Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate

Facultatea de Energetica

Cuprins

Date personale (hidrologice, morfologice, geologice) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

1. Etapa 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 2
1.2. Planul de situatie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2. Profilul transversal al vaii. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3. Curba de capacitate si lacul de acumulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.4. Cheia limnimetrica a albiei minore. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1.5. Atenuarea undei de viitura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.6. Determinarea inaltimii constructive a barajului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2. Etapa 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
14
2.1. Calculul înclinării paramenților barajului de greutate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.1.1. Forțele care acționează asupra barajelor de greutate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.1.2. Condiții generale pentru determinarea înclinării paramenților. . . . . . . . . . . . .16
2.1.3. Calculul înclinării paramenților. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.1.4. Determinarea volumului de beton al barajului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3. Etapa 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . 22
3.1.Calculul hidraulic al descarcatorilor de ape mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
3.1.1. Calculul hidraulic al deversorului cu profil practic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
3.1.2. Calculul cheii limnimetrice a deversorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
3.1.3. Calculul hidraulic al golirii de fund. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.1.4. Calculul hidraulic al disipatorului de energie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1.4.1 Calculul mărimilor caracteristice ale saltului hidraulic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.1.4.2 Calculul dimensiunilor bazinului disipator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .35
4. Etapa 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5. Bibliografie

0
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Date personale (hidrologice, morfologice, geologice)

Pe un curs de apa a carui panta medie este im = 30 + 25 = 55 ‰, iar rugozitatea albiei este
n = 0.035, se amplaseaza un baraj de greutate caracterizat prin:

1. Date hidrologice
1.1.1. Debit modul
Qm = 8 + 25 = 33 m3/s
1.1.2. Debit maxim cu asigurarea 1%
Q1% max = (40-25)*33 = 495 m3/s
1.1.3. Inaltimea maxima a lamei deversante
Hmax = 4.5+(-1)25*0.5 = 4 m
1.1.4. Durata totala a viiturii
ttot = 115 + 25 = 140 ore
1.1.5. Durata de crestere a viiturii
Tc = 0.3*140 = 42 ore

2. Date morfologice
1.2.1. Deschiderea vaii la cota de retentie normala
L = 450 – 3*25 = 375 m
1.2.2. Inaltimea de retentie
Hr = 140 – 2*25 = 90 m
1.2.3. Volumul total al acumularii la cota de retentie normal
Vt = (500 – 3*25)*106 = 425*106 m3
1.2.4. Volumul util
Vu = 0.7*425*106 = 297.5*106 m3
1.2.5. Volumul mort si rezerva de fier
Vm+RFe = 0.3*297.5*106 = 127.5*106 m3
1.2.6. Curba de capacitate a lacului de acumulare
V = a*h2.6 → a = V/h2.6 = (425*106)/902.6 = 3526.618

3. Date geologice
1.3.1. Grosimea stratului de aluviuni si a deluviilor
hal = 3 m
1.3.2. Grosimea stratului de roca alterata
hra = 2.5 m
1.3.3. Inaltimea de gard
hg = 1 m
1.3.4. Coeficientul de frecare dintre beton si roca
f = 0.66+(-1)25*0.0015 = 0.6225 -
1.3.5. Rezistenta admisbila a rocii de fundatie
1
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

σad = 50 daN/cm2
Etapa 1
1. Planul de situatie
Intr-o situatie concreta din realitate, alegerea amplasamentului unui baraj se face tinand cont
de mai multe tipuri de conditii: topografice si morfologice, geologice si geografice.
La realizarea unei scheme de amenajare hidrotehnica a unui curs de apa, unul dintre elementele
cele mai importante il reprezinta lacul de acumulare. Acesta este in general format prin bararea
cursului de apa cu un baraj transversal si realizeaza doua deziderate importante din punct de
vedere hidrologic: concentrarea caderii in sectiunea barajului si regularizarea debitelor.
In faza initiala se analizeaza planurile de situatie pe care sa fie reprezentate curbele de nivel si
se cauta amplasamente favorabile realizarii acumularii. Dispunandu – se si de studiile
topogeodezice se alege amplasamentul barajului si nivelul retentiei apei in lacul de acumulare.
Curbele de nivel reprezinta urma intersectiei dintre planuri orizontale situate la diferite cote
fata de nivelul Marii Negre, considerat de cota 0 absolut si relief. Se reprezinta in general
echidistante din 0.5 in 0.5 sau din 1 in 1m sau din 5 in 5m, echidistanta ce creste odata cu
altitudinea.
In cadrul proiectului, planul de situatie se va realiza pe un format A3 (420x297mm), desenat in
AutoCAD. Folosind scari standardizate, in partea de sus a formatului se reprezinta datele cunoscute
de tema de proiect: deschiderea vaii la cota de retentie normala (L) si inaltimea de retentie Hr. Prin
cele doua puncte distantate cu L si tangent la linie, situate mai jos cu Hr, se traseaza o forma a vaii,
cat mai apropiata de o albie naturala. (fig. 1)
Dupa alegerea variantei constructive a barajului si reprezentarea lui pe planul de situatie se
determina cota cea mai de jos a albiei ( cota talvegului) in zona piciorului barajului. Talvegul
reprezinta curba care se obtine prin unirea punctelor de cea mai mica cota a sectiunilor
transversale ale albiei unui rau in lungul acestuia.
Planul de situatie al amplasamentului studiat se prezinta in figura 1 cu toate datele necesare
citirii acestuia.

2. Profilul transversal al vaii

Albia raului reprezinta partea inferioara a unei vai, ocupata permanent sau temporar de
curentul de apa ce provine din colectarea precipitatiilor. Prin urmare albia formeaza suportul solid
pe care vehiculeaza curentul de apa cu directive amonte – aval. Asezata pe straturi geologice tari,
albia modeleaza forma curentului si ii imprima directiile de curgere. Pe structuri aluvionare,
curentul de apa (prin erodari si depuneri) isi modeleaza singur albia pentru a corespunde legilor
sale de miscare.
Albia unui curs de apa este determinata hidrografic prin profiluri transversale si forme in plan
orizontal longitudinale. Profilul transversal al albiei reprezinta intersectia raului la nivel maxim pe
un plan vertical, perpendicular pe directia de curgere a apei, in punctul dat.
Profilul transversal al albiei studiate se reprezinta in figura 1, alaturi de planul de situatie.

2
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

3. Curba de capacitate si lacul de acumulare

In scopul obtinerii regularizarii dorite a debitelor se folosesc fie acumulari naturale, fie
acumulari artificiale. Prin acumulari naturale se inteleg acele lacuri sau iazuri existente pe cursurile
de apa, la care s-au facut amenajari pentru a putea dirija regimul de curgere in aval de acestea.
Mult mai des se folosesc insa lacurile create artificial prin bararea unui curs de apa.
Orice acumulare se caracterizeaza printr-o curba de capacitate a lacului, care reprezinta
dependenta grafica dintre volumul de apa acumulat in lac si nivelul apei in lac, V = V(h) sau V = V(z).
Nivelul poate fi dat in cote absolute z (fata de nivelul marii) sau fata de talvegul sectiunii
transversale la baraj.

A. Curba de capacitate a lacului de acumulare

Intr-un lac de acumulare exista cateva niveluri caracteristice (figura A) si anume:

→ NRN – nivelul retentiei normale, este nivelul maxim la care se poate ridica apa in lac in
conditii normale de exploatare. Acest nivel coincide cu cel la care se gaseste amplasata creasta
deversorului, astfel incat la depasirea acestui nivel apa incepe sa deverseze peste baraj.

3
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

→ NME – nivelul maxim exceptional, este nivelul maxim posibil in lacul de acumulare, nivel
care se poate atinge in perioadele de viitura. Diferenta dintre NME si NRN reprezinta inaltimea
maxima a lamei deversante a apei peste deversorul ce permite evacuarea debitelor catastrofale in
bieful aval.

→ NmN – nivelul minim normal este nivelul minim la care poate cobori apa in lac in timpul
exploatarii normale. Acest nivel se gaseste intotdeauna deasupra muchiei superioare a prizei de
apa.

