime de curgere, corespunzatoare debitului de calcul, sunt mai mici decat vitezete critice de antrenare in masa a aluviunilor de fund. Aprecierea stabilit@tii albiei se poate face si prin compararea eforturitor de antrenare: = vilezele scdzute, corespunzatoare apelor mici asiguré_transportul debitului golid care soseste din amonte sau daca dapunerile produse pot fi spaiate de _ debitele mari (Ia albii cu evolutje periodica), Totodaté este necesar s& se analizeze gi posibilitatea realzarii unei sectuni ‘optime din punct de vedere hidraulic ( sectiune de minima rezistent&), pentru care ‘perimetrul udat este minim, iar raza hidrautica are valoarea maxima, deci si viteza este maxim’, Secfiunea respectiva la eceasi suprafaté si aceasi panta permite s& se oblind ‘© capacitate de transport maxim. Aceast verificare este deosebit de utilé ta canalele de strpungere sau la canalele de derivatio. _ Rezullatele observatiilor au pus in evident faptul ca veriatia raportului dintre \étimea gi adancimea medie a albiei ( B/h } in report cu debitul de formare se datoreazd repartitiei neuniforme a fortei de frecare, respectiv a fortei de anirenare a aluviunilor pe perimetral udat si se exprima printr-o relatie de tiput: Bh" = ca Relaffile morfometrice rezultate pentru dimensionare, dupa $. Hancu au urmatoareie expresii hea’ ; B=Q% ; veQ" peninim= 1/4 gi n= a B= QF y= QF pentrum= 1/6 Forma sectiunilor transversaie a albiilor réurilor prezinté-variatii mari de fa un sector la altut In coturi sectiunea transversal’ a albiei se deformeazd, adancimea medic cteste, iar adancimea maxima se realizeazé lang malul concav (fig 23). Intre adancimea media in coturi (h.) gi adancimea madie in aliniament ( h ) exista relatia stabilité de Boussinesg $1 precizatd de Altunin: . a)? Fig. 23, Secliunea transvarsaté in coturi. he ts o a] unde: 1 - raza de curbur&; ! ¢ - coeficient morfometric ( tabeiul 11); Intra adancimea maxima in coturi Ne mex §1 adancimea medie in_aliniament sé poate admits o relatie de proportianalitate de tipul. Premax = Cobh unde C, se ia din tabelul 11. vag Tabelut 14, VALORILE COEFICIENTILOR o gi C, dup& ALTUNIN (78: 5 4 3° [2 Tis @ 06 [065 [o7s]o05| 26 Ce 404 [22 [257 [3.0 | = Totodat, pe baza cercatirilor efectuate, a reziltat c& intré atia Sectiunil de! ‘curgere in aliniament (-w.) existS 0 relatie morfometricaé simpla de forma o-* tbe} explicabilé prin aceea c&, in cotuti limes albiei este mai mic& decat in atiniament. «74 Trebuie mentionat ins c optimul hidraulic nu inseamn’ gi optimul, econo astfal c& la dimensionare trebuie s& se tind seama de ambele aspecte si 88 8e Cal solutia optima din punct de vedsre tehnico - econornic. 5. PROIECTATEA DIGURILOR Ori de cate ori se realizeaz’ amenajarea in complex a albiel unui rau, traseul diguritor trebuie corelat cu cel al albiei minore regularizate. in ansamblu, sectiunes! tolala de curgere trebuie s& asigure curgerea lind a apelor mari, fara vartejuri, fBrél zone care pot favoriza aglomerarea de plutitori sau'at sloiurilor de gheata. in general, traseul digurilor trebuie 83 fie mai. putin sinuos dacét traseu! albiei minore, avand inj vedere c la ape mar, axul dinamic al curgeri in albia majora: diferd de cel at curgeri in albia minoré.in unele’cazuri se prevede amengjarea numai a albiei majore print realizarea de ‘diguri de ap8rare impotriva inundatillor. Albia minor se mentine in| situatia existenté sau se prevad numai lucrari minime de tip conservativ cum ar fi apSrari de mal, tSieri locale de meandre. 80 5.1, TRASEUL DIGURILOR Stabilirea traseului unui dig comporia analizarea gi compararea a trei criterii de hidraulic, geotehnic $i economic, Satisfacerea simultana @ acestor criterif nu este Ibi’, intre ele existénd cerinte contradictorii Din punct de vedere hidraulio este de preferat un traseu mul indepartat de albia 1a, cea ce determina o dezatenuare mai redusa gi reducerea inéltimil digurilor de rare, In schimb, indep&rtarea digurilor, duce la micgorarea suprafetei aparate gi la terea investilie’ specifice §1 in unele cazuri 0 astfe! de solutje conduce fa intalnirea Y-terenuri cu structur& geotehnicd defavorabila pentru fundarea digurilor. jcioas& a traseulul digului const toomai in imbinersa. armonioasd a istor critarii de bazé Distanta intre diguri, in cazul cAnd indiguirea se prevede pe ambele maluri, sau ‘dig gi elbia minora (/3jimea zonei dig - mat ) in situatiile in care nu este necesar& t apararea teranurilor de pe un singur mal, se stabileste printr-o analiza tehnico - nomic! bazata pe urmatoarete criterii principale: ~ suprainélterea nivelurilor si cregterea vitezelor, fat de regimul naturah nu conducd la solutii nesigure gsi costisitoare. in general. se recomanda o Suprainaltare maxima admisibilé de nivel de 0,5 m la cursuriie de apa cu pante | > 10.5% si de 0,8 - 1.0 m la cursuriie de apa cu pante |< 0,6 %; ~in zonele cu eroziune activa a malului albiel minore, in cazul c&nd nu se Fusiificd realizarea unor iucran de protectie a matului sau de combatere a fenomenutui jde eroziune, distanta intre dig $i mai trebuie sa fie suficient& pentru ca avansarea eroziunii pe 0 perioadé de 5 ani sd nu afecteze siguranta diguiti, - latimea dig - mat irebuie s4 permit amplasarea gropilor de imprumut (end digul nu se realizeaz’ cu pamént din albia minora) si, dac& este cazul, a perdelelor de protectie forestier’, - digui de aparare trebuie s& scoata de sub efectul inundatillor o suprafata de teren cat mai mere posibild Pentru distanta de amplasare ‘a digurilor faté de melut elbiei minore nu pot fi date valori precise. Stabilirea acesteia rezult& numai in ura unor calcule tehnico- ‘economice care analizeaza si compara toate elementele caracteristice Orientativ, din practica actual’, pot fi avute in vedere unmataareie distante medi 150 - 300 m pentru fluviul undrea; 50 - 100 m pentru cursurile mari de apa { Olt, Siret, lalomita, ete); 20- 50m pentru cursurile mijloci ( Criguri, Vedea, Birlad, etc. ); 10- 20 m pentru cursurite mici de apa ( Céimatui, Cricov, Neallov, etc.) Se va evita pe ct posibi! o distanté dig - mal sub 10 m, chiar fa cursurile de apa ‘eale mai mici-cat gi realizarea unei sectiuni mic! de curgere prin amplasarea digurilor chiar pe matul albiei minore. incorsetarea puternica a albiei minore provoaca o dezatsnuare mare a debitelor naturale de viitur, cea ce duce la marirea indltimii diguriior, deci a volumelor de ; fucrari, Odata cu aceasta, prin sporul de vitezd ce se realizeazé apare si necesitatea unor fucrri pentru protectia malurilor, gi chiar @ taluzurilor digurilor, cea ce determina cregterea apreciabila a investitiei. Realizarea unor diguri situate in imediata apropiere a maiurilor, sau chiar pe mal, nu se justific’ decat in anumite situatii obligate ca, existenta unor obiective economice importante. st in luncile inundabile unde existé terenuri impadurite, este de prefer men{inerea acestora in regim natural de inundare, ocolindu-se cu digul , masiv. fespectiy, solutie care duce la reducerea dezatenuarii, terenurile respective constitui Zone de destindere a viiturit Traseul digurilor longitudinale de aparare se racordeaz’, amonte gi aval, I terenurile inalfe neinundabile, sau la alte amenajari existente (rambleu de gosea, CI etc). Aceast&. racordare se verificd indeosebi pentru zona din amonte, ca s& nu fi realizaté doar focal, existand in acest caz pericolul inundarii terenurilor eparate prit ocofirea prin spate a digulu : Un caz particular al digurilor longitudinaie ii constituie digurile deschise care racordeaza cu terenul inalt numai la extremitatea din amonte, apele puténd patrund prin avai, fra a afecta ins terenul ce trbuie aparat, Se utilizeazé atunci: cdi executarea unui dig transversal de inchidere prezinta dificulta{i de ordin constructiv s economic, iar panta longitudinal a cursului de apa este suficient-de mare pentru zona din amonte s& nu fie inundata in situatia c4nid in zona aparat cursul principal are o serie de afluienti, ce Pot fi rezolvati prin alt& solutie ( devieri, subtraversari, etc.) digurile longitudinale prelungesc pe afluienti cu diguri de remu. pana la limita de infiuenté a acestora: Racordarea digurilor longitudinale cu cele de remu trebuie s& asigure’ stabilitate albiilor minore in zona de confluenté, raza de racordare a celor dou diguri admitandt se ~ de § oF [S{imea albiei minore a cursului de apa principal, in cazul in digul nu este solicitat de gheturi; ~ de 10 - 20 ofi létimea albiei minore a cursului de apa principal, in {in care digul este solicitat de gheturi Nu se recomanda raze de curbur& mai mici de 50 m, indiferent de mari cursului de ap, decat in situatii obligate, sifuatii in care trebuie avute in vedere | suplimentare de consatidare. Limite alia maore (Pe spare Wren tnait nemeundabst og : Fig. 24. Traseul digurilor 5.2. PROFILUL LONGITUDINAL AL DIGURILOR Profilul longitudinal al digurilor trbuie s& contind cotele coronamentului, respectiv Inditimea diguiui deasupra terenutui, pe toata lungimea, urmdarind traseul Pproiectat. Elementele caracteristice ale profiluiui longitudinal sunt prezentate in fig. 16. De Feguid, se prezint& un singur profil longitudinal al albiei emenajate. (minora gi maicr3}. 82 In situatiile in care digul este amplasat la o distant&a mai mare de mal, sau traseul lui difer& mult de traseul albiei minore, se prezint& separat profilul longitudinal al digului, pentru o determinare corect® atét a lungimii cat si a cotelor de teren, respectiv al inaktimilor. 6.3. COTA CORONAMENTULUI DIGURILOR Cota coronamentului (de proiectara) se determina pe baza a doua criteri: ~in funetie de nivelu! maxim de catcul; ~ in functie de nivelul maxim de verificare, Relatiile de calcul sunt urmatoarele: Heh, +0,5h + hy+ hy thy He het het hy unde: H- cota coronamentului digului (m); he - cota nivelului maxim de calcul (mj: h,- cota nivelului maxim de ven’care (mn); h- in<imea de calcul a valutui (m); ha- indtimea de deferlare a valului pe taluz (m); hy - Indltimea de siguranta (m); hy indltimea bombamentului in axui coronamentului (m); Se determina cota digurilor cu ambele relatii, adoptndu-se valoarea cea mai mare. Asupra elemertelor din aceste relatii se fac urmatoarele precizari: ‘8.3.1. INALTIMEA DE SIGURANTA (ho) Reprezinta un spor de inaitime peste niveluriie calculate pentru ca digul sA nu “fie deversat, avand valorite: 0,20 - 0,60 m peste nivelul maxim de calcul ( h,); 0,10- 0,30 m peste nivelul maxim de verificare (hy ). Vaiorile maxime se adopt atunci cdnd datele hidrologice disponibile sunt insuficiente sila lucrari de important deosebits. Pentru digurile.din clasa de important IV gi V, se poate renunta la sporul de sigurant’ aplicat ia nivelul maxim de verificare, 5.3.2. INALTIMEA DE DEFERLARE A VALULUI (h) Se i& in considerare numai in cazurile in care durata niveluriior de calcul ( he ), peste cota de depasire a malurilor, este mai mare de 12 ore. Indiiniea vaiului poate fi determinat cu ajutorul monogramelor Braslavschi sau cu relatia: f= 00186. w°?". po nos unde: w- viteza yantului in km Jord; D-- lungimea luciului de apa pe ditectia vantulut in km; ny - addneimea apei la nivelul de calcul. Intensitatea de calcul a vanturilor se adopté dun’ cum urmeazs: 2.% pentru: digurile de clasa I si li de importanté; 4% pentru digurile de Clasa Ili gi IV de important’: 10 % pentru digurile de clasa V de importanta, precum si pentru cele transversale de compartimentare. 53 5.3.3, INALTIMEA TOTALA. A VALULU! (hy = 0,5h + hg } Tinand seama de deferlarea valului pe taluz, indllimea total (h, ) se determi cu relatia (fig. 19): fy = 32(2h}tga -k unde: h- indiltimea valutui; o-- unghiul de inclinare a taluzului; k - coeficient in functie de rugozitatea taluzului cu vatorile: 1,0- 1,25 pentru taluzul protejat cu pléci de beton; 0,9 - 4,0 pentru taluz de pamant; 08 - 0,9 pentru taluz protejat cu perau din piatré; 0,77 - 0,8 pentru taluz protejat cu anrocamente. Pentru digurile din clasa de importenta IV gi V cu exceptia celor de la Dundre, Taurile nenavigabile gi unde distanta intre diguri este mai micd de 0,5 km, 8@ pos Tenunta fa caiculul méttimii valuritor . Tinand seama i de cele ardtate cu privire la sporul de sigurantl rezult’ c& pend aceste diguri se pot admite urmatoarete relaiii de calcul a cote! coronamentulul: Heheth, 1 hy adoptandu-se dintré cele doug valori valoares cea mai mare. IM asemenga situati? reprezinta garda digului avand valorile: 0.8 -6,9 mpentrs cursurile mari de and 06 - 0,7 mpentru cursurile mijlocii, 04 - 0,5 m pentru cursuriie mici. 5.3.4. COTA DE EXECUTIE A CORONAMENTULUI DIGULUI (Hi) Gota de execitie se determina’ addugandu-se la cota de proiectare (4), inakimea tasri umpluturii de pamant din corpul digulul §i fundatia acestuia, Tasare ‘umplutuni de pamant se compune dintr-o fasare de moment, provacata de utilejele de Tn functie de nivelul maxini de calcul tn functie de nivetul maxim de verificare A. = nivel maxim de calcul, hy - nivel maxim-de verificare;-h - indllimea de calcul a Yalului he - inaltimea de deferlare a valulut; h, - inditimea de siguranta; hy - inaifimea bombamentului; by - inditimea fotaidi a valutui: Fig. 28. Cota coronamentului digucilér (H) 6a tare gi 0 tasare progresivé in limp (remarinntd) provocatd de greuiates maser pamént Sporu! de inaltime pentrz tasarea rambleulut gigulul repreznla de fap fenta intre gradul de compactare a materialuiui in cariera gi cet realizat in corpul ui. in general, in functie de caracteristicile geotehnice ale meteriaiviui, inallimea ieulys g modul de compaciare, faserea diguiui variaz’ inte 2% - 5 % cin timea (H} . . rasarea fundatie’ diguiui este cu atat mai mare cu cét sarcina unitarg este mai mare si tal rerenul de fundatie are in situalia inialé Un coeficient de porozitate mai mare geared terenuiui de fundatie sé determina conform prescripfilor STAS 3300/71, $1 ‘variaza in madie intre 3% - 6 % din inaitimea digului 5.4. SECHUNEA DIGURILOR Frofitul transversal. al digurilor este determinat 6 Inclinarea taluzelor. 5.4.1. LATIMEA CORONAMENTULL (6) . Daca 'Stimea la coronament a digutul nm: este impusa de conatti de stabilitate, se determind in functie de necesitatile de cisculatic ale vehicutelor 1 utvlajelor folosite ta exploetarea si intretinerea digului in practic = admit urmatoarete dimensiuni: 5-6 m pentru digurile de !a Dunare 3- 4m pentru digurila raurilor interioare. Jn mod exceptional; in cazul in care digunle au 9 inaltime ce nu dapdgeste 3m gi apaird suprafote reduse de tern, sau obiective de Glasa V de important, se adimite ba lmita minima pentru latimea la coronament valuarea de 4 rm pentru digunite de [a Dundre si 2 m pentru cele de I raurile interioare, in cazut in care se prevede ca digurie 8 fe folosite gi ce drum public, sau de expioatare agricola, times ie Sqronament a scestora va fi impus4 de necesitatile de orculatie, 84 a fi Insd infenioaré -valoritor de mai sus. 5.4.2. INCLINAREA TALUZURILOR Ineknarea taluzurilor digurilor se stabilagte in functie de caracteristicile geotehnice ale pamantuiui, durate viturii, mates diguiui. De regulé, se adopt pentru taluzurile dinspre ap3 (exterioare) Incimarea de 1:3 $i pentru taluzurile dinspre frcinta (interioare) inclinarea de 1.2. Orientativ, tn tabelul de mai jos s6 prezinta inclinarile uzuale ale taluzuritor i@ latimea !a_coronament $i Tabelul 12. [Categoria de pamant Tndifimea diguiui (H) | Tatuzul exterior_| Taluzul interior Nisipuri si prafur 2m 43. 42 sau 13. Nisipun argiloase 91 prafurt argilo-nisipoase 2m 13 4:2sau13 Luts (prafuri argiloase) 2m {25 sau tS. 42 Argie grase siprafoase «| 2m 12 seu 425 12 jaluri 2m 35a 13 sau 14 55, 5.5 CALCULUL STABILITATII DIGULUI Problema stabiitatii unui masiv de p3mént limitat de plane inclinate fag orizontala, avand o inditime finité h, se incadreazA in problema generald.a echilibrul mit a maselor de péimant. Prin catcule de stabilitate ale unui masiv de pamant delimitat de o suprat inclinata plana sau frantd, solicitat de nigte incarcdri.date, se determina coeficientul sigurant3 la rupere pe care-! prezinta taluzu! proiectat. Definitia acestui coeficient ‘siguranté variazé in functie de metoda aplicaté pentru determinarea sa. in principi acesta se exprima ca un raport al factorilor care actioneaz& pentru producerea ruy fala de cei care asigur8 stabiiitatea. Rezistenja pamantului este caracterizata valorile c gi -, parametrit dreptei intrinseci, Fat& de importanta pe care aceste valori au in determinarea corecté a coeficientului de siguranté, este necesar ca ele s& alese dupa criterii care.s& reprezinte just -condifiile reale din diferita puncte .al Mmasivulusi in momentul ruperit. in general se folosesc urmatoarele metode de calcul a)Determinarea stani de eforturi limit’ in cazul de echilibru limit dup Rankit entry un masiv semiinfinit limitat de o suprafata inclinat. Aceste probleme se rezolv cu ajutorul cercului lui Mohr. : ») Rezolvarea ecuatilor diferentiale ale echilibrulul limit& prin diferente finite, ©) Suprafete de alunecare circular - clindrice imparfite in fisii elementa {metoda Fellenius) Pentru un masiv care se presupune c& alunecd pe d suprafata circular -cilindric& avani raza R si centrul in O, cu unghiut le centru ao, cosficientui de siguranta n, se determin cureiatia, ZMWO- EN yo craleae Ech Fr VG sina, a (65.1) 4 fiind unghiurile intre vertical gi normalés Deoarece la Insumarea fasillor se negiijeaz forfele care actioneaz’ suprafe(sle verticale de separatie ale acestora, se folosesc uneori formule corecteaza aceste simpitficari Consiructia graticd se executd in felul urmator: se traseazA mai multe.cercuri alunscare $i se calculeaz& n, dupa expresia (5.5.1) pentru fiecare, pana se objine valoare minima pentru ns. Se considera taluzul stabil cénd ny ma > 1. In vederea reduéerii numarului ‘de cerouri, se foloseste urmatoarea requid empiric’ ardtatd in fig. 26: centrele celor Nafavorabile cercuri de alunecare se g&sesc pe dreapta MO, fixaté de doua puncte, anume : M (cu coordonatete 4,5h si 2h) si O (la intersecfia faturilor unghiurilor py si B; date de Fetlenius functie ds taluzurile digului). : [am il 115 12 13 15. | {By 287 26° 25° 2B 25" Be 3 35 35" 3a" 37° 8 45 33°45 26°34 7°25 111g | for Th Tb, EXEMPLU DE CALCUL. ‘Se consider -un dig a c&rui taluz exterior are “inclinarea m Etezultd cd unghiunie sunt fy=25" iar fy= 35' 3. Din 'tabelul de sus Din ‘studiiie géotehnice rezuita proprietatile fizico-mecanice ale pAmanturilor folosite la constructia digului ca find: + argild nisipoasd ~greutatea volumetricd y, = 18 - 19 KN/ m*: . ~ unghiul de frecare interioand @ = 15° - 20°. ~ indicele porilor .e = 0,82; - porozitatea n= 45%; ~-coeziunea paméntului ‘c= 0,3 - 0,5 daNicm?, ~ odeficientul de permeabilitate k = 10*- 107 cm/s. ' Caiculele se pot urmari in tabelele anexate, lar schemele de calcul in figurile 27, 28 si 2a, Calculul coeficientulii de stabilitate n, prin metoda Fellenius > [Vd TG fae [ar foosa,[M “Tsing [T, fasie | (em) (m)_-| cr?) cktwim’) | kN) Tete. | dr. kN) (aN) tT. [os 1.4" ]o7 tas ize}- fat 977 [086 [8.49 211.0140 }10}485_ Jias|- [36 152057 1106 | 314g [10 [43 [18s [240 }- [30 20,8 [0.50 [12.0 4 415 [40 [45 [185 “T277 f- 125 25,470.42 14147, 5 16 [10 [16 1185 [296 ]-"~ }20 , 27,8 | 0347 10,4_] gos io 145711386 (277 | 1s {096 [268 fo2 [718 FZ [14 [10 (a4 1165 2591-141 098 f25.ayo.i9 1495 62 0 14.2 Ties [222 7- € [099 [2271010 [232 g fos [40 fos [185 [66 [- 2_ [099 [1651004 [0.58 1 fos 140 fos |%e5 [44713 |- ose }11,1]-005 1-058 HW fo2 {10 fo2 ies jar 17 | joss [367 [0,72 10.45 | =n 204 443 Calculele din tabel s-au efectuat pentru urmatoarele date: Ry = 18 m - reze cercului de alunacare; ‘¢ = 0,4 daNfcm? - coeziunea paimantului, @ = 18° - unghiul de frecare, tg @= 0,32 8 = 45° unghiul la centru al cercului de alunecare;L = 12,44 m - lungimea cercului de alunecare gi s-a Centrul cercutui este O;, ‘obfinut pentru coeficientut de si ranta valoarea n= 1,6 (fig. 27) Se considera un ait cerc de alunecare cu centrul in Os, de razé R = 16,4.m, cu * -unghiul fa centru @ = 112°. 