3.

TURBINA BANKI

Scop
În această lucrare se vor determina curbele caracteristice de funcţionare ale
unei turbine Banki.

Noţiuni teoretice
Turbina Banki este o turbină cu acţiune folosită în special pentru amenajări
cu debite mari şi căderi medii (până la 200 m). Această turbină a fost dezvoltată de
mai mulţi cercetători: Anthony Michell, Donat Banki şi Fritz Ossberger .
Rotorul este alcătuit din două discuri de tablă groasă pe care sunt sudate
palele. Jetul de apă intră prin partea superioară a rototului printre palele curbate, de
la exteror către interior, după care mai trece o dată prin rotor de la interior către
exterior, şi iese prin partea opusă, trecând astfel de doua ori printre pale.
În funcţie de aplicaţie, se poate construi ca o turbină cu mai multe module,
fiind astfel utilizabilă pe un domeniu mai mare de debite, spre deosebire de turbina
Francis, la aceleaşi căderi (fig. 5).
Debitul de apă turbinat este reglat printr-un volet. În cazul turbinelor cu
mai multe module, ficare modul este dotat cu clapetă, care funcţionează
independent, putând regla debitul la valori diferite pe fiecare rotor.

21
 Maşini hidraulice – Îndrumar de laborator

Simplitatea este principala caracteristică a turbinelor Banki, atât din punct

de vedere constructiv cât şi funcţional, putând avea puteri de până la 3 MW.
Această caracteristică este avantajoasă pentru utilizarea micropotenţialului
hidroenergetic.

Fig. 5. Randamentul turbinelor Banki în comparaţie cu cel al turbinelor Francis

Instalaţia experimentală
Modelul de laborator este o turbină Banki cu ax orizontal. Rotorul este
dispus pe un arbore, sprijinit pe două lagăre cu rulmenţi, aflate pe carcasa turbinei.
Intrarea apei în turbină se face prin reglarea manuală a vanei situate pe conducta de
admisie a turbinei.
În figura 6 se prezintă schema standului de încercare a modelului turbinei,
iar în figura 7 fotografiile standului.
Turbina (1) are în amonte un tronson de conductă (2), racordată la sistemul
de alimentare cu apă al laboratorului. Pe tronsonul de conductă din amonte de
turbină se află un tub Venturi (4) pentru măsurarea debitului. Diferenţa de presiune
produsă de tubul Venturi este măsurată prin intermediul manometrului diferenţial

22
Turbina Banki

cu mercur (5), la care se citeşte denivelarea δh. Pe conducta de admisie se află o

priză de presiune cuplată la un manometru cu element elastic (6) la care se citeşte
presiunea medie la intrarea în turbină p1. Apa trece prin rotorul turbinei, este
colectată de carcasa acesteia, şi ajunge în canalul (7) situat sub turbină, prin care se
întoarce în bazinul staţiei de pompare a laboratorului.

2 5 10
3 n
δh
1

p1 8
4 6

7 9

Fig.6. Schema standului de încercări a turbinei Banki

Turbina este cuplată la o frână hidrodinamică cu statorul basculant (8) care

prin modificarea gradului de umplere realizează diferite momente de frânare.
Statorul frânei este cuplat la un dispozitiv mecanic (9) care măsoară momentele M
generate de turbină. Frâna este prevăzută cu un robinet de golire şi cu un robinet de
umplere.
Pentru măsurarea turaţiei se utilizează un tahometru (10) prevăzut cu un
element conic elastic care se introduce în orificiul de centrare din arborele turbinei.

Mod de lucru
1. Se deschide complet vana (3) de pe circuitul de alimentare a turbinei.
2. Se purjează aerul din conductele de legătură la manometrul diferenţial (5) cuplat
la prizele de presiune ale tubului Venturi.
3. Se închide robinetul de golire a frânei.
4. Se citeşte denivelarea δh la manometrul diferenţial (5).

