FIAB Culegerede Probleme

Fiabilitatea sistemelor energetice:
Aplicat, ii n evaluarea sigurant, ei n

funct, ionare a infrastructurilor critice
A.P. ULMEANU
July 24, 2009
Prefat, a
Lucrarea de fat, a s, i propune sa ofere student, ilor din

universitat, ile tehnice un ghid privind elementele de baza ale
aplicat, iilor cursului de Fiabilitate. Prin cont, inutul sau pronunt, at
aplicativ, cursul permite prezentarea metodelor matematice folosite frecvent n domeniul analizelor probabilistice de risc s, i
performabilitate ale infrastructurilor de producere, transport s, i
distribut, ie a energiei.
Fiecare capitol al lucrarii cont, ine att aplicat, ii rezolvate ct s, i
aplicat, ii propuse, care reiau principalele tipuri de probleme practice ale temei abordate.
Autorul este recunoscator colegilor ingineri sau matematicieni pentru orice sugestie de natura conferirii unui plus de adaptare la specificul pregatirii viitorilor ingineri din domeniul infrastructurilor critice, cu precadere cel al energiei.
Lista figurilor
Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagrama Venn) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . .
1.3 Reprezentare prin diagrama Venn . . . . . . . . . .
1.4 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . .
1.5 Reprezentare prin diagrama Venn . . . . . . . . . .
1.6 Definit, ia s, i densitat, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y
1.7 Probabilitatea de ntlnire ca funct, ie de momentul t
1.8 Probabilitatea condit, ionata . . . . . . . . . . . . . .
1.9 Cele doua v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate . . . . . .
1.10 Intensitatea de reparare . . . . . . . . . . . . . . . .
1.11 Intensitatea de reparare - reprezentare n coordonate logaritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.12 Calculul grafic al probabilitat, ii . . . . . . . . . . . .
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . .

Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . .
Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
3.1
Diagrama Venn pentru

evenimentului E . . . .
Diagrama Venn pentru
evenimentului F . . . .
3.2
forma
. . . .
forma
. . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
normala disjuncta a
. . . . . . . . . . . . .
normala disjuncta a
. . . . . . . . . . . . .
14
17
17
20
21
45
46
48
50
53
53
54
58
59
60
60
67
68
LISTA FIGURILOR
3.3
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
4.9
4.10
4.11
4.12
4.13
4.14
4.15
4.16
4.17
Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a

evenimentului G . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Retea electrica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . .
Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive de la nivelul barelor B3 , respectiv B4 au indicatorii calculati la nivelul acestor bare . . . . . . . .
Schema de calcul - cazul x7 = 1 . . . . . . . . . . . .
Schema de calcul - cazul x7 = 0 . . . . . . . . . . . .
Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului (nod 0) in punctul de racord R1 printr-o Diagrama de Decizie Binara - cazul x7 = 0 . . . . . . .
Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al
probabilitatii de succes . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . .
Arborele de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . .
Determinarea disponibilitat, ii sistemului de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP . . .
Sistemul de detectare a scaparilor de gaze . . . . . .
Arbore de defectari pentru sistemul de detectare a
scaparilor de gaze -1 . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arbore de defectari pentru sistemul de detectare a
scaparilor de gaze -2 . . . . . . . . . . . . . . . . . .
70
76
93
97
98
98
99
125
126
127
128
128
129
129
130
130
131
132
LISTA FIGURILOR
4.18 Sistemul radial de distributie a energiei electrice . . 132
Lista tabelelor
Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)
pentru q = 0, 001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
27
3.1
3.2
3.3
Tabela de adevar pentru evenimentul E . . . . . . .

Tabela de adevar pentru evenimentul F . . . . . . .
Tabela de adevar pentru evenimentul G . . . . . . .
68
69
69
4.1
4.2
Tabela de adevar pentru evenimentul 1 . . . . . . .

Tabela de adevar pentru evenimentele S3 , S4 , respectiv SUCCES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la nivelul barei B3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Calculul frecventei asteptatate de intrerupere
punct de racord R1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Calculul frecventei asteptatate de intrerupere
punct de racord R2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Indicatorii de fiabilitate pentru componentele sistemului radial de distributie din figura 4.18 . . . . .
77
1.1
4.3
4.4
4.5
4.6
124
125
126
127
130
Cuprins
Lista figurilor
Lista tabelelor
Cuprins
10
, i s, i distribut, ii
1 Evenimente, probabilitat
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
.
.
.
.
.
.
.
.
13
13
13
25
42
43
49
51
52
Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aplicatii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
57
57
63
Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . .
Operat, ii cu evenimente aleatoare
Distribut, ii discrete . . . . . . . . . .
Distribut, ia exponent, iala . . . . . .
Distribut, ia uniforma . . . . . . . . .
Distribut, ia normala . . . . . . . . .
Distribut, ia lognormala . . . . . . .
Aplicat, ii propuse . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
statistice
2 Estimari
2.1
2.2
3 Fiabilitate s, i mentenant, a
3.1
Metode probabiliste . . . . . . . . . . . . . . . . .
4 Analiza sistemelor
4.1
Aplicatii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
65
65
75
75
CUPRINS
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
Diagrame logice si de decizie binara .

Taieturi si trasee minimale . . . . . . .
Arbori de evenimente . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .
Arbori de defectari
Graful starilor, procese markoviene .
Indicatori de performabilitate . . . .
Aplicatii propuse . . . . . . . . . . . . .
5 Bibliografie
7
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
75
103
109
110
114
117
122
133
,i
Evenimente, probabilitat
s, i distribut, ii
1.1
Aplicat, ii rezolvate
1.2
Operat, ii cu evenimente aleatoare
1. Fie A, B s, i C trei evenimente aleatoare. Dat, i o forma simplificata pentru urmatoarele evenimente :
1)( A B) ( A C );
2)( A B) ( A C );
3)( A B) ( A B);
4)( A B) ( A C ).
Solut, ie.
1) Se noteaza cu NX numarul de cazuri favorabile evenimentului X. Avem urmatoarele relat, ii :
NA B = NA B C + NA B C
(1.1)
NA C = NA B C + NA B C
(1.2)
10
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Fig. 1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagrama

Venn)
Rezulta :
N( A B)( AC) = NA BC + NA BC + NA BC
(1.3)
2) Similar, ( A B) ( A C ) = A ( B C ) = A ( A B C ).
3) Avem A B = A ( A B), respectiv
A B = A ( A B ).
Fie evenimentul imposibil, respectiv E evenimentul sigur
E = .
Avem relat, iile : A A = , A = A, A E = E respectiv
A = .
Rezulta : ( A ( A B)) ( A ( A B)) = ( A B) ( A B)
4) Avem ( A B) ( A C ) = ( A ( A B)) ( A C ).
Rezulta : ( A ( A B)) ( A C ) = ( A C ) ( A B).
2. Exprimat, i evenimentele urmatoare cu ajutorul evenimentelor
A, B, C s, i a operat, iilor de reuniune, intersect, ie, respectiv complementaritate :
1) Cele trei evenimente A, B s, i C sunt realizate ;
2) A s, i B sunt realizate, dar nu s, i C ;
3) A s, i C sunt realizate, dar nu s, i B ;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte doua ;
1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE
11
5) A este realizat s, i cel put, in unul din celelalte doua evenimente ;

6) Cel put, in unul din cele trei evenimente este realizat ;
7) Exact unul dintre evenimente este realizat ;
8) Cel mult unul din evenimente este realizat.
Solut, ie.
ABC
(1.4)
ABC
(1.5)
ABC
(1.6)
ABC
(1.7)
A (B C)
(1.8)
( A B C)
(1.9)
( A B C ) ( B A C ) (C A B)
(1.10)
( A B) ( B C ) ( A C )
(1.11)
3. Fie p probabilitatea de realizare a oricaruia din evenimentele A, B sau C, considerate trei evenimente independente.
Exprimat, i probabilitat, ile de mai sus.
Raspuns.
1) P( A B C ) = p3 ;
2) P( A B C ) = p2 (1 p) ;
12
3) P( A B C ) = p2 (1 p) ;
4) P( A B C ) = p(1 p)2 ;
5) P( A ( B C )) = p(2p p2 ) ;
6) P( A B C ) = 1 (1 p)3 = p3 3p2 + 3p ;
7) P(( A B C ) ( B A C ) (C A B)) = 3p(1 p)2 ;
8) P(( A B) ( B C ) ( A C )) = (1 p)3 + 3p(1 p)2 =
2p3 3p2 + 1.
4. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C. A reprezinta "Diferent, a

depas, ita de temperatura superioara / inferioara carcasa turbina ", B reprezinta "Temperatura neadecvata ulei ungere
lagare turbina". Evenimentele A s, i B sunt independente. C reprezinta evenimentul "Vibrat, ii depas, ite turbina".
Daca A s, i B sunt aparute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 6, respectiv P(C | A B) = 0, 6.
Daca A este aparut, dar B nu este aparut, atunci probabilitatea
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A B ) = 0, 2, aceeas, i s, i
n cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | A
B) = 0, 2.
Daca att A ct s, i B nu sunt realizate, atunci se considera ca C
nu poate apare, respectiv P(C | A B ) = 0.
Dependent, a ntre C s, i evenimentele A s, i B este prezentata n
figurile 1.2 s, i 1.3.
Sa se calculeze, n ipoteza probabilitat, ii aparit, iei evenimentului A de 0, 1 respectiv a probabilitat, ii aparit, iei evenimentul B
de 0, 2 :
a) probabilitatea aparit, iei evenimentului C ;
b) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
evenimentul B sa fie aparut ?
c) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
evenimentul A sa fie aparut ?
d) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
Fig. 1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente
Fig. 1.3 Reprezentare prin diagrama Venn
13
14
att evenimentul A ct s, i B sa fie aparute ?
Solut, ie.
a) T, innd seama de relat, ia logica ntre evenimentele A, B s, i C
reprezentata n figura 1.3, rezulta
P(C ) = P( A B) P(C | A B) + P( A B) P(C | A B) +
+ P( A B ) P(C | A B )
P(C ) = 0, 1 0, 2 0, 6 + 0, 9 0, 2 0, 2 + 0, 1 0, 8 0, 2 = 0, 064
b) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
n condit, iile n care B este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu A sau fara a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A) P(C | A B) + P( A ) P(C | A B)
Numeric, se obt, ine :
P(C | B) = 0, 1 0, 6 + 0, 9 0, 2 = 0, 24
Rezulta
P( B|C ) = 0, 2 0, 24/0, 064 = 0, 75
c) Avem relat, ia P( A|C ) = P( A C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
n condit, iile n care A este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu B sau fara a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B) P(C | A B) + P( B ) P(C | B A)
15

P(C | A) = 0, 2 0, 6 + 0, 8 0, 2 = 0, 28
Rezulta
P( A|C ) = 0, 1 0, 28/0, 064 = 0, 4375
d) Avem relat, ia
P( A B|C ) = P( A B C )/P(C ) = P( A B) P(C | A B)/P(C )
unde :
P( A B) = 0, 1 0, 2 = 0, 02
P(C | A B) = 0, 6
P(C ) = 0, 064
Rezulta
P( A B|C ) = 0, 02 0, 6/0, 064 = 0, 1875
Remarca.
Prin enunt, avem P(C | A B) = 0. Reciproc P( A B|C ) = 0.
Cum A B = A B, rezultan acest caz P( A B|C ) = 1.
Se verifica as, adar pe baza rezultatelor obt, inute, relat, ia
P( A|C ) + P( B|C ) P( A B|C ) = 1.
5. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C.
A reprezinta "Presiune mica ulei ungere lagare turbina",
B reprezinta "Temperaturaneadecvata ulei ungere lagare turbina". Evenimentele A s, i B sunt dependente.
16
Daca evenimentul B este aparut, atunci evenimentul A apare
cu o probabilitate egala cu 0, 15, iar daca evenimentul B nu este
aparut, atunci evenimentul A apare cu o probabilitate egala cu
0, 05.
C reprezinta evenimentul "Vibrat, ii depas, ite turbina".
Daca A s, i B sunt aparute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 5 respectiv P(C | A B) = 0, 5.
Daca A este aparut, dar B nu este aparut, atunci probabilitatea
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A B ) = 0, 2, aceeas, i s, i
n cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | A
B) = 0, 2.
Daca att A ct s, i B nu sunt realizate, atunci P(C | A B ) = 0, 1.
Dependent, a ntre C s, i evenimentele A s, i B este prezentata n
figurile 1.4 s, i 1.5.
Fig. 1.4 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente
n ipoteza probabilitat, ii aparit, iei evenimentului A egala cu

0, 1, sa se exprime :
a) probabilitatea aparit, iei evenimentului C ;
b) daca evenimentul A nu a aparut, care este probabilitatea ca
c) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
d) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
17
evenimentul A sa fie aparut ?

e) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca att
evenimentul A, ct s, i B sa fie aparute ?
f) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
evenimentul A sa fie aparut, dar B sa nu fie aparut ?
g) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
evenimentul B sa nu fie aparut, dar A sa fie aparut ?
h) daca evenimentul C a aparut, care este probabilitatea ca
evenimentul B sa nu fie aparut, iar A sa nu fie aparut ?
Solut, ie.
Fig. 1.5 Reprezentare prin diagrama Venn
a) T, innd seama de relat, ia logica ntre evenimentele A, B s, i C

reprezentata n figura 1.5, rezulta
P(C ) = P( A B) P(C | A B) + P( A B) P(C | A B) +
+ P( A B ) P(C | A B ) + P( A B ) P(C | A B )
18
T, innd seama ca evenimentul A se poate realiza fie mpreuna
rezulta :
cu evenimentul B, fie mpreuna cu evenimentul B,
P( A) = P( B) P( A| B) + P( B ) P( A| B )
Pentru datele din enunt, avem :
P( B) = ( P( A) P( A| B ))/( P( A| B) P( A| B )) =
= (0, 1 0, 05)/(0, 15 0, 05) = 0, 5