7 Caleulele s-au efectuat in tabelul urmator falosind aceeagi metada nT Tb TM Ty [G Ta® Tae Foose, TN, sina, TT) fie Lamy Lim) fm) pen) |] RN) [stg | ar, (kN) KN) 7 OO oe 63 | 0.454 16778 [0897 | a }2-_ [26 [10 126 “lies faa. |= 153 |oe02 [1089 [o700 4a, 3. {38 [4,0 _“]3.8 [7185 [70.3 |- {45 10707 [ag.ee [0.707 1497 4 }46|1,0 [46~ [785 [854 }- 138 lo 788 [67.06 josie 5 {547° {40 [54 "11a5 [999 {- [31 |oaer [e563 [0515 6 [58 110 [5.8 1185 [107 3}- [25 |o819 |e7.s0_}0.493 7 \s9" Tio }59 | 78.5 [108.1 {- | 19 [0,946 | 103.3 10.396 8 {58 [70 [56 [185 [4073}- 113 [976 [1045 [0.998 g_|56 {40 [56 [185 ;1036|- [7 [0992 [028 0,120 4o_ {5.3 "]4,0 “15.3 [18,5 [98.1 |- 12 109901 98,04 | 0,035 11. {50 [407 [60 [18,5 [9250/4 |- [oo08 192.39 |-0.089 $48 12 Jas 1.07 [45"\185fe3309 |- o9e7 32.28 |-0.156 | -13, 13 (40110 [40 S185 [rao =~ [0.966 [71,48 [0,259 [-19.4 14133 110 [3s ies 61,10 = [0.933 [57,04 ]-0,368 [-21,8 45 [26 17.0 [25 \485 | 48,30) 27 [- [oso [4125 |-0.454 | 27.8 te [4,6 [4,0 [4.6 "118.5" [29.60/33 [-~ 0.830 [24.63 |-0.545 [161 i7__[06 "}1.0 [08 [185 [11.10/40 |- foes [850-0643 |-7.14 En, [1094.6 259) Cosficientul de siguranta n, = 1,4 (fig. 28) : Consideram un nou cere de alunecare cu centrul’cerculul in Os, de razé R= 10,4 m gi Unghi la centru de 0 = 141°, iar calculele aferente se giisesc in urmatorul tabel Bb TM jy G To? Tar [cosa, PN, sina, [Ts (rm) [on | xy HN) I stg [ar (kN) (kN). 4,0 4,0 18.5 $185 |- 74 [0276 | 5,098 [0.951 47,74 40 34 18,5 [97,4 |- 60 [0,500 | 28,70 -:| 0,866 | 49,7: 40146 [185/654 |-~ [50 |0.643 [5470 [0,768 | 65,1 1.0 56. hres 103.6 | - 43 10.731 | 75,77 0,682 170.6: jo [es [185 [1203 [- [a5 |o.819 [9a.53 0.574 165.0 40” [ei 18,5 [131,4]"" [20 [oars [1149 [0.405 [63.50 10 (75 1485 [1388 TO 17.7 (185 [1425 10. [76 | 185 08: 23 40,92 [427.7 {0.391 [54.2% 17 $0,956 1436.2" [0.292 [47,67 H 44 [0,982 F-13841 | 0,191 | 26,87 0,996" [736.4_10,087 [14,92 136,9. 4.0 433.2; [433.2] 4.0 3258|6—|- 10864 [ie51|-o.0e }tad 4.0. (1147141 F [0982 [4126 |-0,191 | 27.8 1.0 105.5{17 |= 10,956 [71009 |-0,202T-30,8; 4,0" 92,5 123 |. 0.92 | 8510 “| 0,397 [-36 1 1.0 ti? {29 t- (0875 [67,96 |-0.485 | 37,6 10 392 | 36 |- [0809 [4r4a_[-0508 | -348 Coeficientul de sigurant& n, # 2,06, (fig.29) Pentru ca taluzul digului sa fie. stabil Ta aiunecare trebuie ca valoarea minima a coeficientului de stabulitate, s& fie de 1,1 - 1,3 jn cazut unut teren de fundatie rezistent, pentru digurite ou inalime pana la 6 m. inclinarea taluzuri‘or poate fi calculata cu relatia simplificald Mastov: c tgp - toh fa > top + in care 8 - inclinarea taluzului in grade, @ - unghiu! de frecare interioar& in grade; C- coeticieritu! de coeziune al pamantului in tm?, ye jatee specifica a pSmantulul in tin’, H.inaltimea digului in m. Se va aves in vedere act.unea hidrodinamicd 3 apéi de infittratie, in care scap vaioarea unghiuiui de frecare intarioard se micgoreaza cu raportul y/y, in care peste greutatea pamantului cu apa, [pe teed 9; 58 5.6. CALCULUL CURBEI DE INFILTRATIE $I A DEBITULUI INFILTRAT PRIN CORPUL DIGURILOR: Caloutele de infiltratii la baraje si diguni se efectueazd cu scopul stabitiri elementeior necesare rezolvarii a trei categorii de probleme: - verificarea stabilitélii barajelor gi digurilor, prin luarea tn considerare, printre. altele, a fortelor de infiltratie, @ presiunilor $i subpresiunilor care actioneaza pe diferite elemente de constructit; = determinarea suprafetei libere a apei de infiltratie ta barajele de pamant, cu scopul verific&rii pozitiei acesteia fata de adancimea de inghet $i stabilirii parametrilor de care se fine seama la calcului stabilitatii taluzelor, - determinarea debitelor infiltrate, cu scoput stabilirii bitantului hidrologic gi hidrogeologic, al prognozei nivelelor apei subterane Spre deosebire de baraje, digurile de aparare impotrive inundatilor se ageazé tn imediata vecinatate a malului, jar terenul este alcatuit dintr-un strat foarte permeabil la adancime si un altul la suprafatA putin permeabil. Problema principal, care sé pune la calculul infiltratiilor, este stabilirea subpresiunitor ta piciorul interior al digurilor, a cdror m&rime conditioneazd in ‘mare masur stabilitatea digurilor la infiltrati Filtratia apei prin dig are ca limita superioara curba de depresie. Normativete actuale de dimensionare a digurilor admit exisienta unei zone de izvorare la piciorul taluzului interior, cu indlfimea maxima de (0,10 - 0,15)H, unde H este indltimea apei care solicit digul. Pentru calculul. curbei de infilratie prin corpul digurilor se utilizeaza relatile cunoscute in literaturé cum sunt: metoda fragmentelor sau Pavlovski, metoda Casagrande - Kozeny, metoda Numeroy, etc. Dintre toate acestea s-a preferat metoda Casagrande - Kozeny care este mai simpla $i cu rezultate mai apropiate de realitate. Comparativ s-au efectuat calculele, pentru acelasi dig gi prin metoda Paviovski 5.6.1. METODA CASAGRANDE - KOZENY Casagrande admite o& migcarea apei prin dig respect legea lui Darcy, debitul calouléndu-se cu selatia: =kyt aakyy iar, curba de infitrajie este dat& de ecuatia unei parabole de forma: (sa) =x ey? Parabola intersecteazé planul de apa_din amonte in punctul M, care se gaseste {a distanta egaléi cu tungimea segmentului MN = 0,3 S, unde S = mH, iar taluzul aval in Punctul A: Din condija ca acest punct s8 verifies eoualia parabolsi 96 determing parametrul curbei a Ih? +d’ unde s-au folosit urm&toareie notatli m= tg o, inclinarea taluzului amonte; g=B-07S; B - ampriza digului he- inaitimea de izvorare In zona amonte parabola se racordeazd in punctul N, print-o curb& de tranzitie normaia la taluz_ in zona aval punctul de iesire @ apel pe taluz (0), se situeaz’ mai jos decat punctul de intersectie al parabolei (A). Acest punct se determina cu ajutorul ecuatie: parabolel in coordonate polare, cu originea in focarul O si cu raza polaré ac —— a Alt! {cosa Vaioarea pentru pentru razé polar se delerminé cu ajutorul graficulul Casagrande (fig. 31) ba 4 , 15 065 © 95.8 as? as gs BO Fig. 30 Schema de calcu! Fig, 31, Graficul Casagrande (a = unghiul faluzului aval) EXEMPLU DE CALCUL Se consider’ sectiunes transversela printr-un dig prezentaté mei jos, avand Jatimea ia coronament b = 4m, ampriza B = 24 m, jaclinarea taluzuiul amonte 4:m = 1 3, inclinarea taluzului aval 4:n = 2, inditimea digului Hp= 4 m. nivetu! apei la debitul de caleul H = 3m, a = 26°39" mH=9m,d=8-07 S= 17,7 m. Sin 4 e y= 0.5x + 0.0625 y= JO Sx. 00835 Trasarea curbei de infitratie x(n) [2 3 4 5 40 [477_} (yim) [4631424 [4.43 [1602.25 [30] 025 = 6° 5a = 238, ‘din graficul Casagrande pentru « = 267 30 se obtine 4~ cos 26°30" 4 = 0,36, déci AI / 2,38 = 0,36 de unde rezultS cA Al = 0,86 m, jer != 1,52.m, Se obtine pentru h, = sin. = 1,52 0,263 = 0,40 m, iar h= (Al +))sin a = 0,655 m he 0.4m <0,15H=0,45m ceva ce verific’ conditia de stabilitate a taluzului aval Debitul infiltrat prin dig va fi Q=khe= 10°04 =4 10% /sm 5.6.2. METODA PAVLOVSKi Metoda consté in a impértii secfiunea transversalé a digului in fragmente | ‘conform fig. 32. . Fig. 32, Seotiune transversal prin dig © in fragmentul 1 debitu! se infilreaz’ dupa linii de curent curbe ce se pot aproxima cu lini de curent orizontaie de aceasi lungime si aplicand legea Jui Darcy se obline ka } in Ben Gea in fragmentut Il migcarea. respect fegea !ui Dupuit obtinand pentru debit retatia K 2 a= [Hy aCe saey] Fragmentul ill se imparete la réndul sau in doud fragmente dud& o linie orizontala la nivelui apei din aval, obtindnd fragmentele il, i Ile cu debitole k é, kag {Hp + ap) ~ Mo = 6F0) ite * 0 Om | } met ay rezultand debitul total ca suma a celor doud debite intrucat fragmentele sunt in paralel: . my Intrucat f-agmentele | 1 gi I sunt in seria rezulta . = n= Ga Fg Calculu infiltratiiior se reduce la razolvarea sistemului dé ecuatit: unde S = b +m: (H-H, -a9) iar necunoscutete sunt q, a $i a Practic rezolvarea se face grafic considerand intr-o priml aproximatie c& a = 0, ecuatille reducdndu-se la . 0 Solutia se obtine la intersectia calor doud funcfii, trasate pentru diferite valori ale fui ap, Cu valoarea q/k astfel obtinula sé determina a gi se reface calculul pentru a» $1 ak, pind cand din doua reiteralii succasive se obtin aceleagi valor. pantry toate necungsoutele. in cazul diguritor din iungul réurilor interioare, migcarea la epe mari este nepermanenté durata viituritor variind intre § - 7 zile este postbil ca He (nivelut apei ia piciorul interior al digului) s4 fie H. = 0. kom Curba de depresie se calculeaza pentru fragmentul I! cu relatia: 4_ 80g he XA? a2 y= HE E(HF ~ 8) EXEMPLU DE CALCUL ! Se consider’ sectiunea trensversalé prin dig (fig 22). cu ljimea la coronament bi = 4m, inditimea digului H = 4 m, nivelul de apa ta debitul de calcul Hy = 3 m, Jnclinarea taluzului amonte m = 3, inelinarea taluzului aval m2 = 2, inailimea colodnei de apa la piciorul diguiui in aval H, = 0,5 m. Pentru aceste valori expresilie functilor F §i Fe Sunt: HE-(H, + a)' 9 -(05+a9)? . | Fea 08 a f +46) Beta inth +0). 99(14n98z4) amy 3 So a(n [02 | 03 | o4 [ 05 Fy | 0,402 | 0,407 | 0.4006 | “0.40 F, {0,225 [6,257 036 | 0.42 Din grafic rezutta ae = 0.47 m, qik = 0.4. . q= 04-k = 04-10% = 4.10-"em/ s = 0,00034m / zi Calculul curbei de infiti~atie este dat de relatia oa ce permite trasarea liniei de infilfratie pe lungimea fragmentutus Il x(m Jo 72 40 yey 1312 ES 5.7, VERIFICAREA STABILITATH TERENULUI DE FUNDATIE in toate cazurile cAnd cigut se amplaseaza pe fundatie permeabiia, sau cand inte fundatia permeabild si dig se afl un strat argilos sublire, cu permenbilitate redusd, este necesar s& se verifice stabilitatea terenului de fundatie la actiunea de sufozie a apei infiltrate, eviténdu-se realizarea unui gradient hidraulic critic In acest scop, este necesar ca ldtimea amprizei digului s& satisfac’ relatia (Bligh). unde: L- ttimea emprizei digului H - in&itimea coloanei de ap fa nivelul de caicut C - coeficient in funotie de natura terenului, avand dupa Lane, valorile: -nisipuri foarte fine sau prafurl 8,5 &22CH - nisipuri fine 70 - nisip mediu 60 -nisip grosier 50 ‘ - pietris fin 40 - pietnig media 35 -pietris grosier gi bolovaniguri 3.0 ~ argila 3,0 Pentru exemplul considerat ‘@timea amprizei L = 24 m, indiltimea coloanei de apa la debitul de calcul H, = 3 m, iar pentru teren argilo - nisipos C = 3. L = 24m > 2CH, = 2.3.3 = 18m Cand ampriza digului este insuficient de mare (nu se verificS ia conditia arétat8), se impune realizarea unei banchete Ia taluzul interior cu dimensiuni capabile 8 preia subpresiunea apei de infiltraiie, sau executarea unui dren ta piciorul taluzutul aval O atentie deosebité trebuie acordaté stabilitatii furidatiei digului in deosebi cand acesta traverseazé privals, albii parasite. Situalia cea mai frecventd este aceea cénd in urma lucr&rilor de reguiarizare albia minora a fost rectificaté iar digul traverseaza albia veche, parasité. in astte! de situatii se prevede umplerea albiei pana la nivelul terenului, digul amplasandu-se pe platforma astfet realizat. Lungimea platformel, aval gi amonte de ampriza diguiui trebuie se fie de minimum Sh (aval) si 2h (amonte), in care h reprezinté adancimea albiei (fig.33). Albie reenticnté ge a CO netecae LM Platiormé de parir. Fig, 33, Platforme pentru fundatia diguiui Debitul infiltrat prin terenul de fundatie determinat dupa metoda Paviovski ai expresia: Kyte = 80)7 . tn unde. ky - Coeficientul de permeabilitate al terenului de fundatie (10? cm/s); T - grosimea stratului permeabil (‘T = 5 m); | 1, - nivelut apei fa debitut de calcul (H, = 3m); 4 4p ~ inaltimea de izvordre (a> = 0.4 m); ‘| 1 - coeficient de corectie pentru tungimea liniei de infiratie cu valori cuprinse. i, Intre 1,16 - 1,87 pentru raportul LIT = 20- 1,0, In exemplul nostru : n= 1,77, T= 5m, k= 107 emis = 10 mizi, L =-24 m, se obine 10°*(3- 04)5 a taT Debitul specific total prin gi pe sub dig are vaioarea: = 3 104 msm Acest debit apare numai in timpul viilurilor, deci pe 0 perioada scurta de timp. 93-40 4m! /sm ! 6. LUCRARI PENTRU CREAREA SI FIXAREA ALBIEI Pentru realizarea gi fixarea in plan, in profit longitudinal si in sectiunea transversala a albiei regularizate proiectat&, sunt necesare lucrari de terasamente gi .: Iueriri pentru fixarea albier 6.4. LUCRARI DE TERASAMENTE, Lucririle de ferasamente caré sunt necesare pentru realizarea_ aibiei - reguiarizata sunt urmatoarele: ~lucréri de terasamente pentru calibrarea albiei existente; - lucrari de terasamente pentru realizarea unei aibii minore noi; - luerSri de terasamente pentru diguri, umplérea albiilor vechi sau de depresiiini, etc, 6.4 1, LUCRARI DE TERASAMENTE PENTRU LARGIREA ALBIEL Terasamentele se executaé in zonele in care albia minora nu are’ sectiune suficient, mentinandu-se ins traseul existent. bb Sapaturiie (execulate cu: draglina). se realizeaza in snumite sectoare unde albia minora este mai mica decat cea proiectata, “te datorit& unui material mai rezistent. fie datorita uner colmatan Matanalul rezultat din sapatura se transport dupa caz, in conpui diguritor de aparare impotnva iundatilor. brate moarte, diverse umpiuturi in zone apropiate sau, cand este positil se imprigtie pe o anumit’ [dtime @ malului. Dupd sdpStura executat’s cu dragiina sau alt utlaj taluzul malului se finiseazé la inelinarea taluzului stabil 6.12 LUCRARI DE TARASAMENTE PENTRU INGUSTAREA ALBIE( EXISTENTE, Terasamentelé se executd in zonele in care se urmreste in plan traseul albiei minore exisiente. aceasta avand ins o [atime prea mare fata de sectiunea necesard, de regu:d datont unor eroziuni laterale. in aceste zone este necesar s8 se restranga albia ia dimensiunile proiectate, prin umplutur) cu p&mant rezuitat fie din ad&nnirea albiei, fie cu pSmént adus din alte profilé in care albia trebuie lrgt, Cand insé pentru reprofilarea albiei sunt necesare volume pres mar: de umpluturi de pAmant, trebuie analizate gi alte solutii utilzandu-se gi alte materizle in locul pamaniulei (de exempiu diguri de dirjare submersibile cu traverse de colmatare, epiuri, etc}, Aceste lucrni sunt adesea necesare gi in cazui cand albia exister 3 este imparita in mai multe trate gi cand prin proiectare este nececar 34 se creaz® o singura aioe principaia (minora) 6.1.3. LUCRAR DE TERASAMENTE PENIERU CREEREA UNE? ALBH MINORE NOt Realizarea unei albi noi este necesaré cénd se deviazé albia pe un nou traseu parasindu-se albia exisienté, sau cand se tee unele coturi nefavoratile ale albiei existent SApaiunie pentru realizeres elie! noi se executé de regulé cu dragline, excavatoru! sau partial cu screperul sau buldozerul In vederea realizar unei aloit roi trebuie analizaté cu mai mutt discemamant, deoarece 0 rectficare abuziva poate conduce la modificares echilibrului dinamic ai cursulul de apd, cere devine insiabul. Pentru disinarea energisi, cursul de ep& are tendinta, in astfel de situati, s2-g1 formeze noi meandre prin procese active do eroziune, aparand necesitetee nor lucrari suplimentare de compensare a pants! sau Ge consolidare a malurilor Cand situetia localé nu permite supreindltéri de nivel la, viitur, sau cand materialui in care se sxcaveazé aibia minora esta coeziv gi compact, albia noua trebuie excavaté la proftul transversal proiectat, In unete situatii se poate aplica gi metoda unut canal de strapungere (canal pilot care se realzeaza co 0 sectune mai mic’, urmand ca albia s& se dezvolte la sectiunea finala prin aurograga’s, folosing eneqgia de antrenare gi de transport a cursulu: de apa Lucranle d= sirapungere se fac pentru eviterea unei bucle prea promunfate, Aceste Jucrari compurid in asnerai formarea unei albii unice. care se dimensioheazl astisi ca vitevele corespunzétoare debitului Q (p%) s4.nu Jepageascd pe cele vin sectiunile naturale (amonte gi aval). Panta funduist proiectat se va racorda cu panta existent. totdeauna in aval urménd ca eventuaia donivelare s& ramana in secturea amonte dig 34) a Si Se Fig. 34. Racordarea pantelor ja tdierile de coturi, 4. Adancire probabil&; 2. Linia malului; S; sectiunea amonte; S, sectiunea aval In acest caz modificarile ulterioare ale fundului albiei se vor produce regresiv f amonte de seciiunea de intrare, fr a afecta lucrérile din canalul de strapungere. In cazut albiilor nisipoase, ugor afuiabife, in sectiunea de intrare: (fig. 34) se vor proiecta praguri de fund pentru menfinerea funduiui proiectat. Strpungerile de cot pot fi prevazute cu = sectiunea de curgere necesar, cand curentul nu are capacitate de autodragare; - sectiune redusé, in care caz se contear& pe capacitatea de autodragare a curentuiui. Canalul de strapungere (pilot) va avea: ~ cota fundului, egalé cu cota prolectata @ fundului sectiunii integrale; J : - sectiunea minima a albiei nu trebuie s& fie mai micd de 1/3.....1/4 din sectiunea a albiei natyrale (atbie stabil) 1 Cone! 6¢ cvlectoga) in cus ye LEE v4 . ONS 8 saorimentl cacti ee toon Fig. 36. Strépungerea unui cot 1. Canal de autodragaj, 2. Inchidere de albie; 3. traverse de colmatare; 4.Deschider in traverse; 5. Dig de dirijare; 6. Lucrare de protectie: 7. Santun umplute cu piatra 58 Aiulerea maxima in punctul B pe canalut de strapyngere, datonta scurtani traseultu aitie) prin t8ierea cotului BCD (fig. 35) se caicuieaza cu relata hy iM unde. Al - este scunarea traseului albiei BCD, { - este panta medie a scurgerii pe. traseu! BCD. hy - adncimea afuierti daloritd coboranii patului albiei‘in punctu B . Coborarea de rivel, inainte de producerea afuierii fundului, se determina, orientativ cu relata. azei(l-1) | “unde . Az- aste coborarea de nivel (m). i- panta supratetel ‘ibere a apei L- lungimea cursulut (buclei), inainte de strépungere (mn); |-lungimea cursului dupa taierea cotulut (m) jar distanta | pe care se intinde remuul de coborare se determina aproximativ si acoperitor curelatia: in care L, - este distanta pe care se intinde remuui (m): .