→ NmE – nivelul minim exceptional, este acela care poate fi obtinut in cazul exploatarii
lacului in cazul unor situatii de exceptie. Acest nivel corespunde radierului (muchiei inferioare)
prizei de apa.

Corespunzator acestor niveluri caracteristice, in lac exista urmatoarele volume

caracteristice:

→ Vu – volumul util al lacului este volumul cuprins intre NmN si NRN, adica volumul de apa
efectiv utilizat pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor.

→ Vp – volumul de protectie este volumul cuprins intre NRN si NME, adica acela folosit in
timpul perioadei de viitura pentru retinerea unei cote parti din volumul de apa adus de viitura si
deci la protejarea in acest mod a zonei biefului aval impotriva efectelor distrugatoare ale debitelor
maxime.

→ Rfe – rezerva de fier, este volumul cuprins intre NmN si NmE, fiind acel volum al lacului
care este mentinut ca o rezerva ce urmeaza a fi folosita in situatii exceptionale.

→ Vm – volumul mort este volumul situat sub NmE si el nu mai poate fi folosit pentru
satisfacerea cerintelor consumatorilor, apa nemaiputand fi prelevata cu ajutorul prizei de apa.

Curba de capacitate unui lac se construieste folosind ridicarile topografice reprezentate in

hartile topografice. Planimetrand suprafata dintre baraj si curba de nivel se obtine valoarea
suprafetei oglinzii apei la cota respectiva.

4
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Se poate in acest mod alcatui un grafic care sa dea dependenta acestei suprafete in raport
cu cota apei in lac. Volumul este reprezentat la scara desenului (figura B) chiar de aria inchisa intre
curba S=S(z), axa ordonatelor si cele doua orizontale corespunzatoare cotelor zn si zn+1. In acest
mod se poate determina, plecand de la cota talvegului, o succesiune de puncte ale curbei V=V(z).
Curba suprafetei lacului, astfel obtinuta, permite efectuarea unor aprecieri calitative cu
privire la amplasamentul in care se creeaza lacul. Un amplasament este cu atat mai favorabil cu cat
curba capacitatii are o alura mai aplatizata (paralela cu axa volumelor), caci aceasta arata la o
suprainaltare mica a barajului ca se obtine un volum mare de apa acumulata. Deci cu investitie mica
se obtin efecte economice importante.

Fig. B Construirea curbei capacitatii lacului de acumulare

In cazul amplasamentului studiat curba capacitatii lacului variaza dupa relatia:

V = a * h2.6
Vt 425∗106
h = Hr → a= 2.6
= =3526.618
Hr 902.6

V = Vt

Astfel, curba de capacitate variaza dupa realatia :

V = 3526.618 * h2.6 [m3]

5
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Tabelul 1. Curba de capacitate a lacului

h(m) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 95
V(10^6m3 312.8
) 0.00 1.40 8.51 24.43 51.61 92.19 148.10 221.11 9 425.00 489.15

Model de calcul:

V1 = a * h2.6 = 3526.618 * 102.6 = 1.4*106 m3

V2 = a * h2.6 = 3526.618 * 202.6 = 8.51*106 m3
.

V10 = a * h2.6 = 3526.618 * 952.6 = 489.15*106 m3

Calculandu-se astfetl (h, v) si reprezenandu - se grafic valorile rezultate, a reiesit curba de

capacitate a lacului din graficul 1.

Citind graficul, in functie de volumele calculate (Vm+Rfe, Vu, si Vp calculate la finalul acestei
etape) reies urmatoarele inaltimi/cote:

→ ZNME = 542 mdM si h = 92 m;

→ ZNRN = 540 mdM si h = 90 m;
→ ZNmE = 502 mdM si h = 52 m;

6
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

4. Cheia limnimetrica a albiei minore

Debitul de apa al unui rau variaza atat in timp cat si in spatiu. Intr - o sectiune a unui rau exista o
dependenta intre debit si suprafata sectiunii, perimetrul udat, raza hidraulica, adancimea medie
etc., cat si intre debit si niveluri.
Albia minora a unui rau reprezinta suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa
care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele
create prin curgerea naturala a apelor, albia minora mai poate fi numita si matca.
Cheia limnimetrica reprezinta corespondenta biunivoca dintre debitul de apa si nivelul apei
intr- o sectiune data. Cheia debitelor printr- o sectiune a unui rau sau cheia limnimetrica reprezinta
legatura dintre adancimea apei in sectiune si debitul care o strabate. Aceasta legatura este
exprimata de relatia lui Chezy:

Q = A*C*√ Rh∗i [m3/s]

A - aria sectiunii [m2]

i - panta hidraulica
Rh - raza hidraulica [m]
Rh = A/P [m]
P - permietrul udat
C - coeficientul lui Chezy
1
6
R [-]
C=
n
n - rugozitatea patului albiei

Tinand cont ca viteza este data de relatia:

v = C * √ Rh∗i [m/s]
Se poate determina debitul cu formula:
Q = v * A [m3/s]

In cazul amplasamentului studiat, aria sectiunii de curgere si perimetrul udat se obtin prin
planimetrare prin profilul transversal al albiei minore, prezentat in detaliu in figura 2.

Avand in vedere faptul ca nu am lucrat la scara 1:1 a fost nevoie sa calculez 3 coeficienti
ajutatori la calcularea ariilor respectiv perimetrlor:

 coeficient pe orizontala → X = metru/unitate autocad = 375/206.45 = 1.8164

 coeficient pe verticala → Y = metru/unitate autocad = 90/162 = 0.5556
 coeficient pe diagonala → O = √ X 2 +Y 2= √ 1.8164 2+0.5556 2 = 1.8995

7
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Astfel din figura 2 au rezulat urmatoarele perimetre si arii:

Tabelul 2. Ariile si perimetrele rezultate din AutoCAD

P(u.a) P (u.a)
h A (u.a) pe X pe O A (m2) P (m)
0 0 0 0 0.00 0.00
0.5 13.9 5.94 13.55 14.03 36.53
1 34.6 5.94 20.8 34.92 50.30
1.5 60.8 5.94 26.5 61.35 61.13
2 92.1 5.94 31.4 92.94 70.43
2.5 126.8 5.94 35.67 127.96 78.54
3 164.6 5.94 39.6 166.10 86.01
3.5 204.6 5.94 43.3 206.47 93.04
4 248.3 5.94 46.7 250.57 99.50
4.5 295.2 5.94 50 297.89 105.76
5 343.7 5.94 53.21 346.84 111.86

Model de calcul:
0.5: Am2 = Au.a * X * Y = 13.9 * 1.8164 * 0.5556 = 14.03 m 2
Pm2 = Pu.a.X * X + Pu.a.O * O = 5.94 * 1.8164 + 13.55 * 1.8995 = 36.53 m
.
.
.
5: Am2 = Au.a * X * Y = 343.7 * 1.8164 * 0.5556 = 346.84 m 2
Pm2 = Pu.a.X * X + Pu.a.O * O = 5.94 * 1.8164 + 53.21* 1.8995 = 111.86 m

Rezultand tabelul pentru trasarea cheii debitelor printr- o sectiune a unui rau:

Tabelul 3. Cheia limnimetrica a raului

h A (m2) P (m) R (m) C(-) v (m/s) Q (m3/s)
0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.5 14.03 36.53 0.38 24.36 3.54 49.66
1 34.92 50.30 0.69 26.88 5.25 183.42
1.5 61.35 61.13 1.00 28.59 6.72 412.14
2 92.94 70.43 1.32 29.92 8.06 749.21
2.5 127.96 78.54 1.63 30.99 9.28 1187.07
3 166.10 86.01 1.93 31.88 10.39 1726.00
3.5 206.47 93.04 2.22 32.63 11.40 2353.74
4 250.57 99.50 2.52 33.33 12.40 3107.75
4.5 297.89 105.76 2.82 33.95 13.36 3980.98
5 346.84 111.86 3.10 34.50 14.25 4941.59

