PROIECT – ETAPA V

DIMENSIONAREA TURBINEI FRANCIS ȘI DETERMINAREA

CARACTERISTICII DE EXPLOATARE A ACESTEIA

Calculul triunghiului de viteze la intrarea în rotorul turbinei

Fig. V.1. Trasarea tuburilor de curent și a axelor acestora *Rotor turbină lentă

După trasarea tuburilor de curent, precum și a axelor acestora se calculează triunghiurile de

viteză la intrarea în rotor (punctele A1, B1, C1, E1, F1, situate pe muchia de intrare) și la ieșirea din
rotor (punctele A2, B2, C2, E2, F2, situate pe muchia de ieșire).
 Fig. V.2. Triunghiul de viteze la intrarea în rotor

Se calculează:
- Viteza de transport
  D1  n
u1 =
60
- Componenta meridiană a vitezei absolute în ipoteza curentului neperturbat (se neglijează
grosimea palelor, rotorul este considerat unul ideal)
Q
c m' 1 =
  D1  B0
- Se alege un coeficient de contracție =÷ care variază crescător de la coroana
exterioară către coroana interioară. Acest coeficient ține cont de influența prezenței palelor în
curgere
- Componenta meridiană a vitezei care ține cont de curentul perturbat (se ține cont de influența
grosimii palelor)
c m' 1
c m1 =
1
- Componenta tangențială a vitezei absolute
g  H  h
c1 =
u1

- Viteza relativă

w1 = wm2 1 + w21

Unde:
wm1 – componenta meridiană a vitezei relative și este egală cu cm1 (Vezi Fig. V.2.)
w1 – componenta tangențială a vitezei relative
w1 = u1 − c1
 - Unghiul 1 știind că
c m1
tg1 =
u1 − c1

Dacă 1 ≥ 90˚ se mărește constructiv diametrul D1, se reface spectrul și se recalculează vitezele.
- Unghiul 1 știind că
c m1
tg 1 =
c1

Toate valorile se centralizează într-un tabel.

Tabel V.1. Tabel centralizator al triunghiului de viteze la intrare

Mărime A1 B1 C1 E1 F1
D1[m]
u1[m/s]
c'm1[m/s]
1
cm1[m/s]
c[m/s]
w[m/s]
w1[m/s]
tg 1
1[grd]
tg 1
1[grd]

Calculul triunghiului de viteze la ieșirea din rotorul turbinei

Fig. V.3. Triunghiul de viteze la ieșirea din rotor

 La ieșire, calculul triunghiului de viteze se face în ipoteza ieșirii ortogonale, nu mai există
mișcare de rotație și prin urmare componenta tangențială a vitezei absolute este nulă iar unghiul 2
este, de asemenea, nul. Relațiile de calcul sunt următoarele:
- Viteza de transport
  D2  n
u2 =
60
Unde D2 este diametrul la ieșire din rotor și se măsoară pe desen.
- Componenta meridiană a vitezei absolute, c’m2, în ipoteza curentului neperturbat (se
neglijează grosimea palelor, rotorul este considerat unul ideal) se determină prin metoda
grafică
- Se alege un coeficient de contracție =÷ care variază crescător de la coroana
exterioară către coroana interioară. Acest coeficient ține cont de influența prezenței palelor în
curgere
- Componenta meridiană a vitezei care ține cont de curentul perturbat (se ține cont de influența
grosimii palelor)
c m' 2
cm2 =
2
- Viteza relativă

w2 = u 22 + c m2 2

- Unghiul 2 știind că
cm2
tg 2 =
u2
Toate valorile se centralizează într-un tabel.

Tabel V.2. Tabel centralizator al triunghiului de viteze la intrare

Mărime A2 B2 C2 E2 F2
D2[m]
u2[m/s]
c'm2[m/s]
2
cm2[m/s]
w[m/s]
w2[m/s]
tg 2
2[grd]