Avem relat, ia
P( B| A) = P( B) P( A| B)/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B) = 0, 15 ; P( B) = 0, 5.
Rezulta :
P( B| A) = 0, 5 0, 15/0, 1 = 0, 75
Similar, avem
P( B | A) = P( B ) P( A| B )/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B ) = 0, 05 ; P( B ) = 0, 5.
Rezulta :
P( B | A) = 0, 5 0, 05/0, 1 = 0, 25
Rezulta P(C ) = 0, 175
b) Avem relat, ia
P( B| A ) = P( B) P( A | B)/P( A )
unde :
19
P( A) = 0, 1 ; P( A | B) = 0, 85 ; P( B) = 0, 5.
Rezulta :
P( B| A ) = 0, 5 0, 85/0, 9 = 0, 472222
c) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
n condit, iile n care B este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu A sau fara a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A| B) P(C | A B) + P( A | B) P(C | A B)
P(C | B) = 0, 15 0, 5 + 0, 85 0, 2 = 0, 245
Rezulta
P( B|C ) = 0, 5 0, 245/0, 175 = 0, 7
d) Avem P( A|C ) = P( A C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
n condit, iile n care A este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu B sau fara a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B| A) P(C | A B) + P( B | A) P(C | B A)
P(C | A) = 0, 75 0, 5 + 0, 25 0, 2 = 0, 425
Rezulta
P( A|C ) = 0, 1 0, 425/0, 175 = 0, 242857
20
e) Avem relat, ia
P( A B|C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B) P(C | A B)/P(C )
unde :
P( A B) = 0, 1 0, 75 = 0, 075 ; P(C | A B) = 0, 5 ;
P(C ) = 0, 175.
Rezulta
P( A B|C ) = 0, 075 0, 5/0, 175 = 0, 214286
f) Avem relat, ia
P( A B |C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B ) P(C | A B)/P(C )
P( A B ) = P( B ) P( A| B ) = 0, 5 0, 05 = 0, 025
Rezulta
P( A B |C ) = 0, 025 0, 2/0, 175 = 0.028571
g) Avem relat, ia
P( A B|C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B) P(C | A B)/P(C )
P( A B) = P( A ) P( B| A ) = 0, 9 0, 472222 = 0, 425
1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE
21
Rezulta
P( A B|C ) = 0, 425 0, 2/0, 175 = 0, 485714
h) Avem relat, ia
P( A B |C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B ) P(C | A B )/P(C )
P( A B ) = P( B ) P( A | B ) = 0, 5 0, 95 = 0, 475
Rezulta
P( A B |C ) = 0, 475 0, 1/0, 175 = 0, 271429
Remarca. n relat, ie directa cu figura 1.5 s, i cu rezultatele
obt, inute, se verifica relat, iile :
P( A B|C ) + P( A B |C ) = P( A|C )
P( A B|C ) + P( B A |C ) = P( B|C )
P( A|C ) + P( B|C ) P( A B|C ) + P( A B |C ) = 1
1.3
Distribut, ii discrete
6. O banca are L = 1000 de client, i, fiecare cu un depozit de 1000

de lei. Probabilitatea ca un client sa-s, i retraga cei 1000 lei ntr-o
zi este de q = 0, 001. Care este nivelul minim de lichiditate pe
care banca trebuie sa-l aiba disponibil ntr-o zi oarecare pentru
a satisface cererile cotidiene de retragere ? Managementul bancii impune un nivel de 99, 9% de satisfact, ie a client, ilor. Altfel
22
spus, 999 de client, i din 1000 sa aiba s, ansa de a avea un raspuns
pozitiv la cererea lor. Premiza : client, ii bancii au o viat, a linis, tita,
nu se preocupa unul de celalalt s, i nu intra n panica.
Solut, ie.
Fie N numarul de client, i care doresc sa-s, i retraga depozitul de
1000 lei n aceeas, i zi. n premizele expuse n enunt, , N urmeaza
o distribut, ie binomiala Bin( L, p) de parametrii L = 1000 s, i
q = 0, 001 :
P( N = 0) = p L = (1 0, 001)1000 = 0, 367695
P( N = 1) = CL1 q(1 q) L1 = 0, 368063
.....
P( N = k ) = CLk qk (1 q) Lk
.....
Fie Smin nivelul minim de lichiditate cerut n enunt, s, i fie S
suma dorita de catre client, i a fi retrasa ntr-o zi oarecare.
Conform enunt, ului, dorim ca n 99, 9% din cazuri sa avem
acoperita suma dorita, respectiv S < Smin :
P(S < Smin ) = 0, 999
Pe de alta parte, fiecare client de acest tip ar dori sa retraga
1000 lei, deci S = N 1000.
Avem :
P( N [Smin /1000]) = 0, 001
23
Tabel 1.1 Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)

pentru q = 0, 001
F (n, q)
0,367695
F (n, q)
0,91979
F (n, q)
0,9963619
n
0
n
2
n
4
n
1
n
3
n
5
F (n, q)
0,735758
F (n, q)
0,981072
F (n, q)
0,9994107
respectiv
P( N < [Smin /1000]) = 0, 999
unde N Bin( L, q).
Pentru un numar ntreg n dat, fie :
n 1
F (n, q) =
CLk (1 q)k q Lk = Prob( N < n)
k =0
Se cauta valoarea lui n, astfel nct n este parte ntreaga din

F 1 (0, 999, q = 0, 001) plus 1. Dupa cum se observa n tabelul
1.1, valoarea cautata a lui n este 5.
n concluzie, nivelul minim de lichiditate este Smin este 5000
lei.
Observat, ie. n Mathematica urmatoarele linii calculeaza direct
valoarea ceruta a cuantilei :
<< StatisticsDiscreteDistributions
BD=BinomialDistribution[1000,0.001] ;
Nmin=Quantile[BD,0.999] ;
7. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea
L = 10000 de client, i ?
Solut, ie. BD2=BinomialDistribution[10000,0.001] ;
Nmin2=Quantile[BD2,0.999] ;
24
Smin2=21000 lei.
8. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea

L = 1000000 de client, i, iar nivelul de semnificat, ie ar scade la
99% ?
Solut, ie. BD3=BinomialDistribution[1000000,0.001] ;
Nmin3=Quantile[BD3,0.99] ;
Smin3=1074000 lei.
Remarca. Pentru valori mari ale lui L se poate utiliza relat, ia :
CLk pk (1 p) Lk e k /k! pentru orice k 0, cu = L q.
= L q = 106 103 = 103
PD = PoissonDistribution[] ;
Nmin4=Quantile[PD,0.99] ;
Smin4=1074000 lei.
9. n fiecare an, independent de alt, i ani, un s, ofer are probabilitatea p de a avea un accident (daca este un barbat), respectiv
q daca este o femeie. O companie de asigurari are un numar
egal de s, oferi asigurat, i barbat, i, respectiv femei. Un asigurat
este ales aleator.
i) Care este probabilitatea ca acel asigurat sa fi avut un
accident ntr-un an ?
ii) Aratat, i ca probabilitatea ca acest asigurat sa fi avut
doi ani consecutivi accident este ( p2 + q2 )/2 ;
iii) Din lista celor care au avut un accident n anul respectiv, se extrage aleator un nume. Care este probabilitatea ca acel asigurat sa fi avut un accident s, i n
cel de-al doilea an ?
iv) Care este probabilitatea ca un s, ofer care a avut n
accidente anuale consecutive sa fie barbat ? Dar femeie ?
25
Solut, ie.
Compania de asigurari are un numar egal de asigurat, i femei
/ barbat, i. n consecint, a , probabilitat, ile de a alege aleator un
barbat, respectiv o femeie din lista celor asigurat, i sunt egale
ntre ele s, i egale cu 0,5, adica P( F ) = P( B) = 0, 5.
Din teorema probabilitat, ilor totale rezulta probabilitatea ca
asiguratul ales aleator sa fi avut un accident n anul respectiv :
P( A) = P( B) P( A| B) + P( F ) P( A| F ) = 0, 5 ( p + q) (1.12)
Fie A1 evenimentul "asiguratul ales a avut un accident n primul an", respectiv A2 evenimentul "asiguratul respectiv a avut
un accident n al doilea an". Se dores, te evaluarea probabilitat, ii
P ( A1 A2 ).
Conform teoremei probabilitat, ilor totale avem relat, ia :
P ( A1 A2 ) = P ( A1 A2 | B ) P ( B ) + P ( A1 A2 | F ) P ( F )
(1.13)
unde
P ( A1 A2 | B ) = P ( A1 | B ) P ( A2 | B )
(1.14)
respectiv
P ( A1 A2 | F ) = P ( A1 | F ) P ( A2 | F )
(1.15)
P( A1 A2 ) = 0, 5 ( p2 + q2 )
(1.16)
n acest caz se dores, te evaluarea probabilitat, ii P( A2 | A1 ).

Avem :
P( A2 | A1 ) = P( A1 A2 )/P( A1 ) = ( p2 + q2 )/2 2/( p + q)
(1.17)
26
Rezulta :
P ( A2 | A1 ) = ( p2 + q2 ) / ( p + q )
(1.18)
10. ntr-o zi sunt planificate sa funct, ioneze n Sistemul Energetic

Nat, ional un numar egal de hidrogeneratoare, respectiv turbogeneratoare. n fiecare ora, independent de alte ore, probabilitatea de a avea o avarie la un grup hidrogenerator este aceeas, i
q1 = 0, 005, respectiv aceleas, i premize pentru un grup turbogenerator, dar q2 = 0, 01. La sfrsitul unui zile, un grup este
ales aleator din lista respectiva programata sa opereze n SEN.
i) Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a
suferit o avarie n respectiva zi ?
ii) Care este probabilitatea ca grupul ales sa aiba o avarie n primele 12 ore din ziua respectiva ?
iii) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie n ziua respectiva sa fie hidrogenerator ?
iv) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie n ziua respectiva sa fie turbogenerator ?
v) ntr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un turbogenerator ?
vi) ntr-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un hidrogenerator ?
Solut, ie.
i) Fie H evenimentul "grupul ales este hidrogenerator", respectiv T evenimentul "grupul ales este turbogenerator". Evident,
H s, i T sunt doua evenimente mutual exclusive (incompatibile) : H T = .
Fie A evenimentul "grupul ales a suferit o avarie n respectiva
zi". Acest eveniment se poate realiza fie mpreuna cu H, fie
mpreuna cu T :
A = ( A H) ( A T)
27
Evident, evenimentele A H s, i A T sunt mutual exclusive.

Aplicnd teorema probabilitat, ilor totale, rezulta :
P( A) = P( H ) P( A| H ) + P( T ) P( A| T )
Data fiind ipoteza unui numar egal de hidrogeneratoare / turbogeneratoare, avem P( H ) = P( T ) = p = 0, 5
Pe de alta parte, probabilitatea ca ntr-o zi un hidrogenerator
sa funct, ioneze cu succes este data de relat, ia :
P( A| H ) = (1 q1 )24 = 0, 886653
respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turbogenerator este :
P( A| T ) = (1 q2 )24 = 0, 785678
Rezulta :
P( A) = p ((1 P( A| H )) + (1 P( A| T )))
Numeric se obt, ine :
P( A) = 0, 5 ((1 0, 886653) + (1 0, 785678)) = 0, 1638345
ii) Probabilitatea ca n primele 12 ore un hidrogenerator sa
funct, ioneze cu succes este data de relat, ia :
P12 ( A| H ) = (1 q1 )12 = 0, 941623
respectiv, disponibilitatea similara la nivelulul unui turbogenerator este :
P12 ( A| T ) = (1 q2 )12 = 0, 886385
Rezulta :
P12 ( A) = p ((1 P12 ( A| H )) + (1 P12 ( A| T )))
28
Numeric se obtine :
P12 ( A) = 0, 5 ((1 0, 941623) + (1 0, 886385)) = 0, 085996
iii) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie n ziua respectiva sa fie hidrogenerator este probabilitatea condit, ionata
P ( H | A ).
Aceasta se poate calcula cu relat, ia urmatoare ce deriva din
aplicarea teoremei intersect, iei s, i cea a probabilitat, iilor totale :
P( H | A) =
P( A H )
= P( A| H ) P( H )/P( A)
P( A)
Numeric se obt, ine :

P( H | A) = (1 0, 886653) 0, 5/0, 1638345 = 0, 3459192
iv) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie n ziua respectiva sa fie turbogenerator este probabilitatea condit, ionata
P ( T | A ).
Aceasta se poate calcula, de asemenea, cu relat, ia urmatoarea ce deriva din aplicarea teoremei intersect, iei s, i cea a
probabilitat, ilor totale :
P( T | A) =
P( A T )
= P( A| T ) P( T )/P( A)
P( A)
respectiv :
P( T | A) = (1 0, 785678) 0, 5/0, 1638345 = 0, 6540808
Se verifica relat, ia P( T | A) + P( H | A) = 1. Daca un grup este
avariat, atunci fie este turbogenerator, fie este hidrogenerator.
v) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Bi evenimentul "funct, ionare cu succes a unui hidrogenerator", respectiv fie pi probabilitatea de funct, ionare cu succes a hidrogeneratorului :
29
P( Bi ) = pi
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de hidrogenerator se poate exprima sub forma unui S, I logic :
B=
60
\
Bi
i =1
n premiza independent, ei evenimentelor Bi , avem relat, ia :

1 q1 = p60
i
Rezulta pi = (1 q1 )1/60 = 0, 9951/60 = 0, 999916
Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui hidrogenerator
rezulta
q Hi = 1 pi = 8, 4 105
vi) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Ci evenimentul "funct, ionare cu succes a unui turbogenerator", respectiv fie ri probabilitatea de funct, ionare cu succes a turbogeneratorului :
P(Ci ) = ri
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de turbogenerator se poate exprima sub forma unui S, I logic :
C=
60
\
Ci
i =1
n premiza independent, ei evenimentelor Ci , avem relat, ia :