\z - cobordrea de nivel (mm); "= panta s.uiprafetei libere 2 apei inainte dé strapungere (m}. . Daterminarea exactd a acestor valori se face cu ajutorul unui caleul de remu. | Conditia ca un canal de stroungere (pitol) 8 sé dezvoite pia autodragal pana {a sectiunea de echiiibru este ca en Ri fh \ ve Ra unde: v4 - viteza curentului in albia strSpunsa pe traseul BD; vp - viteza curentului pe traseul BCD: Ri $i Re - razele hidraulice corespunzatoare; |, sib - fungimile celor doudi trasee BD i BCD, O ait& conditie necesaré este ca efortul critic de antrenare te sé fie mai mic decat efortul de antrenare {c= yhyi) pe traseut BD, 1 te la debitele lichide fa care, pe traseul AB, curentui nu transporté aluviuni Efortirile critice de eroziune’t., gi vitezele critice corespunztoare se iau din tabelul urmator- Natura [Eforul critic de | viteza Ta [vitez medie | vitez. ta fund materialeior albiei | eroziune (kg/m*) | supraf (m/s) (mis) h_ {mis} - nisip cuartos 0.18.-0.20 0,35 030 0.20 1¢.0,20-0,4 men, _ nisip obit | _0,25...0,30 0.40 160.4 1.0mm _ _ {oo nisip obignuit 0,45 050 g2mm 69 5 [argia tare 720 70 6 _| nmol fin ugor 0,30...0,30 035...0,18 | 030.615 7_[tehm (ut) nisipos 4,10 0,60 0,50 8 [nisip argifos 7.10 0. 0,50 9 | pietrig mrunt 1,25 0,95 0,80. 10 | pietrig milociu 450 17 [pietrig mare, 4,80 12 | pietrig argilos 1,20....1,50 73 | pietre late | 4,0... 5.60 L _ calcaroase 14 | pietre colturoase 2.40 780 16 | pajigte cu iarba (viitur de scurt | 2,00......3,00 _ - durata) 16 | pajiste (viitura de | 1,50...1,80 2,40 7,80 durata) 47 [Torizduire cu iarba | 2,50...3,00 ~ 2 bine fixat& 78 | conglomerate 270 7,80 19 | roci stratificate 250..2,76 | 200.225 20 [roci dure I - 3,50....4,50 |” 3,00...4,.00 Siguranta dezvoltérii noului brat se obtine in cazul in care debitut solid tardt, calculat cu elementele albiei pe traseul BD este mai mare decét débitul solid tarat caleulat pe traseu! BCD. Lucrarile de protectia malurilor si afuieritor canalului de strpungere, cat gi sdparea canalului propiu-zis, se vor prevedea s4 se facdi la addpostul unor dopuri de inchidere de pamant la racordarea cu traseul initial conform fig. 36, dopuri co se vor Indepérta in momentul dirijZrii apei pe noul traseu, ‘Strépungerea canalului pilot se prevede in axul traseuiui, cand strpungerea sé face in linie dreapta i in jumétatea fagiei interioare, catre malu! convex, opusd Coneavitaifi, in cazut strépungerii curbe (fig. 35 b gic). Pentru a ajut dezvoltarea albiei pe traseul BCD se vor prevedea diguri ‘de inchidere (traverse) submersibile cu sau fra deschideri deversante (fig.35 b gi 36). La projectarea lucrarilor de aprara din jurul podurifor trebuie s se {ind seama de remu gi de afuieri in regim reguiarizat, conform normativului PD 95 - 77. op de paint “ngenté dentate Tangent de ingite ae Fig, 36 Trasarea canalului pilot 844 LUCRARI DE TERASAMENTE PENTRU REALIZAREA DIGURILOR DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATHLOR, & UMPLUTURILOR IN ALBIILE PARASITE De raguia aceste terasamente se executa pentru regularizarea albiei majore a cursuluide apa Digunle pentru apararea Impotriva inundatiiior se executé cu paémantul rezultat de 'a crearea albiei minore mentionate, din gropi de imprumut in zona dig - mal sau din cariere de pamant. Sdpaturile gi umpiuturile se realizeazé cu ulilaje de spat, mijloace de transport $i utilajele de compactare. cele mai adecvate pentru cazul respecily La stabilirea surselor de pamAnt pentru executarea digurilor trebuie #8 se alba in vedere’ ~ $d fie cat mai apropiate, pentru a se reduce la minimum distanjeie de transpo; ~ materialul sé fie corespunz3tor din punct de vedere geotehnic, ~ 88 se evite cat mai mult posibi! scoaterea din circuttul productiv, a terenuritor agricole. in acest caz se va urm* ampiasarea carierelar de pamant po terenuri neproductive 6.2. LUCRARI PENTRU FIXAREA ALBIEl REGULARIZATE PROIECTATE Albia reguieizat& proiectaté si creat prin lucrariie de terasemente mentionate, trebuie ca In exdioatare sd fie stabrlé Sunt mai rare cazurile cand o albie regularizala $i realizat numai prin lucrari de terasamente ncate fi stabité in timp. deoarece ~ de cele mai mutte ori prin toma se cere o restrangere a albie) majore care Conduce ia mérirea vitezelor de curgere in aibia minora peste valorile -vitezelor admisivile de neantrenere a materialului ce formeazd patul albiei regularizate projectate; - pentru obtinerea unor suprafete necesare constructiei de obiective economice - sociate sau pentru extinderea suprafatetor agrioole. esie necesar SA se taie 0 serie de curbe (coturi) nefevorabile ale albiei existente, cesa ce conduce la manrea pantei hidraulice $i deci a vitezelor. In acesie oazuri vor fi necesare unele protectii de mal i poate s& aparé necesitatea executZrii de praguri de fund ingropate sau chiar a unor c&deri cu una sau mai multe trepte ~ ih cazul largini albiei existente, poate sd apar’ ca necesard executatoa unei aparari de mal, deoarece prin distrugerea protactiei vegetale naturale, matenoiui pus Pe malul nou creat poate fi antrenat de curentul de apa. Din aceasté cauza, la largirea albiei existente, dacd maiurile sunt protejate cu vegeialia, esie indicat 84 se largeascd albia pe unul dintre maluri iar cella s& se pastreze in situafia natural - cand se creaz’ o albie noua, pe un traseu devial, se impune fixarea malurilor prin lucréri dacd patut aibie: viitoare este alc&tuit din material necoeziv marunt ~ luerari de protectie pentru fixarea albiei apar'necesare si in cazul ingustirit unei albir naturale prea late sau impartit2 in mai multe braie Pentru a se fixa albia regularizat cu tucrari corespunz&toare se efectueazd verificarea stabilitati: generale si locale a albiei profectate . Verficarea generald se face tinand seania de situatia in care va functiond albia Ih comparatic cu situatia naturala, avand in vedere ~ posibilitatea adancini fundului albiei, deca sectorul de amenajat este situat in aval de o acumulare’ n - modificarea debitelor de calcul faf de situatia natural& prin atenuari in amont dezatenuari, derivatii de debite, etc. _ marirea pantei hidraulce prin t&eri de coturi, devieri de albie,ete: ~ natura materialului care va forma patul albiet (coeziv sau necoeziv). Pontru verificarea stabilitétii albie! trebuie 82 se cunoasca vitezele apel gi fortel de antrenare care 'se vor fealiza in albia requiarizata. Verificarea stability albi proiectate se face comparand vitezele de calcul care se vor realiza in viltor cu vitezel admisibile de neantrenare a materialului care va forma patul albiel. Vitezele de ap’ medii care se compara, suat cele calculate ta nivelul de cal (Hp separat pentru albia minord gi pentru albia major’. Caleulul se face confor indicatilor anterioare, adoptandu-se rugozitat; corespunzéteare, rezultate pa bai cercetSritor hidrogeotogice pe tren, a datelor obtinute in alte sectoare apropiate alt rdului respectiv, a datelor obfinute pe sectoare ale altor rauri aflate it conditi analoags cu cole ale sectorului studiat sau pe baza tabeielor existente in literatura dt specialitate. De asemenea, este necesar s& se studieze transformarile albiei in profi longitudinal gi in plan, dupé regularizare Pe baza concluziilor studiului transformarii albiei in timp si a compardiii vitezelort medii de calcul cu vitezele admisibile pentru diferite terenuri date in tabel, se poat stabili dacd albia este slabilé sau instabil’, dacd se executa numai lucrari terasamente ‘in cazul cand aibia este instabilé se apreciaz gi gradul de instabilitate si se trece la analiza difertelor variante pentru lucrafi, cu ajutorul cérora s& se stabilizeze. albia. Pentru stabilizarea maluritor atbioi regularizate, se poate folosi o gama mare de lucrSri care variaz’ inire cea mai simpld gi mai ieftind lucrare, care este inierbarea taluzurilor si pana la tipul cel mai greu de lucrare care poate fl de exemplu un zid de sprijin din beton. ‘Aceast’ gama de lucrari poate fi Impéitité in mai multe categorii ca de exemplu: - apirari de mat, - epiuri; ~ diguri de diriare submersibile; “traverse de colmatare gi congolidare; + praguri de fund - caderi cu una sau mai multe trepte. De asemenea, {ucrérile pentru fxarea albiei regularizate se mai impart in: - lucrari cu caracter pasiv care opresc actiunee daundtoare a curentuluidar care actioneaza direct asupra curentului de apa al réulul (aparéri de mail, praguri de fund jingropate etc) : ~{uerdri cu caracter activ care ectioneaz’ asupra curentului de apa, schimband caracteristicile acestuia (epiuri, diguri de dirjare submersibile, traverse de colmatare, inchideri de albii, eden, etc) Pentru jucrarile de fixare @ albiei se poate utiliza orice material de constructie pAmantul, piatra de rau si de carierd, Jemnut sub diferite forme, betonul si betonu! amar, otelul. materiale bituminoase, materiale plastice. etc. Lucrarile de fixare a albiei se alcatuiesc din elemente de constructie simple sau compuse. Inierhare, fascine, peree din diferite materiale, cleionaje, pachelaie, garnisaje, cilindri de nuieie, ruiourt de piatra, ‘saltele de fascine, beton sau asfaltice, gabloane, cdsoaie, carcase, reazeme pentru imbracaming, etc Fig, 37 Reguiarizarea uri sector de ru Lima albie reguiarizat’, 2. Dig lorgitudins! de irjare: 3. Dig de inchidere gi matare, 4. Epiuri: 5, Traversa d2 compariimentara, 6. Albie major’, 7 Mal inal 8 Consolidare de mal Elementele de constructie se aick:viese dintr-urt singur material sau,mai frecvent in mai multe materieie Cele mai des utilizate slemente de constructie, au fost tipizate de \CPGA in iectul tip nr, 204/1930 sub cenumirea de Module peniru lucréii de reguianzare a bbiei réunior. Cin siemente de consiructie se alcdtuiesc diferite tipuri da lucr&ri care s@ pot plica pe metry iniar de aline sau de lucrere. Asifel, se pot reghiza tipuri de lucrari pentru aparéri de mal pentru epiuni, pentru iguri de dirijere submersibila, poniru diguriie de apérare impotriva inundatilor, ete Se mentioneazé cd pe un sector de rau cu anumite conditii geotehnice $1 viteza i mare, pentru fixarea albiei reguiarizate, se pot uttiza difente genuri de iucrari 1 jferite sectiuni tip din diferite materiale, Alegerea genului de lucrani, gi a materialetor fe constructie se face pe baza analizei tehmico-economice la care trebuie s& se {ind ama de urmatoarele consiceratii ~ materialele 84 nu fie energo-intensive, preferandu-se materialele locale pentru ja nu fi transportate la distente mari in vederea reducerii consumului de combustibil - prevederee unor lucrii realizable cu dotarea existent& a constructorului, Totodat este necesar ce de comun acord eu forurile de avizare si aprobare sA se urmareascd. introducerea unor procese tehnologice gi utilaje noi, in vederea méririé ‘gradului de mecanizare 9 productivitdtii munci, ~ evitarea sau reducerea ia minimum a lucraritor sub ap& gi a epuismentelor. in acest scop, planul calendaristic de executare a {ucréritor trebuie si fie strans corelat cu aiveluriie probabile din cursul de ap3. Este necesar s se evite pe cat posibil lucrzrile de regularizare rigide, monolite, pe fundatii specials: piloti, chesoane, radiere grele,ete,, preferdndu-se cele care prin élasticitatea ior, pot urmarii ugoar deformatie gi tasarile palulu: albiei ‘Adancimea de fundare a jucrarilor de fixere 8 albiei trebui s& mearga pand la adancimea probabil de afuiere. Daca acest lucru nu este posibil, baza constructiiles va fi protejaté cu Saitele masive din anrocamente din piatré brut, blocuri de beton, etc, tnandu-se seama de adancimea de atuiere 78 La lucrarile de regularizare cu caracter permanent, elementelé din’ | nevegetativ se vor utliza numai sud nivelul maxim af cursului de apa. Vegetatia vie pe taluzuri va fi prevazuté deasupra nivelului madiu multianual pentru a nu fi axfisi de apa Cota coromamentului tucrnlor de fixere a albiei cu caracter activ est aeterminaté de nivelul de regularizare gi de conditiie de exploatare. Vor f luate considerare. cand este cazul, gi indltimea valulu $i inditimea de garc& Le proiectarea lucranlor de regularizare trebuie efeciuate toate calculele verificrile necesare dimension&rii gi stabilitatfi acestora, avandu-se in vedsre: - stabilitatea generala gi local a alti, - presiunile pe terenul de fundatie (tasan, refuldr, ee.) ~ stabiliiatea generaia la alunecare si rSstumare, stabilitatea otementelor izolate sub actiunea de antrenare a curentului de apa, valuril gheturilor, - stabilitatea taluzunilor 6.3. LUCRARI DE APARARE 6.3.1, CRITERII DE BAZA LA ALEGEREA SOLUTHLOR Prin lucréiti de aparare se intelege orice tel de constructie inginereasca care ar drept scop $8 protejeze maiurile sau infrastructura eatlor de comunicatie $i lucrdiilor dk arta. impolriva achunii de ercdare sau afuiere a curentului apel, valuritor, gheti, plutiteritor, etc. Lucranle de aparare au in general un. caracter focal, fimitat ia zonele din apropierea traseulul cdilor de comunicatte cu cursul de apa. Ele trebuie insd tratate: astfel ca s& se incadreze intr-un plan general de amenaiare, privind intregul curs de apa. Lucrarile se vor prevedea cu incastrén corespunzatoare in malurile stabile ale cursului de apa. in alegerea solutiilor se va tine seama de urmatoarele. ~ de conditiile specifice ale curgerit concretizate prin elementele rezultate din caleul (Q(p%). v §1 1) $i in final inatimea h a nivelului Her al apei, corespunzéitor Tul Q(p%) pentru care se dimensioneaza constructiile de apairare, < de natura terenului in albie gi in maluri gi de morfologia albiei naturale in general: - de posibilitétile si evolutia in timp 2 erodarii sau afuierii albiel, de posibilitatile de procurare a materialelor de consiructie sau de folosire @ materialelor locale, precum gi de posibilitatile de depozitare gi organizare a execute. La alegerea solutiitor de aparare, trebuie analizate in plus: solicitarite datorité valurilor (in special in cazul lacurilor de acumulare sau réurilor navigabile), - solicitirite datorité gheti; = solicitérile datorita plutitoriior. Se vor evita solute care ar aduce modificri sau schimbéri brugte in regimul de curgere al curantului, orin modificari de sectiune neracordaté hidraulic sau iesindurt mati din inia generald a tuerarii La traversarea oragelor sau altor localitéti se va avea in vedere inscrierea luerrilor in ansambiul arhitectonic local, precum si adeptare lor a tipurile de luer&ri existente a in cazul refaceri: unor lucréri care au fost spalate de vitun. provectantul va trebui a examineze daca este oportun $8 se menting vechea solutie sau $4 se adopte un alt sistem de aparare In general, in acest caz, rezolvarea consté in adoptarea unei solutii fou lucréri complexe de regularizare’ 63 2. CLASIFICAREA LUCRARILOR DE APARARE a). Dupa actlunea for asupra “curentului, fucrarile de apdrare se impart in umatearsle grupe: ~ eparerea terasamentelor drumuritor, c&ilor ferate gi podurilor, denumite pe curt: apariri de maturi, -lucréri de reguiarizare sau rectific’ri de albii cu caracter local Apararile de maluri sunt luerari cu caracter pasiv care opresc actiunea daunatoare @ curentului, fr& s& modifice caracteristicie acastuia, Ele abat gradat curentul din portiunile spaiate ale maiului, creénd conditii pentru curgerea peralelé in dreptul diferitelor construct hidratehnice (prize, baraje) $i poduri Apararile de mal se fac diferentiat dup nivelurile caracteristice ale apei a) Nivelurile caracteristice dupa care se zoneaz& malul in vederea proiectarii apdrarilor sunt conform fig.38. + etiajul, nivelul minim conventional al cursurilor de ap& navigabite stabilit in diferite feluri, ce! mai frecvent este nivelul asigurat 335 de ziie din anu! cu asiguearea de 95%; ~nivetul apetor mici, aproximativ nivelul corespunzatar Q{80%): = nivelul médiu; : * > nivelul.de calcul, corespunzator lui Q(p%); = nivelul de verificare, corespunzator lui Q{p%), b) Zona |, find sitvaté deasupra nivelului de caleul este cea mai rar supus’ actiunii curentUlui si de aceea in aceasti zon& se. prevad lucréri de aparare mai. ugoare, ©} Zona a |-a, aflata intre nivelui mediu si nivelul de calcul pentru ‘Q(p%),-este zona cea mai frecvent supusa variatiiior apei si actiunii ghetti Pentru aceasti zona, lucréirile de aparare trebuie s& fie mai_fezistente, dimensionandu-se in funclie de natura terenului gi in ftictie de eforturile date de curent, valuri sau gheats, Lucrdrile de aparare ce se vor prevedea pentru zona | gi a Ilka se pot executa in pericade cu nivel de ap& scazut 4) Zona cea mai important pentru stabilitatea maliului este zona situaté permanent sub nivetut apei (a Ill-a). ‘Aparerea din aceasta zona constitue elerentul de sprijin al intregului mal, de aceea Ia proiectarea ei trebuie 88 se {ind seama de viteza curentului si de conditia de stabilitate generalé. De asernenea, in alegerea tipului de apdrare se va {ine seama si Ge condiliile de fucru sub apa gi de gradul ce afuiere al aibiei Apararile de mal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditit: ~ 88 fie stabile fa orice schimbare a nivelului apei; ~ S& suporte in bune conditii actiunea dinamica a valurilor sau presiunea ghetif si 4 plutitoritor, ~s8-§1 menting efectul de apdrare gi in cazul modific&ntor dé vitezi sau de diredtie a curentulut, + 84 fle rezistente fa variatii de temperatura; ia tasari, la actiunea apelor subterane, precum gi la acliunea chimic’ a ape ZONA 1-0 2OKA 2-6 DRwel, meds o Hivel ce tes Sebo tek Zonk Be Fig. 38, Zonarea malului dupa niveturi. Ap&rarite de mal se impart inv + ap&ran de malunt deasupra nivelului mediv al apelor, + apzr&ri de maluri sub niveiul mediu al apeior, ~ aparéri specials (sustinari gi consolidari de maluri). Apérarea directa a taluzurilor malurilor se face: ~ In principal, prin lucréri masive permanente, care odatd realizate necesité doar Intretinerea curent& in expioatare gi reparatii gi interventie In punctele cu degradért Intamplatoare; + incidental, cu lucrari ugoare provizorit, cu caracter da inierventio In practic’, pentru apararea profilului malulul ca un Intreg, se recutge fa combinarea unor imbrac&minti de protectie gi consolldari, asociate cu mijloace naturala existente in vecinatate. 