CAPITOLUL 1

ELEMENTE DE
TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 • Definiții ale dreptului
• Statul și dreptul
• Izvoare ale dreptului
• Conceptele de normă juridică, act juridic normativ,
raport juridic, răspundere juridică

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 DEFINIȚII ALE DREPTULUI

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Noțiuni generale
• Dreptul aparține domeniului științelor sociale,
respectiv al științelor juridice
• Ştiinţa dreptului studiază:
– Legile existenţei şi ale dezvoltării statului şi a dreptului
– Instituţiile politice şi juridice, formele lor concret -
istorice, corelaţia cu celelalte componente ale sistemului
social
– Modul în care instituţiile politico- juridice influenţează
societatea şi suportă, la rândul lor, influenţa socială

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Noțiuni generale
• Sistemul ştiinţei dreptului este alcătuit din:
– Teoria generală a dreptului
– Știinţele juridice de ramură
– Știinţele juridice-istorice
– Știinţele ajutătoare-participative

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Noțiuni generale
• Teoria generală a dreptului are scopul de a îmbogăţii cunoaşterea şi
practica dreptului
• Ştiinţele juridice de ramură studiază fenomenele juridice particulare,
ramurile dreptului (drept constituţional, dreptului civil, drept penal,
drept comercial, drept administrativ, dreptul mediului etc.)
• Ştiinţele juridice istorice studiază istoria dreptului dintr-o anumită
ţară şi istoria generală a dreptului. Cercetarea dreptului este
importantă deoarece evidențiază existenţa unor legi ale apariţiei, ale
devenirii sau ale dispariţiei unor forme de drept
• Ştiinţele ajutătoare-participative sunt indispensabile cunoaşterii
unor fenomene de drept sau a unei bune aplicări a normelor juridice
şi utilizează mijloace ştiinţifice specifice din cadrul altor ştiinţe:
chimice, fizice, medicale, matematice (criminalistica, medicina
legală, statistica juridică, logica juridică)
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Noțiuni generale
• Factorii de configurare a dreptului
– Categorii care cuprind toate elementele caracteristice
participării omului la viaţa socială
– Cu ajutorul lor se realizează corelaţia om - mediul natural şi
social
– Sunt extrem de complecşi și influenţează relaţia om-natură şi
raporturile care se crează, dând un caracter dinamic, evolutiv
dreptului şi progresului juridic
– Se clasifică în trei mari categorii
➢Cadrul natural
➢Cadrul social – politic
➢Factorul uman
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Noțiuni generale
• Factorii de configurare a dreptului – Cadrul
natural
– Mediul geografic, factorii biologici, demografici
– Necesitatea stabilirii corelării legilor cu mediul
înconjurător
– Diverse evenimente, care nu depind de voinţa umană,
pot, să devină prin lege cauze de apariție, modificare
sau stingere a unor raporturi juridice (naşterea,
moartea, calamităţi naturale, etc)

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Noțiuni generale
• Factorii de configurare a dreptului – Cadrul social –
politic
– Fiind un produs social, dreptul se află într-o permanentă
relaţie cu interesele structurilor sociale
➢Statul (în principal)
➢Grupurile de interes (grupuri reunite în baza unuia sau a mai
multor interese comune)
➢Grupurile de presiune (grupuri care urmăresc influențarea
activității parlamentare/guvernamentale în propriul interes)
➢Partidele politice

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Noțiuni generale
• Factorii de configurare a dreptului – Factorul uman
– Constituie centrul de interes pentru orice legiuitor
– Dreptul reglementează comportamentul uman în cadrul
unor categorii diverse de raporturi sociale, deci se
raportează la prezenţa omului în societate, la capacitatea sa
de a influenţa şi chiar de a transforma mediul social
– Acţiunea factorului uman este determinantă, deoarece
prefigurează tipuri de conduită umană, variante de
comportament
– Construirea de către legiuitor a soluţiilor normative apare ca
o acţiune condiţionată de relaţii complexe – sociale,
economice, spirituale, axiologice, interne sau internaţionale