1 q2 = ri60
30
Rezulta ri = (1 q2 )1/60 = 0, 991/60 = 0, 999832
Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui turbogenerator
rezulta
q Ti = 1 ri = 1, 68 104
11. Fie doua grupuri Diesel de alimentare de securitate a serviciilor vitale clasa III dintr-o centrala nucleara. Fie 1 probabilitatea de succes la o solicitare de demarare a grupului Diesel 1, respectiv 2 probabilitatea de succes la o solicitare de
demarare a grupului Diesel 2. Se considera valabila ipoteza
independent, ei : la orice solicitare de demarare, probabilitatea
de succes este aceeas, i, indiferent cte es, ecuri s-au nregistrat
apriori. Fie X o variabila aleatoare discreta semnificnd numarul de solicitari ale grupului Diesel 1 pna la pornire (succes),
respectiv Y o variabila aleatoare discreta semnificnd numarul
de solicitari ale grupului Diesel 2 pna la pornire (succes) s, i
fie Z = min{ X, Y }. n ipoteza W = max { X, Y }, sa exprime
distribut, ia lui W.
i) Care este distribut, ia v.a. X ?
ii) Care este distribut, ia v.a. Z ?
iii) Care este probabilitatea de a avea cel put, in un grup
Diesel pornit cu succes de la prima solicitare ?
iv) Care este distribut, ia v.a. W ?
v) Care este probabilitatea a avea ambele grupuri Diesel
pornite cu succes de la prima solicitare ?
Raspuns.
i) n premizele date, X urmeaza o distribut, ie geometrica de
parametru 1 :

1
2
...
n
...
X=
1 (1 1 )1 ... (1 1 )n1 1 . . .
31
Similar, Y urmeaza o distribut, ie geometrica de parametru 2 :

1
2
...
n
...
Y=
2 (1 2 )2 ... (1 2 )n1 2 . . .
ii) Avem P( Z = 1) = P(( X = 2 Y 2) (Y = 2 X 2)) =
(1 1 )(1 2 )(1 + 2 1 2 ).
De asemenea
P( Z = 2) = P(( X = 1 Y 1) (Y = 1 X 1))
P( Z = 2) = (1 1 )(1 2 )(1 + 2 1 2 )
Prin induct, ie matematica se obt, ine ca Z urmeaza o distribut, ie
geometrica de parametru = 1 + 2 1 2 .
iii) Probabilitatea ceruta este P( Z = 1). Conform ii), avem
P ( Z = 1) = 1 + 2 1 2 .
iv) Probabilitatea ceruta este P( X = 1 Y = 1) = 1 2 .
12. Fie un supermarket care este vizitat ntr-o zi de n persoane.
O persoana oarecare are probabilitatea p de a cumpara ceva
din magazin, respectiv 1 p de a pleca fara a cumpara nimic. La sfrs, itul zilei, soft-ul este n imposibilitate de a furniza
ct, i client, i au trecut pe la casele de marcat. Fie N numarul de
client, i care au cumparat cel put, in un produs din magazin s, i
deci au trecut pe la vreo casa de marcat.
a) Propunet, i o distribut, ie discreta pentru v.a. N ;
b) Propunet, i o distribut, ie discreta aproximativa pentru
v.a. N - n cazul unui numar mare de client, i ;
c) Pentru p = 0, 9 s, i n = 70 calculat, i probabilitatea de a
avea cel put, in 50 de client, i care sa s, i faca cumparaturi de la respectivul supermarket in ziua data.
32
Solut, ie.
a) Fiecare client are probabilitatea p de cumpara independent
de decizia celorlalt, i client, i. Din acest motiv, N urmeaza o
distribut, ie binomiala de parametrii n s, i p : N Bin(n, p).
b) n acest caz, distribut, ia binomiala poate fi aproximata prin
distribut, ie Poisson de parametru = np.
c) Probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma
49
i
e
i!
i =0
P( N 50) = 1 P( N 49) = 1
Pentru = 0, 9 70 = 63, se obt, ine P( N 50) = 0, 959584.

13. Un punct material P se deplaseaza prin salturi succesive n
vrfurile A, B, C s, i centrul de greutate G al unui triunghi echilateral. La momentul de timp t = 0 el se gases, te n centrul de
greutate G. Apoi sare -de o maniera echiprobabila - spre unul
dintre vrfurile triunghiului A,B,C. n continuare sare echiprobabil la orice moment de timp t = n (n=1,2,...) spre oricare din
cele trei puncte conexe n raport cu punctul unde se afla.
a) Calculat, i probabilitatea ca el sa revina pentru prima
data la t = n n G ;
b) Calculat, i probabilitatea ca el sa revina n G.
Solut, ie.
a) Daca la t = 0 punctul material se afla n centrul de greutate
G, atunci la t = 1 poate fi - de o maniera echiprobabila ntrunul din vrfurile triunghiului A, B sau C (probabilitate 1/3).
Deci, probabilitatea de revenire n G pentru prima data are sens
pentru n 2.
Fie Ak evenimentul "P revine pentru prima data n G la momentul t = k".
Atunci, probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma :
P ( A 1 A 2 . . . A n 1 A n )
(1.19)
33
Pornind de la teorema intersect, iei, aceasta probabilitate se

poate scrie sub forma :
P ( A 1 ) P ( A 2 | A 1 ) P ( A n | A 1 A 2 . . . A n 1 )
(1.20)
La t = 1, avem P( A1 ) = 1 deoarece P se gases, te sigur ntr-unul

din vrfurile triunghiului, deci sigur nu n punctul G.
Pe de alta parte, daca la t = k 1, P se afla ntr-unul din vrfurile triunghiului, atunci sunt 2/3 s, anse sa evite G la momentul
urmator de timp t = k :
P( Ak | A1 A2 . . . Ak1 ) = 2/3
n consecint, a , avem :
P( Ak | A1 A2 . . . Ak1 ) = 1/3
Deci, probabilitatea ceruta este :
P( A1 A2 . . . An ) = 1 2/3 2/3 1/3 = 1/3 (2/3)n2
b) Fie B evenimentul "Punctul material P revine n G".
Evident, B se poate realiza daca A2 se realizeaza sau A3 se
realizeaza sau ... Ak se realizeaza ...
B=
Ak
k =2
Evenimentele Ak sunt doua cte doua incompatibile.

P( B) =
k =2
k =2
P( Ak ) = 1/3 (2/3)n2
n2 se poate scrie sub forma 1/ (1 2/3). ReSeria

k =2 (2/3)
zulta ca P( B) = 1. Evenimentul B este cert ; punctul material
va reveni n G de o maniera sigura.
34
14. ntr-o centrala electrica, doua evenimente A s, i B pot apare

aleator n aceeas, i zi dintr-o luna, independent unul de celalalt.
Zilele n care pot apare evenimentele respective sunt numerotate de la 1 la n 2. Oricare din cele doua evenimente de
mai sus ramne activ nca 2 zile de la ziua aparit, iei, dupa care
este resetat. Rezulta ca zilele n care putem avea ambele evenimente realizate (aparute sau active) sunt de la 1 la n.
a) Calculat, i probabilitatea de a avea cele doua evenimente aparute - n aceeas, i zi ;
b) Calculat, i probabilitatea de a avea cele doua evenimente aparute - cu o zi diferent, a ntre ele ;
c) Calculat, i probabilitatea de a avea ambele evenimente aparute active - n cel put, in o zi.
Solut, ie.
a) Fie Ak evenimentul "A apare n ziua k", respectiv Bk evenimentul "B apare n ziua k".
Fie E evenimentul "A s, i B apar n aceeas, i zi" :
E=
n[
2
( Ak Bk )
k =1
Pentru orice k, (1 k n 2), evenimentele Ak Bk sunt

incompatibile doua cte doua, ntruct ele pot apare mpreuna
fie n prima ziua, fie n a doua zi, ..., fie n a (n 2)-a zi.
Pe de alta parte, data fiind independent, a evenimentelor n
discut, ie, avem :
P( Ak Bk ) = P( Ak ) P( Bk )
Rezulta :
n 2
P( E) =
P( Ak ) P( Bk )
k =1
35
Daca se alege o distribut, ie echiprobabila (uniforma), avem

P( Ak ) = 1/(n 2), respectiv P( Bk ) = 1/(n 2), cu k =
1, 2, . . . n 2.
Rezulta :
n 2
P( E) =
1/(n 2)2 = (n 2)/(n 2)2 = 1/(n 2)
k =1
b) O zi diferent, a ntre aparit, ii implica faptul ca unul dintre

urmatoarele evenimente realizate : Ak Bk+1 , cu 1 k n 3,
respectiv evenimentul A apare cu 1 zi naintea lui B sau
Bj A j+1 , cu 1 j n 3, respectiv evenimentul B apare cu
1 zi naintea lui A.
Fie F evenimentul cautat :
F=
n[
3
( Ak Bk+1 )
n[
3
( B j A j +1 )
j =1
k =1
Evenimentele Ak Bk+1 cu 1 k n 3 s, i Bj A j+1 cu 1

j n 3 formeaza 2 (n 3) evenimentele incompatibile doua
cte doua, respectiv de la A apare n prima zi s, i B apare n a
doua zi, ..., pna la A apare n a (n 3)-a zi s, i B apare n a
(n 2)-a zi respectiv (n 3) situat, ii. B apare n prima zi s, i A
apare n a doua zi, ..., pna la B apare n a (n 3)-a zi s, i A
apare n a (n 2)-a zi, respectiv (n 3) situat, ii.
n total 2(n 3) cazuri.
Rezulta :
n 3
P( F ) =
k =1
n 3
P( Ak Bk+1 ) +
P ( B j A j +1 )
j =1
respectiv
P( F ) =
n3
n3
2( n 3)
+
=
2
2
( n 2)
( n 2)
( n 2)2
36
c) Fie G evenimentul "A s, i B apar la doua zile diferent, a " :
G=
n[
4
( Ak Bk+2 )
n[
4
( B j A j +2 )
j =1
k =1
Evenimentele Ak Bk+2 cu 1 k n 4 s, i Bj A j+2 cu 1

j n 4 formeaza 2 (n 4) evenimentele incompatibile doua
cte doua, respectiv de la A apare n prima zi s, i B apare n a
treia zi, ..., pna la A apare n a (n 4)-a zi s, i B apare n a
(n 2)-a zi, respectiv (n 4) situat, ii. B apare n prima zi s, i
A apare n a treia zi, ..., pna la B apare n a (n 4)-a zi s, i A
apare n a (n 2)-a zi, respectiv (n 4) situat, ii.
n total 2(n 4) cazuri.
Rezulta :
n 4
P( G ) =
k =1
n 4
P( Ak Bk+2 ) +
P ( B j A j +2 )
j =1
respectiv
P ( G ) = 2( n 4) / ( n 2)2
Fie H evenimentul "A s, i B sunt active cel put, in o zi", respectiv
H = E F G.
n termen de probabilitat, i, avem :
P( H ) = P( E) + P( F ) + P( G )
Se obt, ine :
P( H ) = (5n 16)/(n 2)2
15. O familie cu doi copii, avnd copilul cel mare baiat, este aleasa
aleator. Care este probabilitatea de a fi o fata cel de-al doilea
copil al acestei familii ?
37
Solut, ie.
Fie p probabilitatea ca un copil sa se nasca baiat, respectiv q
probabilitatea ca un copil sa se nasca fata. Se poate presupune
independent, a acestor doua evenimente, respectiv indiferent
ct, i baiet, i sau cte fete sunt ntr-un es, antion dat, probabilitatea ca urmatorul copil care se va nas, te sa fie baiat / fata este
aceeas, i / neschimbata, indiferent ct, i baiet, i / fete existau la
acel moment n respectivul es, antion. De asemenea, se poate
presupune ca p = q = 0, 5.
Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B),
( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ), unde prima litera se refera la primul
copil nascut n familie, respectiv a doua litera se refera la cel
de-al doilea copil nascut.
Din aceasta lista au fost selectate ulterior n vederea extragerii
aleatoare specificate n enunt, numai familiile cu ( B, B), ( B, F ).
Rezulta ca exista un caz favorabil din doua, deci probabilitatea
ceruta este 1/2.
16. O familie cu doi copii, avnd cel put, in un baiat, este aleasa
aleator. Care este probabilitatea ca, n aceste condit, ii, aceasta
familie sa aiba o fata ?
Solut, ie.
Ca s, i n enunt, ul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B), ( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ).
Din aceasta lista au fost selectate ulterior n vedere extragerii
aleatoare specificate n enunt, numai familiile avnd cel put, in
un baiat, respectiv ( B, B), ( B, F ), ( F, B).
Rezulta ca exista doua cazuri favorabile din trei, deci probabilitatea ceruta este 2/3.
17. Probabilitatea de a avea un accident ntr-un minut oarecare
ntr-o sect, iune data a unei autostrazi este q = 105 . Care este
probabilitatea P de a nu avea nici un accident ntr-un an n
sect, iunea respectiva, n aceste condit, ii ?
38
Solut, ie.
Probabilitatea de a nu avea nici un accident n sect, iunea data,
ntr-un minut oarecare este p = 1 q = 0, 99999.
ntr-un an sunt N = 8760 60 = 525600 minute.
Probabilitatea ceruta este
P = p N = 0, 99999525600 = 5, 216 103
1.4
Distribut, ia exponent, iala
18. Pentru enunt, ul de mai sus, n ipoteza unei distribut, ii

exponent, iale a v.a. T "durata ntre doua accidente consecutive n sect, iunea data a autostrazii" (variabila numita s, i
interval de recurent, a ), sa se exprime :
a) Intensitatea a producerii unui accident ;
b) Calculat, i valoarea as, teptata a intervalului de
recurent, a .
Solut, ie.
a) n cazul distribut, iei exponent, iale T Exp(), probabilitatea de succes, respectiv t = 1 an fara nici un astfel de eveniment rutier este :
R ( t ) = et
Impunnd
R(t) = p N
se obt, ine dupa logaritmare o intensitate exprimata n h1 :
= N/t ln(1/p) =
8760 60
ln(1/0, 99999) 6 104
8760
b) Valoarea as, teptata a intervalului de recurent, a este media

variabilei aleatoare T.
1.5. DISTRIBUT, IA UNIFORMA
E[ T ] =
39
t f (t)dt =
t () R0 (t)dt
Integrnd prin part, i, se obt, ine :