6.3.3. APARARI DE MAL DEASUPRA NIVELULUI MEDIU. AL APELOR: Lucr&rile pentru apdrarea maluriior deasupra nivelului mediu, sunt, lucriri de Protectie biologic’ sau din diverse materiale ca: inierb&ri, brézduin, plantalii de salcie, leionaje, fascine din nuiele, pereun uscate din piatré brut, pereuri zidite din platré, bruté, peraun-din beton, imbracdminfi bituminoase, mase plastice, geotextile, saltele din gabioane. Domeniul de aplicare al acestor tipuri de apariri este prezentat dupé cum urmeaza: Lueran de protectie biologics (lucr’ri vegetative) Protectie prin inierbare Protearea maluntor pn interbare se poate realiza in toate cazurile in care forta de antrenare a apei nu depageste 0.5 - 1.0 kgtim’, De obice: inierbarea se aplicd in Zona |-a peste nivelul maxim de calcui, unde malul este mundat foarte rar. Reugita unei asifei de protect (lepinde in mare masura de alegerea judicioasA a amesteculur do serbur in funche de natura pAmédntulur §% conditile climatece 1 Orientativ, in tabelul de mai jos se prezintA cantitatile de seminte necesare pntru realizarea unei bune inierb3ri Specia Cultura” purl | Amestec (%) | Amesteo (kg/ha) | (kgihna) Lolium perene 30 20 1050 Festuca pratensius 35 20 9,00 Dactylla glomerato 25 20 8,50 Drorius imermis 40, 15 10,50 Lous comiculatos 18 15 4,50 Trifolium repeus 12 15 3.50 TOTAL : 400 46,50 Protectia maturitor prin plantafi Se foloseste pentru zona a Il-a'$i |-a a ‘sluzurilor malurilor wtilizandu-se specii temn moaie (saicie, rachité, piop,), salcia fiind cea mai indisalé avand In vedere Oltatred rapid, vitalitatea si faptul cA rezistd la solicitiri mari, putand da rezultate itive chiar si in cazul fortelor de entrenare de pana ia 4 kgilm* ing exorboree inatt ee Sale erescind re suing ore ce ching Tuteie noel Fig.39 Amenajarea cu protectie biologicé a unui curs de apa cu diferente intré malul convex si cel concav Pentru a se obtine. bune rezultate este necesar si se alba in vedere urmatoarale: ~ Salcia se dezvolta bine numai In conditii de lumin&: nesuportand umbra. in amestec cu alte esénje lemnoase isi pierde repede vigoarea, asifel c& plantatia trebuie ‘Supraveghiaté inlaturand ceilaltt arbor. i i } 1 7 -Radacina salciei acoperai o mare suprafat’ fra a patrunde ins& prea adane I p&mani, De aceea, mai ales la pizntatile tinere. 0 imbrécaminte de ira stanjenest dezvoltarea raddcinilor, putdndu-se provosa chiar axtisia - Pentru a cresle, salcia are nevcie de c&iduid, cu conditia ca temperaturi ridigate s4 nu fie Insolite de o sc&dere apreciabila a apei in cursul de apa, rédacini avand nevaie de apa indeosebi in lunile aprile - mai - Plantattile de saicie pot sta,7-8 zile complet sub apa far a suferi Pot inundate chiar cteva sptamani cu conditia ca unele ramuri ale coroanei s& réméi deasupra apei De asemenea, la apticarea unei astfel de protectie trebuie tinut seama ¢ urmatodrete condifi timitative: - taluzul malului nu trebuie s8 fie cu inclinarea mai mica de 4:1,5, cet indicat fiind panta de 1:3; - butagii de salcie necesita minimum o périoad’ de vegetatié pentru dezvolta réd&cinile capabile 94 reziste la actiunea apei. De aceea, este indicat protectia taluzului sa fie realizata deasupra nivelului mediu multianual; ~ patul albiei trebuie fixat prin lucrdri corespunzteare, « deoarece| plantatiile nu pot staviti eroziunea de adancime sau eraziumea lateralé, la piciorut malului; - plantatille nu trebuie folosite ta cursuri de apa cu panté foarte mic& (sub’ 0,2%) sau cu lafimi ale fundului sub 5 m, existand riscul ca vegetatia sd obtureze: sectiunea de scurgere Protectii prin impletituri de nuiele Se disting urmatoarele tipuri de lucrari ~impietitura simpid; ~impletiturd dubla - cleionaje Impletitura simpla, se folosegte sub forma de g&rdulete dispuse in lungul taluzuiui (parale! cu albie réuiui) pentru a fixa gi proteja imbréicdmintea vegetal’. Garduletul se realizeazd din butagi lungi de cca, 40 cm, infipti in p&mént la distanta de 30 om unul de ceidilalt, iar partea aeriand a acestora se impleteste in mod continuu: Impletitura dubl8, se utilizeaz in acelasi scop, find constituité din nuiele de salcié plantate la 0 adancime de 20 - 30 cm si impletite in jurul unor térusi distantati la 25 om. Inaitimea garduletului este de cca. 10 om. : Cleionajele sau carciaju! din gardulete sirnple din nuiele este dispus pe douk directii, formand pe taluz un caroiaj cu latura de 1 = 7,5 m. Nuielele sunt impletite in jurul unor Zrusi cu diametrul de 4 - 10 cm, cu lungimea de 40 - 70 om, dispugi.la distanta de 30 - 50 cm. Spatiut dintre g&rdulete se umple cu p&mant, sau cu piatré de réu.Conform cu STAS 2916-73, cleionajele se aplicd pe taluzurite cuprinse in zona a Il-a gi se folosesc de asemenea la aprarea digurilor din albia majora sau ta protectia sferturilor de con ale poduritor. Protectii prin Imbrac&minti de nuicle Pachetajele de niviele reprezint& 0 protectie prin acoperire a taluzulul, cu material capabil sé vegeteze imediat, protejand gi totedat& consolidand malut. Pachetajele sunt snopi de nuiele sau fascine agezate pe taluz in grosime de 10-30 ain, foate prin térugi gi transversal prin fascine, sau sama (fig. 40). Fig 40 Pachetaje de nuiele Domeniul de aplicare # pachetajeler ( Grosimes pachetajului | Viteza medie @ apet (em) Ja debitul de catoul * 10. 26 Gamisajul de nuiele constituie o protectie format vintr-un strat de nuiele agazate paralel cu directia curentului de apa, Nuivlule s¢ fmeazA prin Wrusi gi sérma Gamisajul se acoperd cu un strat subtire de pmént pentru 2 favariza last&rirea (fig. 41). Domeniul de aplicare a gamisajelor | Grosimea Viteza medie a apei fa garisajului (em) debitui maxim de calcul _ (rnis} 10 20-25 20 28°30 Conditti de aplicare ~8@ executa pe taluz, stratul de nuiele paraisl cu directia curentului, iar (arusi plantati perpendicular, la distanta de maxim 1.2m 1 - nvielele sunt din esent& moale, in stare verde cu @ mayim 4 om + gamisajul s2 acoperé cu un strat subtire de pémant pentru a favoriza tastarirea Fig. 44 Gamisaj de nuiele Reazime pentru protectii biologice Reazimela pentru protecfile biologice-se prevad in aceleagi condi caf celetalte tipurt {sectluni) de protectie mentionate. De asemensa, elementele a constructie sunt similare celor prezentate in capitalul anterior ‘din material ¥ de nuiele lecol 1 2. 3 Fig. 42 Reazime pentru sprijinirea ap&rdrilor, proteciia bazei taluzului impotriva afuieritor 1. Gardulef de nuiels; 2.Cleionaje cu umpluturé din material local; 3, Cleionaj cu umpluturd din suluri de fascine. Condifii_de aplicare pentru cleionaje gi gardulete ~ Se utilizeazé la albil f8ra afuieri. -in caziil albiilor afuiabite se pot folos! tipurile 2 si 3, agezate pe saitea de fascine. ~ La tipu! 2 in cazul folosirii bolovanifor de rau nu mai éste necesar stralul de protectie din nuiele sau paie. ~ Rarul de fixare pentru solutia 1 trebiue sa fie din aceeagi esentd ca gi nuielele. 80 eoplaninie ce Nivel pst dia, Fig, 43 Sectiuni pentru aparari de mal vegetative Pereu din piatrd bruta Pereurile-uscate din zidarie de piatra bruta se proiecteazé pentru protejarea taluzurilor cu o inclinare mica (< 1:2), sub unghiul de frecare interioard (fia. 36 a) Cénd terenul de protejat este necoeziv, sub pereul uscat se ageszé obtigatoriu filtru de protectie pentru a anihila fenomenul de sufozie Pereul din piatra brut care are rosturile dintre elemente zidite cu mortar de ciment, sau cand este agezat pe 0 fundatie de beton, se numeste pereu zidit (fig 44 b sifig. 44 c) Aceste pereuri fiind rigide nu se vor ageza pe taluzurile rambleelor proaspete $i nici pe terenurile tasabile sau loessoide. La taluzurite din materiale nécoezive nu se vor folosi pereuri zidite pe fundalie de beton, datorita pencolului de degradere prin fanomenui de sufozte in acest caz se pot folosi pereurile rosiuite cu mortar pe un pat drenant din piatré sparta ~ La malunle inundabite. pereul se va continua peste creasta maiului cu cca. 1,0 m pentru a evita spalares lui fa retragerea apetor a1 bPereu zidit $1 Fostuit cu mortar S ©. Pereu zidit'gi rostuit cu mortar Fig. 44. Pereu din zid&rie de piatra brut 1. Filtru de protectie din nisip si piatré sparta 2. Pat drenant din piatra spart& 3. Strat din beton simpiu 4. Piatrd brut In avest caz se pot folosi pereurile rostuite cu morter pe un pat drenant din piatra sparta. La malurile inundabile, pereul se va continua peste créasta malului cu cca. 1,0 ‘m pentru-a evita spalarea lui la retragerea apelor. : : »_ -Ap&rari de mal din beton simptu si beton armat Aprarile cu beton simplu $i beton armat se folosesc Pe sectoarele cursurilor de apa cu viteze mari de curgere, unde se gasesc produse de balastierd locale ieftine gi acolo unde lipseste piatra brufé, iar transportul acesteia din alt& parte ar costa foarte mult, Pereutrile se realizeaza din; . . = beton tumat pe lac: 7 ~ date prefabrica‘e din beton (fig. 45 i fig. 46). -. Ca $i Pereurile din piatré brutd, pereurile din. beton se vor aseza pe un pat drenant Dozajul de ciment va fi astfel ales indt s8 Se méreasca impermeabiltatea, rezistenta Ja Inghet gi uzurd; folosindu-se evemtuale adaosuri plastifiante. . . 82 Pereunte din beton armat sunt indicate 'in zonele foarte solicitate de curent $1 Valun. unde sunt de asteptat tasari importante Fig. 45. Pereu din beton _ Fig. 46 Pereu din dale prefabricate /- simplu tumat pe loc din beton simplu 1. Pat drenant 1. Pat drenant 2. Beton simplu 2. Dale prefabricate 3. Rost 3. Rost Armaturile se ageazA la mijlocul sectiunii dacd grosimea placii este sub 15 cm gi in dou’ randuri peniru grosimi mai mari, procentul de armare fiind cuprins intre 0.3....0,5 %, “ Rosturile de constructie pentru betonul simplu se. vor prevedea ta 3... 7 m, iar Pentru betonul armat (a 10..15 m, Rosturile de dilatare, atét pentru betonul simplu cat 3i pentru betonul armat se vor prevedea fa 20...25 m, Dalele prefabricate se vor dimensiona fa solicitirile de exploatare (statice si hidrodinemice), precum gi in functie de conditile de lucru si de posibilitatea de ounere in opera. Grosimea tor minima este conditionaté de asigurarea armaturii impotriva coroziunii gi de rezistenté a piacii Dalele pot fi pravazute cu rosturi deschise sau cu rosturi Inchise.Ele se vor »» 89@za obligatoriu pe un pat drenant Peniru apararea taluzurilor situate sub nivelu! apei se vor prevedea protejari fiexibite din dale de beton, solidarizate cu articulatii demontabile sau nedemontabile, cu cabluri zimlate ce trec prin’ géurile prevazute special in placl Aceste protejiri se ancoreaza la partea superioard a taluzului, la creasta acestuia (fig. 47 a si b) O solutie mai economicé este aceea de a fixa dalele de beton pe o placé din material plastic sau din fibr3 de sticla, in fig. 48 a.dalele sunt prevazute cu guri circulare caré permit iegirea apei de ‘nfiltratie din taluzuri, ceee ce conduce la diminuarea subpresiunilor, ua Fig. 47 Paci prefabricate folosite lar proteotia taluzuritor 83 In fig, 48 b se prezint’ o protectie cu rame din beton ce se incastreaz’ in taluz si se umplu partial cu piatra. Figura 48 o sunt prezentate daleie cu proeminents utilizate in zonele cu valuri si care au rolul de a reduce inditimea de ridicare a acestora pe taluz. De asemenea redue viteza sl energia valurilor prin frecérile mari create de nervuri gi prin refinerea maeelor de apa in golurite compartimentelor. In fig. 49 $i 50. sunt prezentate dous tipuri de aparari de mai cu pereuri din dale Gin beton, Aceste tucréri nu se pot executa decat la scat sau ia nivelur foarte jdase, Fundolie {grind ) din beton Fig 49 Aparare de mal cu dale din beton armat Peres din dofe de 7S betan ormiat Stet drenant <7" Fundatie din b crt Scitea cin eis de betoa crmat cette vedere 10 pion Dake din deton [} Detclu oe p armol Salles din elemenie de beton ormai © cin bela ormet Fig, 50 Aparare de mal cu pereu din dale de beton, piloti si saltea din elemente | prefabricate din beton annat Apararite cu Imbrac&minti asfaltice sau bituminoase Acest tip de aparare este indicat a impermiabilizarea fundului si taluzurilor canalelor noi gi la etangeizarea digurilar (fig, 51) Aevtcaments din peated, — peut Fig. 51. imbracaminti bituminoase sau asfaltice af beton asfaltic 2 piatra inglobata in asfalt; © 3. saltea din wei rnduri de panzé asfaltica Bg Cea mai simpla. protejare asfaiticd se obting prin agternerea unui strat de liant bituminos peste un sirat de piatrd sparta rspandit3 gi indesaté in orealabil pe taluzul sau fundul canaluiui (fig. 516), Un alt tie de imbr&c&minte o constituie betonu! asfaltic sau betonut bituminas in grosime de 6.,,..8 om agezat direct pe taluz sau peste un strat de piatra sparté sau beton pros. Pentru protectia taluzurilor situate sub ap se vor folosi placi prefatricate din asfalt sau saitele asfattice confectionate pe uscat, care vor fi jestate la Picicrul taluzului cu pialrad brut, iar asigurarea la alunecare pe taluz. se va face pan ancorarea lor la creasta taluzulul (fig. 51 o) Cu toate c& este elasticé si mai ieftin’, -aceast’ proteiare prezinta si unele dezavantaje ca iunecarea pe takiz sub actiunea greutatii propii, = Inmvierea $i curgerea pe taluzuri cy inciinarea mare (* 1,5) fa temperaturi fidicate, ~ Sunt degradate ugor de gheat sau radécinile plantelor. Imbr&camintiie din mase plastice ex: wliclorurd de vinil (PVC), se utilizeazd la apararea malurilor $i taluzuritor cu pante mai imici de 1:3, find agezate pe un pat bine nivelat, de obicei pe un strat de nisip Pentrs a impiedica alunecarea’ acestor imbracéiminti pe taluz, se vor ancora la partea superioar’, Datorité grosimii lor reduse (Ge cativa centimetni), aceste imbracdminti sunt vulnerabile ia lovituri, putand fil stiZpunse de ancore, radacini de plante, gnetun, eto. Pentru pravenires unor astei de situatii, pot fi acoperite cu un sirat de protectie care le ap&ra gi de actiunea directa a soareluy. imbréicamintile armate cu fibro, servesc la alcdtuirea saltelelor $i lesaturilor care pot intocui filtrele de protectie Geotextilele, ca materiale tennice confectionate din fibre din palimeri sintetici cu Proprietati filtrante, filtrant - drenante, de armare si consolidare a masivelor de p&mant, Servesc la ap§rani si consolidari de maluri, diguri, lucr&ri de drenaj, constructii pe terenuri dificil, ete: Apararea sau protejarea taluzelor de eroziuni se realizeaz’ cu coveare din geotexlile insdméntate pe taiuzuri bine finisate in zonele i-a gi a ika Datorita rezisten{ei lor ridicate, geotoxtilele pot inlocui filtrul de protectia din material granular la apararile de malurt Geotextiiele mai sunt folosite $i la alcatuirea saiteielor ca: saltele din geotextil, Inlocuitoare de fascine gi acoperité cu piatré brutd, saltea mixt& din geotexil gi un caroiaj de fascine. Avénd greutatea propie foarte redus& si datorit ugurintei de punere in cperd, geotextilele sunt mai des folosite |a lucrarile de aparare 3 terasamenteior (Fig. 52) Protejarea malurilor cu saltele de gabioane Sattelele din gabioane se aplic& pe taluzuri situate permanent in apa (la, ramblee!e situate in zona jacurilor de acumulare) si unde alt sistem de aparare nu este indicat, precum si in cazul cdnd vitezele depagesc § mis. Grasimea saltelei va fi cuprins& inte 0,30....0,50.m tn functie de natura terenului in fig.47 se arata o protectie de taluz cu saltea din gabioane. Sai vegetot ! Sem} Fig, 52. Protectii cu geotextié Nr Fronson de s¢ ‘gubicene eo cin Vecere in plon b. Ssitee cin onrocomente imbroceie eu plese din strme Fig, 53 Protejarea malurilor cu saitele din gabioane (2) si din plase de sarm umplute cu enrocamente (b) 7 Lucrarea care se proiecteaza sub nivel! mediu fiind cea mai importantd, trebuie s fie gi cea mai robusta, urmand sa indeplineasca urmatoarele condi: ~ 8 preia afuierile maxime ale fundului albiei; - 8& reziste la actiunea de tardre a curentului de apa; ~ 88 reziste prin frecare pe fund ja iunecarea rambleuiui sau a malului in apa, = 88 consfituie. in acelasi timp si reazemul pentru lucrarea de protectio a taluzuritor, Lucrarile sub nivelul mediu al apelor pot fi afcatuite din: ~fundajia din beton sau zidérie din piatré bruta; - prism din anrocamente din piatr& brut& - prism din anrocamente din pia'ra bruta pe saltea, Fundatie de beton simplu, beton ciclopian sau zidfrie din piatra (uscaté sau cu mortar de ciment, fig. 54) Aceste lucrari se pot proiecta: in albi la care roca de baz se g&seste la supratata (maxim 50....60 em), = cand exist posibilitatea devierii curentului din zona de lucru; - la protejares digurilor de apdrarea impotriva inundatilor, + in albia majoras a raurilor. Fig, 84. Apéirari de maturi cu pereuri pe fundatti de beton ‘Adancimea minima “a acester lucr&ri va fi sub limita de inghet gi maximim ta 4,20 m de fa nivelul terenului. Se vor continua deasupra nivelului mediu al apelor cu lucrdti adecvate de protejare a taluzului (ig. 63, 54, 85 si 56). Prism din anrocamente din piatra bruta Aceste aparairi se aplicd pe sectoare de réuri re care nu se pot produce afuieri mari gi unde nu se poate devia curentul pe timpul executie Coronamentul prismului se va proiecta cu 0,20...0,30 m deasupra nivelului mediui, iar l&timea va fi de 1,0...2,0 m corespunzator conditiior de stabilita‘e si pentru a permite © intretinere ugoaré a lucraritor. Prismu! din anrocamente se va continua deasupra coronamentului cu 0 imbrécdminte ce taluz adecvata. i belon crmat Funsaiie | Co simplu, a dis Foscine Fig. 55 Aparari de maluri cu pereu, pe prism sau grind din beton si saitea din fascine Anrocomente Fig.56. Apardri de maturi cu anrocamente a9 Saltelele de fascine se utilizear’ in cazutile in care patul albiei este aleatutt din material fin necoeziv, adancimea de atuiere find mai mare de 1,0 m si atunci cand cursul de apa are debit permanerit. ins& cu o vitezé media !a debitul de caleul mai mic de 3.5 mis 6.3.4. APARARI, SUSTINERI $1 CONSOIIDARI DE MALURI Lucrarile de apérare din aceasta categorie sunt indicele fe apdrarea malurilor, indeossbi, in cazul albiilor Inguste, avand totodata gi rolul de sustinere $1 consolidare, Aceste lucr&ri se pot realiza cu: ~ gabioane, + Ziduri 68 apd - c&soaie; - pilot! simplii sau ancora; Gav oanele, ca elemiante ain olasa ce sarma umplute cu piatré bruté se aplicd la apararea maiutiior, in special la cursunile de api unde bolovanil se pot extrage chiar Gin albie $i acolo unde fundul albiei este mobil 5) in general, peste tot unde se impune © lucrare cu caracter mai stabil, unde vitezele depasesc 5 m/s si unde. din eauze Siuafie! 