8
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Model de calcul:

h = 0.5 → R = A/P = 14.03/36.53 = 0.38 [ m ]

C = R1/6/n = 0.381/6/0.035 = 24.36 [ - ]
v = C * (R*i)1/2 = 24.36 * (0.38 * 0.055)1/2 = 3.54 [m/s]
Q = v * A = 3.54 * 14.03 = 49.66 [m3/s]
h=1 → R = A/P = 34.92/50.3 = 0.69 [ m ]
C = R1/6/n = 0.691/6/0.035 = 26.88 [ - ]
v = C * (R*i)1/2 = 26.88 * (0.69 * 0.055)1/2 = 5.25 [m/s]
Q = v * A = 5.25 * 34.92 = 183.42 [m3/s]
.
.
.
h=5 → R = A/P = 346.84/111.86 = 3.1 [ m ]
C = R1/6/n = 3.11/6/0.035 = 34.5 [ - ]
v = C * (R*i)1/2 = 34.5 * (3.1 * 0.055)1/2 = 14.25 [m/s]
Q = v * A = 14.25 * 346.84 = 4941.59 [m 3/s]

Din tabelul obtinut se construieste cheia limnimetrica a albiei minore, astfel din graficul 2 se
poate citi valoarea inaltimii din aval sau se poate calcula prin interpolare tinand cont de debitul
maxim asigurat, astfel:

(2−1.5)
hav = 1.5 + (495 – 412.14) * = 1.62 [m]
(749.21−412.14)

Din grafic reiese ca valoarea inaltimii in aval, corespunzatoare debitului maxim asigurat de
3
495 m /s, este de 1.63 m.

Astfel alegem inaltimea in aval: → hav = 1.62 [m]

9
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

5. Atenuarea undei de viitura

Volumul de protectie, prevazut in lacurile de acumulare serveste la retinerea pentru un anumit

interval de timp a unei cote importante din volumul de apa adus de undele de viitura. Acest volum
de apa este redistribuit biefului aval intr- un timp mai indelungat asa cum se vede in figura C, ceea
ce conduce la obtinerea unor debite efluente. Aceasta denumire poarta numele de atenuarea undei
de viitura. Cu cat valoarea debitului maxim efluent (sau defluent) este mai mica cu atat atenuarea
undei de viitura este mai buna.

Fig. C Atenuarea undei de viitura

In conditiile economice ale tarii noastre se considera ca un lac de acumulare, avand ca scop
principal o folosinta energetica sau de alimentare cu apa a unor consumatori este menit sa fie
supradimensionat cu volumul de protectie daca se gaseste un coeficient de atenuare α <= 0.85,
adica valorile maxime ale debitelor afluente sunt micsorate cu cel putin 15%.

Determinarea acestui coeficient de atenuare se poate face functie de scopul urmarit in doua
moduri: metoda simplificata si metoda grafo – analitica. In cazul nostru vom folosi metoda
simplificata.
Metoda simplificata urmareste sa se determine doar valoarea coeficientului de atenuare pentru
diverse valori ale volumului de protectie, Vp, deci eficienta investitiilor necesare crearii acestui
volum (suprainaltarea barajului, inundarea unei zone mai intinse etc.). Prin aceasta metoda se
aproximeaza unda de viitura sub forma unui triunghi (fig. D - ∆ABC), care dureaza t0’ < t0 ore.
Conditia este ca volumul undei schematizate sa fie aproximativ egal cu volumul undei de viitura
reale.
10
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Fig. D Metoda simplificata de calcul

Se admite de asemenea ca debitul evacuat peste deversor variaza linear cu timpul (CO – pe
figura D). Din figura rezulta:
Vp = V∆ABC - V∆AOC = Vv - V∆AOC
Vp = 1/2 * Qaflmax * t0’ – 1/2 * Qeflmax * t0’

Cunoscand volumul viiturii Vv si cel de protectie Vp se poate determina usor α cu formula:

α = 1 – Vp/Vv

Acest calcul rapid se poate efectua in faza de anteproiectare, pentru un numar mai mare de
variante ale volumului de protectie Vp, admitand ulterior acel volum de protectie pentru care atat
α, cat si valoarea suprainlatarii barajului sunt convenabile.

11
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Se poate observa ca metoda simplificata nu urmareste sa determine curba Qafl = Qefl(t) si

din acest motiv nu se face nicio ipoteza asupra alurii acestei curbe, dupa atingerea valorii Qeflmax.

Stiind ca Qaflmax este debitul maxim asigurat cu 1% si ca durata de crestere a viituri tc este
42 de ore se construieste graficul 3 de unde rezulta urmatoarele marimi:

∆ABC = Vv = (Qafl * t0’)/2 = (495 * 102.7 * 3600)/2 = 91505700 [m3]

- Unde t0’ = 102.7 ore (valoare citita din graficul 3)

Astfel pentru a calcula coeficientul de atenuare avem nevoie de urmatorul tabel:

hd Vp α b
[m] [mil mc] [-] [m]
0.00 0.00 1.00 0.00
0.50 6.17 0.93 645.07
1.00 12.39 0.86 228.07
1.50 18.66 0.80 124.14
2.00 24.99 0.73 80.63
2.50 31.38 0.66 57.70
3.00 37.82 0.59 43.89
3.50 44.32 0.52 34.83
4.00 50.87 0.44 28.51
4.50 57.48 0.37 23.89
5.00 64.15 0.30 20.40
Model de calcul:
→ hd = 0.5 m: Vp = a * (Hr + hd)2.6 – Vt = 3526.618 * (90 + 0.5)2.6 - 425*106 = 6.17 mil m3
α = 1 – (Vp/Vv) = 1 – (6.17*106/91505700) = 0.93
Q max
1% 495
b= 3 /2
= =645.07 m
m √ 2∗g hd 0.49 √2∗9.81¿ 0.5 3/ 2
.
.
.
→ hd = 5 m: Vp = a * (Hr + hd) – Vt = 3526.618 * (90 + 5)2.6 - 425*106 = 64.15 mil m3
2.6

α = 1 – (Vp/Vv) = 1 – (64.15*106/91505700) = 0.3

Q max
1% 495
b= 3 /2
= =20.4 m
m √ 2∗g hd 0.49 √2∗9.81¿ 53 / 2
Coeficientul de atenuare pe care il aleg este α = 0.44 (la hd = 4 m)

→ Qefl max = α * Q1% = 0.44 * 495 = 219.8 [m3/s]

6. Determinarea inaltimii constructive a barajului

12
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Inaltimea constructiva a barajului este un element important in dimensionarea barajului de

greutate, impreuna cu alte doua elemente: inclinarile paramentilor si volumul necesar de beton.
Pentru a determina aceasta marime trebuie sa se tina seama de urmatoarele inaltimi:

→ inlatimea de retentie Hr, care reprezinta diferenta dintre cota retentiei normale in lac si
cota talvegului in sectiunea barata.
→ grosimea stratului de aluviuni si a celui de roca alterata, hal, respectiv hra, deoarece
barajul nu se poate funda pe aluviuni si nici pe roca alterata; acestea trebuie evacuate pentru a
funda barajul pe o roca stabila.
→ o grosime de garda hg = 1 – 2 [m], ce se excaveaza din roca sanatoasa, pentru a funda pe
o roca sigura.
→ in cazul lacurilor importante, pe care se pot forma valuri se ia in considerare si inaltimea
hval a acestora.
→ daca atenuarea viiturii in lacul de acumulare este eficienta, volumul de protectie se
realizeaza peste cota retentiei normale si deci barajul se suprainalta peste nivelul retentiei normale
(NRN) cu inaltimea maxima a lamei deversante hdmax.
→ daca atenuarea viiturii nu este eficienta volumul de protectie se realizeaza sub nivelul
retentiei normale (NRN), iar acest nivel se asigura cu ajutorul unor stavile pe deversor.