E[ T ] =
Z
0
R(t)dt = 1/
Valoarea as, teptata este deci E[ T ] = 1/ = 1666, 666 h, respectiv 69, 4 zile.
1.5
Distribut, ia uniforma
19. Domnul X are un rendez-vous cu Doamna Y azi ntre orele 17

s, i 18, Fiecare dintre ei se decide de a nu l as, tepta pe celalalt
mai mult de t = 10 minute, nici unul nu cunoas, te momentul de timp la care celalalt va ajunge. Se presupune ca fiecare
dintre ei soses, te independent unul de celalalt s, i ca avem o
distribut, ie uniforma a timpului la care se ajunge la rendezvous.
a) Determinat, i probabilitatea unei intlniri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t ntre orele
17 s, i 18. Care este probabilitatea ca sa l ntlneasca
pe Domnul X ?
c) Sosind la momentul de timp t, Doamna Y nu gases, te
pe nimeni. Care este probabilitatea de a-l ntlni pe
Domnul X n aceste condit, ii ?
Solut, ie.
a) Fie X o v.a. continua reprezentnd timpul scurs de la ora
17 : 00 pna la sosirea Domnului X la locul de rendez-vous. Fie
Y o v.a. continua reprezentnd timpul scurs de la ora 17 : 00
pna la sosirea Doamnei Y n acelas, i loc. Cele doua v.a. X s, i
40
Y sunt independente. X poate sa ia valori n intervalul [0, 1].
Astfel, X = 0 daca soses, te la ora 17 : 00, respectiv X = 1
daca soses, te la ora 18 : 00. Mai mult, X urmeaza o distribut, ie
uniforma X Uni f (0, 1). Cu alte cuvinte, apriori nu exista
nici o preferint, a n alegerea momentului de sosire a Domnului
X, toate valorile fiind la fel de probabile. Similar, Y = 0 daca
Doamna Y soses, te la ora 17 : 00, respectiv Y = 1 daca Doamna
Y soses, te la ora 18 : 00. Y urmeaza , de asemenea, o distribut, ie
uniforma Y Uni f (0, 1). Cum X, respectiv Y vin sigur la ntlnire, integralele densitat, ilor de probabilitate sunt respectiv
egale cu 1.
Din punct de vedere matematic, condit, ia de a avea loc ntlnirea este exprimata sub forma inegalitat, ii | X Y | 1/6, respectiv 1/6 X Y 1/6.
Probabilitatea unei ntlniri rezulta :
P{| X Y | 1/6} =
Z 1
0
g(y)
Z y+1/6
y1/6
f ( x )dx
Cum funct, ia densitate de probabilitate f(x) este egala cu 1 pentru orice x [0, 1], respectiv 0 in rest, rezulta :
Z y+1/6
y1/6
f ( x )dx = (y + 1/6) (y 1/6) = 1/3
Similar, funct, ia densitate de probabilitate g(y) este egala cu 1

pentru orice y [0, 1], respectiv 0 in rest.
Rezulta :
P{| X Y | 1/6} = 1/3
b) Daca cunoas, tem momentul t [0, 1] , condit, ia de a avea loc
ntlnirea este exprimata sub forma inegalitat, ii | X t| 1/6,
respectiv 1/6 X t 1/6.
Fig. 1.6 Definit, ia s, i densitat, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y
41
42
Probabilitatea unei ntlniri rezulta :
I = P{| X t| 1/6} =
Z t+1/6
t1/6
f ( x )dx
Aceasta se exprima astfel :

R t+1/6
- pentru t [0, 1/6] : I = 0
f ( x )dx = 1/6 + t ;
R t+1/6
- pentru t [1/6, 5/6] : I = t1/6 f ( x )dx = 2/6 = 1/3 ;
R1
- pentru t [5/6, 1] : I = t1/6 f ( x )dx = 7/6 t.
n figura 1.7 este exprimata probabilitatea de ntlnire ca
funct, ie de momentul de timp t.
Se remarca faptul ca este de dorit ca Doamna Y sa nu soseasca
mai devreme de ora 17 : 10 , respectiv mai trziu de ora 17 :50.
Fig. 1.7 Probabilitatea de ntlnire ca funct, ie de momentul t
c) S, i n acest caz, condit, ia de a avea loc ntlnirea este exprimata sub forma inegalitat, ii | X t| < 1/6. Aceasta condit, ie
trebuie coroborata cu faptul ca la momentul t al sosirii sale,
43
Doamna Y nu a gasit pe nimeni. Fie X soses, te mai trziu

(X > t), fie X a sosit deja s, i a plecat (X < t 1/6).
Rezulta ca se doreste evaluarea unei probabilitat, i
condit, ionate :
P{| X t| < 1/6|( X > t) ( X < t 1/6)}
Fie evenimentele :
A = { X < t + 1/6} ;
B = { X > t 1/6} ;
C = { X > t} ;
D = { X < t 1/6}.
Probabilitatea condit, ionata de mai sus se exprima astfel :
P{ A B|C D } = P{ A B (C D )}/P{C D }
Exprimnd logic, obt, inem :
A B (C D ) = ( A B C ) ( A B D )
Evenimentele B s, i D sunt mutual exclusive (incompatibile). De
asemenea, B C = C. Rezulta ca A B (C D ) = A C.
Probabilitatea evenimentului A C este :
I1 = P{( X > t) ( X < t + 1/6)} =
Z t+1/6
t
f ( x )dx
Probabilitatea evenimentului C D este :

I2 = P{( X > t) ( X < t 1/6)} =
= 1 P{( X < t) ( X > t 1/6)}

n figura 1.8 este exprimata probabilitatea ceruta ca funct, ie de
momentul de timp t.
Prima integrala se exprima astfel :
44
Fig. 1.8 Probabilitatea condit, ionata
- pentru t [0, 5/6] : I1 =
R t+1/6
Rt1
f ( x )dx = 1/6 ;
- pentru t [5/6, 1] : I1 = t f ( x )dx = 1 t.

Similar, P{( X < t) ( X > t 1/6)} se poate exprima astfel :
Rt
- pentru t [1/6, 1] : t1/6 f ( x )dx = 1/6 ;
Rt
- pentru t [0, 1/6] : t1/6 f ( x )dx = t.
Rezulta cea de-a doua integrala :
Rt
- pentru t [1/6, 1] : I2 = 1 t1/6 f ( x )dx = 5/6 ;
Rt
- pentru t [0, 1/6] : I2 = 1 t1/6 f ( x )dx = 1 t.
Raportul ntre cele doua integrale este probabilitatea ceruta :
P{| X t| < 1/6|( X > t) ( X < t 1/6)} = I1/I2
exprimat astfel :
- pentru t [0, 1/6] : I1/I2 = 1/6/(1 t) ;
1.6. DISTRIBUT, IA NORMALA
45
- pentru t [1/6, 5/6] : I1/I2 = 1/6/5/6 = 0, 2 ;

- pentru t [5/6, 1] : I1/I2 = (1 t)/5/6 ;
1.6
Distribut, ia normala
20. Pentru enunt, ul de mai sus, se propune o alta distribut, ie, n

sensul ca X urmeaza o distribut, ie normala X N (1 =
1/2h, 1 = 1/6h), respectiv Y urmeaza o distribut, ie normala
Y N (2 = 1/3h, 2 = 1/5h). X s, i Y sunt, de asemenea,
independente. Celelalte date ramn neschimbate.
a) Determinat, i, n acest caz, probabilitatea unei intlniri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t ntre orele
17 s, i 17 :30. Care este probabilitatea ca sa l ntlneasca pe Domnul X ?
c) Sosind la ora t, Domnul X nu gases, te pe nimeni.
Care este probabilitatea de a o ntlni pe Doamna Y
n aceste condit, ii ?
21. ntr-o stat, ie de metrou, garniturile se succed din zece n zece
minute. O garnitura este programata sa soseasca la fiecare 10
minute, ncepnd cu orele 5 : 00. Timpul de stat, ionare al unei
garnituri la peroanele stat, iei este de 1 minut.
Perturbat, iile din trafic pot provoca o abatere stardard de 2 minute, n raport cu ora programata de sosire n stat, ie, respectiv
o distribut, ie normala a timpului de intrare n stat, ie al garniturii, cu o valoare as, teptata egala cu ora s, i minutul programat,
respectiv = 2 minute.
Un calator poate sosi aleator n stat, ie ntre orele 7 : 54 s, i 8 : 06.
Care este probabilitatea ca acest calator sa gaseasca deja un
tren n stat, ie ?
Solut, ie.
46
Fie X o v.a. continua desemnnd momentul de timp la
care calatorul intra pe peronul stat, iei respective. Conform
enunt, ului, distribut, ia lui X este uniforma X Uni f (7H :
54min, 8H : 06min).
Fie Y o v.a. continua desemnnd timpul de intrare n stat, ie al
garniturii de metrou programata sa soseasca la ora 7H :50min.
Distribut, ia lui Y este normala Y N ( = 7H : 55min, =
2min).
Fie Z = X Y. X s, i Y sunt doua v.a. independente. Sosirea calatorului pe peron nu modifica (cres, te / scade) probabilitatea ca metroul sa soseasca la timp n stat, ie s, i reciproc.
Cerint, a din enunt, se exprima astfel : 0 < Z < 1min, respectiv
0 < Z < 0, 0167h.
Fig. 1.9 Cele doua v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate
Fie f 1 ( x ) densitatea de probabilitate a v.a. X, respectiv

f 2 (y) densitatea de probabilitate a v.a. Y. Atunci, funct, ia
de repartit, ie a v.a. Z este data de relat, ia :
F (z) =
Z Z
0< x y < z
f 1 ( x ) f 2 (y)dxdy
(1.21)
1.7. DISTRIBUT, IA LOGNORMALA
47
Probabilitatea ceruta n enunt, este :

P = F (z = 0, 0167h) F (z = 0)
Avem :
(1.22)
f 1 ( x ) = 5h1
pentru 7, 9h x 8, 1h.
f 1 ( x ) = 0 n rest.
respectiv
2
f 2 (y) = 1/(0, 033 2 )e0,5((y7,92)/0,033)
(1.23)
Fie schimbarea de variabila u = x y ; v = y. Rezulta :

F (z) =
Z z
du
f 1 (u + v) f 2 (v)dv
(1.24)
respectiv
F (z) =
Z z
du
Z 8,1
7,9
2
5/(0, 033 2 )e0,5((x7,92)/0,033)
(1.25)
Integrnd n Mathematica se obt, ine :

P = F (z = 0, 0167h) F (z = 0) = 0, 0500
1.7
(1.26)
Distribut, ia lognormala
22. Fie o componenta avnd o distribut, ie lognormala a timpului

sau de reparat, ii (indisponibilitate) LogLN ( a = 2; b = 1, 2).
a) Calculat, i durata as, teptata (medie) a timpului de
reparat, ii ;
b) Calculat, i abaterea standard a timpului de reparat, ii ;
48
c) Daca la momentul de timp egal cu 75% din durata as, teptata de mai sus, componenta era nca n
reparat, ii, care este probabilitatea ca reparat, ia sa
se ncheie n termenul as, teptat (100% din valoarea
as, teptata).
d) Indicat, i abcisa pentru care densitatea de probabilitate are un maxim ;
e) Indicat, i abcisa pentru care intensitatea de reparare
are un maxim.
Raspuns.
a) Durata as, teptata (medie) a timpului de reparat, ii este E[ Tr ] =
R
R
2
t f (t)dt = 0 t (1 F (t))dt = e a+b /2 = 15, 18h ;
0
b) Abaterea standard a timpului
de reparat, ii este [ Tr ] =
p 2
p
2 /2
a
+
b
2
2
b
E[ Tr ] E [ Tr ] = e
e 1 = 27, 24h ;
c) P{11, 385 < Tr < 15, 18| Tr > 11, 385} = 0, 236715 ;
d) Tr = 1, 7 h ;
e) Intensitatea de reparare este (t) = f (t)/(1 F (t)). Reprezentarile grafice sunt prezentate n figurile 1.10, respectiv 1.11
(ultima n coordonate logaritmice).
1.8
Aplicat, ii propuse
23. Doua persoane pot sosi ntr-un anumit loc, cu aceeas, i probabilitate, n orice moment din intervalul [0, T ]. Sa se determine
probabilitatea ca intervalul de timp dintre sosirile lor sa nu fie
mai mare dect t (0 < t < T).
Raspuns. Probabilitatea cerut, a este 1 (1 t/T )2 .
24. Doua garnituri A, B ncarcate cu pacura trebuie descarcate la
aceeas, i rampa a unei centrale termoelectrice. Momentele sosirii celor doua garnituri sunt independente s, i uniform distribuite, n decursul unei zile (24 de ore). Timpul de descarcare al
1.8. APLICAT, II PROPUSE
Fig. 1.10 Intensitatea de reparare
Fig. 1.11 Intensitatea de reparare - reprezentare n coordonate

logaritmice
49
50
garnituri A este de 1 ora, respectiv pentru B este de 2 ore. Care
este probabilitatea ca a doua garnitura care soses, te sa gaseasca
rampa ocupata ?
Raspuns. Fie x momentul sosirii garniturii A, respectiv y momentul sosirii garniturii B. Probabilitatea cerut, a este data de
integrala f ( x, y) pe domeniul , has, urat n figura 1.12. Numeric, probabilitatea ceruta este 0, 121.
Fig. 1.12 Calculul grafic al probabilitat, ii
25. Fie n variabile aleatoare independente distribuite exponent, ial