31 caracierului cursului de apa, nu se pot executa luerdri din fascine, iar cela din ziddirie pe fundatit adanci ar fi pree costisitoare Gabioanele se ot folosi partial gi le fundatia unel Iucréiri expuse afuieni, pentru preluarea eventuatelor eroziun’ si tasar in fig 87 sunt prezentate diferite tipuri de ap&rari si consolidri de maiuri cu gabioane $i saltele din gabioane. Fe (sprijin). Fig. 87 Aparar: si consclidari de maluri cu gabioane 99 Zidurile de aparare sunt constructii din zidérie de piatré pruta, beton simplu, beton armat, din zid&rie mixta, sau elemente prefabricate. Zidurite de sprijin sunt indicate ca elemente de aparare a malurilor in cazul albiitor inguste, care nu permite oO: aparare cs anrocamente in contrabanchete, din cauza c& prin dimensiunile lor mari, rezultate din conditia de stabilitate general, ar conduce Ja supraanditéri de nivel $i mani de vitezi peste limitele admisibile V = 5 m/s), precum si la consolidaree malurilor alunecate dupa trecerea viiturilor, Zidurite de apairare pot fi: = de platforma care se realizeazé pand la muchia superioard a platformet drumurilor sau cdilor ferate; : ~de picior, care se realizeaz4 pentru apéraree parti inferioars a rambleelor sau malurilor (fig. 58). Acest tip de aparare se va modula pe tronsoane de maximurr 5...6 m lungime. Zidurile de aparar2 din casete sau elemente prefabricate din baton simplu sau beton armat pe fundatii monolite se aplic8 acolo unde se dispune de un teren bun de fundare si neafuiabil (fig. 59). Zidérie. din piatea cx mort de ciment seu Leion Barbecane __Fundatie din beton simpt sou ciclopin Fig, 59 Ziduri de aparare i orduté din helen snipe cele retbrisate din ton Vena Fundile ai beton simp fou eclepion spt om | tego tlist re i Fundate = sleipie sav expo Fede aim pated wuld ecu i ots b. Fig. 60. Ziduri de aprare din elemente prefabricate _ @) pe fundatie din beton simplu sau ciclopian b) pe fundafje din beton si prism din piatra bruté Zidurile de sprijin se pot funda si pe terenuri afuiabile, dar numai prin intermediul saltelelor de gabioane care pot prelua afuierile. Apérarile de maluri: care au rolul gi de cansolidare, pot fi proiectate si din ‘&soaie din lemn sau din prefabricate din beton armat (fig. 60 si 61). C€soaiele se verificd ja stabilitate, iar pereti ta Impingerea latersilé gi la strivire. Cénd afuierile la piciorul malului depagesc 3....4 m,, apdrarile se proiecteaza cu Pilot simpli, pilot} ancorati sau cu palplanse (fig. 62) 92, 4 besccie tig vpivtses Sectiune de detotis ar paint oe Luerin ate lene becom Veoere i: sian Fig. $1. Aparari gi consolidari de maluri cu cdsoaie Fig 62. Aparéiri gi sustineri de maturi cu pitoti simpli (a). pitot ancoratj(b); paiplange (c) 93 in fig 63, este prezentat& apararea unui rambleu supraanaitat. Pentru a-i creea latforma de siguran{), s-a prevazut, la piciorul rambleului uni prism de anrocamente piatra bruts, Fig. 63 Consolidarea lucrarilor de apiirare existente | a) rambleu supraanaltat, b) zid existent consolidat. Fig. 64. Tipuri de carcase, on in fig. 63 a}, pentru protejarea gi consolidarea unui zid de apairare existent, c&rei fundatie e periciitat& de afuiere la ape medi, s-a prevazut un prism de pi brutd la pisiorul acestuia. j Carcasele sunt efemente de constructie alcdtuite dintr-un schelet de bare temni, metalice sau beton armat (fig.64). Avand forme geometrice simple ca; pirami fetraedru sau corp stelat, pot fi utilizate la ap&rari gi consolidari de maiuri sau Inchiderea bratelor pe cursurile cu fund mobil, Carcasele, combinate cu-lucr&ri masi ajuté la interceptarea curentului in sectoareie puteric atacate, la producer depunerilor ¢1 colmatarea cémpului de carcase. 6.4. LUCRARI DE REGULARIZARE CU CARACTER LOCAL 6.4.1. DIGUR] LONGITUDINALE Digurile tongitudunale au scopul de: ~ ap&rare a malurilor, fiind denumite diguri longitudinale de aparare a maturilor, = dirjarea cursului de ap& pe un nou traseu, fiind.denumite diguri tongitudinal de dirijare 8 curentului, Digurile de ap&rare longitudinale a maluntor sunt lucréri de fixare concavitaitilor, care se folosesc cénd jinia traseului de regularizare nu coincide cu link malurilor. In general, traseul digurilor longitudinale va urma o curba care sa readucd $i ‘84 dea un curs natural apei. Ele se vor racorda cu malul in zonele stabile ale acestuia” Digurile fongitudinale de dirijare se vor proiecta cnd se impune dirljarea apei pe sub poduri sau pentru atenuarea confiuentei a doi curenti (fig. 65 a gi b). Digurile longitudinale de diriare pot fi - submersibile; - fara traverse de consolidare gi colmatar - cu traverse de consolidare $i colmatare, ~ insubmersibile (fig. 65 ¢ si fig. 70). Digurile de dinjare se vor incastra cu capul amonte in mal pe cel putin 5 m. jungime, iar capul aval se va face mai rezistent sau se va Isga de mal printr-o travers& de colmatare. Digurile pentru aparerea maturilor sau de dirjare din jurul poduriler sé vor racorda cu aripile sau cu sferturile de con ale’podurilor cnd culeele acestora au fundatii de adancime (piloti, chesoane, coloane). In cazu! culeelor cu fundatit ameninjate de afuieri, digurile vor imbraca fundatia culeii 25, aah fig longitueinel Traverse de, F colmaiare / 7 de dirijare — Mal eredet .- , sistem submersibil @2 sistern insubmersibil 2 Diguri longitudinale $1 transversale 1. epiuti 2. diguri de dirijare b. diguri de dirijare la confiuenta a doua cursuri de apa «©. dig de ditijare din piatr& Fig, 65 Diguri de dirjare 95 intrucat prin ingustarea aibiei de c&tre diguri se mareste forta de antrenare are drept rezultat adancirea albiei, digurile se vor prevedea cu o bazéi mare. gi ela Pentru:a se’putea urmari adancimile s1 a nu fi periclitate de subspélare : Pentru a nu se produce. erodarea digului la traversarea lui de catre apel viitur8, taluzul dinspre mal se va prevedea cu o pant duice. Pe fundul afuiebi! si putin stabil se utilizeaz& tipuri alc&tuite din elemente nuiele (pachetaje), fascine, sulur, saltele. gabioane combinate cu piatra. Se recomanda ca elementale alcdtuite din nuiele s& fe agezate sub ni apelor mici pentru a nu putrezi gi sa fie protejate contra eroziunii apelor si material solide transportaté printr-o lestare cu un invelig de piatra suficient de gros $i stabil figura 66 se indic& amplasarea unui dig de dirjare pentru restrangerea albisi dinjarea aluviunilor la confluent. Diguriie Jengitucinale se pot executa din acel elemente ca gi apararile de mal de sub nivelul pei, Digurile dm fig. 87 se pot utilize cazu! albiilor cu fundul putin afuiab, tar digurile din fig. 68 alunoi cand fundul albie este putemic afuiabil Fig. 66 Diguri de dirijare cu traverse de colmatare 1- dig de dirjare; 2- traversa de colmatare; 3- dig de dinjare la confluent’ pie a ete Fig, 67 Dig de dirjare submersibil Fig.68 Dig de dirjare_submersibil din anrocamente s1 bioc de beton pe saltele din fascine ov in cazul.cénd se renuntii la‘ consdlidarea ‘malului gi fa colmatare, se vor vedea in med obligatory diguri longitudunale insubmersibile chiar si pentru apele ‘astrofale_ La proiectarea acestor diguri se vor prevedea fundatii destul de adanc easiraté in aibia réului pentru a nu fi afuiate, iar cand pericolul afuierii nu poate fi jtet prin aceasta masura, fundatille se vor prevedea cu o protectie spre firul apei, intr-un perete de paiplanse sau ecran de beton (fig, 69). 1. palplange sau ecran din beton 2. dig din beton 3. barbacane 4. anrocamente §. parapet din beton Fig. 69 Diguri insubmersibile din beton Aceste diguri se var prevedea cu un pereu solid mei gros la baz’ si mai subtire a coronament. Cota digului insubmersibil se va prevedea cel putin cu 1,0 m peste nivelul maxim de asigurare ‘Nivelul de regularizare se va stabili ia proiactare. 6.4.2. DIGURI DE INCHIDERE, TRAVERSE DE COMPARTIMENTARE $l COLMATARE Digurile de inchidere sau traversele de inchidere sunt constructii care bareaza albia de la un mal la celélalt, in vederea intreruperii totale sau partiale a scurgerii apei pe un brat al cursului de apa (fig, 66) Digurite de inchidere ce se amplaseaza pe bratele p&rdsite, cu un cap Incastrat Jn aval $i cu celalalt intr-un dig de dirjare, avand scopul de @ accélera la. viituri colmatarea_albiei parasite, In vederea refacerii malurilor, cat si pentru a asigura ca spatele digurilor: longitudinale’ s4 nu fie. afacate de ape, se numesc traverse de comparlimentare si coimatare (fig. 68). Cota superioaré a acestor diguri se va limita Ja nivelul meciu al apelor $i nu va depaisi cota fundului albiei majore. . Digurile de inchidere se vor amplasa perpendicular pé cursul’ bratelor Secundare, cu incestrari adanci in maluri,. pentru a evita ocolirea lor dé cdtre apele mari : Digurile transversale gi traversele dé colmatare se vor ampiasa de regulé la 1,5 din lungimea tor; socotita intre mat $i cigul longitudinal. Coronamentui digurilor:de inchidere va fi orizontal; gi se vor uni cu digi! longitudinal dupa o linte ‘inciinaté spre’ acesta, iar cota for superioara lang dig ve fi aceeasi cu a acestuia din urma, 3] 1. Soltea din gobioane . 2. Gabioane cut g| 2. Element din Beton’ simpiil. 4, Pioted -bruté gi agosas Fig. 70 b. Diguri longitudinale din gabioane umplute cu botovani de rau, 98 Pentru anu se produce afuieri ale albiei in aval, Ia deversarea apelor de viitura, gare ar periclita stabilitatea constructiei, taluzul aval se va face mai inclinat decat cel din amonte, iar baze va fi agezaté pe o saltea elastic’, care $8 preia defarmérile albiei, Jn cazul terenurilor putemic afuiabile. | Atat digurile de. inchidere ct gi traversele de colmatare, se realizeaz’ din anrocamente simple, din. piatré brut, din anrocamente cu blocuri de Beton, din | anracamente pe fascine, din gabioane gi carcase. Nu se vor folosi bolovani de rau. Sectiunea transvereulé @ acesior lucréri se va deduce din conditia de stabilitate : la alunecare gi réstumare. Dimensionarea lucr&rilof se va face in ipoteza cea mai ! defaforabila, linand seama dé suprapunerea simuitand a eforturilor (presiunea . ‘hidrodinamic# gi hidrostatica ta nivelul maxim, pod de gheald, etc.). Alcatuires: traverselor ‘sau diguritor de. inchidere din’ gabioane se face identic ca la digurile longitudinale (fig.70). Io cazul In care nu se dispune de fascine, cAt giin cazul cand nivelut apei vatiaz’, riscdnd ca nivelut superior al fascinelor s& rman deasupra apeler, in loc de saltelele din fascine se vor folosi salteleie din gabioane. Daa se dispune de bolovani de rau focal Sau costul acestora # mai redus, In foc ‘de anrocamente 96 pot folosi gabloanele din piasd de sérma, care sunt mai stabile si mai rigide decét anrocamentete din piatré bruté . Deternindree dimensiunii metiii a pietrei din anrocamente se face utilizand tabelul 7.2 (formula 7 7 gi 7.10). Lungimea saltelei de fascine sau din plase de sarma {Ls §i L) in fata gi spatele masivului de anrocamente se determind cu formula (7.1). In | aceasta formula variazé numai valoarea afuierii maxime (hy) care trebuie calculat& ‘Sseparat pentru L; gi L2. Tipuriie constructive de diguri de inchidere sunt reprezentate in fig.71, iar traversele de colmatere in fig. 72. 1. prism din piatré brut 2. saltea din fascine sau gabioane _ 3. pilofi din lemn ta 2 m distant& 4.cilindru din fascine 5. balast 6. platformé de circulatie Fig. 71 Diguri de inchidere a aibiitor. a) din anrocamente pe saltea; b) din anrocamente pe saltea si pilot “9 4. salted din fascine; 2. pilofi din lemn; 3. gard de nuiel 4 prism din piatra orité; 5. balast Fig. 72 Traverse de colmatare sau compartimentare a). din anrocamente; b). din anrocamente pe saltea, c). din garduri de nuiele si anrocamente. Secfiunee din fig. 71 a), se poate utiliza pe sectoarele de rau unde edancimea de afuiere este negliabila, iar sectiunea din fig. 71 b), s6 poate folosi pe sectoarele de ru unde afuierile sunt mari si foarte mari. Traversele din fig. 72 a), se pot utiliza pe sectoarele de rau pe care se produc atuieri foarte imici, iar cele din fig. 72 b), pa sectoarele de rau cu fundut afviabil. Traversa din fig. 72 ¢) se va utiliza numai pe sectaare de rau pe care transportul de aluviuni este important, astfel ca In ‘....2 ani lucréirile s& poatd fi colmatate. 6.4.3. EPIURI SAU PINTENI Epiurile sau pintenii sunt tucrari transversale care se intind dinspre mai spre firul apei pentru a ajuta la reducerea latimii eibiei prin colmatarile care s@ produc intre ele. Epiurile se folosesc in mod curent pentru: - calibrarea albiei in vederea realizarii sectiunii de regularizare; ~Tefacerea ¥i protectia malurilor surpate; + Indepéirtarea banourilor si imbundtétirea traversadelor, - activarea unuia dintre brate $1 inchicerea bratelor secundare; ~ dirijarea curentului din zona malurilor spre axul dinamic pentru a opri erodare acestora Delimitarea vittorului mal se face amplasnd capul epiurilor dinspre firul api pe © linie continu’, Deoarece prin efectul de stdvilire a apei epiurile produc afvieriie 108 fundului, ele se vor proiecta cu © baz elastic’ din saltea de fascine sau gabioane, care sd poata urmari adancirea fundului si s8 reziste la afuiert Prin ingustarea albiei de cdtre epiu, vitezele se maresc gi produc afuieri importante {2 capul acesiuia de aceea se fecomandé intarirea capului in sens transversa! pe o lungime de cca 5 m, cu 1.5. ...2 ori latimea corenamentului, Fig.73 Scheme de amenajare a cursurilor de ap& cu epiuri Pentru preanténpinarea afuierii, fundatia capului se ageaza pe o saltea care va depasi constructia atét spre amonte oat si spre aval cu circa § m gi cu circa 8 m spre talveg Pentru a se preantémpina afuierea albiei prin deversarea epuurilor, taluzul aval ‘se va face mai dulce decat cel din amonte, sau in trepte. Peniru a fi ferite de spalare in zona de incastrare in imal, epiurile se vor prevedea Cu o incastrare de 8...10 m, dup& natura terenului din care este contruit malul. Epiurile pot fi a) submersibile, in care caz coronamentul va avea o Tnclinare de la mal spre firul albiel astfel: ~ta rdacina, 1:10.......1:25; = corpul 1:400......1:300; capul, 4:3:.... 2:8 b) insubmersibile. in trepte, in care caz coronamentul va fi orizontal. in cazut cand se proiecteazé epiuri insuibmersibile, se recomanda ca executarea lor & '8¢ facd pe etape: in nrima etapa se vor prevedes submersibile, urmand ca completarea for ja cota $8 se facé dupa ce s-au coimatat pe in/atimea din prima etapa, Epiul cu capul situat sub nivelul apslor mici - epiu partial inecat, cat gi epiul inecat se vor proiecta cand se urmareste stabifizarea albiei minore ia nivelul apelor mii 108 Corenamentul nu va depasi cota malviui deaarece. sé pot produce. schimb: daunatoare in curgerea ape! fa villuri_ stabilindu-se intre niveiul apelor mict gi nivel apelor madi Saiteaua pentru proluarea afuierrilor va fi preiungité atat spre firul apei, cat spre aval cu o lungine { data de relatia 7.1 Aiuierea hy de la capatul epiurilor se va calcula cu relatia Nat = Ko Km Ke Do unde: kg - este coeficientul de inclinare al epiului fata de diractia principala se curgere; km - Coeficientul urighiului de inclinare a taluzulut epiului k, - cosficientul ce {ine cont de gradul de strangulare a sectiumi de curgere; hg - adancimea medie a curentulul inainte de strangulare, Gradul de strangulare se determina prin raportul dintre debitu! barat Qo si debit total Q, Pentru albiile de nisip, cu ingustarea intr-c singur& parte, coéficientii ky, Km $F k, sunt dati in tabelul anexat Diametrul mediu stabil al anrocamentelor cu care se protejeaz’ capul epiurilor se poate: deduce din relatia: iy “Ve = s19 day Mnay* unde: g - acceleratia gravitationala (9,81 m/s}; + &~coeficient egal cu 1,35.,..4,40: h- adancimes ape: (m); 4- diametrul mediu stabil al pietrei {m). Tabel cu valonie coeticientilor ke, Kin, $i Ke Unghiul® del ky cotangenta Ken gradul de | ky inclinare a ‘unghivlul strangulare A epiutui taluzului u epiului 30" 4,18 [0,00 1,00 [6.10 2.00 60" 1,07 [0,50 091 [0.20 2,65 30" 7,00 | 7,00 0,85 [0,30 3.22, 130" 0,94 17,50 0,83 10,40 3,45 450° 0.84} 2,00 0,61 [050 3,67 = “Tt. 3.90 0.50 | 0,60 3.87 = = 2 - 0,70 4,06 5 ~ = “Toso 420 ‘Amplasarea epiuirilor se poate face: ~ perpendicular pe curent; ~Inclinat (orientet spre amonte) sub un unghi cu directia general a curentutui: = 70°........78° end malurite sunt rectilini: = 70°......80° cane malul este concay;, = 85°... $0” cand matul este convex Se recomanda ca u s4 fie mai mare de 45°. - declinat (orientat spre aval), in care caz unghiul fata de directia ourentului se va alege intre-95°... 