Ca urmare, inaltimea constructiva a barajului se calculeaza cu relatiile:

α <= 0.85 → Hc = Hr + hal +hra + hg + hdmax + hval

α > 0.85 → Hc = Hr + hal + hra + hg + hval

In cazul barajului pe care il proiectez, deoarece coeficientul de atenuare α = 0.73 < 0.85, folosim
prima relatie si se considera ca nu exista valuri in lac, in consecinta hval = 0

→ Hc = Hr + hal +hra + hg + hdmax = 90 + 3 + 2.5 + 1 + 4 = 100.5 = 101 m

Hr = 90 m
hal = 3 m
hra = 2.5 m
hg = 1 m
hdmax = 4 m

Etapa 2
2. Calculul înclinării paramenților barajului de greutate cu ambii paramenți înclinați
13
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

2.1. Forțele care acționează asupra barajelor de greutate

În dimensionarea barajelor se ține seama de un număr mai mare sau mai mic de forțe, avându-se în
vedere combinațiile cele mai defavorabile posibile.

Figura E. Forțele care acționează asupra unui baraj de greutate

Cele mai importante forțe care se vor lua în calculul de dimensionare a barajului de greutate
vor fi enumerate în cele ce urmează. În determinarea expresiilor acestor forțe s-a considerat cazul
unui baraj cu ambii paramenți înclinați. Expresiile cu care se calculează forțele iau în considerare
doar 1 metru liniar din lățimea barajului, perpendicular pe figură.

 Greutatea proprie – Fg

14
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Este una din forțele importante care solicită un baraj masiv, ea având un efect stabilizator.
Forța trece prin centrul de greutate al barajului și acționează pe verticală în jos, asa cum se vede pe
figură.
1 2
Fg= δb ( λ+ λ 1 ) Hc
2

 Forțe hidrostatice – FHam, FHav, FVam, FVav .

Presiunea statică a apei exercită asupra paramentului amonte, respectiv aval, câte o forță
care este perpendiculară pe parament. Deoarece în calculul eforturilor se folosesc momentele
acestor forțe față de centrul de greutate al tălpii de fundație, se preferă ca fiecare din aceste forțe
să fie descompuse în componentele lor pe verticală și pe orizontală. Expresiile acestora sunt:
FHam= 0.5*δ∗Hc2
FVam =0.5* λ 1∗δ ¿ Hc2
FHav = 0.5*δ∗¿hav2
FVav = 0.5∗λ 1∗δ ¿ hav 2
Aceste forțe trec prin centrele de greutate ale diagramelor pe care le integrează. Dacă nu
există apă în bieful aval, forțele FHav, FVav sunt nule.

 Forța datorată subpresiunii - FS

Forța de subpresiune este o forță care acționează de jos în sus pe talpa de fundație a
barajului și se datorează presiunii apei infiltrate dinspre amonte spre aval prin fisurile rocii de
fundație.
1
FS= ( λ+ λ 1 ) Hc[δ hav + mδ ( Hc−hav ) ]
2

 Forțele seismice – FCG, FCW

Sunt forțe ce solicită barajele în cazul oscilațiilor scoarței terestre produse de cutremure.
Aceste oscilații sunt caracterizate prin perioada de oscilație și prin accelerația seismică. Aceste forțe
acționează asupra masei barajului (FCG) și asupra masei de apă din lac (FCW) și sunt proporționale cu
aceste mase. Expresiile acestor forțe sunt:
1 2
FCG= ∝∗c s∗δb∗(λ+ λ1) Hc
2
1 2
FCW= ∝∗c s∗δ∗Hc
2

 Forțele datorate împingerii gheții

Formulele care dau aceste forțe conțin date privind grosimea podului de gheață, variația
temperaturii s.a., care trebuie măsurate pe teren. În lipsă unor astfel de măsurători, țara noastră se
folosește:
Fg= 10 [tf/m]

15
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

 Forțele datorate împingerii aluviunilor – Fal

Aceste forțe se neglijează în cele mai multe cazuri. Ele se au în considerare doar în situația în care
stratul de aluviuni depus la piciorul amonte este suficient de mare.

2.2. Condiții generale pentru determinarea înclinării paramenților

În cele ce urmează se face convenția că eforturile de compresiune sunt considerate „pozitive”, iar
cele de întindere sunt considerate „negative”.
Pentru determinarea valorilor λ1 și λ, care arată înclinarea paramenților, se impun următoarele
condiții:
1. Efortul total la piciorul amonte al barajului, egal cu suma eforturilor date de fiecare
solicitare, trebuie să fie mai mare sau la limită egal cu zero, ceea ce înseamnă că nu se admit
eforturi de întindere și deci ridicarea piciorului amonte de pe fundație. Condiția se scrie sub forma:
σtotam= Σni=1∗σ iam ≥ 0

2. Coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare, sau la limită egal, cu un coeficient
de stabilitate admisibil:
fΣN ad
ks= ≥ ks
ΣH

Unde: f este coeficientul de frecare dintre beton și rocă (f=0.6225)

Calculul eforturilor pe talpa de fundație, la piciorul amonte și cel aval, se face folosind
formula solicitărilor compuse:
N M
σ =± ±
A W
În care:
N – forța care solicită normal secțiunea de fundație
M – momentul forței care solicită secțiunea de fundație, în raport cu centrul de greutate al acestei
secțiuni;
A – aria secțiunii de fundație;
W – modulul de rezistență al secțiunii;

3.Efortul total la piciorul aval trebuie să fie ≤ factorul de încărcare maximă admisibilă pentru
terenul de fundație din amplasament.

σ av
tot ≤ σ ad =50 daN / cm2

16
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Pentru determinarea λ și λ1 se vor utiliza doar 2 dintre cele 3 relații (1 și 2); verificarea se va
face cu toate cele 3 relații.
În cazul concret al acestui proiect forțele FG, FVam, FVav, FS dau eforturi atât ca forțe normale la
secțiunea de fundație cât și datorită momentului produs de ele în raport cu centrul de greutate al
secțiunii. Forțele FHam, FHav, FCG, FCW, Fg, care au o direcție orizontală, dau eforturi doar datorită
momentului în raport cu centru de greutate. Secțiunea tălpii de fundație fiind un dreptunghi cu
baza 1m și înălțimea (λ+λ1)Hc, aria A și modulul de rezistență W au expresiile:
A= (λ+λ1)Hc [m2]
W=[(λ+λ1)Hc2]/6 [m3]

2.3. Calculul înclinării paramenților

Se iau în considerare următoarele forțe: FHam, FVam, FG, FCG, FCW, FS, Fg. Expresiile forțelor, a
brațului fiecărei forțe și a eforturilor date de aceste forțe la piciorul amonte și la cel aval, eforturi
calculate sunt centralizate în tabelul 5.
2 2
Forta Expresia fortei Bratul fortei σam [tf/m ] σav [tf/m ]
2
FG 0.5*γB(λ+λ1)*Hc Hc(λ-λ1)/6 γB*Hc*λ/(λ+λ1) γB*Hc*λ1/(λ+λ1)
2 2 2
FHam γ*Hc /2 Hc/3 γHc/(λ+λ1) *(-1) γHc/(λ+λ1)
2 2
Fvam λ1*Hc *γ/2 Hc*(3λ+λ1)/6 ((2λ+λ1)/(λ+λ1) )*λ1*Hc*γ γ*Hc*(λ1*λ/(λ1+λ)^2)*(-1)
2
Fs mγHc (λ+λ1)/2 Hc*(λ+λ1)/6 γ*m*Hc*(-1) 0
2 2 2
Fcw α*cs*γ*Hc /2 0.425*Hc 1.275αcsγHc/(λ+λ1) *(-1) 1.275αcsγHc/(λ+λ1)
2
FCG α*cs*γB*Hc (λ+λ1)/2 Hc/3 γBαcsHc/(λ+λ1)*(-1) γBαcsHc/(λ+λ1)
2 2
Fg 10 Hc 60/(Hc*(λ+λ1) )*(-1) 60/(Hc*(λ+λ1) )
Tabelul 5. Expresiile forțelor și eforturilor

Determinarea înclinării paramenților se face punând cele două condiții, rezultand astfel 2 ecutatii:

Ecuatia 1:
λ γ Hc λ 1 ( 2 λ+ λ 1 ) γ Hc γ H 6 Fg
σ am
tot =γ b H c mγ H c − 2
+γ Hc 2
−1.275 α c s 2
−α c s b c − =0
λ+ λ1 ( λ+ λ1 ) ( λ+ λ1 ) ( λ+ λ1 ) λ + λ1 H c ( λ+ λ 1) 2
sau
60
(
λ 2 ( γ b −mγ ) + λ λ1 ( γ b +2 γ −2 mγ ) + λ 12 ( γ −mγ ) −α c s γ b λ−α c s γ b λ1− γ + 1.275 α c s γ +
Hc2 )
=0

În cazul de față cu valorile:

17
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

f=0.6225
γb=2.4 [tf/m3]
m=0.5 γ= 1 [tf/m3]
α=0.1 cs=0.5

Ecuația devine:
1.92 +0.5❑21 +3.4❑1−0.12−0.12❑1−1.06963=0=0

Ecuatia 2:
1 1 1 1 1 1
[ 2 2 ]
f γ λ1 H c 2+ γ b H c 2 ( λ + λ1 ) − mγ H c 2 ( λ+ λ 1) = ks[ γλ H c2 + α c s γ H c 2+ α c s γ b H c 2 ( λ+ λ1 ) + Fg]
2 2 2 2

Ecuatia devine:
−λ 1 1.68525− λ1.06275+ 1.05196=0

Rezolvand cele doua ecuatii cu doua necunoscute se obtin înclinările celor doi paramenți:
=0.572652
1=0.263091

În continuare, aceste valori se folosesc pentru a face verificările necesare: efortul total la
piciorul amonte și cel aval și coeficientul de stabilitate la alunecare. În tabelul 4 se înlocuiesc
valorile λ și λ1 și se obțin:
Forta Valoare forta Valoare brat σ am σ av
[-] [tf] [m] [tf/m2] [tf/m2]
FG 10230.5 5.210944 166.0927 76.30726
FHam 5100.5 33.66667 -144.6025 144.6025
Fvam 1341.896 1341.896 53.58045 -21.7858
FS 2131.354 14.06834 -50.5 0
Fcw 255.025 42.925 -9.218411 9.218411
FCG 511.5249 33.66667 -14.50207 14.50207
Fg 10 101 -0.85052 0.85052
Tabelul 6. Valorile numerice, baraj cu ambii paramenți înclinați

Din tabelul anterior rezultă:

λ γ Hc λ 1 ( 2 λ+ λ1 ) γ Hc
σ am=γ b H c mγ H c − 2
+γ H c 2
−1.275 α c s 2
−¿
λ+ λ 1 ( λ+ λ1 ) ( λ + λ1 ) ( λ+ λ 1)
18
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

γb H c 6Fg
−α c s − = - 0.000 [tf/m2]
λ + λ1 H c ( λ+ λ1 )2

σ av = 223.695 [tf/m2] = 22.37 [daN/m2] < σ ad = 50 [daN/m2]

Coeficientul de stabilitate la alunecare:

f ( F G + F am
V −F S )
ks= =¿
F am
H + F CW + F CG + F g

1 1
¿
2 [ 2 ]
f { δb ( λ+ λ 1 ) Hc2+ 0.5∗λ 1∗δ ¿ Hc2 −( λ+ λ 1 ) Hc δ h av + mδ ( Hc−hav ) }
= 1
2 1 2 1 2
0.5∗δ∗Hc + ∝∗c s∗δ∗Hc + ∝∗c s∗δb∗( λ + λ 1 ) Hc +10
2 2

Condițiile impuse la dimensionare se verifică, barajul este stabil la alunecare, iar efortul total la
piciorul aval poate fi preluat de terenul de fundație.

2.4. Determinarea volumului de beton al barajului

Deoarece paramenții amonte și aval sunt suprafețe plane, aria profilului barajului la o
1 2
adâncime dată zi, este Aj= ( λ+ λ 1) z j . În ipoteza că după efectuarea excavațiilor, fundația este
2
formată tot din suprafețe plane, se poate spune că variația adâncimii și a volumului corespunzător
acesteia este liniară, pe metru liniar de lățime.
Corpul barajului este împărțit în mai multe ploturi. Volumul total de beton al barajului este
dat de următoarea relație:
1
Vb=Σ Vb j =Σ Aj∗Δ lj= ( λ+ λ1 )∗Σ z 2j∗Δlj ; lj – lățimea plotului j
2
Volumul calculat astfel este un volum acoperitor deoarece în corpul barajului există multe
goluri (galerii, puțuri de vizitare etc.).

Figura F. Determinarea volumului de beton

19
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Volumul de beton se poate determina și grafic, dacă profilul secțiunii transversale a văii, la
scara desenului, în dreptul fiecărei adâncimi zj, se pune valoarea Aj corespunzătoare. Suprafața
hașurată pe desen va reprezenta, la scara desenului chiar volumul total de beton al barajului.
Calculul se realizează luând un număr cât mai mare de secțiuni Aj, cu lungimea lj aferentă.
Măsurând pe desen distanța zj, de la coronament la talpa de fundație (care include și zona
excavată) se determină volumul necesar de beton. Calculul volumului se regăsește în tabelul 6,
rezultatul obținut arată volumul maxim necesar pentru construcția barajului. În realitate volumul
utilizat va fi mai mic dacă se are în vedere existența numeroaselor galerii, puțuri, camere existente
în corpul barajului.
lj zj
Nr Plot [ACAD] lj [m] [ACAD] zj [m] Aj [m2] Vj [m3]
18.8505 148.487
1 6 10 33.931 6 9 1484.879
31.3777 411.421 4525.637
2 6.6064 11 56.48 8 6 9
41.1227 706.655
3 8.258 15 74.021 8 3 10599.83
49.0833 1006.72 15100.87
4 8.258 15 88.35 3 5 5
60.1738 22696.04
5 8.258 15 108.313 9 1513.07 4
79.6877 2653.54
6 8.258 15 143.438 8 3 39803.15
89.0411 3313.01 49695.28
7 8.258 15 160.274 1 9 1
3692.31 55384.68
8 8.258 15 169.2 94 3 9
173.403 96.3353 3878.05 58170.82
9 8.258 15 6 3 5 5
99.3244 4122.44 61836.69
10 8.258 15 178.784 4 7 9
96.2355 3870.02 58050.38
11 8.258 15 173.224 6 6 8
96.2377 3870.20 58053.06
12 8.258 15 173.228 8 5 9
99.4788 4135.27 62029.15
13 8.258 15 179.062 9 7 5
96.8188 3917.08 58756.26
14 8.258 15 174.274 9 5 8
3692.31 55384.68
15 8.258 15 169.2 94 3 9
90.2916 3406.73 51100.99
16 8.258 15 162.525 7 3 4
83.5144 2914.51
17 8.258 15 150.326 4 3 43717.69
74.7461 35019.60
18 8.258 15 134.543 1 2334.64 3
63.6044 25357.64
19 8.258 15 114.488 4 1690.51 6
20
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

1403.29 21049.45
20 8.258 15 104.31 57.95 7 7
53.5872 1199.95 17999.33
21 8.258 15 96.457 2 6 7
48.6827 990.360 14855.41
22 8.258 15 87.629 8 8 2
721.240 10818.61
23 8.258 15 74.781 41.545 8 2
23.3511 227.854 3417.819
24 8.258 15 42.032 1 6 4
14.9583 93.4994 1402.492
25 8.258 15 26.925 3 7 1
7.29872 22.2605 244.8663
26 7.7036 11 13.1377 2 8 5
836555.4
Suma 377 1
Tabelul 6. Calculul volumului de beton

Volumul total de beton este de 0.83655541 milioane m3.