X1 Exp[1 ], X2 Exp[2 ], . . . Xn Exp[n ]. Atunci sa se
arate ca :
a) min( X1 , X2 , . . . , Xn ) Exp[n ] ;
b) max ( X1 , X2 , . . . , Xn ) Exp[/ in=1 (1/i )] ;
c) Demonstrat, i ca prima varianta este cazul distribut, iei
duratei de viat, a a unui sistem serie de n componente
independente, avnd respectiv intensitat, ile de defectare 1 ,2 , . . . , n ;
d) Demonstrat, i ca a doua varianta este cazul
distribut, iei duratei de viat, a a unui sistem para-
1.8. APLICAT, II PROPUSE
51
lel de n componente independente, avnd respectiv

intensitat, ile de defectare 1 ,2 , . . . , n .
26. Fie X1 s, i X2 doua variabile aleatoare independente distribuite
exponent, ial X1 Exp[1 ], X2 Exp[2 ]. Se defines, te v.a.
S = X1 + X2 . Sa se determine densitatea de probabilitate a
distribut, iei v.a. S. Indicat, ie. Se vor trata cazurile : 1 = 2 ,
respectiv 1 6= 2 .
27. Fie X o v.a. distribuita Bernoulli X B( p).
Parametrul distribut, iei Bernoulli este, la rndul lui, o v.a. distribuita Beta : p Beta(, ). Sa se exprime valoarea as, teptata
a variabilei aleatoare X.
Aplicat, ie numericaa pentru evaluarea incertitudinii estimarii
indisponibilitat, ii la pornire a unui grup Diesel alimentare servicii de securitate la o centrala nucleara. Se considera : = 1,
= 10 ; X = 1 daca grupul Diesel demareaza cu succes, respectiv X = 0 n caz contrar.
28. Fie X s, i Y doua variabile aleatoare independente distribuite
binomial X Bin(n = 2, p = 0, 9), Y Bin(n = 3, p = 0, 8).
Fie Z = X + Y. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa fie mai mica sau egala dect 2.
29. Fie X s, i Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial X Bin(n = 2, p = 0, 9), Y Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie
Z = ( X + Y )/2. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa fie mare strict dect 1.
Fie Z = X Y. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa ia valori n mult, imea {1, 2, 3, 4}.
Fie Z = X/Y. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa ia valori n intervalul [0, 1].
52
32. Fie X s, i Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial X Bin(n = 2, p = 0, 9), Y Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie
Z = max { X, Y }. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa ia valori n mult, imea {0, 1, 2, 3, 4}.
Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea ca X sa ia valori
mai mici sau egale dect Y.
34. O structura de rezistent, a dintr-o centrala electrica este supusa
la doua tipuri independente de solicitari :
- statica (S) ;
- dinamica (D).
Fie doua variabile aleatoare independente caracteriznd cele
doua solicitari, respectiv doua cazuri de studiu propuse :
i) S N (S , S ), respectiv D N ( D , D ) ;
ii) S Exp(S ), respectiv D Exp( D ).
Sa se exprime n cele doua cazuri media s, i abaterea standard a
solicitarii totale a structurii T = S + D. n ipoteza ca rezistent, a
R a structurii este o variabila aleatoare distribuita normal R
N ( R , R ), sa se evalueze riscul ruperii structurii de rezistent, a .
Aplicat, ie numerica : S = 6MPa, S = 1MPa, D = 8MPa,
D = 2MPa, R = 21MPa, R = 3MPa, D = 1/6MPa1 ,
S = 1/8MPa1 .
statistice
Estimari
2.1
Aplicat, ii rezolvate
35. O moneda este banuita ca nu e perfecta, n sensul ca probabilitatea de aparit, ie p a fet, ei cap este diferita de 0, 5. Apriori,
distribut, ia pentru p este din clasa distribut, iilor Beta, avnd
densitatea de probabilitate proport, ionala cu p10 (1 p)14 pe
intervalul [0, 1]. Pentru a obt, ine o mai mare certitudine asupra lui p, moneda este aruncata de 5 ori : de 3 ori a aparut
fat, a cap, respectiv de 2 ori cealalta fat, a . Exprimat, i distribut, ia
aposteriori pentru p.
Solut, ie.
I. Apriori.
n cazul distribut, iei Beta, densitatea de probabilitate este data
de relat, ia :
f ( p) = 1/B(11, 15) p10 (1 p)14
(2.1)
unde B( = 11, = 15) este integrala Beta (Euler de primul

tip) :
B(, ) =
Z 1
0
x 1 (1 x ) 1 dx
Funct, ia de repartit, ie este data de relat, ia :

F ( p) =
Z p
0
f ( x )dx
(2.2)
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
54
Fig. 2.1 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p
II. Aposteriori.
Fie N v.a. discreta semnificnd numarul de aparit, ii ale fet, ei
cap din n aruncari.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparit, ii ale fet, ei cap la aruncarea unei astfel de monezi este :
P( N = k) =
Z 1
0
n!
pk (1 p)nk dp
k! (n k )!
(2.3)
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea "probabilitatea p de aparit, ie a acestei fet, e n intervalul ( a, b) s, i N = k"
avem relat, ia :
Z b
n!
pk (1 p)nk dp
k!
(
n
k
)
!
a
(2.4)
Se noteaza funct, ia aposteriori de repartit, ie a lui p cu F ( p).

T, innd seama de relat, iile de mai sus s, i de teorema
probabilitat, ilor condit, ionate, avem :
R p n!
x k (1 x )nk F ( x )dx
0 k!(nk )!
F ( p) = R 1
(2.5)
n!
k (1 x )nk F ( x ) dx
x
0 k!(nk )!
P( a < p < b
N = k) =
2.1. APLICAT, II REZOLVATE
55
Densitatea aposteriori ceruta este derivata acestei funct, ii F ( p)

s, i este reprezentata grafic n figura alaturata.
Fig. 2.2 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
III. Remarca.
Daca apriori nu este disponibila nici o informat, ie tehnica,
atunci distribut, ia pentru p este uniforma. Orice valoare a lui
p este posibila s, i echiprobabila. Entropia informat, ionala este
maxima n acest caz.
Urmnd aceeas, i abordare ca mai sus, este suficient sa remarcam ca n acest caz avem distribut, ia apriori Beta, dar cu
parametrii = 1, respectiv = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentata grafic n
figura 2.3.
Comparativ, densitatea aposteriori n acest caz este reprezentata grafic n figura 2.4.
36. O componenta n as, teptare refuza solicitarea de a demara de
m = 2 ori n n = 10 teste independente. Indicat, i estimatorul
de verosimilitate maxima pentru probabilitatea de refuz p.
Solut, ie.
56
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
Fig. 2.3 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p
Fig. 2.4 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
2.1. APLICAT, II REZOLVATE
57
Fie p probabilitatea de refuz la solicitare s, i N o v.a. discreta

semnificnd numarul de refuzuri nregistrate din n teste independente. n aceste condit, ii, N urmeaza o distribut, ie binomiala, de parametrii n = 10 s, i q.
N Bin(n, p)
(2.6)
Fie m = 2 numarul nregistrat de refuzuri.

Funct, ia de verosimilitate este L( p|n, m) = Cnm pm (1 p)nm .
Logaritmul acestei funct, ii de verosimilitate este :
ln( L( p|n, m)) = ln(Cnm ) + m ln( p) + (n m) ln(1 p) (2.7)
Din condit, ia de extrem n raport cu p se obt, ine anularea derivatei nti a logaritmului funct, iei de verosimilitate, respectiv
m/p (n m)/(1 p) = 0
Estimatorul de verosimilitate maxima al lui p rezulta :
p = m/n
(2.8)
37. Se arunca o moneda de n = 20 ori. Fat, a cap a aparut de 14 ori.

Se dores, te sa se testeze statistic - cu un prag de semnificat, ie
de 1% - daca moneda este perfecta.
Solut, ie.
Fie ipoteza H0 : moneda este perfecta (probabilitatea de
aparit, ie p = 0, 5).
Daca prelucram datele n aceasta ipoteza, cel mai probabil ar fi
sa observam 10 rezultate favorabile (aparit, ia fet, ei cap, respectiv 10 rezultate nefavorabile). Faptul ca s-a observat 14 aparit, ii
se poate explica astfel :
moneda este perfecta (H0 este adevarata), rezultatul este pus
pe seama intmplarii ;
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
58
moneda nu este perfecta. Putem respinge H0 ?

Raspunsul la ntrebare este dat de pragul de semnificat, ie ales.
Practic, un prag de 1% este echivalent cu acceptarea ca ntrun caz din 100 de repetari ale experimentului sa punem pe
seama ntamplarii / s, ansei faptul ca moneda este perfecta dar observam N 14 sau N 6.
Etapele necesare valida rii / invalida rii ipotezei init, iale sunt
urmatoarele :
(a) n ipoteza ca H0 este adevarata, se evalueaza probabilitaS
tea evenimentului ( N 14) ( N 6) ;
(b) daca probabilitatea obt, inuta este mai mica dect pragul
de semnificat, ie, atunci ipoteza init, iala poate fi respinsa,
un asemenea rezultat observat nu poate fi acceptat numai
pe seama ntmplarii ;
(c) daca probabilitatea obt, inuta este mai mare dect pragul
de semnificat, ie, atunci ipoteza init, iala nu poate fi respinsa, un asemenea rezultat poate fi pus pe seama ntmplarii, nu avem motive sa credem ca moneda nu este
corecta - numai pe seama observat, iilor prelucrate.
Probabilitatea ca N 6 este data de relat, ia :
6
P ( N 6) =
C20k 0, 5k 0, 520k
k =0
Probabilitatea ca N 14 este data de relat, ia :

20
P( N 14) =
k
C20
0, 5k 0, 520k
k =14
Fie integrala Beta incompleta :

Ix (, ) = 1/B(, )
Z x
0
z1 (1 z) 1 dz
(2.9)
2.2. APLICATII PROPUSE
59
pentru orice x [0, 1], respectiv 0, 0.

Avem urmatoarele relat, ii de calcul utilizate curent n practica
estimarilor de acest tip :
n
I p (m, n m + 1) =
Cnk pk (1 p)nk
(2.10)
k=m
m
Cnk pk (1 p)nk
= 1
k =0
Cnk pk (1 p)nk
k = m +1
= 1 I p (m + 1, n m)
1 I p (m + 1, n m) I1 p (n m, m + 1)
(2.11)
n cazul nostru, avem urmatoarele relat, ii de calcul :

6
C20k 0, 5k 0, 520k = I0,5 (20 6, 6 + 1) = 0, 0576591
(2.12)
k =0
20
k
C20
0, 5k 0, 520k = I0,5 (14, 20 14 + 1) = 0, 0576591
k=14
(2.13)
Rezulta probabilitatea ceruta 0, 1153182. Cum aceasta depa
s, este pragul de semnificat, ie propus, rezulta ca ipoteza initialanu poate fi respinsa.
2.2
Aplicatii propuse
38. O componenta n as, teptare refuza solicitarea de a demara de

m = 2 ori n n = 10 teste independente. Indicat, i un interval de
ncredere pentru estimarea probabilitat, ii de refuz p. Pragul de
semnificat, ie este de 5%.
60
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
39. Dintr-un es, antion de N = 100 componente identice, exploatate

n condit, ii similare, k = 5 componente s-au defectat. Indicat, i
un interval de ncredere pentru probabilitatea de defectare a
unui componente. Pragul de semnificat, ie este de 1%.
40. In operatia de calibrare a unui traductor de nivel este necesara determinarea valorii nivelului cu o precizie de 1cm, cu
un nivel de incredere de 99%. Dintr-un studiu preliminar a
rezultat ca abaterea standard a erorii de masura a nivelului
este = 3, 5cm. Presupunand ca toate observatiile sunt independente :
a) determinati numarul minim de observatii / operatii ;
b) daca 150 de operatii de calibrare au fost repetate, care este
nivelul de incredere asociat ?
Fiabilitate s, i
mentenant, a
3.1
Metode probabiliste
41. Timpul de operare al unei pompe de retea termoficare este o

v.a. continua distribuita exponential de valoare medie 24 de
luni. Programul de inspectie al unei astfel de pompe prevede
o interventie de acest gen la fiecare 5 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompa de termoficare sa aiba
nevoie de o reparatie inainte de prima inspectie programata ?
b) Daca o astfel de pompa nu s-a defectat inainte de prima
inspectie programata, care este probabilitatea de a o gasi operationala si la a doua inspectie programata ?
c) Un punct termic are cinci astfel de pompe identice in operare. Presupunand ca timpii lor de operare sunt v.a. identice
si independent distribuite, sa se calculeze probabilitatea de a
avea cel mult o pompa care sa aiba nevoie de reparare inainte
de data fixata pentru inspectie.
d) Care ar trebuie sa fie periodicitatea inspectiilor, daca se
impune ca probabilitatea de sus sa nu depaseasca valoarea
0, 1 ?
CAP. 3. FIABILITATE S, I MENTENANT, A
62
Solutie
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este = 1/24
luni1 . Rezulta probabilitatea ceruta :
q = Prob{ T f < 5luni } = 1 e5 = 1 e5/24 = 0, 188.
b) Probabilitatea de a nu gasi pompa operationala inainte de
cea de-a doua inspectie programata este :
P{5 < T f 10| T f > 5} =
P{5 < T f 10}

=
P { T f > 5}
e5 e10
= 0, 253
e5
In consecinta, probabilitatea ceruta este

P{ T f > 10| T f > 5} = 1 P{5 < T f 10| T f > 5} = 0, 747
c) In conditiile date, numarul de pompe N in stare de succes

(operare) urmeaza o distributie binomiala de parametrii n = 5,
respectiv p = 1 q = 0, 812. Probabilitatea ceruta este
5
P { N 4} =
C5k pk (1 p)nk = 5p4 (1 p) + p5 = 0, 7616
k =4
42. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C. Sa se gaseasca o forma normal disjuncta pentru :
- evenimentul E = ( A C ) ( B C ) ;
- evenimentul F = ( A B) C ;
- evenimentul G = @( A, B, C, 2), respectiv cel putin 2 evenimente realizate din multimea { A, B, C }.
3.1. METODE PROBABILISTE
63
Solutie
Din tabelul 3.1 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul E :
E = ( A B C ) ( A B C ) ( A B C )
( A B C ) ( A B C )
Fig. 3.1 Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a

evenimentului E
Din tabelul 3.2 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul F :