105" (fig 74, 75 $i 76), Fig 74 Tipuri de agezare a epiuritar. a), by drepte; ¢)- ou traverse. Epiurile normale, fiind mai scurte, sunt cele mai economice Epiurite inclinate tavorizeaz& cel mai mult impotirioirea 9i dirijeaz cureritul da supratata Spre mijfocul’ albiei. Epiurite declinate dinjeazi curentul spre meluri, emenintandu-le cu afuierea, de aceea nu prea se récomand’ Fig 76 Epiuri inclinate Distanta dintre epiuri se Stabileste pe baza cercetarilor teoretice, combinate cu incercan pe modeie ‘Punand conditia ca ifcidenta curentului deviat in epiul urmiator din ayai sa se facd Ja 112 |, masurat de Ja nial, penta a avda garantia ca epiurite nu vor é efuiate la radeivind 103 $i stlind 8, curentul deviat face un urghi de 6°. 9° cu curentul principal, dist dintre epiuri se poate deduce din fig. 75 $i 76 Formula generaia pentru determinarea distantei dintre. epiur’ pentru a garantia c& rAdacina epiurilor nu va fi afwald, este . L=4,23 isin B 1 2/3 |cosp Semnul minus se ia pentru epiurile inciinate, iar semnul plus pentru cele dectinat Pentru epiurile perpendiculare pe mal, L= 4 | Cnd epiurile se amplaseada in curb’, unghiul se ia in raport ou tangentele curba in varful épuiritor, Din practica, orientativ se secomanda urmatoarele distante: ~ in concavitatti; £ = br, ~ pe malurile convexe’ L = (1,5... 2}br; + In zona de trecere de !a 0 curba la un aliniament; L = (1/2.......3/4)br: unde: _ : Leste distanta dintre epiuri, br este idjimea traseului regularezat : Card dintr-un studiu tehnico-economic rezultd necesitated etapizérii iucréirilor da regularizare, in prima faza se vor prevedea epi.ri la distanta de 41, cu posibilitatea de indesire a tor uiterioar’. Nu se recomanda folosirea izolaté a epiurilor deoarece prin consiructia lor conduc fa inrlutatirea concitilor de curgere In-aval, dar si in amonte pe o distanté apreciabila, Epiurile nu se folosesc in curbe cu raze mici, deoarece nu dau rezultate prea bune $i in astfel de situatii se utilizeaz’ digurite longitudinale cu traverse de colmatare. Nu se vor felosi epiuri in zona de trecere de la alirflament la curb, pentru cd se considera neeconomice. In acesie cazuri se prevad diguri de dirjare cu travers& de legatura la cap, . Dacd maiurile sunt afuiabite si directia curentilor la diferite niveluri este variabil&, Se va prevedea $i 0 scurta aparare in amonte, eventual si In aval de epiuri, pe 5....10 m lungime, La malurile neinundabile, consolidarea va depaigi cu 0,5 m nivelul apelor mari. 4 In cazul malurilor inundabile. consolidarea malurilor se va prelungi si pe ‘partea orizontalé a malului pe 0 fagie de 2...3 m l&fime. Dimensionarea epiurilor se va face tinandu-se seama de conditile de executie st de intrefinere, de circulatia pietonilor si eventual de transportul materialelor de la mal spre firul apei peste epiul in constructie. Dimensionarea la stabilitatea generala se face ca’ si la digurile transversale i traverse. . _ 3 Din punct de vedere constructiv epiunie se executd din aceleagi elemente ca gi digurile transversal Saltelele de fascine (fig. 77) vor fi orientate fata de directia curentuiui principal al raului astfet: ~ saltstele tip S.1, (45 cm) si $.2. (60cm) se vor orienta astfe! ca stratul joantiv 8a fie paralel cu directia de curgere in zonele L..1 gi L.2 si perpendicular pe directia de curgere in zona L.3. » la saltelele tip $.3 (75 cm) $i $.4 (1,0.m) avand doua siraturi joantive, nu are mare importanta orientarea lor. “ 104 Pentru a se evita antrenarea depuneritor dintre epiuri de cdtre ape, acestea vor prolejale prin garduri de nuiele verzi sau plantatii, ce se vor prevedea la prima faz Proiectare . Avantgjele epiurilor fala de digurile longitudinale consta in eceea c3 - 1a 0 ingustare a aibiei prin epiuri, itimea curentulul principal al rAului poate fi ierior modificaté, ceea ce la diguri nuimai este posibil: ~ spiurile sunt mai ieftine decat digurile »__ Dezavantajul epiunior consté in faptul ci spatiul dintré epiuri nu sé colmateaz’ inform, ramanand goluri intre ele, iat curentul dintre acesiea este lsat mai mult sau ai putin ber: Nu se recomand proiectarea de epiun prea lung) deoarece curentul ste proiectat brusc spre malul opus, pundndu-i in pericol pe acasta sau o eventualé lee de pod. Fig. 77 Epi: a) sectiune longitudinal; b) vedere in plan 1. saltea din faseine sau gabioane; 2. prism din piatré brut’: 3. rd&cina epiutui; 4. corpul epiului, 5. capul epiulai- 6. racordarea intr corpul $i capul epiului, 7. apSrare de mal. 6.4.4. PRAGURI DE FUND $I BARAJE DE RETINERE A ALUVIUNILOR Pragurile de fund. se folosesc’ acolo unde fundul prezint& adancimi mari din " eauza unel intense eroziuni a apel, pentru apérarea impotrive afureri malurilor digurilor longitudinaie sau @ capului epiurilor, cat gi pentru a reduce viteze apo: fa cursunile de apa care transport multe aluviuni 105. In acest din urma caz se va projecta un profit longitudinal in trepte. fie treapt reprezentand un prag de fund. Distania dintre lucran la o inaltime h aleasd, determing conform reiatiei in care. L- este distanta dintre lucr&ri (en) -inditimea aleasa a lucrarii (m), ir panta natural a fundului albiei, ia panta de compensatie sau: eciilibr Pragurile se proiacteaz& pe toaté ltimea albiei de la un mal ta altul, avér coronamentul mai ridicat etre maluri decat spre firul apei, pentru a permite scurgered apelor la niveluri mic Pragurile de fund pot fi utilizate gi pentru inaltarea fundului albiei in jurul pilel unui pod atunci cand atuierile avanseazd periculos. Tn unele cazuri se proiecteez& praguri de fund numai pe o portiune din alti pentru a realiza forma voit a sectiunii de curgere. Aceste praguri se mai numesc epiuri inecate sau de fund. Coronamentul pragurilor de fund se va proiecta in gen {a nivelul fundului albiei proiectate, Cand corenamentul depageste cote superioara : fundutui albiei, in vederea retinerii aiuviiniior tansportate, pragurile se numesc bar de relinere.a aluviunilor, Aceste bareje se fac pe oursurile de apé cu regim torential pentru consolidarea fundului, sau pe réurile navigabite, pentru ridicarea cote: profitulull longitudinat Pentru a obtine rezultateie cole mai favorabile, amplasarea pragurilor de fund in; curbe se va face asifel, primul ia inceputul curbei, ultimul la sfargitul curbei. iar ceielalte| praguri se aseazé la distanta de 4,5 ori &timea albiei la fund Pentru a rezista actiunii apelor, pragurile de fund se vor proiecta cu 0 incastrare} in mal de 3.....5 m, iar contra afuierii in aval se vor prevedea saltele de fascine peo. lungime de 3.2h + 2e. In cazul afuienlor puternice acestea se vor asigura cu palplanse: sau cu piloti., Dimensionerea pragurilor se face identic ca-ta traversele de inghidere. Nu.se recomanda folosirea bolovanilor de rau, decat in cazul c&nd se folagese ca elemente constructive in cutiile gabioanelor. Tipufile de praguri de fund mai des utilizate sunt cele prezentate in figura 78, cu urmatoarele recomandari: a) - se foloseste pe réuri cu viteza sub 2 mis ¢i afuieri foarte mici, b) - se poate utiliza cdnd roca de bazA este relativ la suprafatd (sub 1,5 m), 2) - se foloseste cand se produc afuieri importante, peste 1,0 m; d) - se foloseste la prevenirea producerii afuierilor in jurul pilelor gi culeelor peduritor noi proiectate, la stabilizarea albiilor cursuritor de apa cu un proces avansat de eroziuine in jurul infrastructurii podurilor existente. Barajele de retinere @ aluviunilor se execuld din; zidSrie uscat& sau cu mortar, cAsoaie de lernn, gabicane, beten, etc. Pentru o intrtinere mai ugoar&, Inéltimea lor se va limita la 2...4 m. in figura 79, este prezentat un baraj de retinere din gabioane Fig. 78 Praguri de fund 4} din anrocamente. 9) din beton.gi anrocamente; ©) din paiplange si anracamente, d) din gabioane. 1: gabioane cutii; 2. anrocamente din piatra brut S.aluviuni; 4. saltea din gabioene Fig. 79 Baraj de retinere a aluviunilor ior 7. CALCULE DE DIMENSIONARE $1 STABILITATE Capitelul cuprinde principe g: recomandari pentru dimensionarea element fucraitor de apdrare ¢* stabilitatea acestora ca’ - dimerisionarea saltelei si pietrei - dimensionarea imbrécdmintiior la - actiunea curentului de ap& - actiunea vaturitor + actiunea aneti + filtru de protectie ~ stabilitatea imbracdmintilor la plutire gi alunecare; + stabilitatea apararilor de mal ia alunecare; - stabilitatea zidului de eprijin ta elunecare. 7.1, DIMENSJONAREA SALTELE! $I A PIETREI. 7.4.1. Latimea maxima « saltetei din fascine sau din’ gabioane- in fata prismului di piatra brut trebuie sf fe suficienta pentru = realiza, dup afuiere, 0 pant pan& maxim 1:3. i Latimea se calouleaza cu formula: q L=2e+3,2h 7.1) unde: L este latimea liberd minima a saltelei in fata prismutui din piatra bruta; 2 - grosimea saltelei din fascine, care se stabileste conform tabelului 7.4; i fy atuierea locala considerata sub linia fundului albiei y= ar - Pam (P71) ha adancimea maxima probabilé dup’ afuiere; am - adancimea normala in regim natural, in sectiunea amonte. : Calculul adancimii maxime probabiie de afuiere se face cu una din formulele: (By ea sau \ 7.3) in care: indicii am gi af, se retera fa sectiunea amonte si respectiv la cea ingusta, unde sé produce afuierea; B, - !Stimea aibiei la oglinca apei in sectiunea din amonte (m); B, - fdtimea albiei ingustaté la nivelul coronamentutui albiei regularizate (m). 108 . Tabelul 7.4 GROSIMEA SALTELE! iN FUNCTIE DE ADANCIMEA $i VITEZA APE! LA DEBITUL DE CALCUL |" Tipul sakelei S, Ss Ss] Grosimea saltele: 60 7S 100 q |___iom) | Adancimea medie < 400m <600m <7,00m >7,00m a apei (m) viteza medie a < 2.50 <3,50 < 3.50 <3,50 curentului (rvs) 7.1.2. Dimensionarea pietrel se deduce din relatia de echilibru limita ia | alunecare. @) Pentru un cub cu latura d (d cub) Pry -re)f= 74) unde: feste coeficientul de frecare dintre anrocamente $i fundut albiei, v- viteza Ja fundul albiet ( vy = m vm); m-0,5...0,8, inmedie -n = 0,7 Din relatia de mai suis se deduce d cub ried dag = ET (75) ~~ 2oly,~a)F 1 tim?, y= 2,65 Um? rezulta aun = 0,092 » Sv? (7.6) F Inlocuing vy= 0,7 Vie, rezult’& Gerip = 0,045- Sv? (77) unde va) este viteza medie fa dabitul de calcul (r/s). ») Diameirul unei pietre sferice se deduce din echivalarea volumului sferic cu al ‘cubulvi: @ (7.8) r= 024 = 0624 (7.9) dy = 2r = 124d -. 0.086. 4y2, (7.10) Cu aceste formule s-a intocmit tabelul 7.2, care da dimensiunile pietrei in f de viteza. Tabstul DIMENSIONAREA PIETREI $i ANROCAMENTELOR IN FUNCTIE : DE VITEZA MEDIE A CURENTULU!, CU FORMULELE 7,7 si 7.10 Ven (rns) ‘ous (rn) ‘dazes (m) Volum pe | Greutatea” | Gr bucata (m?) (kN) (kg) 40 0,05 056 '0,000125 | 0.000326 "|", 1.5 0,10 0,13 0,004 0,026 2,65 2,0 0.18 0.23 0008832 _|-~ 0.1516 155 25 0.29 0.35 0.0243 0,6318 6453 3.0 0,41 0.51 0.0669 4.7914 182 35 0.55 “0,69 0.466375 _|_ "43264 440 40 O73 0.90 0,389 10.114 = 7030 45 0,92 444 0.7787 20,2462 2060, 50 444 4,40 1.48154 33.519. | 3840 Daca din calcut rezulta © valoare de 15 om, se adopta ca rminim 6 acea: valoare. . Din aceste formule, reiese c& la viteze de peste 5 m/s rezulta dimensiuni al {| anrocamentelor de peste 1,0 m latura sau diametrul, ceea ce face ca manipularea, q 8& fie greoaie, dac& nu chiar imposibil8. Din aceast& cauz8, peste viteza de 5 m/s : recomanda ca apérarile de mal sa se fac cu gabioane sau cu ziduri de sprijin : Din cauza fornei rotunjite, bolovanil de rau, rezista la viteze mai mici de piatra brut de cariera gi de aceea, pentru o anumita vitez& de calcul, sunt hece: Volume mai mari de lucrari, care duc la scumpirea lor. . i Pentru aceasta se recomanda ca bolovanii de rau s& se utilizeze numai dacd q gésesc la fata locului in cantitati mari 4 Taluzul prismului din anrocamente va fi de-1 : 1,25 pentru anrocamente. din piatr’ brut& gi de 1.: 1,5 la cele din bolovani de rau. Stabilitatea apérarii. de mal poate fi compromis& prin afuierea bazei sau prin spalarea apararii de céitre curenti si valuri-Verificarea stabilitétii se poate face tinand. seama de vaicrile maxime admisibile ale fortei ‘de‘antrenare peritra diferitete element. intrebuinfate ce alcatuiesc apararea, 4 Forfa de antrenare curentuluf, exercitaté asupra perinétrulu udat al sectiunl transversale a albiei, se calculeaza cu relatia: 4 11) “in.care: ‘neste greitatea specifica a apel (kati); hm - adaincimea-medie 4 apei in sectiune (n'); i ~panta hidraulicd a albiei, f, -forta de antrenare pe unitatea de suprafala Kkgtin?). 110 Pentru diferite p&mantury gi aparari de mal. valonig timild de neerodare ale vileze: medi (vq) gi.ale fortei de antrenare (f,) se gasesc in tabeleia 73 si 7.4 Valorile ‘sunt onientative. Forta de antrenare maxima pe taluz este: | Samaria © OF5y sh | (7.12) under h, este adancimea apet la piciorul taluzului . Tabelul 7.3 VALORILE MAXIME ADMISIBILE ALE FORTE! UNITARE DE ANTRENARE PENTRU DIFERINTE TERENUR! SI IMBRACAMINTI ALE MALULU! $I TALUZULUI . Nr. Natura ferenviui sau a ivibraedmingn f, Nite ert . . {gfim’) 1. | Nisip cuartos obignut, cul diametral de 0,20..0.40 mm 1,76...1.98 [ ee _ | (0,18....0,20) Nisip cuartos obrgnuit, ou diameinil de 0,40 ..7,00 mm 2,45..2,94 _ _ (0:28..0,30) 3. | Nisip cuarlos obignuit, cu diametrut pang te 2,00 mm 3.92 _ _ | 0.40) 4 ‘Amesiec de nisip mare 5.88..6,81 (0.60..0,75 5. |” Nisip bine agezat gi pietrig métuni aciune de lung 7,85..8,82 __durata (0,80..0,90) 6. |” Nisip bine agezat 57 piotrig matunt actiune de scurte 9,80...11,76 durat, la vituti . _-(1,00...1,20) 7 Lehm (lui) nisipos, curat 10,78 — (1,10) 8. { Platrig cuartos rotund cu diametruf de 080.7 506m 12,74 — a (4,25) —_ 3 Platrig amestecal cu jut, aciiune de lunga duraia 14,71 s —. . (1,50) 10 Pietrig amestecat cu jut, acjiune de sourtd durats 19,61 - (2,00) 1 Pietrig cuartos mare, cu diametrul de 4...5 om 47,00 — (4,80) 12. |" Prundig caicaros, plat, cu grosime de 1...2 em gi 54,90 __jungimea dé 4...6 cm oe (5,60) | 73 Tellizun insamantate cu iarba 9,80..41,76 ee ___(1,00...4,20) 4 Brazde, actiune de scurté durata 18,41,.29.42 — _(2,00...3,00) 15 Brazde, actiune de lung durat& 14,71.17,45 ne _ i (4,50...1,60) 16. Brazde fixate cu fBragi, actiune di 24,51...20.42, I. (2,50. ,.3.00) 7 980 . ~. (1.00) 15. 1274 3939 _ no. wn 19. Garduri din nuiele simple 39,22 (4,00) 36 Cieioneje oblice pe directia curentului 39,22...49,03. (4,00. .5,00) aT Saltele din fascine 29,42 68,44 G00 7,00) 22. | Anrocamente mari fixate in gardulete, agezate pe fltru 98,06... 117,67 invers (10,00...12,00) 23. | Imbr3c3minte din placi de beton armat, functie de 29,42...68,64 grosime (0,04...0,20 m) - (8,00 . 7,00) 24.) Pereu din dale de beton (0,06...0,20 m), functie de 58,84...447,10 greutate (suprafata) ___(6,00...15,00) 25. | “Pereu uscat din moleane de 0.25...0.30 mm, pe filtra 76,44, 56,88 inyers _ (8,00...46,00} 26. | Anrécamente cy diametrul media minim de 0,30 m 156,88...235,32 {16,00....24,00) 27. ‘Aparari cu gabioane (piatra de dimensiuni mici) 156,00...196,12 (16,00._.20,00) 28 ‘Aparini cu gabioane (patra de dimensiuni man) 245,15...1474,00 _ (25,00....180,00) 28. | Pereti continui de piloff din lemn sau casoaie (aparati 150,00 la baz contra afuieni) (46,00) 30, Casoaie 156,00...480,68 (16,00...1000,00) 31. | Pereti din paiplanse de femn (aparati la bazA contra 496,12...235,32 afuierit) (20,00 ..24,00) 32. Zidérie din piair& 196,12. 490,32 (20,00...50,00) 33. ~_Imbr&caminte din beton monolit 274,20...548,40 (30,00...60,00) 34 Imbrc3minte din beton armat 784,53. 980,66 (80,00... 100,00) 7.2 CALCULUL ELEMENTELOR DE APARARE 7.2.1. Stabilitatea gi durabilitatea imbr&c&mintilor depind de tipul gi dimensiunile alese La.dimensionarea protectiilor se va tine seama de factoriiexteriori care le solicité gi anume - viteza curentului; ~ secfiunea valurilor, = sectiunea gheti. Astfel, hotaratoare su + la cursurite naturale, viteza curentului gi actiunea ghetii - 1a Jacuri - inditimea velurilor provocate de vant, ~ la canale gi-rduri navigabile, relativ inguste, velurile create de nave (vaiuri produse de elice si valuri de siaj) Vileza curentului de curgere provoacd un efect de uzura @ protectillor gi de an‘renare a elementetor izolate Depasirea vitezelor admisibile conduce la distrugerea imbr&cémintlor, mai ales le protectiiie din anrocamente gi pereuri rugoase. 2 dimensiongraa protectiter IMBRACAMINT! va tine sedime de witezele medi admisibile din Tabelul 74 ALORILE VITEZELOR M0 Oil ADMISIBILE PENTRU DIFERITE TIPUR} DE 10, dt 12 13, 44 45, Bn = 0,40 Braizduwre pe tat 0.99 Brazduire ps muchie 1,50 Bolovani $i bolovainig - holovani mici de 6.075 .0.10m | 2.02.45 ~ boinwvani mitoca de 0.10..0,18m | 2.45. 3,0 | -bolovani man vie 0,15..0,20m | 30.35 = bolovainig mic de 6.2.0.3m | 3.5.2,85 ~ bajovanis mijlociy de 0.3..0,4m : + bolovanis foarte mare 0. m : Anrocamente in functie de manimea pietrel (a pozitia Anrocamente din dou straturi in gatduri de quiele in funetie de | {a pozitia mnérimea pielrel Pereu simptu din bolovani pe strat de piatra spartd oe 5 om, ge 015m 20 020m 25 025m 3.0 Pereu simplu din piatré ruta pe strat de piatra sparta de 10 om de. 0,45 m 25 0.26m 29 025m 35. Pereu simpiui din piatr& cioplita, pe un strat de piatré sparta, de: 015m 34 020m 36 025m 40 0.36. 4,0 | Pereu cublu din piatra, ps strat de bazd de 15 om gi sirat superior de 20cm 35 Sabiwane 42 Saliele din fascine la grosimea 50m 25 } te grosieni se apte| 3 din auiste vera: 18 os 18 Zidrie din pati’ brad din roi 1:20 1,80 24.2.8 2.8. 