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Teoria generală a dreptului
• Știinţă juridică generală, aparținând științelor
sociale
• Are caracter teoretic și sintetic și studiaza dreptul
în ansamblul său
• Cuprinde principii fundamentale de drept,
concepte şi categorii juridice fundamentale cum
sunt cele de normă și raport juridic, izvor de drept,
act și fapt juridic, răspundere juridică etc., valabile
pentru toate celelalte ramuri de drept
• Formulează definiţia dreptului
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Teoria generală a dreptului
• Știință și disciplină de referință pentru întregul sistem
de drept
• Are un important rol gnoseologic, asigurând unitatea
metodologică a cercetării știintifice în toate ramurile
de drept
• Cuprinde acel sistem conceptual prin care se explică
realitatea juridică și se evidențiază caracteristicile
proprii fenomenului juridic
• Se bazează atât pe perspectiva filozofică a cercetării
fenomenului juridic, cât și pe perspectiva știintifică,
respectiv studiul cauzelor istorice concrete care au
determinat apariția și formele de manifestare a
raporturilor juridice
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Teoria generală a dreptului
• Utilizează următoarele metode de cercetare (1)
– Metoda logică – procedeu de cunoaștere rațională a
dreptului, utilizând legile și categoriile logicii. Logica este
aplicabilă unei sfere largi de probleme juridice (definiții în
sensul legii, concepte juridice, sistematizarea normelor de
drept)
– Metoda istorică – analizează dreptul în evoluția sa în timp,
studiind modalitatea în care s-au format categoriile juridice
și conceptele de drept utilizate în prezent (tipul de drept,
esența dreptului, forma dreptului, funcțiile dreptului)

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Teoria generală a dreptului
• Utilizează următoarele metode de cercetare (2)
– Metoda comparativă - urmăreşte constatarea unor
elemente identice sau divergente pentru două fenomene.
Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a
trăsăturilor ramurilor, instituţiilor şi normelor acestora este
foarte utilă pentru studierea fenomenului juridic
– Metoda sociologică - aduce o viziune nouă asupra
dreptului – definindu-l ca un fapt social. Sistematizează
sursele evoluţiei şi influenţei dreptului asupra societăţii

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Teoria generală a dreptului
• Utilizează următoarele metode de cercetare (3)
– Metode cantitative - vizează creșterea preciziei
deciziei juridice prin utilizarea statisticii
matematice și a informaticii juridice. Contribuie la:
• Perfecționarea reglementărilor juridice
• Sporirea eficienței lor sociale
• Îmbunătățirea realizării dreptului

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Sistemul de drept al unui stat
• Este format din norme și instituții
• Cuprinde un ansamblu de ramuri de drept (drept
constituțional, penal, civil, administrativ,
comercial, dreptul mediului etc.)
• Fiecare ramură a sistemului este formată dintr-un
grup de norme proprii, care reglementează o
anumită categorie de relații sociale folosind
– Aceeași metodă de reglementare și
– Principii fundamentale comune