F = ( A B C ) ( A B C )
Evenimentul G se realizeaza daca cel putin 2 din cele 3 evenimente propuse A, B, C sunt realizate. In consecinta, tabela de
adevar asociata evenimentului G este prezentata alaturat.
Din tabelul 3.3 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul G :
G = ( A B C ) ( A B C ) ( A B C ) ( A B C )
64

evenimentului F
Tabel 3.1 Tabela de adevar pentru evenimentul E
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
AC
0
1
0
1
1
1
0
0
BC
1
1
0
0
0
0
0
0
E
1
1
0
1
1
1
0
0
65
Tabel 3.2 Tabela de adevar pentru evenimentul F
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
AB
0
1
1
0
1
1
1
0
F
0
1
1
0
0
0
0
0
Tabel 3.3 Tabela de adevar pentru evenimentul G
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
G
1
1
1
1
0
0
0
0
43. Fie un sistem cu 2 componente binare si independente A, B,

operind in doua faze consecutive de durate 1 , respectiv 2 .
Structura logica a sistemului in cele doua faze este urmatoarea :
- Faza 1 : A B ;
- Faza 2 : A B.
Sa se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicatie numerica pentru 1 = 100 h, 2 = 100 h, A = 0, 001 h1 ,
B = 0, 002 h1 .
66

evenimentului G
Solutie
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul
primei faze este :
Q 1 = 1 e A 1 e B 1
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul
celei de-a doua faze este :
Q2 = 1 (1 Q1 ) (e A 2 + eB 2 e( A +B )2 )
Pentru datele din enunt avem : Q1 = 0, 25918, respectiv Q2 =
0, 27196.
44. Fie X numarul de grupuri energetice care sunt in functionare intr-o zi data in cadrul SEN. Ne intereseza probabilitatea
P(50 < X < 70) in urmatoarele cazuri :
a) Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[ X ] =
60, iar dispersia acestui numar este Var [ X ] = E[( X
60)2 ] = 4 ;
67
b) Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[ X ] =

60, iar momentul centrat de ordin 4 este E[( X
60)4 ] = 625.
Solutie
Pentru orice distributie a lui X, este adevarata inegalitatea
Markov :
P(| X | ) k E[| X |k ]
pentru orice > 0, cu conditia ca momentul de ordinul k al
v.a. X sa existe.
Un caz particular se obtine pentru k = 2, luind | X | in loc
de | X |, unde = E | X | :
P(| X | ) 2 E[( X )2 ] = 2 Var ( X ).
Aceasta inegalitate este in mod uzual cunoscuta ca sub numele
de inegalitate Cebisev.
a) Avem = 60 si Var ( X ) = 4. Probabilitatea ceruta se poate
scrie astfel : P(50 < X < 70) = P(| X 60| < 10) = 1 P(| X
60| 10).
Aplicind inegalitatea lui Cebisev pentru = 10 si Var ( X ) = 4,
obtinem :
P(| X 60| 10) 102 4 = 0, 04
In consecinta, P(50 < X < 70) 0, 96. Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu
96%.
b) In acest caz, se aplica inegalitatea lui Markov :
P(| X 60| 10) 104 625 = 0, 0625.
In consecinta, P(50 < X < 70) 0, 9375. Probabilitatea ca
numarul de grupuri sa fie intre 50 si 70 este cel putin egala cu
93, 75%.
68
45. Fie X numarul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala electrica. Numarul mediu (asteptat) este = E[ X ] = 2,
iar dispersia acestui numar este 2 = Var [ X ] = E[( X 2)2 ] =
1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solutie
In acest caz, pentru > 0 inegalitatea lui Cebisev se scrie sub
forma :
P(( X )/ ) 1/(1 + 2 ).
respectiv
P(( X )/ < ) 2 /(1 + 2 ).
Probabilitatea ceruta corespunde valorii = 1.
Rezulta :
P( X < 3) 2 /(1 + 2 ) = 0, 5
Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie mai mic decat 3
este cel putin egala cu 50%.
46. Fie X o v.a. distribuita binomial X Bin(n = 4, p = 0, 5). Se
verifica ca in acest caz E[ X ] = n p = 2, respectiv Var [ X ] =
n p (1 p) = 1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solutie
Probabilitatea este data de relatia :
2
P ( X < 3) =
C4k (1 p)k pk =
k =0
= (1 p)4 + 4p(1 p)3 + 6p2 (1 p)2 = 0, 6875

47. Fie X o v.a. distribuita gaussian X N ( = 2, = 1). Care
este probabilitatea P( X < 3) ?
69
Solutie
Probabilitatea ceruta este data de relatia
P( X < 3) = 1/(
2 )
Z 3
e(x)
2 / (22 )
dx
Pentru datele din enunt, se obtine P( X < 3) = 0, 84134.
Analiza sistemelor
4.1
Aplicatii rezolvate
4.2
Diagrame logice si de decizie binara
48. Fie reteaua de transport al energiei electrice din figura 4.1.

Este formata din statiile 1, 2, 3 si 4, respectiv liniile A, B, C
si D. Sistemul este in stare de insucces daca ambii receptori
conectati respectiv la statiile 3, respectiv 4 nu sunt alimentati.
Liniile sunt considerate ca au capacitate infinita de transport.
Statiile sunt considerate noduri ideale (fara defect). Liniile
au urmatoarele indisponibilitati : q A = 0, 05, q B = 0, 07,
qC = 0, 06, q D = 0, 03, respectiv q E = 0, 02. Intensitatile de defectare sunt : A = 0, 001h1 , B = 0, 002h1 , C = 0, 003h1 ,
D = 0, 0005h1 , respectiv E = 0, 0005h1 .
Sa se calculeze :
a) Indisponibilitatea sistemului ;
b) Factorii de importanta structurali ;
c) Factorii de importanta probabilisti ;
d) Timpul mediu de succes MUT ;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solutie
CAP. 4. ANALIZA SISTEMELOR
72
Fig. 4.1 Retea electrica
a) Pentru statia 3 avem urmatoarele trasee minimale : T1 =

{ A, C }, T2 = { B, E}, T3 = { A, D, E} si T4 = { B, C, D }. Pentru statia 4 avem urmatoarele trasee minimale : T5 = { B},
T6 = { A, D } respectiv T7 = { A, C, E}. Sistemul este in stare
de succes daca cel putin una din cele doua statii 3, respectiv 4
este alimentata :
SUCCES =
7
[
Ti
i =1
In baza regulilor de reducere booleana, avem urmatoarele relatii :

T2 T5 = T5
T4 T5 = T5
Rezulta ca starea de succes este data de relatia :
SUCCES = T1 T3 T5 T6 T7
Se mai pot scrie, de asemenea, urmatoarele relatii de reducere
logica :
T3 T6 = T6
4.2. DIAGRAME LOGICE SI DE DECIZIE BINARA
73
Tabel 4.1 Tabela de adevar pentru evenimentul 1
A
1
0
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
B
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
0
0
0
C
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
D
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
0
0
0
1
0
AC
1
0
1
0
1
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
AD
1
0
1
1
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
SUCCES
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
T1 T7 = T1
In consecinta, starea de succes este data de relatia :
SUCCES = T1 T5 T6
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii,
sa remarcam faptul ca linia E nu este in acest caz o componenta esentiala. Oricare ar fi stare de ei (succes / insucces),
probabilitatea de a asigura starea de succes considerata a sistemului nu este afectata.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv
74
liniile 6, 12, 14, 15, respectiv 16 din tabelul 4.1 rezulta indisponibilitatea sistemului :
Q = q A q B pC p D + p A q B qC q D + q A q B pC q D + q A q B qC p D + q A q B qC q D
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0, 0036197.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv
liniile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, respectiv 13 din tabelul 4.1
rezulta disponibilitatea sistemului :
P=
p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0, 9963803.

Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul
acestuia este :
( x A , x B , xC , x D ) = x A x B xC x D + x A x B x C x D + + x A x B xC x D +
+ x A x B xC x D + x A x B xC x D .
unde xi = 1 daca componenta i { A, B, C, D } este in stare

de succes, respectiv xi = 0 daca componenta i este in stare de
insucces.
75
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta

structurala Birnbaum este dat de relatia :
IB ( i ) =
n (i )
2 N 1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului ;

n (i ) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 4.1 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta analizata. La schimbarea starii componentei i din succes
in insucces (respectiv xi = 1 in xi = 0) starea sistemului din 1
(eveniment SUCCES realizat) comuta in 0 (eveniment SUCCES
nerealizat). Din cele 16 stari ale sistemului evidentiate in tabelul 4.1, fiecare componenta i { A, B, C, D } are 8 cazuri in
care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din
tabelul 4.1 pentru care aceasta se afla in stare de succes. Linia
12 corespunde unei stari de insucces a sistemului. Analizand
cele 7 stari ramase, avem urmatoarele rezultate :
- (1, 1, 1, 1) SUCCES (0, 1, 1, 1) SUCCES ;
- (1, 0, 1, 1) SUCCES (0, 0, 1, 1) SUCCES - vector critic ;
- (1, 1, 0, 1) SUCCES (0, 1, 0, 1) SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) SUCCES (0, 1, 1, 0) SUCCES ;
- (1, 1, 0, 0) SUCCES (0, 1, 0, 0) SUCCES ;
- (1, 0, 1, 0) SUCCES (0, 0, 1, 0) SUCCES - vector critic.
In consecinta n ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/8.

Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici :
(0, 1, 1, 1), (0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
Avem n ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/8.
76
Pentru componenta C un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).
Avem n (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/8.

De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1). In consecinta, n ( D ) = 1, respectiv
IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent
(pentru care functia sa de structura ( x ) este monotona)
avem :
IBP (i )
Z 1
0
(Q/qi )q j q dq =
Z 1
0
( Q[qi 1] Q[qi 0])q j q dq
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este

probabilitatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta
componenta a sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1,
factorul de importanta propus se poate scrie / calcula si sub
forma :
IBP (i ) =
Z 1
0
(P/pi ) p j p dp =
Z 1
0
( P[ pi 1] P[ pi 0]) p j p dp
Pentru componenta A avem :

Q/q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(Q/q A )q j q = (1 q)2 q + 2(1 q)q2 = q q3

Relatia de mai sus se verifica :
Q [ q A 1] q j q = q
77
respectiv :
Q [ q A 0] q j q = q3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (q A = 0),
traseele sistemului analizat devin urmatoarele : T1 = {C },
T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem
paralel 3 100% :
Q [ q A 0] q j q = q3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (q A = 1),
sistemul are un singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A 1] q j q = q

1 100% :
Rezulta
IBP ( A)
Z 1
0
q =1
(q q3 )dq = (q2 /2 q4 /4)kq=0 = 1/2 1/4 = 1/4
Pentru componenta B avem :

Q/q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(Q/q B )q j q = (1 q)2 q + 3(1 q)q2 + q3 = q + q2 q3
78
Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este

disponibila 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul
in stare de succes, intrucat statia A este conectata prin aceasta
linie sigura cu cel putin un nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci :
Q [ q B 0] q j q = 0
Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp
(q B = 1), sistemul are urmatoarele trasee minimale : { A, C },
{ A, D } . Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a
unui sistem serie format din linia A in serie cu cuplul (C, D ) :
Q [ q B 0] = q A + q C q D q A q C q D
respectiv : Q[q B 0]q j q = q + q2 q3
Rezulta
IBP ( B) =
Z 1
0
q =1
(q + q2 q3 )dq = (q2 /2 + q3 /3 q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :

Q/qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv :
(Q/qC )q j q = 2(1 q)2 q + q3 = 2q 4q2 + 3q3

Rezulta
IBP (C ) =
Z 1
0
(q 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
Similar, pentru componenta D avem :

Q/q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
79
respectiv :
(Q/q D )q j q = 2(1 q)2 q + q3 = 2q 4q2 + 3q3

Rezulta
IBP ( D ) =
Z 1
0
(q 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta

marginala (probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una
din urmatoarele relatii :
IB ( i ) =
Q
= Q [ q i 1] Q [ q i 0]
qi
IB ( i ) =
P
= P [ p i 1] P [ p i 0]
pi
respectiv
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate
calcula cu relatia :
Rt
IB (i, ) f i ( )d
IBP (i, t) = n 0 R t
j=1 0 IB ( j, ) f j ( )d
unde t este momentul de timp considerat, f i ( ) este densitatea
de probabilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei
i. De exemplu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate f i ( ) = i ei .
80
La nivelul sistemului format din cele n componente :

- pentru orice componenta i a sistemului este adevarata inegalitatea :
0 IBP (i, t) 1
- pentru sistem
n
IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t , factorul de importanta probabilista BarlowProschan devine :

IBP (i ) =
Z
0
IB (i ) f i ( )d
49. Fie, din nou, reteaua de transport al energiei electrice din

figura 4.1. Sistemul este in stare de insucces daca cel putin unul
din cei doi receptori conectati respectiv la statiile 3, respectiv 4
nu sunt alimentati. Liniile sunt considerate ca au capacitate infinita de transport. Statiile sunt considerate noduri ideale (fara
defect). Liniile au urmatoarele indisponibilitati : q A = 0, 05,
q B = 0, 07, qC = 0, 06, q D = 0, 03, respectiv q E = 0, 02. Intensitatile de defectare sunt : A = 0, 001h1 , B = 0, 002h1 ,
C = 0, 003h1 , D = 0, 0005h1 , respectiv E = 0, 0005h1 .
Sa se calculeze in acest caz :
a) Indisponibilitatea sistemului ;
b) Factorii de importanta structurali ;
c) Factorii de importanta probabilisti ;
d) Timpul mediu de succes MUT ;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solutie
a) Ca si in exercitiul precendent, pentru statia 3 avem urmatoarele trasee minimale : T1 = { A, C }, T2 = { B, E}, T3 =
81
{ A, D, E} si T4 = { B, C, D }. Pentru statia 4 avem urmatoarele trasee minimale : T5 = { B}, T6 = { A, D } respectiv