3,36 3.36.38 84,35 4,35,..4,7 3 se aplicd 3 se aplicd 45 5.0 30 voeficient | 22 og 18 Hen = 3.00) 1.40 2,20 33.3.8 35.41 41, 4,85 465.49 49.6.3 §,3...5,5 coefitient 09 coeficient | 1,1 3.0 35 35, 4,0 4.0 45 35 3.8 4.0 43 45 5,0 43 46 50 84 55 5.5, 60 6,0 50 5.5 57 62 40 48. calearoase (min 100 kgficm’) 3.0 35 16. | Zidine din roci rezistente (nin 3000 kaffem') 65 BO 10,0 124 47. | Beton 51 beton ermat, marca 400 45 55 63 68 150 64 73 84 94 200 7.3 88 98 1085 48. Lemn 25,0 25,0 25,0 Imbrac&mintite calculate la valurile provocate de vant trebuie sa reziste $i la] acyunea curentulul abel, de vitezé v (m/s) potrivit retatilor d= 0.04v7 (m) (7.43) § 3 (7.14) ,05 7" (m) in care: deste diametrul de calcul al blocutui stabll; '§ - grosimea imbr3cdminti (dalei) de beton. 7.3 ACTIUNEA VALURILOR 7.34. Acflunea valurilor generate de vant este importanta mai ales pe marilé lacuri de acumulare, pe aliniamentele lungi i in general pe orice suprafaté mare de’ apa expusa vantunlor puternice pe lungimi mai man de 2...8 km. Gunoasterea elemenielor caracteristice ale valuriior este necesaré pantry dimensionarea constructiilor de aparare relativ 1a: = rezistenta Ia gocuri; ~forja de alunecare; ~ stabilirea inaltimil parti superioare a aparari. ‘Acfunea valurilor asupra malurilor gi taluzirtor se ‘exercité prin prasiunile: st Vitezale dezvoltate pe suprafata respectiva ta deferlarea, ridicarea si ‘eoborarea lor dé: pe acestea, Astfel, c& valurile supun apararile ta o acfiune hidrodinamica de izbire pe taluz gi un ofect de emersiune (jesire), la retragere. 732. Factor’ determinant) in procesul de formare a valurilar sunt! viteza vantulul dureta de actiune a vantului si intinderea suprafefet de apa (fetchui). La! propagarea valunilor , © influent deosabité © au, relieful submaria, adancimea si rogozitatea fundului. 2) Elementele principale ale valulul sunt. lungimea L val, distanta dintre doua creste sau tapi succesive (m™), inditimea h vel, distanta dintre creastd si talps (mm), « perivada 27, timput dintre momentele trecerii pritr-un puret fix 2 doud creste sau doua taipi de-val succesive (5); welenitatea C, viteza de propagare a crestei valulul (m/s); - curbura vaiului NL. 7.3.3, Pentru apele interioare, elementele valunior ungimea $1 inaitimea) se pot calcula cu relatite: 21 = 0.304 wD"? (7.18) 7.16) 2h = 0.9208 we" D'? a4 care. 2L este-lungimea valului - L val (m): w -viteze vantilui (m/s), D- fetch-ul, lungimea suprafetei de apd pe care bate vantul (km); 2h - inaltimea valului - h val (m) Relatlile sunt apiicate pentru ape cu, adéneimi mici, funduri orizontate, létimi <0 < 30 km, viteza vantului w = 5.,.15 mis Raportul dintre lungimea si inaltimea valului, 2L/2h, pentru valurile de inditime ima, variaza intre: "g...12, pentru lacuri naturale, lacuri de acumuiare gi mari interioare; - 12.25, pentru mari deschise si oceane. a) Pentru ape cu D<60 km, in&itimiea valului se poate determina gi cu formula 2h = 045vD + (0,75 - 0:3VD} 17) care notatiile au aceleasi semnificatii ca la punctul 7.3.3. »b) indifimea valului gi lungimea tui se modific& sub influen|a factorilor ardtafi ta it. 7.3.2. xtru o gama de valori e parametrifar: ~ viteza vantulu, - w - (10; 20; 30) mts; ~fetch-ul - D - (1; 8; 20) km, = adancimea apei - H,- (1; 2; 3) m, itimnea valului h calculat’ se poate lua din tabelul 7.5 Tabetul 7.5. VALORILE INALTIMII VALULUI wo Det D=5 D=20 ‘Obs. (rvs) km km km Fe=T[Ae=2[H.= 3] He= 1) He=2 | Ha= 3] a= 1 | Ho H.=3 (mn) (mn) | om m_ | @m | im m m m 020 | 0,40 | 0.55 | 0.23 | 040 {0.60 | 0.23 | 040 | 063) *) 410 20 | 0,40 | 0,50 | 076 | 0.40 | 065 | 090 | 0.40.| 065 | 090 | “) 30.| 065 | 1,00 | 1.15 | 078 | 118 | 1,45 [4.18 } 1,18 | 4.45 *) Pentru H, > 3 m se vor lua valorile ‘corespunzatoare lui H = 3m. **) Wwio este viteza vantului consideraté la indlfimea de 10 m peste suprafata apei, pe directia fetoh-ulu Astfel, wio= Wa C, incare: . wa este viteza vantului la indktimea A, C - coeficient Pentru Atm) 2,00 660] 10,00 73 apararile de maluri $i la digurile de pe -réurile interioare, la ca lungimea totelé a Wuciutul de apé este mai micd de 1 km, se poate’admite h val = m, fara a se efectua calcula 7.3.4, Suprainditare nivelutui mediu ai valurilor fata de nivelu! linistit este ani, Ing = at On aL unde: he este diferenta de nivel dintre nivelut static si nivelul mediu al cémpului d valuri (m). fig. 80 a) 7.38. Actiunea hidrodinamica Prin actiunea de izbire pe taluz vaiul deferlat exercité presiuni dinamice asupm acesivia. Valoavea presiunti dinamice maxime (p) in punctul de izbire este: Promos vat = 3 Ys Moat unde: ha este indltimea valuliu - 2h (m); Ye- Qreutatea specifica a apei (tim), 7.3.6. inditimes pané la care trebuie protejat malul este in functie de cota la careg 3e va tidica valut (fig. 80 a) 4 Dupa izbire, are foc ridicarea p&na ia indlimea h, a valului pe faluz, fat de nivelut inifial lnistit al apei gi apoi retragerea acestuia, Diagrama de disinbuie a presiuni dinamice este prezentata in fia.81, Distantea| e ope care se exercita presiunile sunt: = 0,025 S62 = 0,065 S; es = 0,053 S; e« = 0.135 S, in care: 02+ ooreb|y, . h, in care: La este lungimea valuiui -2L (m); haa inaltimes vesviu - 2h (m); H,- adancimea apel (m) «. - unghiul de inctinare a taluzului ey - cisianta (a. ancimea) dintre nivetul linistit gi punctu! de izbire, de maxim presiune a valului pe taluz Presiunea disamicl a valuiul pe taluz. Pentru caleuie aproximative se puate considera valoarea, 9° 0.023 baw to 7 _ 1 boo = Toler ew penta tt Fig 80 Ridicarea vatului pe laluz f - inakimea valului; 2h - indltimea unde; 21 -tingimea uncei. Ns - nivelul stati, ir - Lungimea de ridicare a vatului pe taluz; her - edancimea critic’ = 1.5-2h val: Hy - adancimea ape; H, - inditimea coloariei de apa in fata peretelul. hrz - indiimea de nidicare a valului pe peretele vertical Fig 81 Presiunes dinamica a vaiului pe taluz a) Pentru maluri sau teivzuri de inciinare 14° < ¢ <45° ind Fidicare h, s2 determin’ cu formuta’ mea maxima de A= 3,2 k Bx toe aw incare k este coeticientut in functie de rugozitate, care se ia = 1 1.25 pentru suprafele netede (pereu din betoh tumnat. pe loc dale 1 pentru pereu zidit = 0.9 pentru inierbare, 77 pentru suprateté rogoase (anrocamente din blocuri de piatrd prisme din piatrS bruta) fat indtimes valului 2h (mm), @ = unghiul de inelinarea a taluzulu b) indltimea h, de ridicare maxima pe tatuz a valului, fat de nivelul inutial. jin se determina gi cu reiata kay Loos nti a h, in care. k este cosficientul in functie de rugozitate, care se ia = 1,0 pentru imbracminte neted’. compact, impermeabila (bet asfaltic), = 0.9 péntru beton (placi rostuite) = 0.8 pentru taluz neprotejat: 0,75. .0.8 pentru pereu, zidarie de piatra; 0.80 0.85 pentru anrocamente rotunjite, bolovani: 0.55 pentru anrocamente cu muchii vii, piatr’ sparté; 0.50 pentru anracamente masive (blocuri mari) fg - indifimea vatului 2h (m) Log - Iungimea valutui - 2 (mn); m- cotangenta unghiului de inclinare a taluzului (a) ou orizontata: 4 Pay B...10 Fala de relatva 7.23, retatia de mai sus {ine seama de raportul Lia $i Mya: Pentru determinarea ha se pot folosi gi valorile din tabelul 7.5 sau nomogramel intocmite de Braslavski . 7.3.7. La constructii cu pereti verticali sau cu inclinarea >1:1, fat& de orizontal se deosebesc doud situatit ~valul se sparge direct pe perete, ~ valul se sparge in fala peretelui la o distant L de acesta, 2) in prima situatie (fig 76 b), ridicarea crestei valului peste nivelul static al apel in momentul fovirii de perete este: fay zh? a er] (7.28) in care. 2h este indttimea valulur L- 0.5 iungimea vatutui b) In a doua situnte (fig. 80 ¢), ridicarea crestei valului peste nivelul static al apei, in momentul clacnirii cu peretele, este. hq = 15h (7.28) ip care: Coste viteza de deplasare a valului de tranzlatie spart (m/s); V- viteza pe traiectorie a unei particule lichide care se determina cu relatiile: c= yoH, (7.27) (7.28) in care g este acceleratia gravitational (m/s); H, - indltimea coloanei de apa (my: Hi- inditimea coloanei de apa in fata pereului (m): 0.5 Poy L-O5L 7.3.8, Efectut de emersiune. Coritré presiunea dala de retragerea valului se poate considera: pentru anrocamente, Pen = 0,21 Frat (7.28.1) pentru pereuri de piatra sau dale, Po = 0,178 fr (7.28.2) Diametrui minim al pietrei utilizate pentru protectia taiuzurilor atacate de valuri poate fi stabilit cu numeroase, relatii semiempirice: a) Astfel, pentru: - anrocamente aruncate, dan (7.29) ~ piatré agezata regulat sub forma de pereu, 4, = 0478 ya ¥14m? (7:30) unde: . #1 e8te coeficientul de siguranté egal cu 1,2..1 Ye~ greutatea specifica 2 piet ‘Ya~ Qreulatea specific’ a apei ng m= cotangenta unghiului de inclinare a taluzului Pentru ye = 2.66 tm? = 26 kNim®. w= 4.5: m= 1.5: rezulta: Bim #0 22 Maat (730.4) dy = 0194 Fat (7-302) ‘Se mai aplicd in general formulele” - pentru taluzuri cum = 2..°.5: kimi Som m2 ast unde k este coeficientul pentru anrocamente 1,93 pentru Lig! Pai 15 $1 = 2.04 peniry Lye! Hua > 15. keste coeficientul pentru pereu ¢: blocuri mari de piatra =t7. m-- cotangenta unghiulut de inclinere a taluzutut ~ pentry taluzuri cum = 1. ...3. in care k este coeficient 0,017, pentru biocuri de piatré masive; = 0,025, pentru anrecamente Grosimea pereunior din beton pentru a rezista-actunii valurilor se determina cu J formula simpiificaté Prat (7:33) unde 8 este grosimea pereuiui (my; Pm > 3 hye ~ presiunea valului pe taluz in tooul de izbire (t/m) has - Indiltimea valului - 2h (my): 3 a ~ Oresiunea admisibila pe teren a) Grosimea minund a placilor de beton se poate stabili cu relatia 0: Mya wy) aWbcosa, ip care. Sm ste grosimea piZicti de beton (m): © - coeficient de forma egai cu 1.25... 1.5 pentru inciinari ale taluzului intre” $161.2; Ya - greutatea specificd a avel 120 #e- greutatea specifica a betonului Neat = inditimea valulul - 2h b= latura piacil. presupusa patraté ~ unghiul taluzulur cu onzontala Grosimea minima a olacitor de beton pentru a se asigura stabiitatea din efectul de emersiune (lasubpresiune) se determina orientativ cu formula O45h, Lea “Shy, )ooa Fae) (7.38) in care: 8, este grosimea minima a pldcii de beton (m), k, - coaficient de sigurant egal ou 1,3; Ye- Qreutatea specific’ a belonului: ‘Ya - greutatea specifica a apei, 4 -unghiul taluzului cu onzontala: 1 = lungimea placii, b - atimea placii. Formula este valabilé pentru m = 2 ...5 gi Lia / Rw = 8.15. imbracamintile calculate la valurile de vant trebuie s& reziste i fa_actiunea curentului apei de vitez8 v (m/s) potrivit relatillor 7.18 si 7.14. d= 0.04 y7, 8-005 vi in care: deste diametru! de caicul a! bioculus stabil, 6- grosimea imbracéminti de beton inalumea de siguranta suplimentara (garda) 2) Din practica indelungaté a apdréritor de mai gi torasamente se recomanda; l2 nivelul apei (debitul de calcut + remu), sd se prevada o inaltme de siguranté Suplimentara, pana la muchia maiuiul, platformei drumutui sau cat ferate Valoarea minima a acastei inéilimi este de 0,50 m si nu se aplicé nivelulul ta debitut de verificare 7.4. ACTIUNEA GHETII 7.44. Actunea gheti asupra apérérilor de mal se manifest sub mai multe forme: ~ presiunea staticé a cémpului de gheat’, ~ Presiunea dinamic& exercitaté de ghefurile in migcare antrenate de curentul de apa sau vant, ~ actiunea de uzuré a ghetii ~ actiunea vertical’ de smulgere: ~ Prinderea ghelii de elementele aparérii gi dislocarea lor, ~ prasiunea ghetii in spatele aparairii Actiunea staticé a camputu de gheata continua Presiunea stalicé a ghetit se produce atunci cand datoritd ridicdri rapide a temperaturit aerului, stratul de gheafé incepe sa se dilate Forta de impngere depinde 124 de grosimea si intinderea campului de gheat’, de gradientul de temperatura in m acestuia, de rezistenta gheti cristaline la sfaramare. Pentru o iungime a campuiui de gheata |< 60 m, presiunea staticé a oheti poate determina cu formuta empiric’: P55" DOAty =A Ubo 1)" (7:36) V8o ‘in care: deste grosimea cémpului de gheat& (m): to rigicarea maxima posibia a temperatunii ghei, In cecurs de sp ore si care se ia ovale cud.35t (°C): = intervalut de timp (oray C ridicarea temperatuni aerului in acétagi interval de timp ° C). in lipsa observatiilor meteorolagice se poate lua ty ob Sot ; Pentru 0 l&time a campului de gheata | < 50 m, masurata perpendicular pe linia: constructiei pana la melul opus, vaicarea impingerit se poate calcula cu formula: (4-4 Pon 8 Baty 18 108 7.37) in care: Pos este forta de iinpingere staticd a ghetii ly temperatura iua¥@ a gheti in grade (medie pe grosime) care se ia egalé cu 0,35't din temperatura aerului ja acea data °C). t= raportul dintre cresterea temperaturii campului de gheat’ in intervalul de timp 8 si mrimea acestui interval, in ore. Analog ca mai sus, cregierea temperaturii campului de gheata poate fi egalé cu 0.35 din cresterea temperaturii, in acelagi interval d- grosimea cdmpului de gheaté (in) jin cazul unei lalimi {)) a cAmpului de gheafa i > 50m, valoarea p,. , calculata cu relatia de mai sus, se inmultegte cu un coeficient y conform tabelului 7.7 Tabelul 7.7 3 VALORILE COEFICIENTULUI w 4 50. 75m 75.100 m 409..150 mm. > 150 m. |v 09 68 __O? 06 a) Intervaiut s (ore) trebuie si fie suficient de mare (4.. Gore) pentru ca incdilzirea inregistrata a aeruiui s&s poatS transmite intregii mase de gheala gi s& se producd dilatatia temic’ corespunzétoare b) Grosimea ghetii (d) in.m se ia egala cu 0,8 din grosimea cea mai mare inregistrata in sectorul respectiv Pentru cursuriie de apt dim tara noastra, grosimea medie @ podului de gheat’ este in jer de 30 om, iar grosimea maxand:atinge 70 cm Deoarece 8/9 din grosimea ghotti se gasegte sub nivelul apei, impingerile se vor considera ‘a 0,4 h sub acest nivel care se stabileste in limitele hidrologice permise, in pozitia cea mal defavorabila pentru calculul constructiei. 122 Presiunea staticé a ghetii se poate elimina complect prin spargerea acesteia, ‘mentinandu-se un ochi de ap’ neacoperit Actiunea dinamic’ 3 cémpului de sioiuri in stare liber& de piutire, masate in fala constructisi de aprare Componenta py, a impingerii campului de sloiuri care actioneaza in plan orizontal, perpendicular pe hnia frontulur constructiei de apSrare se caleuleaza cu formula: Por = A (PytDat Ps) Sin a + pa sin B (7.38) tn care: Aeste suprafata cAmpului de gheat& (m?) Pr - forta de frecare a curentuiui de ap, pe supratata interioarS a cdmpului de sloiuri (kgt/m?), Pr forta da imputs a curentului pe marginee extenoar a cémpului de sloiuri kkgtimn’), Ps - Componenta greutatii proprit a sloiurilor dup panta curentului {koftim?): Ps - forta de frecare a véntulu: pe suprafets clounior (kgtim?); 4. B- unghiurile dintre linia frontului constructie! gi directia curantului, respectiv vantutui. Marimile bs. Ba, Pa, Px 82 iu egale cu Pi=05V, 2 = 50 Wt v?, Ps=920d0 4 = 0,002 w. in care: . V este viteza curentuiu sub gheatd. egalé cu 0,8 din viteza masuratd a Curentulut liber, in pericada acumulait sioiuritor (mvs) Pentru v < 0,1 m/s se admite p, = P2 = ps= 0; @- grosimea campului de gheaté (m); L - lungimea medie a cémpului de gheata, in lunigul cursului de apa (m). Aceast& lungime nu trebuie s& fie vat’ mai mare decét de trei ori afimea c&mpului de gheata (): ++ pania cursului de apa; w- viteza vantului la un unghi de incidenté 48° < 8 < 136 gi cu asigurare de 1% (mis) Daca 1A(imea constructiei pe care actioneaz4 cdmpui de gheat& este |, atunci presiunea pe m; este: P*Dyall (7.39) Impingerea dinamica datonta lovin constructie: de aparare de c&tre sloiurile de Gheatd izolate care plutesc liber Daca directia de plutira a slourilor este apropiata de linia constructies (« = 80° 90°) vatoarea presiunu este Pye kucha, (7 40) Pentru o < 80° 13 Pye > Kd Jar, sing (7.41 tar | . Pyemm ~ KodR, 7 in care . k este cosficient functie de rezistenta la strivire a ghetii, cu valori intre 2.3.. 4; (tim); V - viteza de migcare a sloiului (m/s); pe rauri gi lacuri deschise, viteza se i egal cu viteza apei; pentru lacuri inchise , viteza se ia egala cu 0,4. .0.6 mis, d- grosimea sloiului de gheat’ (m): se ia 0.8 din grosimile maxime cu asigurar de 1%, observate intr-o perioad’ de mai multi ani, ‘a - suprafata sloiulvi (m’) luaté pe baza obseryatiilor de pe teren sau analogie cu alte obiective: R, - rezistenta la spargere (cu luarea in. considerare a strivirii locale a ghetif egala cu 75 tim?; iar pentru nivelurile cele mai inaite de curgere a sloiurilor egal cu um’, R - rezistenta la compresiune a ghetii (fra considerarea sirivirii jocale), se v hua 45 um? ; ka - coeficient care fine seama de contactul partial a gheturilor cu constructia, egal cu 0.6...0,8 pentru stadiul initial, respectiv pentru nivelul maxim de scurgere aj ghetunlor, k; ~ coeficient functie de tipul constructiei; pentru pile se consideré 0,43; pentra peret 0,7. Actiunea de eroziune a sloiurior asupra suprafetei constructie, Pentru anularea efectelor acestei actiuni se iau masuri de protectie a suprafetei constructiei pri placarea cu straturi de beton cu rezistenta sporita In catcule se poate iia pentru coeficientul de frecare al ghefii pe beton,” valoarea: f=0,14 Forta de smulgere apare in momentul cand gheata care s-a prins de mal $e4 pune in migcare datorit’ curentului apei, antrenand astfel elementele din constructia de aparare , cum ar fi: dale de beton, pari, anrocamente, ete. Actiunea gheti asupra constructilor cu taluz. . La malurile care permit deformatii sau la pereurile inciinate, presiunea ghetii se compenseaz’, fie prin deformatiile maluritor, fie prin ridicarea ghetii pe paramentul indicat. Componenta vertical a impingerii.se poate determina cu formula veRad (7-43) 1ar componenta onzontala: H=Vige 744) 124 R, - rezistenta ghotii ta incovoiere (tfim") cara se considerd egal cu 0,6 Ry, determinatd mai sus; 2 - cosficient functie de grosimea ghelii, coform tabelului 7.9: d- grosimea sloiului de gheeté (m): @- unghiul tafuzutui cu orizontala, . Tabelut 7.9 VALORILE COIFICIENTULUI A, : a(n) 04 OS 06.07 | 08.09 [ To13 kim} 0,08 007 0,06 [0.05 0,04 Presiunea ghefii din spatele apéréri, Gheala care se formeaza in spatele consolidarilor de maluri este cauza unor Gegradari insemnate mai ales la ap&rarile din beton turnat pe loc, sub care nu #2 ‘sgezal un strat drenant sau un firu invers de protectie corespunzétor In aceste cazuri, apa nu se poate scurge cin spatele aparérii si prin inghetare exercitd © presiune asupra plcilcr, fisurandu-le. 7.5, FILTRU DE PROTECTIE 7.