Avand in vedere faptul ca nu am lucrat la scara 1:1 a fost nevoie sa calculez 3 coeficienti
ajutatori la calcularea ariilor respectiv perimetrlor:

 coeficient pe orizontala → X = metru/unitate autocad = 375/206.45 = 1.8164

 coeficient pe verticala → Y = metru/unitate autocad = 101/56.1156 = 0.5556

21
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Etapa 3
3. Calculul hidraulic al descarcatorilor de ape mari

Prin descărcători de ape mari, în cadrul proiectului de față, se înțelege ansamblul de uvraje
format din deversorul de suprafață, cu profil practic, golirea de fund și disipatorul de energie, uvraje
al căror calcul hidraulic va fi exemplificat în acest capitol.

3.1. Calculul hidraulic al deversorului cu profil practic

Descărcarea apelor mari, a ghețurilor și plutitorilor, precum și reglarea nivelului apei din lacurile
create de baraje de reținere sau de derivație, se fac de cele mai multe ori prin intermediul
deversoarelor frontale. Ele constau dintr-una sau mai multe deschideri dreptunghiulare, separate
prin pile, cu creasta situată sub coronamentul barajului. Poziția crestei în elevație se alege astfel
încât deasupra lamei deversante să mai rămână un spațiu de gardă, ca și gabaritul necesar pentru
ca tablierul podului să fie susținut de pile.

Deversoarele cu profil practic sunt deversoare folosite la realizarea practică a porțiunii

deversante a barajelor din beton, profilul lor longitudinal fiind realizat cu elemente curbe. Forma
acestuia rezultă din necesitatea de a ghida lama deversantă și de a asigura înlăturarea fenomenului
de aerare a apei.

22
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Există mai multe tipuri de profile, precum: Marchi, Creager, Ofițerov, Smetana sau WES. Printre
cele mai utilizate profile la barajele din beton sunt cele de tip Creager-Ofițerov, cu două forme
constructive: tipul A, cu parament amonte vertical și m0=0.49 și tipul B, cu parament amonte
înclinat la 45 și m0=0.48. Pentru a putea alege tipul profilului trebuie calculate coordonatele
acestuia și verificat.

Având în vedere că înclinările λ și λ1 ale celor doi paramenți sunt determinate, ca și hd max,
profilul curbiliniu trebuie încadrat într-un spațiu bine precizat MNPR, tangent la paramentul aval și
în același timp la orizontala care delimitează hdmax. Dacă profilul deversorului își are originea în
afara cadrului MNPR, racordarea cu paramentul amonte al barajului se face cu o verticală, rezultând
tipul de deversor A, iar dacă originea rămâne în interiorul cadrului MNPR, racordarea cu
paramentul amonte se face cu o dreaptă la 45, rezultând tipul de deversor B.

Figura G. Încadrarea profilului Creager-Ofițerov la un baraj de beton

În acest scop, s-au folosit coordonatele (x*,y*) date de Creager și Ofițerov, pentru o înălțime
a lamei deversante hd=1 [m].
PROFIL A PROFIL B
X* Y* X* Y*
  intrados extrados   intrados extrados

23
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

0 0.043 -0.781 0 0.126 -0.831

0.
1 0.01 -0.756 0.1 0.036 -0.803
0.
2 0 -0.724 0.2 0.007 -0.772
0.
3 0.005 -0.689 0.3 0 -0.74
0.
4 0.023 -0.648 0.4 0.007 -0.702
0.
6 0.09 -0.552 0.6 0.063 -0.62
0.
8 0.193 -0.435 0.8 0.153 -0.511
1 0.333 -0.293 1 0.267 -0.38
1.
2 0.5 -0.12 1.2 0.41 -0.219
1.
4 0.7 0.075 1.4 0.59 -0.03
1.
7 1.05 0.438 1.7 0.92 0.305
2 1.47 0.86 2 1.31 0.693
2.
5 2.34 1.71 2.5 2.1 1.5
3 3.39 2.76 3 3.11 2.5
3.
5 4.61 4 3.5 4.26 3.66
4 6.04 5.42 4 5.61 5
Tabelul 7. Coordonatele profilelor Creager-Ofițerov, hd=1 [m]

În cazul acestui proiect cu hdmax= 4 m, coordonatele celor 2 profile se obțin multiplicând x* și

y* cu valoarea lui hdmax. Se obțin astfel coordonatele celor două profile (A și B) prezentate în tabelul
8.

PROFIL A PROFIL B
X Y X Y
  intrados extrados   intrados extrados
0 0.172 -3.124 0 0.504 -3.324
0.
4 0.04 -3.024 0.4 0.144 -3.212
0.
8 0 -2.896 0.8 0.028 -3.088
1.
2 0.02 -2.756 1.2 0 -2.96
1.
6 0.092 -2.592 1.6 0.028 -2.808
2.
4 0.36 -2.208 2.4 0.252 -2.48
3.
2 0.772 -1.74 3.2 0.612 -2.044
24
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

4 1.332 -1.172 4 1.068 -1.52

4.
8 2 -0.48 4.8 1.64 -0.876
5.
6 2.8 0.3 5.6 2.36 -0.12
6.
8 4.2 1.752 6.8 3.68 1.22
8 5.88 3.44 8 5.24 2.772
10 9.36 6.84 10 8.4 6
12 13.56 11.04 12 12.44 10
14 18.44 16 14 17.04 14.64
16 24.16 21.68 16 22.44 20
Tabelul 8. Coordonatele reale ale profilelor A și B, hdmax= 4 [m]

Cu aceste valori se reprezintă la scară În AutoCAD cele 2 profile A și respectiv B. Se

desenează vârful triunghiului care reprezintă profilul barajului, precum și orizontala dusă sub vârf
cu hdmax. Prin suprapunerea calcului pe fiecare din cele două profile A și B, se observă care din cele
2 profile respectă condițiile de tangență.
Astfel, prin suprapunerea calcului am ales deversorul de profil A, acesta indeplinind conditia
de tangenta la hdmax de la varful triunghiului si tangenta pe paramentul aval.

3.2. Calculul cheii limnimetrice a deversorului

Cheia limnimetrică a deversorului trebuie calculată și reprezentată grafic. Deversorul este

format din 2 deschideri de câte 14.5 m fiecare, separate între ele de o pilă având grosimea de 1 m.

Debitul real evacuat peste deversor se calculează cu relația:

3
2
Q=mb∗√ 2 g hd
Coeficientul de debit m se calculează cu o formulă de tipul:
m=m0 εσk

În care ε , σ , k sunt coeficienți de corecție, egali cu unitatea când deversorul se află în

condiții normale și diferiți de unitate când există abateri de la aceste condiții. Principalele abateri
sunt:
-înecarea deversorului, a cărei influență se introduce prin coeficientul de înecare σ;
-contracția laterală, introdusă prin coeficientul de contracție ε;
-oblicitatea deversorului, introdusă prin coeficientul k.

În cadrul proiectului am ales deversorul de tip A, coeficientul de corecție m 0 se calculează cu

următoarele relații:

hd hd
(
m 0=0.49 0.785+0.25
hd )
max
, pentru max ≤ 0.8
hd
25
 Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

hd hd
(
m 0=0.49 0.88+0.12
hd max )
, pentru max > 0.8
hd

Coeficientul de contracție se calculează cu formula:

hd max
ε =1−0.1 nζ
b

Unde n reprezintă numărul contracțiilor laterale, în cazul temei de față n=4.ζ este un
coeficient care ține seama de forma capului amonte al pilelor. Valorile coeficientului ζ scad când
pila avansează în amonte de creasta deversorului. În tabelul următor se prezintă aceste valori
pentru diferite mărimi ale avansului pilei „a” față de creasta deversorului. Pentru aplicația noastră
s-a ales forma ogivală cu a=hdmax.