T7 = { A, C, E}. Sistemul este in stare de succes daca ambele
statii 3, respectiv 4 sunt alimentate :
SUCCES = S3 S4
unde SUCCES3 = 4i=1 Ti , respectiv SUCCES4 = 7i=5 Ti .
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii,
sa remarcam faptul ca linia E este in acest caz o componenta
esentiala.
S
82
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv
liniile 7, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27,28, 29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 4.2 rezulta indisponibilitatea sistemului :
Q=
q A q B pC p D p E + p A p B qC p D q E + q A q B qC p D p E +
+ q A q B pC q D p E + q A q B pC p D q E + p A q B qC q D p E +
+ p A q B qC p D q E + p A q B pC q D q E + p A p B qC q D q E +
+ q A p B pC q D q E + q A p B qC p D q E + q A q B qC q D p E +
+ q A q B qC p D q E + q A q B pC q D q E + + q A p B qC q D q E +
+ p A q B qC q D q E + q A q B qC q D q E .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0, 00487684, fata
de 0, 0036197 in exercitiul precedent.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv
liniile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, respectiv 24 din
tabelul 4.1 rezulta disponibilitatea sistemului :
P=
p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0, 9963803.
Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul
acestuia este :
83
( x A , x B , xC , x D ) = x A x B xC x D + x A x B x C x D + + x A x B xC x D +
+ x A x B xC x D + x A x B xC x D .
unde xi = 1 daca componenta i { A, B, C, D } este in stare

de succes, respectiv xi = 0 daca componenta i este in stare de
insucces.
b) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta
structurala Birnbaum este dat de relatia :
IB ( i ) =
n (i )
2 N 1
unde N este numarul de componente esentiale ale sistemului ;

n (i ) este numarul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 4.1 rezulta vectorii critici pentru fiecare componenta analizata. La schimbarea starii componentei i din succes
in insucces (respectiv xi = 1 in xi = 0) starea sistemului din 1
(eveniment SUCCES realizat) comuta in 0 (eveniment SUCCES
nerealizat). Din cele 16 stari ale sistemului evidentiate in tabelul 4.1, fiecare componenta i { A, B, C, D } are 8 cazuri in
care ea se afla in stare de succes, respectiv 8 cazuri in care
componenta nu se afla in stare de succes. Spre exemplu, pentru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din
tabelul 4.1 pentru care aceasta se afla in stare de succes. Linia
12 corespunde unei stari de insucces a sistemului. Analizand
cele 7 stari ramase, avem urmatoarele rezultate :
- (1, 1, 1, 1) SUCCES (0, 1, 1, 1) SUCCES ;
- (1, 1, 0, 1) SUCCES (0, 1, 0, 1) SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) SUCCES (0, 1, 1, 0) SUCCES ;
84

- (1, 1, 0, 0) SUCCES (0, 1, 0, 0) SUCCES ;
- (1, 0, 1, 0) SUCCES (0, 0, 1, 0) SUCCES - vector critic.
In consecinta n ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/8.

Similar, pentru componenta B avem urmatorii vectori critici :
(0, 1, 1, 1), (0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
Avem n ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/8.

Pentru componenta C un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).
Avem n (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/8.

De asemenea, pentru componenta D avem un singur vector critic (1, 0, 0, 1). In consecinta, n ( D ) = 1, respectiv
IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent
(pentru care functia sa de structura ( x ) este monotona)
avem :
IBP (i ) =
Z 1
0
(Q/qi )q j q dq =
Z 1
0
( Q[qi 1] Q[qi 0])q j q dq
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este

probabilitatea de insucces a componentei i, iar j este orice alta
componenta a sistemului diferita de i.
Tinand seama ca P si Q sunt legate prin relatia P + Q = 1,
factorul de importanta propus se poate scrie / calcula si sub
forma :
IBP (i ) =
Z 1
0
(P/pi ) p j p dp =
Z 1
0
( P[ pi 1] P[ pi 0]) p j p dp
85
Pentru componenta A avem :

Q/q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(Q/q A )q j q = (1 q)2 q + 2(1 q)q2 = q q3

Relatia de mai sus se verifica :
Q [ q A 1] q j q = q
respectiv :
Q [ q A 0] q j q = q3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (q A = 0),
traseele sistemului analizat devin urmatoarele : T1 = {C },
T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
paralel 3 100% :
Q [ q A 0] q j q = q3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (q A = 1),
sistemul are un singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A 1] q j q = q

1 100% :
86
Rezulta
IBP ( A)
Z 1
0
q =1
(q q3 )dq = (q2 /2 q4 /4)kq=0 = 1/2 1/4 = 1/4
Pentru componenta B avem :

Q/q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(Q/q B )q j q = (1 q)2 q + 3(1 q)q2 + q3 = q + q2 q3

Un simplu calcul de verificare arata ca atunci cand linia B este
disponibila 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul
in stare de succes, intrucat statia A este conectata prin aceasta
linie sigura cu cel putin un nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este deci :
Q [ q B 0] q j q = 0
Evident, atunci cand linia B este indisponibila 100% din timp
(q B = 1), sistemul are urmatoarele trasee minimale : { A, C },
{ A, D } . Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a
unui sistem serie format din linia A in serie cu cuplul (C, D ) :
Q [ q B 0] = q A + q C q D q A q C q D
respectiv : Q[q B 0]q j q = q + q2 q3
Rezulta
IBP ( B) =
Z 1
0
q =1
(q + q2 q3 )dq = (q2 /2 + q3 /3 q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :

Q/qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
87
respectiv :
(Q/qC )q j q = 2(1 q)2 q + q3 = 2q 4q2 + 3q3

Rezulta
IBP (C ) =
Z 1
0
(q 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
Similar, pentru componenta D avem :

Q/q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
respectiv :
(Q/q D )q j q = 2(1 q)2 q + q3 = 2q 4q2 + 3q3

Rezulta
IBP ( D ) =
Z 1
0
(q 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
c) Pentru o componenta i a sistemului, factorul de importanta

marginala (probabilista tip Birnbaum)se poate calcula cu una
din urmatoarele relatii :
IB ( i ) =
Q
= Q [ q i 1] Q [ q i 0]
qi
IB ( i ) =
P
= P [ p i 1] P [ p i 0]
pi
respectiv
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
88
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate

calcula cu relatia :
Rt
IB (i, ) f i ( )d
IBP (i, t) = n 0 R t
j=1 0 IB ( j, ) f j ( )d
unde t este momentul de timp considerat, f i ( ) este densitatea
de probabilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei
i. De exemplu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate f i ( ) = i ei .
La nivelul sistemului format din cele n componente :
- pentru orice componenta i a sistemului este adevarata inegalitatea :
0 IBP (i, t) 1
- pentru sistem
n
IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t , factorul de importanta probabilista BarlowProschan devine :

IBP (i ) =
Z
0
IB (i ) f i ( )d
50. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 4.2

format din 8 linii de transport si 7 statii de interconexiune.
Doua surse de energie G1 si G2 sunt disponibile, fiecare incarcate la 300 MW, disponibilitatea stationara este pG = 0, 95,
egala la ambele surse, de asemenea, timpul mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h. In punctele de racord R1 si R2 se
solicita cate 300MW. Fiecare linie de transport are urmatoarele
caracteristici : capacitatea de transport 300MW, timpul mediu
89
de indisponibilitate MDT = 12h, iar indisponibilitatea stationara q = 0, 01. Sa se calculeze : disponibilitatea p R1 , respectiv
frecventa asteptata a intreruperilor R1 la nivelul punctului de
racord R1.
Fig. 4.2 Sistemul electric analizat
Solutie
Fie xi variabila indicatoare pentru o componenta i a sistemului
de transport din figura 4.2.
Astfel, i { G1, G2, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
90

Prin conventie, xi = 1, daca componenta i este disponibila,
respectiv xi = 0, daca componenta i este indisponibila.
Etapele calculului sunt urmatoarele :
- calculul indicatorilor la nivelul barelor B3, respectiv B4 ;
- calculul indicatorilor la nivelul barei B7 ;
- calculul indicatorilor la nivelul barelor B5, respectiv B6.
La nivelul barei B3, exista doua trasee minimale, in raport cu
nivelul de succes "Putere tranzitata 300 MW" : T1 = { G1, 8},
respectiv T2 = { G2, 1, 8}.
Urmatoarea ecuatia logica leaga nivelul de succes de mai sus
de disponibilitatea a cel putin unui traseu din cele doua mentionate T1 , T2 :
x B3 = x T1 u x T2
Descompunand in produse disjuncte, ecuatia se poate scrie
sub forma :
x B3 = x T1 u x T1 x T2
cu x T1 = x G1 u x8 .
Rezulta x T1 x T2 = x G1 xG2 x1 x8 u x8 xG2 x1 x8 = x G1 xG2 x1 x8 .
Ecuatia logica devine :
x B3 = xG1 x8 u x G1 xG2 x1 x8
Probabilitatea de succes la nivelul barei B3 devine
p B3 = pG1 p8 + (1 pG 1) pG2 p1 p8 = pG p + (1 pG ) pG p2
Similar, din conditii de simetrie a schemei electrice si a datelor
de disponibilitate, probabilitatea de succes la nivelul barei B4
este
p B4 = pG2 p2 + (1 pG2 ) pG1 p1 p2 = pG p + (1 pG ) pG p2
91
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere B3 se parcurg urmatoarele etape :

- se evalueaza factorii de importanta probabilisti Birnbaum IBk
pentru fiecare componenta k cu relatia :
IBk = p B3 /pk = ( p B3 | pk = 1) ( p B3 | pk = 0)
- se calculeaza frecventele asteptate de intrerupere ale componentelor k :
k = 1/( MUTk + MDTk ) = pk /MUTk = qk /MDTk
- se calculeaza frecventa asteptata de intrerupere B3 :
B3 =
k IBk
k
Se obtin urmatorii factori de importanta probabilisti Birnbaum :

- pentru generatorul G1 :
IBG1 = p B3 /pG1 = p8 pG2 p1 p8 = p pG p2
- pentru generatorul G2 :
IBG2 = p B3 /pG2 = (1 pG1 ) p1 p8 = (1 pG ) p2
- pentru bara 1 :
IB1 = p B3 /p1 = (1 pG 1) pG2 p8 = (1 pG ) pG p
- pentru bara 8 :
IB8 = p B3 /p8 = pG1 + (1 pG1 ) pG2 p1 = pG + pG (1 pG ) p
92

Valorile calculate pentru indicatorii de mai sus sunt prezentate
in tabelul 4.3 :
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere B3 = 1, 075259
103 h1 . De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B3 este
p B3 = pG p + (1 pG ) pG p2 .
Numeric se obtine : p B3 = 0, 987055.
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul barei B3 este
MUTB3 = p B3 /B3 = 917, 97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B3 este
MDTB3 = q B3 /B3 = 12, 04h
Similar, din motive de simetrie a schemei electrice si a datelor
de intrare, frecventa asteptata de intrerupere la nivelul barei
B4 este
B4 = 1, 075259 103 h1 .
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este
p B4 = 0, 987055.
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul barei B4 este
MUTB4 = p B4 /B4 = 917, 97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B4 este
MDTB4 = q B4 /B4 = 12, 04h.
Schema electrica de calcul devine :
Fie vectorul de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apeleaza la tehnica de factorizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon, scrisa in raport cu
o variabila indicatoare aleasa judicios, de exemplu x7 :
(x) = x7 ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) u x7 ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
Fig. 4.3 Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive

de la nivelul barelor B3 , respectiv B4 au indicatorii calculati la
nivelul acestor bare
93
94
Fig. 4.4 Schema de calcul - cazul x7 = 1
Fig. 4.5 Schema de calcul - cazul x7 = 0
95
Cazul x7 = 0.
In acest caz, pentru succesul in nodul de racord R1, Diagrama
de Decizie Binara (BDD) este prezentata in figura 4.6.
Fig. 4.6 Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului

(nod 0) in punctul de racord R1 printr-o Diagrama de Decizie
Binara - cazul x7 = 0
Pentru succesul in punctul de racord R1 exista doua secvente

/ produse disjuncte care parcurg BDD de la radacina (root)
catre nodul 1 :
x B3 x6
x B3 x B4 x4 x5 x6
Cazul x7 = 1.
Pentru succesul in punctul de racord R1 exista patru secvente
/ produse disjuncte care parcurg BDD de la radacina (root)
catre nodul 1 :
x B3 x6
x B3 x5 x6
x B3 x B4 x4 x5 x6
x B3 x B4 x4
96
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare
x7 :
p R1 = p7 P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) + (1 p7 ) P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
unde din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din
parcurgere BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = p6 p B3 + p B4 (1 p B3 ) p4 p5 p6
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = p B3 p6 + p B3 p5 (1 p6 ) +
+ p B3 p B4 p4 (1 p5 )(1 p6 ) + (1 p B3 ) p B4 p4
Numeric rezulta :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = 0, 989582
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = 0, 999702
Probabilitatea de succes in nodul de racord R1 rezulta :
p R1 = 0, 99 0, 999702 + 0, 01 0, 989582 = 0, 999601
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului de racord R1, in tabelul 4.4 se prezinta factorii
de importanta probabilista Birnbaum IB pentru fiecare dintre
ecuatiile 4.1, respectiv 50.
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului
de racord R1 :
R1 = i{ B3,B4,4,5,6,7} i IBi = 6, 647823 105 h1
97
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul racordului R1 este :
MUTR1 = p R1 /R1 = 0, 999601/(6, 647823 105 ) = 15036, 5 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R1 este :
MDTR1 = q R1 /R1 = (1 0, 999601)/(6, 647823 105 ) = 6 h
51. Sa se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul
de transport al energiei electrice prezentat in figura 4.2 la nivelul punctului de racord R2.
Solutie
Schema electrica de calcul este cea din figura 4.3.
Fie vectorul de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apeleaza, de asemenea, la
tehnica de factorizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon,
scrisa in raport cu o variabila indicatoare aleasa judicios, de
exemplu x4 :
(x) = x4 ( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) u x4 ( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
Diagramele de decizie binare sunt prezentate in figurile 4.8,
respectiv 4.9.
Cazul x4 = 1.
Pentru succesul in punctul de racord R2 exista trei secvente /
produse disjuncte care parcurg BDD de la radacina (root) catre
nodul 1 :
x B4 x3
x B4 x B3 x3 x5
x B4 x B3 x3 x5
98
Cazul x4 = 0.
In acest caz, pentru succesul in punctul de racord R2 exista o
singura secventa / produs disjunct care parcurge BDD de la
radacina (root) catre nodul 1 :
x B4 x3
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare
x4 :
p R2 = p4 P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) + (1 p4 ) P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
unde, din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din
parcurgere BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4 + p B3 p B4 (1 p3 ) p5 + p B3 (1 p B4 ) p5
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului de racord R2, in tabelul 4.5 se prezinta factorii
de importanta probabilista Birnbaum IB pentru fiecare dintre
ecuatiile 4.1, respectiv 50.
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului
de racord R2 :
R1 = i{ B3,B4,3,4,5} i IBi = 1, 319468 104 h1
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul racordului R2 este :
MUTR2 = p R2 /R2 = 0, 999257/(1, 319468 104 ) = 7573, 18 h
4.3. TAIETURI SI TRASEE MINIMALE
99
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R2 este :