§.1.Pentru combaterea fenomenului de antrenare a particulelor fine din taluzu! Protejat, de c&tre curenti hidrodinamici ce se creeaz4 dingpra mal spre cursul de apa, Se Va ageza sub pereurile de protectie un filtru invers, care const& din unul sau mai multe straturi de matenal granular, de piair& sortatd cu rol ftrant drenant, agezate in ordinea crestanda a granulaliei, dupa sensul curentului de exfltratie. a) imbréicaminiie de protectie a malurilor sub forma de pereuri elange se aseaza Pe un pat drenant, alcétuit din 4 ...2 straturi drenante din materiale granulare: « Imbracdminile de protectie sub forma de pereuni permeabile se ageaz’ pe un filtru invers de protectie alcétuit din 1...3 straturifiltrante din materiale granulare; 5 Stratunte drenante sau filtrante se executé vertical, inclinal sau orizontal, fenomenul de fitratie putandu-se produce transversal, in lungul lor sau mixt. 7.5.2. Compozitia straturilor trebuie astfel aleasé inca 88 Indepiineasca urmatoarele conditi: > 82 nu aib& loc sub actiunea curentului deplasarea granulelor in cadrul aceluiasi strat; . ~ Particuleie din stratul inferior 88 nu treacd prin porii stratului urm&tor, construit din granule mai mari: ~ Particulele terenulul protejat s8 nu fie extrase prin filtru decat cel mult.tn Proportie de 5% din totalul fractiunilor mai mici de 0,1 mm pentru a nu compromite rezistenta terenului; 7,88.nu produca antrenarea particulelor fa contactut dintre straturi, in cazul unui curent longitudinal . Straturile drenante sai fitrante sunt alcdtuite din nisipuri, balast, pietriguri naturale sau piatr sparta concasata. 7.5.3. Grosimea straturifor constituente ale filtrului se calculeaza cu relatia: f, = 384d, nt (7.43) unde: {reste grosimea stratului, Fiitr de 5 filtrulut: d)gidj- 1 - diametrele medii a doua straturi vecine; N= deo/Gio - coeficieritul de neuniformitate a stratului, mate dio diametrul efectiv, corespunztor greutatii de 10% din prob ae dep - diametrul de control care corespunde greutétii de 60% din proba, citit& pe curba granulometrica : 'a) Pentru fltre de imbracdmint! ja taluzuri se recomanda cot Ns6.8 poi 4, f pe 1 = h<(10....15}4,5 09% (7.46) vas gallo. tase <(10,.15}450 7.47) unde: do - diemertul medi at p&mantului protejet, e = 2,71828 (numar adimensional) Valorile inferioare 6 si 10 se adopt& pentru filtre la diguri de pamant si la contrabanchete de suport a imbrac&mintitor. Valorile superioare (8...15) se adoptd la protectii de taluzuri, 7.5.4. Din motive constructive, la lucrarile de apSrare, grosimea filtrului nu poate fimai mic de 10...15 om. 7.5.5. Diametrul stratuiui superior "d” al fitrului, trebuie s& verifice conditia: dn 2 0,20 dp (7.47.1) unde: d, - este diametrul pietrei din pereu. La protectiile de piatra sub forma de anrocamente se poate utiliza fitru continuu dintr-un singur strat, alc&tuit dintr-un amestec cu: . wa <5..6 do cu yp = 20a (7.48) Ye unde: ‘Yp- greutatea specifica e pietrei; Gan - greutalea pietrei din anrocamente. 7.56. Filtru de protectie, folosit in practic se poate dimensiona si dupa tabelut 7.40 in functie gi de grosimea pereului sub care se aseaz&. in figura 78 se dau indicatii de aplicare a filtrefor drenante mai des folosite: Filtrul tipt, ale&tuit dintr-un strat de pietrig sau balast de 10,15 sau 20 cm. Filtcul tip 2, aledtuit din doua straturi: nisip de § sau 10 om gi pietrig sau platra sparta de 10 sau 15m 128 Fittrs bo 3, aledtuit din doud straturi: pietrig sau piatra sparta de 10 sau 15 om si balast de 5 sau 10cm Domeniu! de aplicare: Numdrul de straturi si grosimea avestora se alege in functio de natura | materiaiuiui din care este aleatuit maful sau taluzul, de grosimea gi felul imbracdmintil de protectie. In funcjie de nature materialutui” Tipul 1 se utilizeaz& in cazul cand taluzul este alcatuit din argile nisipoase ‘compacte $i nisipuri grosiere. Pietrigul poate avea dimensiunea de 3,5...6,0 om. Tipul 2 se utitizeaz’ cénd taluzut este alcatuit din nisipuri mijlocii. Nisipul grosier poate avea dimensiunea de 1..,.3 mm. Tipul 3 se utilizeazé cAnd taluzul este alcdtuit din nisipuri fine seu nisipuri prfoase, Cand malul este alcatuit din balast, nu se prevede fit. jf Pietis(0-50mm) Nisip grosier (1-5 mm} Fig. 82. Filtru de nrotectie @) filtrul tip I, dintr-un strat de pietris sau bale:* i) filtrul tip Ii, din doua straturi de pietrig gi nisi }filtrul tip I, din doua straturi de pietrig gi batast. Tabelut 7.10 GROSIMILE FILTRULUI DE PROTECTIE IN FUNCTIE DE GROSIMEA IMBRACAMITH : 1 Tipul Tipe atem) [a d a ae d a ‘ds 10 10 10 5 15 40 5 10.20} 10 10 40 5 15 10 5 10 10 10 5 15 40 10 15 1 10 10 20 10 40 23.30 | 20° 20 15 40 25 15 | 40 20 20 15 15 30 20 15 35.50 | 25 25 20 1 20 40 25 | 28 127 Legenda: deste grosimea filtrului de protéctis; 4; - grosimea stratului de pietrig, d, - grosimea stratutui de nisip; 4, - grosimea stratului de balast; Q- grosimea imbr&cdmintii de protectie. 757. Filtrul de protectie din geotextile. Datorité rezistentel lor ridicate, * Permeabilitéti $i usurintei de instalare, geotextilele vor inlocui filtrul invers din material granular cu rol fitrant - drenant-la apararile de maturi ale réunior, lacurilor. digurilor ca gi la lucraictle permeabile sau impermeabile a) Criterii de dimensionare a filtrelor din geotextile. Alegerea unui filtru geotextil se face pe baza a doua criterii - de retinere a particulelor de pamant de c&tre geotextile, care previn antrénarea de c&tre apa si - de permeabilitate, potrivit c&ruia permeabilitatea unui geotextil folosit ca filtru trebuie 88 fle mai mare ca permeabilitatéa pAmédntului inmuifit cu un coeficient de sigurant& ‘egal cu 10. : Criteriul de retinere de catre geotextile a particulelor de p&mént este expriniat prin relatia: . Des 18 . ges 7.49) In care oe raport ce da dimensiunea porilor geotextilelor (D); 0 US costicient de uniformitate a paméntului (). 0 Potrivit acestui criteriu, geotextilele se recomanda a fi folosite astfet: = pentru pamant compact, nisipos, geotextile putin groase, ca Madril, Netesin neimpregnat, ~-pentru p&imant efanat geotextilo subtiri si dense impregnate. (Netesin 200) impregnat, Terasin) sau lipite termic: - pentru pamént argilos, geotextile subtiri impregnate (Netesin 300); ~ pentru pamant préfos, geotextile mai dense (Netesin 550 impregnat, Terasin 600 impregnal).. Se mai recomanda ca fa p&ménturife argiloase, s& se aplice criteriului de retinere vin Coeficient de sigurant& egal cu.10. Pentru celelalte pAmédnturi, s& se facd aplicarea coeficientului de siguranta la criteriul de. permeabilitate. 6.2. 128 7.6 STABILITATEA ELEMENTELOR IMBRACAMINTILOR imbr&c&mintii se deosebesc doud cazuri 1) Pentru stabilirea de ansamblu ~ imorc&minti etanse, ~ imbracdiminti permeabiie, Stabilirea elementelor imbr&camintilor (pereurilor) se verific’ din condi ~ stabittate fa plutire, : ~ stabilitate la alunecare pe taluz 2. Siabilitatea elementelor pereurilor etange: = condifia de stabilitate la piutire este: P< dyp cosa ~conditia de slabilitate la alunecare pe taluz este: {dy cosa—p)igo—d ina = tgo~ toc (7.53) sin? @ in care: B este coeficientul care depinde de rugozitatea malului ¢i turbutenta migcaii B=0,7..1,4 Ys ~ ye-Qreutatea specifica a materialului; V- viteza maxima a curentului de itoarcere produs de nave in combinajie cu alte viteze din canal b) Curentul perpendicular pe mal produs de un val deferlat off ‘ (7.54) in care 3 = 0,2....0,3, este un coeficient care depinde de panta taluzului gi tungimes valuiui; Pha = 2h (rm); @ unghnul de inclinare a tatuzului ¢) Curent longitudinal malului combinat cu curentii de extiliratie(etemente sub nivelul apel): (7.55) in care: B=07...1,4 AH < ¢; Pentru zona taluzutui din apropieres fundului, trebuie sé se {ind seama 8 efortul de antrenare (f,) pe taluz este aproximativ egal cu 0,75 din efortul de ante: ins de pe fundut albigi, f= (ya bie 7.7 STABILITATEA APARARII DE MAL LA ALUNECARE. 7.7.4. Stabilitatea la alunecare a unei apardri de mal se realizeaz& prin contrabanchete dirs anracamente din proir’ bruta, blocuri de beton, gabioane, etc,. agézate la piciorul taluzului ce se protejeaza, 7.7.2. Fortele care actioneazé asupra apardini de mal pe unitatea de lungime de mal sunt urmatoarele: 20 Gy $1 Gz - greuttile protejarii si contrabanchetei cu iuarea in considerare a jerdent: greutat la scufundarea in apéi F, $1 Fa - greutaitile prismelor de ap Cbd gi AabCBA. resiunea hidrodinamicd este. Poa (7.58) resiunea hidrostaticd este: 7 (7.57) fin care Ya> greutatea specifica a apei: H, - indltimea coloanei de apa, Vm ~ viteza medie a curentulul de apa, g- acceleratia gravitationala 7.7.3, Stabilitatea maximé @ apararii se realizeaz’ cand coeficientul de stabititate k= 1,3...1.5. $i unghiul ar <0, unde: a4 - este unghiul de inclinare a taluzului; ® - unghiul de frecare interioar& a materialuiui din versant Din aceasta conditie se deduce m&rimea necesaré a contrabanchetei G2. 1. Protejarea tatuzului 2. Contrabancheta din anrocamente. Fig 83 Stabilitatea fa alunecare 2 une: aparari de mal 7.7.4, in atara de stabilitatea general, fiecare element component. al contrabanchetei $i apararii de mal trebuie SA reziste ta presiumma hidrodinamicd. a curéntului gi valutiior. 77.5, Dunensrunea anroéamentelor se calculeaza in acest sens cu formula sau... off ou tabelul 7.2 wt 7.7.6. In cazul aparétri $i consolid&rii unut mal alunecat: verificarea stabil generale a lucr&rii se va face conform fig. 85 cu formula 7.69. ~ 7.8. STABILITATEA ZIDULUI DE APARARE LA ALUNECARE 7.8.1. Zidurile de sprijin se vor dimensiona la impingerea p&méntului, tinand seama de caracteristiile fizico-mecanice ale stratificatiei terenului pe care-! sustine, Precum si de influenta apei asupra valorii impingerii. Cazul cel mai defavorabil pentru Un Zid este atunci cand dupa o viltura, terenul din spatele zidului este inundat (fig. 81). Sc&derea de nivel de pe cursul de ap& producandu-se mai repede decat Scaderea de nivel din spatele zidului, acesta este supus la o impingere supiimentard datorité diferentei de nivel creat& gi micgorgrii caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului. In acest din uma caz, apa actioneaz& asupra valorii impingerii prin: * micgorerea greutitii volumice a ferenului. imers (prin actiunea ‘subpresiunii); . + presiunea laterald a apei, care se adaugd la cea a terenului. @) Presiunea laterala unitara la adancimea h a paméntului in stare uscata este: Pyo. = 74(1=n)kh (7.58) - sc&derea datoritd subpresiunii ape: Peo. 1(1~ Mkt (7.59) ~ presiunes laterala a ape Pa svat (7.60) " ~ presiunea lateralé uniiard totalai va fi Pos =[re(t—n)h—ya(1—n}tk, +74t (7.61) Fig, 84. Determinarea impingerii pamantului in cazul ungj diferente de nivel hicrostatic. an inde + (1-n) este groutatea voiumic3 a paméntului in stare uscata, 1 = porozitatea: t’- inaltimea coloanei de apa; ka = tg” (45° - 2) - coeficientul de impingere activa. impingerea totala asupra Zidului-de sprijin va fi 17.62} Practic se calculeaza impingerea separat pentru cele dous zone, considerand la calculul cu apa, zona uscata ca suprasarcina gi luand greutatea pAméntuiui in zona ub apd cu greutatea specifica: 1 yin) (7.63) b) in cazul maluritor formate din deluvii sau conuri de dejectie agezate pe jterenuri stabile, inclinate, impingerea paméntului se va determina grafic prin una din ‘metodele: Culmann, Rebahnn gi metoda grafica a jui Poncelet. ¢) In. toate cazurile, partea de teren de deasupra apei sé va considera ca suprasarcina avand greutatea volumicé (ya): Yaa te(t-n) (7.64) {in cazul terenuiui usoat, gi: tee te(1=9)+ 740 7.65) in cazul terenului imbibat cu apa, in urma sc&deriinivelului apei pe cursul de apa, dup& © viiturd: Sprasarcina se exprima in acest caz ca o inaltime echivalent& de pamént submersat (7.66) unde: y este inaltimea echivalent& de pamant submersat; h- grosimes totala a terenului din spatele zidului de aparare (sprijin); 1- grosimee stratului de pamant submersat. 7.8.2, Adancimea de fundare a ziduritor de aparare se determina din conditia de stabilitate, precum si din conditia sigurarte! contra afuierii, de adancimea de inghet gi de adéncimea la care se gasegie terenul bun de ‘undare. 7.83, Verificarea stabilitati zidului se face prin metoda curbelor de alunecare {fig: 85) 7.8.4, Curba de alunecare cea mai pericuioasa se deduce pe baza echilibrului ta timita, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului pe care-t sprijind, 7.85, Aceasta ‘curoa corespuride unghiulul de frecaré minim, Dac& curba de alunecare se situeaz’ sub teipa fundatiei zidului proiectat. zidul nu va fi stabil. In.acest 133 caz se va cobord cota de fundare cu minimum 1. ..1,5.m sub curba de elunecare, ta machia din fat 1. 1,5 m deasupra muchiei din fatd, zidul va avee stabilitatea asigurata, cu conditia ca presiunea pe talpa fundatiei s& nu depageascé presiunea admisibilA Fig. 85 Verificarea stabilitatii zidului de aparare: 1-teren alunecat; C = cl - coeziunea pe curba de alunecaro; G = by hye? T=G sind; N= G,cos&; F =fN=fG,coss;; f= tge - frecarea pe curba de alunecare; — R - raza supratetei de alunecare cilindric’. 7.8.7. Cosficientul de frecare in conditite echilibrului fa limita se afl din conditia de momente fat de centrul curbei de, alunecare (cere), coeficientul de siguranté Kat . KT Lae yr LT -Le ET 7.8.8. Dac& din foraje se poate. deduce outba de’ alunecare, se verificd dac& stabilitatea generala este satisféicutd, determinandu-se K, cu formula, (7.88) T reprezinté alunecarea pe curba descendent cu componenta tangentiala a tii masivului care alumecd, : ‘T -alunecarea pe curba ascendenta, contrar cu T, gi depinde de f. 7.86. Dacé curba de alunecare ‘se aflé deasupra tdlpii fundatiei ‘cu minimum 134 N - componenta normala la curb a greutditii masivului care alunec’, C - cosziunea materialului pe curba de alunecare (cl), f - oveficientul de frecare pe curba de alunecare, Coeficiantii de frecare (f) se gasesc in tabelele 7.11 $i 7.12. 789. Pentru stabilitate, K, trebuie sa fie egal. cu 1,3... 1:5. 7.8.10. Dupa determinarea curbei de alunecare si a coeficientului de frecare tespectiv, sé dimensoineaza zidul.de sprijin la impingerea dat& de expresia: Aer igN Ee) (7.69) R, 3 in care: f R; este raza suprafetei cilindrice de aiunecare. Daca nu se tine, seama de coeziune, formula devine: (7.70) ‘ Stabilitatea zidului se realizeazé fundand zidul sub cota de alunecare si sub adancimea de afuiere. 7.8.11. Se recomanda ca in cazul #-inecdrilor, la calculul stabilitatii s8 nu se {ind seama de coeziune pe curba de alunecare. COEFICIENTI DE FRECARE "" x Tabeui741 = Ne ort Danumirea materialulut Coeficientul de frecare {ia aiunecare 1. Zidari gi betoane z 4 | Zidéirie de piatra brut’ pe zidarie 0,75 2. | Beton pe beton 0.65 3, | ZidSrie de piatrd bruta pe beton 0,70 4.__ | Zidarie de piatra bruta gi beton pe pamédnt uscat si tare 0.68 5. | Zidarie de piate& bruta $1 beton pe pamdnt argilos umed 9,30 6. | Zidarie de pialrd bruta si beton pe pamant argilos imbibat cu apa 7.” | Zidarie de piatréi bruta gi beton pe nisip uscat 8. | Zidrie de piaird brut gi beton pe nisip imbibat cu apd 9. | Gabion pe gabion 40. | Grarut cu finisare bruta pe granit 414. | Granit cu finisare bruta pe beton : 12. | Granit finisat pe granit finisat sau pe beton | 43, | Zidarie de piatra sau beton pe zidarie uscata de piatra } 44. | Zidarie de piatra sau beton pe anrocamente, in ap ! 15. | Anrocamente pe pamant vegeta! sau nisipos, uscat : 46. | Anrocamente pe pamédnt vegetal sau nisipos, in apa 17. | Zidarie de piatr& sau beton pe pamént vegetal, uscat 18. | Zidarie de piatr& sau beton pe pamént vegetal, in ap& “| 49. | Anrocamente pe argila uscatS 20..-| Anrocamente pe argitd, in ap& 24. _| intre pietrele anrocamentelor uscate sau din apa 2. Pamant pe pSmant 22. | Nisip afénat uscat 23. . | Nisip afanat umed 24. | Nisip imbibat cu apa 25. | Argilé uscata 26. | Argild imbibatd cu apa 27, | Pietris (prundis) uscal 28. | Pietrig (prundis) imbibat cu aps 29. | PAmant mélos, compact, uscat 30. | PAmant malos imbibat cu apa 31 | Nisip afanat pe zidrie de piatr& sau beton, la uscat 32. | Nisip afnat pe zid&ne de piatr& sau beton, in ap& 35. | Pietrig (prundig) ne zidarie de piatré sau pe beton, la uscat 0,80. .0,60 34. | Pietris (erundis) pe zidarie de piatré sau pe beton, in apa 0.40. ' Ne pe rusip in apa | 38 | Césoare pe pamadnt argiios imbibat cu apa 0.28 39 | CAscaie pe pamant vegetal uscat 0,40. 0,80 | 49. | Casoaie pe pémnt vegetal in apa 630 0.49 : 4 Diverse materiale | 4h Lemn pe piatra fa uscat 0.60 | 42 | Lemn pe iemn, de-a lungul fibrelar. la uscat 050 | 43 | Lemn pe iemmn, de-a iungul fibrelor, ou u 0.30 | } 44 | Lemn pe otet, in stare uscatd 055 1 48. | Lemn pe olel, in apa 0.65 Las | Gheatéipebeton oat | Tabetut 7.12 VALORILE UNGHIURILOR DE FRECARE “o" COEFICIENTI DE FRECARE "Si COEZIUNE "C” Ne, crt | Categoria pamantului Unghiitde T Coeficient | Coeziunea C frecare a? | de frecare f (um), 1. | Pamant argiios mirunt imbibat cu apa 29°34 0.87 4,70.2.20 | Paméant argilos, foarte umed o40 0.14 1,.93..2,19 3.__ | Pamént argilos uscat B40 045 2,61...3,20 4,__| Pamant argilos luat din rambleu 40°40 0,19 1,80.,.2,68 [_ 5 _TNamolnisipos 30° 70 0,58 2.0 6__| Nisip namolos 30 058 2,0 7. __| Nisip marunt dens, uscat 33" 0.65. = |_8.__| Pamant argilos moale 20° 0,36 0.50. __9. {Loess _ rae 0,31 0,40 ["10f aroila nisipoas& 25" 0.46 : |_47 | Nisip uscat 34° 0,67 = 12. _[ Nistp cu cantitate mica de argila 30" 0.58 20 Nisip amestecat cu prundig 340.67 50 Pamant angiios moale e On 5.0 Pamant argilos foarte plastic a 0,74 75 Pamant argitos dur 12” 0.21 10,0