23
 Maşini hidraulice – Îndrumar de laborator

5. Se citeşte presiunea p1 la manometrul cu element elastic (6) legat în amonte de

turbină.
6. Se aşteaptă stabilizarea regimului de funcţionare şi se citesc valoarea turaţiei n la
tahometrul (10) şi valoarea momentului M pe cadranul frânei(9).
7. Se umple treptat frâna cu apă şi pentru fiecare grad de umplere, după stabilizarea
turaţiei, se citesc valorile turaţiei, n şi a momentului, M.
8. După umplerea completă a frânei, aceasta se goleşte.
9. Se stabileşte o nouă deschidere a vanei de admisie (3).
10. Se măsoară noile valori ale denivelării δh la manometrul diferenţial şi ale
presiunii p1 la intrarea în turbină.
11. Se reiau măsurările până la o nouă umplere completă a frânei.
12. Se repetă operaţiile pentru patru deschideri ale vanei.

Tubul Venturi Manometrul pentru măsurarea

presiunii în amonte de turbină

Conducta de alimentare

Turbina Banki

Dispozitiv mecanic pentru măsurarea

momentului de frânare Rotorul Turbinei Banki

Fig. 7. Fotografiile standului echipat cu turbina Banki*

*
Stand realizat de prof.dr.ing. Mihai Exarhu şi reabilitat de ing. Dan Vochin

24
Turbina Banki

Relaţii de calcul
1. Debitul la intrarea în turbină este dat de relaţia
d 2 2p
Q .
4 
2. Diferenţa de presiune se determină cu ajutorul denivelării δh citite la
manometrul cu tub în U cu mercur şi apă
 
p   Hg   gh .

3. Viteza la intrarea în turbină

Q 4Q
v1   .
A D 2
4. Căderea turbinei se calculează cu relaţia

p1 v12
H  .
g 2 g
4. Puterea hidraulică primită de la curentul de apă
Ph  gQH .
5. Puterea utilă la cupla turbinei
n
Pm  M.
30
6. Pentru randament, turaţia unitară şi debitul unitar se folosesc expresiile
Pm nD Q
 , n11  1 şi Q11  2 .
Ph H D1 H

Prezentarea rezultatelor
Mărimile măsurate şi calculate se notează în tabelul 3 şi se reprezintă:
 curbele de variaţie a momentului în funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei
de pe conducta de admisie M =M (n, a0), se trasează pe acelaşi grafic câte o
curbă pentru fiecare poziţie a vanei de pe conducta de admisie.
 curbele de variaţie a puterii în funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei de pe
conducta de admisie Pm =Pm (n, a0), se trasează pe acelaşi grafic câte o curbă

25
 Maşini hidraulice – Îndrumar de laborator

pentru fiecare poziţie a vanei de pe conducta de admisie. Se adăuga punctul din

origine, cu n = 0 şi P = 0.
 curbele de variaţie a randamentului în funcţie de turaţia dublu unitară, la diferite
poziţii ale vanei de pe conducta de admisie η = η ( n11 , a0). Se trasează toate pe
acelaşi grafic, câte una pentru fiecare poziţie a vanei de pe conducta de admisie.
Se adaugă şi punctul din origine n11 =0, η = 0.

 caracteristica turaţiei unitare de ambalare în funcţie de poziţia ale vanei de pe

conducta de admisie n11a = n11a ( a0) se trasează pe baza turaţiilor unitare de la

momentul M = 0, de la fiecare poziţie a vanei de pe conducta de admisie.

Observaţii
Tubul Venturi are diametrele D = 350 mm, d = 200 mm şi coeficientul de
debit α=0,97.

Atenţionări
Manometrul diferenţial (5) trebuie purjat înaintea începerii lucrărilor.

26
 Mărimi măsurate Mărimi calculate
Nr.
a0 δh p1 Mf n Q v1 H Ph Pm η n11 Q11
crt.
--- m kgf/cm2 kgf·m rot/min m3/s m/s m kW kW --- rot/min m3/s
1
Turbina Banki

2
3
1 rotaţie
4
5
6
7
8
9
2 rotaţii
10
11
12
13
14
15
3 rotaţii
16
17
18
19
20
21
Tabel 3. Mărimile măsurate şi calculate pentru turbina Banki

4 rotaţii
22
23
24

27
 Maşini hidraulice – Îndrumar de laborator

28
Turbina Banki

29