MRA – PROIECT

DETERMINAREA NIVELULUI MINIM ENERGETIC

OPTIM DE EXPLOATARE A ACUMULĂRII UNEI
AMENAJĂRI HIDROENERGETICE
Se consideră o amenajare hidroenergetică formată dintr-un lac de acumulare important care
alimentează o centrală hidroelectrică (figura 1).

Se consideră cunoscute următoarele date:

• Debitele medii lunare afluente în acumulare în regim natural pentru o perioadă de 25 ani sunt
prezentate în tabelul 1. Lunile sunt ordonate după ani hidrologici.
• Curba de capacitate a lacului de acumulare este prezentată sub formă de perechi de valori (h, V),
unde h reprezintă adâncimea apei în lac măsurată în secţiunea barajului şi V volumul de apă din lac
corespunzător, tabelul 2.
Alte date sunt prezentate în tabelul 3:
• Z av – cota biefului aval (la debușarea centralei hidroelectrice);
• Z pa – cota prizei de apă pentru alimentarea centralei hidroelectrice;
• Z NRN – cota nivelului retenţiei normale;
• Z 0 – cota piciorului barajului faţă de nivelul Mării Negre, considerat ca nivel de referinţă;
•  AHE – randamentul mediu al amenajării hidroenergetice, considerat constant indiferent de
cădere și debitul turbinat;
• k i – coeficientul de instalare în centrala hidroelectrică.

Se cere: determinarea nivelului minim energetic optim de exploatare a acumulării.

Se consideră trei criterii posibile de optimizare:
1. Este optimă varianta pentru care energia produsă într-un interval de timp determinat este maximă.
2. Este optimă varianta pentru care valoarea energiei produse este maximă, valoarea fiind considerată
din punctul de vedere al veniturilor obținute prin vânzarea energiei electrice produse. Se vor considera
valori de vânzare a energiei medii lunare de pe OPCOM, piața pentru ziua următoare (PZU), din trei
ani anteriori (2017, 2018 și 2019).
3. Este optimă varianta pentru care energia echivalentă este maximă, valoarea energiei echivalente
fiind considerată din punctul de vedere al asigurării energiei, al anotimpului şi al tipului energiei
produse în raport cu curba zilnică de sarcină: la bază, semivârf sau vârf.

Indicații
Pentru reducerea volumului de calcule se sugerează alegerea unei perioade caracteristice de 5
ani şi efectuarea calculelor pentru această perioadă.
Pentru rezolvarea problemei de optimizare a nivelului minim energetic de exploatare a
acumulării se compară patru variante astfel:
- varianta 0, în care se consideră exploatarea lacului cu nivel constant la NRN – în această
variantă de exploatare se consideră că lacul de acumulare a fost creat exclusiv pentru concentrarea
debitelor în secţiunea barajului şi nu realizează şi funcţia de regularizare a debitelor; astfel CHE
turbinează debitele medii lunare afluente în regim natural în acumulare şi
- trei variante de nivel minim energetic de exploatare corespunzând unor coeficienţi de
acumulare de 10, 20 şi respectiv 30% din stocul mediu anual afluent în acumulare, numerotate în
ordine 1, 2 şi 3. Se verifică faptul că în varianta 3 nivelul minim de exploatare nu coboară la mai puţin
de un metru deasupra prizei de apă a centralei hidroelectice.

Concluzii
Se vor elabora concluzii cu privire la fiecare din cele trei variante posibile de optimizare a
nivelului minim energetic de exploatare a acumulării.
1. Calcule şi reprezentări grafice
Se calculează: debitele medii anuale, debitele medii lunare multianuale, debitul modul (mediu
multianual) tabelul 4 (sau se adaugă la tabelul 1).
Se reprezintă grafic: curba de regim şi curba de durată a debitelor medii anuale, figura 2, curba
de regim a debitelor medii lunare multianuale, figura 3, şi curba de capacitate a lacului de acumulare,
figura 4.
Pentru simplificarea utilizării ulterioare a curbei de capacitate a acumulării se propune
aproximarea acesteia printr-o funcţie putere, V = ah m , unde V reprezintă volumul de apă din lac
corespunzător unei adâncimi măsurată în secţiunea barajului h, iar a şi m sunt coeficienţi care se
determină prin metoda celor mai mici pătrate.

2. Alegerea perioadei caracteristice

Pentru reducerea volumului de calcule se alege o perioadă caracteristică de 5 ani. Aceasta
trebuie să respecte următoarele condiţii:
• cei 5 ani să fie consecutivi,
• debitul mediu al perioadei alese să fie apropiat de debitul mediu multianual,
• caracterul din punct de vedere hidrologic să fie apropiat de cel al întregii perioade.
Pentru respectarea condiţiilor de mai sus se determină mai întâi caracterul hidrologic pentru
fiecare an în parte. În acest scop se împart în câte trei intervale egale intervalul cuprins între debitul
modul şi debitul maxim multianual şi intervalul cuprins între debitul modul şi debitul minim
multianual.
De la valori maxime către minime se consideră următoarea împărţire:
• foarte ploios (FP) pentru: Qmax  Qan  Qmax − Qmax ,
• ploios (P) pentru: Qmax − Qmax  Qan  Qm + Qmax ,
• normal (N) pentru: Qm + Qmax  Qan  Qm − Qmin ,
• secetos (S) pentru: Qm − Qmin  Qan  Qmin + Qmin ,
• foarte secetos (FS) pentru: Qmin + Qmin  Qan  Qmin ,
unde Qan reprezintă debitul mediu din anul curent.
În tabelul 1, se completează ultima coloană cu tipul hidrologic al fiecărui an: FP, P, N, S, FS.
Se reţin câteva perioade de cîte 5 ani a căror structuri din punct de vedere hidrologic sunt
asemănătoare cu structura întregii perioade de 25 de ani şi se calculează debitele medii multianuale
ale acestora.
Se alege perioada caracteristică, iar calculele se efectuează în continuare cu cele 60 valori de
debite medii lunare corespunzătoare. Rezultatele obţinute în final se consideră valabile prin extensie
pentru întreaga perioadă de 25 ani.

3. Calculul curbei integrale a diferenţelor de debite

Se calculează curba integrală a diferenţelor de debite medii lunare pentru perioada
caracteristică aleasă cu relaţia:
Wk = Wk −1 + (Qk − Q0 )t [m3], W0 = 0 , k = 1,60 ,
unde s-au utilizat notaţiile:
Wk – volumul în lac pentru luna curentă k,
Qk – debitul mediu afluent în lac pentru luna curentă k,
Q0 – o valoare caracteristică a debitelor de apă afluente în lac,
t – numărul de secunde dintr-o lună medie considerată ca având 30,5 zile.
Pentru calcule se consideră Q0 = Q5 , deci se alege ca valoare caracteristică a debitelor
afluente în lac debitul mediu multianual al perioadei caracteristice. Această alegere asigură faptul că
la sfârşitul perioadei curba integrală a diferenţelor de debite se închide în zero.
Se reprezintă grafic curba integrală a diferenţelor de debite medii lunare.