Forma pilei în amonte Valori ζ

  a=0 a=0.5hdmax a=hdmax
Dreptunghiulară 1 0.5 0.25
Semicirculară 0.7 0.47 0.23
Triunghiulară (α=90) 0.7 0.47 0.23
Ogivala (α=30) 0.4 0.24 0.16
Tabelul 9. Valori ale coeficientului ζ

Cu ajutorul relatiilor de mai sus calculam valorile pentru obtinerea cheii limnimetrice reale a
deversorului si obtinem:
hdmax
hd m 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
epsilon - 1 0.999 0.998 0.997 0.996 0.994 0.993 0.992 0.991 0.990
m0 - 0 0.400 0.415 0.431 0.446 0.461 0.477 0.492 0.507 0.522
410.4
Q m3/s 0 18.14 53.23 101.28 161.29 232.89 315.96 9 516.56 634.29
m - 0 0.400 0.414 0.429 0.444 0.459 0.473 0.488 0.503 0.517
hd/hdma
x     0.125 0.25 0.375 0.5 0.625 0.75 0.875 1 1.125
Tabelul 10. Calculul valorilor Q=Q(hd)

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus am reprezentat în graficul 4 cheia limnimetrică
reală a deversorului.

26
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Graficul 4. Cheie limnimetrica a deversorului

5

4.5

3.5

3
hd [m]

2.5

1.5

0.5

0
0 100 200 300 400 500 600 700
Qdev [m3/s]

Din acest grafic am determinat înălțimea reală a lamei deversante în situația când în lac
sosește debitul maxim cu asigurarea de 1% Qmax1%= 495 [m3/s] și anume hdmax= 3.915 [m].

3.3. Calculul hidraulic al golirii de fund

Golirea de fund este un descărcător de adâncime, situat la câțiva metrii deasupra talvegului.
Aceasta îndeplinește câteva sarcini funcționale:
 Permite evacuarea parțială sau totală a apei din lacul de acumulare pentru a se putea
realiza revizii și reparații ale barajului, prizei de apă sau ale chiuvetei lacului;
 Realizează spălarea depunerilor de aluviuni din zona amonte de piciorul barajului;
 Evacuează o cotă parte a debitelor maxime din perioadele de viitură.

27
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Golirile de fund se pot amplasa în corpul barajelor, sub formă de conducte de golire, sau în
versanți, sub formă de galerii de golire. Intrarea în golire este situată deasupra talvegului. Cota
axului se alege luând în considerare viitoarele depuneri aluvionare din fața barajului. Pentru a evita
blocarea vanelor și înfundarea golirii cu plutitori de adâncime sau impurități mari, în amonte se
prevede un grătar rar cu lumina de 12-20 cm. Lumina este mică atunci când diametrul golirii este
redus, când există vane de construcție specială, sau când viteza de acces este mare. La diametre
mari, închise cu vane plane, lumina crește.

La calculul golirii de fund se pun următoarele probleme:

-determinarea numărului de goliri de fund și modul de amplasare al acestora;
-stabilirea debitului de calcul al golirii de fund;
-calculul diametrului golirii de fund.

La golirile de fund debitul de calcul se stabilește ținând seama de diverse recomandări.

Debitul golirii nu se ia în considerare la evacuarea viiturii de calcul, dar se contează pe aportul lui în
cazul debitului de verificare. Se consideră că la un nivel minim golirile trebuie să evacueze debitul
afluent din perioadele necesare eventualelor lucrări de reparații și întreținere. Se impune de
asemenea ca prin goliri să se poate goli lacul într-un timp cât mai scurt. Durata golirii este funcție de
importanța lucrării și din capacitatea lacului, fără a exista însă precizări ferme. Dacă prin nici unul
din criteriile de mai sus nu se poate stabili debitul ce trebuie evacuat prin golirea de fund, atunci se
admite că acesta reprezintă între 20-30% din debitul maxim.

Dacă diametrele care rezultă din calcul nu sunt prea mari, se pot realiza și un număr mai mic
de goliri, care însă trebuie așezate simetric, astfel încât în disipatorul de energie curgerea apei să fie
cât mai simetrică. Numărul conductelor de golire trebuie stabilite pe baza unui calcul tehnico-
economic, care să ia în calcul costurile atât ale conductelor, cât și ale echipamentelor cu care sunt
dotate acestea.
Se aleg numărul de goliri de fund astfel încât curgerea în bazinul disipator să fie simetrică.
Pentru 2 câmpuri deversoare se iau în considerare 2 variante de calcul:
- 1 golire de fund Qgf1=Qgf
- 2 goliri de fund Qgf1=Qgf2=Qgf

28
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Figura H. Calculul hidraulic al golirii de fund

Calculul hidraulic al unei goliri de fund se face scriind relația lui Bernoulli între punctul 1 de
la suprafața liberă a apei din lac și punctul 2 de la ieșirea pe parament (figura 13). Se obține:
α v 21 p 1 α v 22 p2 lin loc
+ + z 1= + + z 2+ hr 12+ Σ hrj
2 g ρg 2 g ρg

Din această relație rezultă:

π D2 π D2 ¿
Q=v 2 =m √ 2g H
4 4
1
m=
L
√α + λ + Σ ξj
D

Unde:
- λ-coeficientul lui Darcy, în cadrul proiectului este 0.03;
- coeficienții ξ pentru pierderile locale de sarcină se iau din literatura de specialitate
pierderi intraare 0.15
pierderi vana fluture 0.24
pierderi vana fluture 0.24
pierderi coturi 1
debusare 1
pierd gratar 1.07

Σ ξj=3.7
- * max
H =Hr+hd -a= 90+4-4= 90 [m] – sarcina conductelor
- L= H**(λ+λ1)= 90*(0.5727+0.2631)=75.217 [m] – lungimea

Folosind relatiile anterioare se obtinee tabelul 11, calculul functiei Qgf = f(D).

29
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

D m 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

0.4014 0.4224
m -   0.32946 0.37914 7 0.41422 8 0.42827
29.812 87.145
Q m3/s 0 2.71832 12.5131 3 54.68289 7 127.209
Tabelul 11. Calculul functiei Q gf=f(D)

O golire
Qgf 123.75 m3/s
D 2.953143 m

Doua goliri
Qgf1=Qgf2 69.96456 m3/s
D1=D2 2.25 m

Trei goliri
Qgf1=Qgf2=Qgf
3 41.25 m3/s
D1=D2=D3 1.712179 m
Tabel 12. Alegerea numarului golirilor de fund

Astfel, se alege varianta a doua cu 2 goliri de fund. (var 2 din tabel 12, graficul 6), deoarece
in cadrul proiectului am obtinut 2 fronturi deversante, astfel o sa avem o simtrie intre cele 2 goliri
de fund (o golire la fiecare jumatate de front deversant).

30
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Graficul 5. Calculul golirii de fund pt o golire

3.5

2.5

2
D [m]

1.5

0.5

0
0 20 40 60 80 100 120 140
Qgf [m3/s]

Graficul 6. Calculul golirii de fund pt doua goliri

3.5

2.5

2
D [m]

1.5

0.5

0
0 20 40 60 80 100 120 140
Qgf [m3/s]

31
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Graficul 7. Calculul golirii de fund pt trei goliri

3.5

2.5

2
D [m]

1.5

0.5

0
0 20 40 60 80 100 120 140
Qgf [m3/s]

3.4. Calculul hidraulic al disipatorului de energie

Disipatoarele de energie sunt construcții speciale, adiacente descărcătorilor de ape mari,

care au rolul de a reduce o parte cât mai mare din energia apei deversate. La barajele importante,
descărcarea apelor mari se face prin deschideri din ce în ce mai mici, ceea ce conduce la debite
specifice foarte mari și la puteri concentrate de ordinul a 30-350 (MW/m). Aceasta arată că energia
cinetică a debitului descărcat depășește cu mult pe cea necesară întreținerii curgerii în bieful aval.
Surplusul de energie provoacă în aval o erodare puternică a albiei, cu consecințe din ce în ce mai
grave pentru baraj.

În cazul unui baraj de greutate, la care debitul descărcat este condus în aval de paramentul
barajului, soluția cea mai utilizată este cea a unui bazin disipator la piciorul aval al barajului.

3.4.1. Calculul mărimilor caracteristice ale saltului hidraulic

Saltul hidraulic se caracterizează prin două înălțimi ( înălțimea contractată h1 la intrarea în

salt și înălțimea conjugată h2 la ieșirea din salt) și prin lungimea l s a saltului.