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Drept
• Etimologic trei cuvinte din latină au stat la baza noţiunii de
drept
– Directus - care înseamnă direct, drept
– Iustus - care înseamnă direct, drept, echitabil, care respectă
dreptatea
– Dirigo - care înseamnă a îndrepta, a ordona, a dirija
• Accepţiuni ale noţiunii de drept
– Fizică - rectiliniu
– Filosofică - exprimă ideea de echitate, justete, dreptate, în sens
preponderent etic (drept-nedrept, just-injust, a da fiecaruia ceea
ce i se cuvine, de a fi corect etc.)
– Juridică - ansamblul de legi şi norme cu caracter obligatoriu,
instituite şi aplicate de autorităţile puterii de stat, pentru a căror
aplicare se poate utiliza forţa de constrângere a statului
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Sensuri ale termenului de drept
• Drept obiectiv - ansamblul de norme juridice din
societate
– Drept pozitiv - totalitatea normelor juridice în vigoare
sau dreptul aplicabil
• Drept subiectiv – prerogativa (îndreptăţirea) unei
persoane (subiect de drept) de a deţine un bun, de a
săvârşi un fapt de a pretinde unui alt subiect să dea, să
facă sau să nu facă ceva, în baza normelor dreptului
obiectiv
– Drept de care dispun toţi cetăţenii unui stat şi care la
nevoie este garantat de forţa publică
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Sensuri ale termenului de drept
• Dreptul subiectiv nu poate exista în absenţa
dreptului obiectiv
• Dreptul obiectiv asigură cadrul pentru recunoasterea
şi exercitarea drepturilor subiective
• Dreptul obiectiv este alcatuit din reguli de conduită
generale, abstracte, tipice, care se adresează
tuturor subiectelor de drept, unei (unor) categorii
de subiecte de drept sau deţinătorului unei funcţii
• Drepturile subiective sunt strans legate de titularul
lor
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Dreptul obiectiv
• Dreptul obiectiv se subdivide în:
– Dreptul public şi dreptul privat
– Dreptul intern şi dreptul internaţional
• Drept public
– Ansamblul de norme şi ramuri ale dreptului prin care se
reglementează raporturile dintre subiecţii puterii de stat
şi subiecţii privaţi, precum şi cele dintre subiecţii puterii în
raporturile lor de subordonare sau coordonare
– Conţine norme imperative (obligatorii), care subliniază
relaţia de subordonare
• Exemple: norme de drept constituţional, penal,
administrativ
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Dreptul obiectiv
• Drept privat
– Ansamblul de norme şi ramuri ale dreptului prin care se
reglementează raporturile dintre subiecţii privaţi
(persoane fizice sau juridice private)
– Conţine norme permisive, flexibile. Raporturile dintre
subiecţii în cauză sunt stabilite prin libera lor voinţă,
aceştia situându-se pe o poziţie de egalitate juridică
(nesubordonare)
• Exemple: norme de drept civil, comercial, al muncii

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Dreptul obiectiv
• Drept intern
– Ansamblul de norme juridice instituite şi aplicate de
organele puterii şi administraţiei de stat în limitele
teritoriului naţional şi asupra tuturor persoanelor aflate pe
teritoriul statului
• Drept internaţional
– Ansamblul de norme juridice care se regăsesc în tratatele
sau convenţiile dintre state, prin care se reglementează
domenii sau probleme de interes comun
– Drept comunitar – componentă a dreptului internaţional
• Ansamblul de norme juridice aplicabile statelor membre ale
Comunităţii Europene

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Trăsături ale dreptului obiectiv
• Caracter normativ – format din reguli de conduită,
care stabilesc comportamentul juridic al oamenilor
• Caracter de generalitate – stabilește reguli
generale
• Caracter de obligativitate – norme obligatorii (în
caz de nerespectare atrag sancţiuni)
• Caracter impersonal
• Creează cadrul de recunoaştere şi exercitare a
drepturilor subiective
© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu
 Trăsăturile dreptului subiectiv
• Prerogativă recunoscută persoanei fizice sau
juridice
• Este strâns legat de persoana omului, fiind în
consecință o prerogativă concretă
• Poate avea natură juridică diferită în raport cu
ramura de drept ale cărei norme le reglementează
• Există şi se exercită numai în limitele date de lege

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Dreptul ca știință juridică
• Are ca obiect cercetarea normei juridice în
raport cu cerinţele din care derivă
• Implică analiza profundă a realităţilor
sociale, economice, politice şi de altă natură,
privite în dinamica lor în raport cu normele
juridice care le reglementează

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Definiții ale dreptului
• Ansamblul regulilor asigurate şi garantate de
către stat, care au ca scop organizarea şi
disciplinarea comportamentului uman în
principalele relaţii din societate, într-un
climat specific manifestării libertăţilor,
apărării drepturilor esenţiale ale omului şi
justiţiei sociale

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu

 Definiții ale dreptului
• Sistemul normelor de conduită, elaborate
sau recunoscute de puterea de stat, care
orientează comportamentul uman în
conformitate cu valorile sociale ale societăţii
respective, stabilind drepturi şi obligaţii
juridice a căror respectare este asigurată la
nevoie de forţa puterii de stat

© Cristina S. Ionescu – Drept şi legislaţie în energie şi mediu