Adâncimea contractată h1 de la piciorul aval al barajului, adică de la intrarea apei deversate

în disipatorul de energie se poate determina cu relația:

q
h 1=
ρv √ 2 g(Hr + H 0−hc)

32
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

In care:

max α v 20
H 0=h d +
2g

Q 1max
%
v 0=
b∗hmax
d

Q1max
%
q=
b tot

b tot =b+bp∗n pile

Figura I. Calculul înălțimilor saltului hidraulic

În cazul datelor din acest proiect am obținut:

b tot =30 [ m ]

495 m2
q= =16.5 [ ]
30 s

495 m
v 0= =4.2672[ ]
30∗4 s

4.26722
H 0=4+ =4.9281[m]
2∗9,81

Coeficientul de viteză ρv are valori în intervalul (0.97-0.98) în cadrul proiectului am ales

ρv=0.97. Cu Hc=101 [m], hav=1.65 [m] și hc=0 rezultă:

16.5
h 1=
0.975∗¿ ¿

33
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Se obține valoarea h1 prin iterații succesive. Dacă în prima iterație hc=0 [m], se obține valoarea
h1=0,3666 [m], atunci, în a 2 a iterație se folosește hc=h1 și se obține:

16.5
h 1=
0.97∗¿ ¿

Se admite deci ca valoare finală h1= 0.3950 [m].

Înălțimea conjugată h2 se determină cu relația următoare:

h1 8∗q 2
h 2=
2
( 1+
√g∗h 13
−1)

Cu datele temei de proiect se obține:

2
h 2=
0.395
2 (√ 1+
8∗16.5
9.81∗0.395 )
−1 =11.65854 [m]

Adâncimea bazinului disipator se determină din condiția ca saltul să fie înecat în bazin, adică
nivelul apei la capătul aval al bazinului disipator să nu depășească nivelul din bieful aval (hav), nivel
care rezultă din cheia limnimetrică a albiei aval. Această condiție se poate scrie sub forma:

( 1.05 … 1.1 ) h 2 ≤ d+ hav −Δ z

Căderea suprafeței libere la ieșirea din bazin se determină cu relația :

q2
Δ z=
2 g φv h2av

Cota absolută a nivelului apei în bieful aval

Z av=Z 0 +hav

d=1.05h 2−hav + Δ z

max α v 20
H 1=Hr+ hd +
2g

H 11=H 1+d

v 11=ρv √ 2 gH 11

q
h 11=
v 11

h11 8 q2
h21=
2 (√ 1+
g h311
−1
)
Z1 =Z 0−d+ h 21
34
 Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Nr.cr d zav H1 H11 v11 h11 h21 z1

Verificare
t m mdM m m m/s m m m
94.928 44.184 12.191
1 10.82 451.65 1 105.75274 2 0.373437 5 451.367 13.0449 > 12.47
94.928 44.303 12.207
2 11.39 451.65 1 106.32297 2 0.372434 9 450.813 13.0624 > 13.04
94.928 44.306 12.208
3 11.41 451.65 1 106.34052 8 0.372403 4 450.796 13.063 = 13.062
Tabel 13. Calcularea prin iteratii a adancimilor saltului

Din tabel rezulta ca se verifică condițiile:

Z1 = 445.531 mdM < Zav = 451.65 mdM

( 1.05 … 1.1 ) h 2 ≤ d+ hav −Δ z
13.226 = 13.226

De unde rezulta ca noile adâncimi sunt:

h 1=0.372[m]

h 2=12.21 [m]

Lungimea saltului hidraulic se poate calcula cu formule empirice, determinate de diferiți

cercetători prin prelucrarea statistică a rezultatelor experimentale. Aceste formule dau lungimea
saltului ls, funcție de înălțimile conjugate h1 si h2 și de numărul Froude al curgerii în amonte de salt
(Fr1). Câteva din aceste formule sunt următoarele:

- Relația lui Safranez

ls=4.5 h 2 = 55.62 m

- Relația lui Bradley și Peterka

ls=6.15 h 2 = 76.02 m

- Relația lui N.N. Pavlovschi, valabilă în limitele Fr1=50-160

ls=2.5 (1.9 h2−h 1) = 57.81 m

35
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

- Relații de tipul cu valori diverse pentru m=5-7 (se alege 6)

ls=m(h2−h 1) = 71.99 m

- Relația lui V.A. Saumian

h1 h1 2
ls=3.6 h2∗ 1− ( h2 )(
∗ 1+
h2 ) = 45.77 m

- Relația lui Aivazian

8∗(10+ √ Fr 1)
ls= ∗¿ ¿ = 45.26 m
Fr 1

α v 21 α∗q 2
Fr 1= = =578.9 ¿
g h1 g∗h31

- Relația lui Certousov, valabilă pentru Fr1 ≥ 10

ls=10.3∗h 1∗¿= 47.5 m

- Relația lui C. Iamandi valabilă pentru Fr1>4

ls=6.52∗( h 2−h 1 )∗¿= 50.53 m

Facand media aritmetica a tuturor celor 8 lungimi rezulta lungimea reala a saltului hidraulic:
8
1
ls= ∑ lsi=48.51 m
n 1

Lungimea bazinului disipator se determină în funcție de lungimea saltului hidraulic ls și se

verifică prin încercări pe model. Există de asemenea multe relații și diagrame care dau această
lungime. De obicei se admite:

ld =l1+l 2

În care l1 rezultă din condiții de racordare între descărcător și bazin și se adoptă o valoarea
în intervalul (2-3) [m], iar l2 din relația

l 1=2.5 m

l 2=( 4 ÷5 )( h 21−h11 )=53. 26 m

De asemenea se recomandă ca lungimea totală de disipare Lt să se ia:

¿=( 6 ÷7 ) h21=79.35 m

36
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

Lungimea rizbermei se determină cu relația:

lr=¿−ld=26 m

Unde delta se calculeaza prin iteratii in urmatorul mod:

Grosimea plăcii radierului δ se determină din condiția ca acesta să fie stabil la plutire. În
mod obișnuit apa stagnează în bazin și pe fundația acestuia și permanent saturată. Subpresiunea
este dată de înălțimea de apă din aval. La verificarea stabilității se admite subpresiunea
corespunzătoare nivelului din aval.

Relația cu care se va calcula grosimea plăcii este:

γ
δ≥ ( h + d+ δ −0,5 h1−0,5 h2 )
γ b av

Grosimea plăcii s-a determinat iterativ cu condiția ca eroarea de calcul ε≤0.001. Calculele au
fost reprezentate în tabelul următor:

  i=0 i=1 i=2 i=3 i=4 i=5 i=6

delta i 0 2.8217 3.99738 4.4872549 4.69137 4.776417 4.81185
delta 2.82168 3.9974 4.48725 4.6913695 4.77642 4.811854 4.82662
epsilon 100 29.412 10.917 4.3508528 1.78058 0.736443 0.30591

i=7 i=8 i=9 i=10 i=11 i=12 i=13

4.82662 4.832771 4.83533 4.8364 4.83685 4.837 4.83711
4.83277 4.835335 4.8364 4.83685 4.83703 4.837 4.83714
0.1273 0.053014 0.02208 0.0092 0.00383 0.002 0.00067
Tabelul 14. Calculul iterativ al grosimii plăcii

Dupa 13 iteratii conditia ca eroarea de calcul se verifica si rezulta:

δ =4.837 m 5 m

Centralizator
h1 0.3724 m
h2 12.21 m
hav 1.65 m
37
Proiect AHE – Dimensionare baraj de greutate
Facultatea de Energetica

d 11 m
Fr1 578.935 -
δ 5 m
ls 49 m
l1 2.5 m
l2 53 m
Lt 79 m
Lr 26 m
Tabel 15. Centralizator

5. Bibliografie

1. Curs Amenajari Hidroenergetice – Liana - Ioana VUȚĂ

2. Amenajari hidroenergetice – Liana - Ioana VUȚĂ, Gabriela Elena DUMITRAN, Valeriu NISTREANU

38