MDTR2 = q R2 /R2 = (1 0, 999257)/(1, 319468 104 ) = 5, 63
h
4.3
Taieturi si trasee minimale
52. Fie un sistem de alimentare cu energie format din doua cai

de curent L1 si L2 . Iesirea din functiune a caii de curent L1
conduce la supraincarcarea L2 si poate produce iesirea din
functiune a acesteia prin efectul de domino, daca calea de
curent L1 nu este repusa in functiune in mai putin de 10 min.
Iesirea din functiune a caii de curent L2 conduce la supraincarcarea L1 si poate produce iesirea din functiune a acesteia
prin acelasi efect de domino, daca calea de curent L2 nu este
repusa in functiune in mai putin de 20 min.
Sistemul este indisponibil daca ambele linii sunt indisponibile.
Sa se exprime si sa se calculeze indisponibilitatea acestui sistem.
Se cunosc :
- distributia timpului de restabilire L1 : Exp[1 = 1/10min1 ] ;
- distributia timpului de restabilire L2 : Exp[2 = 1/15min1 ] ;
- distributia timpului de functionare L1 : Exp[1 =
1/800ore1 ] ;
- distributia timpului de functionare L2 : Exp[2 =
1/600ore1 ].
Solutie
- Indisponibilitatea stationara a liniei L1 este q1 = 1 /(1 +
1 ) = 1/800/(1/800 + 1/10 60) = 2, 0829 104 ;
- Indisponibilitatea stationara a liniei L2 este q2 = 2 /(2 +
2 ) = 1/600/(1/600 + 1/15 60) = 4, 1649 104 .
Sistemul este indisponibil atunci cand L1 este indisponibila si
100
L2 nu se restabileste inainte de timpul critic impus (20 min)

sau atunci cand L2 este indisponibila si L1 nu se restabileste
inainte de timpul critic impus (10 min). Sistemul este indisponibil practic numai datorita aparitiei efectului de domino.
Q = q1 (1 e1/1520 ) + q2 (1 e1/1010 ) = 4, 1665 104 .
(4.1)
53. Un exemplu de sistem necoerent. Fie o intersectie dirijata cu semafor. Un automobil A se apropie de intersectie, avand culoarea rosie. Un al doilea automobil B este in urma lui A. Automobilul C are prioritate, avand culoarea verde. Fie evenimentele urmatoare : a - automobilul A nu reuseste sa opreasca ; b automobilul B nu opreste ; c - automobilul C reuseste sa evite
neacordarea de prioritate. Sa se construiasca arborele de evenimente care sa caute conditiile in care poate apare un accident
(evenimentul TOP).
Solutie
Cauzele evenimentului TOP sunt urmatoarele :
- fie automobilul A stopeaza si automobilul B nu poate frana
la timp ;
- fie automobilul A nu poate frana si se ciocneste cu C ;
Rezulta ecuatia logica a evenimentului :
TOP = ( a c) ( a b)
(4.2)
Forma disjunctiv normala a functiei de structura este urmatoarea :

TOP = ( a, b, c) = ( a b c) ( a b c) ( a b c) ( a b c)
(4.3)
In primul termen avem atat a cat si b nu opresc, in conditiile in
care c nu reuseste sa evite acest fapt ; in al doilea termen a nu
reuseste sa opreasca, b se opreste, iar c nu reuseste sa evite ; in
cel de-al treilea termen b nu reuseste sa se opreasca la timp, a
si c opresc ; in ultimul termen, c nu reuseste sa il evite pe b.
101
54. Sa se exprime probabilitatea de aparitie a evenimentului TOP

de mai sus. Se cunosc probabilitatile de aparitie ale evenimentelor : p a = 0, 05 ; pb = 0, 1 ; pc = 0, 01.
Fie un sistem cu 3 componente binare, identice si independente. Probabilitatea de succes a unei componente este
p = 0, 9, iar intensitatea sa de defectare este = 0, 01 ore1 .
Functia de structura a sistemului este ( x1 , x2 , x3 ) =
x1 ? x3 ). Sa se calculeze :
( x1 ? x2 )+(
- probabilitatea P de succes a sistemului ;
- frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului ;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului ;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
Solutie.
Functia de structura a sistemului este ( x1 , x2 , x3 ) = x1 ?
x3 ). Sistemul are doua trasee minimale : (1, 2) si (1, 3).
( x2 +
Aceasta functie se poate descompune conform teoremei Shannon :
( x1 , x2 , x3 ) = x1 ? (1, x2 , x3 ) + x1 ? (0, x2 , x3 ), unde :
x3 ;
(1, x2 , x3 ) = x2 +
(0, x2 , x3 ) = 0.
In acord cu descompunerea de mai sus a functiei de structura
a sistemului, probabilitatea P de succes a sistemului este :
P = p1 P(1,x2 ,x3 ) + q1 P(0,x2 ,x3 )
Avem :
P(1,x2 ,x3 ) = p2 + p3 p2 p3 ;
P(0,x2 ,x3 ) = 0.
102
Probabilitatea P de succes a sistemului devine :

P = p1 ( p2 + p3 p2 p3 ) + (1 p1 ) 0,
Inlocuind cu datele din enunt, se obtine P = p (2p p2 ) =
0, 891 .
Frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului se exprima :
= 3i=1 i IB (i ).
Pentru o componenta i {1, 2, 3} avem
i = 1/( MUTi + MDTi ) = (i i )/(i + i )
Timpii medii de succes, respectiv insucces sunt urmatorii :
MUT = 1/ = 100 ore, iar MDT = (1 p)/( p ) =
0, 1/(0, 9 0, 01) = 11, 11 ore.
Frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a unei
componente este : 1 = 2 = 3 = 1/111, 11 = 9 103 ore1 .
Pentru componenta i, factorul de importanta probabilista Birnbaum este dat de relatia :
IB (i ) = P/pi = P(xi :=1) P(xi :=0)
Avem urmatorii factori de importanta probabilista Birnbaum :
IB (1) = P/p1 = p2 + p3 p2 p3 = 2 p p2 = 0, 99 ;
IB (2) = P/p2 = p1 (1 p3 ) = p1 q3 = 0, 09 ;
IB (3) = P/p3 = p1 (1 p2 ) = p1 q2 = 0, 09.
103
Rezulta frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a

sistemului :
= (0, 99 + 0, 09 + 0, 09) 9 103 = 1, 053 102 ore1
Timpul mediu de succes al sistemului este :
MUT = P/ = 0, 891/(1, 053 102 ) = 84, 61 ore ;
Timpul mediu de insucces al sistemului este :
MDT = Q/ = (1 0, 891)/(1, 053 102 ) = 10, 35 ore.
55. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice si inde 2, 3),
pendente. Sistemul are urmatorii vectori critici : (1,
(1, 2, 3),(1, 2, 3), (1, 2, 3). Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 9. Sa se calculeze :
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente ;
56. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice si independente. Probabilitatea de succes a unei componente este p =
0, 99, iar probabilitatea de insucces este q = 0, 01. Se cunosc
urmatoarele sase trasee minimale ale acestei sistem : {1, 2},
{3, 4, 6}, {3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6} si {1, 4, 6, 7}.
Sa se exprime si sa se calculeze :
a Taieturile minimale ;
b Probabilitatea de succes a sistemului P - bazata pe
lista de trasee minimale din enunt ;
c Probabilitatea de insucces a sistemului Q - bazata pe
lista de taieturi minimale obtinute mai sus ;
d Sa se verifice relatia P + Q = 1.
104
57. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes a sistemului de mai sus functie de parametrul p [0, 1].
58. Sa se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a probabilitatii de succes P a sistemului de mai sus. Se va considera
un sistem echivalent format dintr-un paralel din cele 6 trasee
minimale.
59. Sa se exprime o alta aproximare de tip majorant / minorat a
probabilitatii de succes P. Sa se propuna in aces sens un alt
sistem echivalent format dintr-un un paralel din cele n taieturi
minimale necesare in evaluarii probabilitatii de insucces Q si
apoi sa se aplice P = 1 Q.
60. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes P si a celor
doua aproximari obtinute - functie de parametrul p [0, 1].
61. Fie un sistem cu 3 componente binare si independente. Probabilitatile de succes ale componentelor sunt : p1 = 0, 99,
p2 = 0, 9, p3 = 0, 95. Intensitatile de defectare ale componentelor sunt : 1 = 0, 0001 ore1 , 2 = 0, 002 ore1 ,
3 = 0, 005 ore1 . Probabilitatea de insucces a unei componente i {1, 2, 3} este notata cu qi = 1 pi . Daca componenta
1 a sistemului este in stare de succes, atunci probabilitatea de
succes a sistemului este p3 + q3 p4 , iar daca componenta 1 a
sistemului este in stare de insucces, atunci probabilitatea de
insucces a sistemului este q2 + p2 q3 q4 . Sa se exprime :
- diagrama de fiabilitate a sistemului ;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente ;
4.4. ARBORI DE EVENIMENTE
4.4
105
Arbori de evenimente
62. Fie sistemul de alimentare cu energie din figura a unor consumatorilor vitali (pompe de ulei ungere lagare, pompe ulei
etansare H2 , etc.) ai unui turbogenerator.
In regim normal, bara B de 0, 4kV este alimentata din retea,
prin transformatorul TR. La pierderea alimentarii normale, un
grup Diesel este solicitat sa demareze si sa asigure alimentarea serviciilor vitale. Sa se construiasca arborele de evenimente
pentru urmatoarele date :
Eveniment initiator IE : "Pierderea alimentarii din retea"
Evenimente semnificative :
RD1 : "Refuz deschidere intreruptor I1 "
RI2 : "Refuz inchidere intreruptor I2 "
RDDiesel : "Refuz demarare grup Diesel"
D : "Grupul Diesel se opreste in avarie"
Sa se calculeze p E probabilitatea aparitiei evenimentului E
"Pierderea alimentarii consumatorilor vitali" si 3 E frecventa
asteptata de aparitie a acestui eveniment. Intensitatea pierderii alimentarii din retea R = 1/12000 ore ;
Durata asteptata a restabilirii alimentarii din retea R = 8 ore ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RD1 : RD1 = 0, 001 ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RI2 : RI2 = 0, 0005 ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RDDiesel : D = 0, 01 ;
Intensitatea de defectare a grupului Diesel : D = 0, 001 ore.
Solutie
Dupa cum se observa in figura 4.12, sunt 4 secvente care
conduc la evenimente nedorite EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 ,
disjuncte doua cate doua. Probabilitatea aparitiei evenimentului E este asadar suma acestor probabilitati :
4
pE =
P(ENi ) = 1 PSUCCES
i =1
106
Pe de alta parte p E se poate exprima in functie de probabilitatea de succes p E = 1 PSUCCES unde

PSUCCES = (1 RD1 )(1 RI2 )(1 D )exp( D R )
Numeric, se obtine :
PSUCCES = 0, 999 0, 9995 0, 99 exp(0, 001 8) = 0, 980639.
Rezulta p E = 1 pSUCCES = 0, 019361.
Frecventa asteptata de aparitie a evenimentului E este :
E = p E R = 1, 6134 106 ore1
Deci, este de asteptat ca o data la 70 ani sa apara o pierdere
a alimentarii normale a consumatorilor vitali urmata de un
refuz al alimentarii de securitate din grupul Diesel.
4.5
Arbori de defectari
63. Un sistem de securitate detecteaza orice scurgere de gaze ntro cladire s, i izoleaza alimentarea prin nchiderea unei electrovalve n caz de necesitate.
Probabilitatea ca sistemul de detect, ie sa funct, ioneze corect la
solicitare este pS = 0, 95, iar probabilitatea ca electrovalva sa
izoleze corect urmare a solicitarii este p EV = 0, 999. ntr-o
zi oarecare, probabilitatea de a avea o scurgere de gaze este
q = 104 . Pentru o durata de timp de calcul de T = 10 ani,
respectiv N = 3650 zile :
a) Calculat, i probabilitatea de aparit, ie P a cel put, in unei
scurgeri de gaze ;
b) Calculat, i numarul cel mai probabil N de evenimente
/ solicitari ale sistemului de securitate ;

4.5. ARBORI DE DEFECTARI
107
c) Calculat, i probabilitatea PTOP de aparit, ie a evenimentului TOP "Scurgere de gaze n cladire fara un raspuns adecvat din partea sistemului de securitate".
Solut, ie.
a) Fie p probabilitatea de a nu avea ntr-o zi oarecare o scurgere
de gaze, respectiv o stare de succes :
p = 1 q = 0, 9999
Fie M o v.a. discreta semnificnd numarul de zile pe perioada
supusa analizei T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile n care
au avut loc scurgeri de gaze (detectate sau nu), evenimente
considerate independente. Rezulta ca M urmeaza o distribut, ie
binomiala de parametrii N, respectiv q = 1 p.
M Bin( N, q)

M
0
pN
1
...
k
... N
k qk p N k ... q N
Nqp N 1 ... CN
Probabilitatea ceruta n enunt, este P = Prob( M 1) = 1

P( M = 0) = 1 (1 q) N . Pentru N = 3650 zile s, i q = 104 ,
se obt, ine P = 1 0, 99993650 = 0, 305816.
b) Numarul cel mai probabil N de evenimente / solicitari ale
sistemului de securitate este valoarea v.a. M cu cea mai mare
probabilitate de aparit, ie, respectiv moda acestei v.a. Pentru a
gasi aceasta valoare se studiaza monotonia s, irului :
k k N k
p N , Nqp N 1 , . . . , CN
q p
, ..., q N
Termenii s, irului fiind pozitivi, este suficienta calcularea raportului P( M = k + 1)/P( M = k ) s, i compararea acestui raport cu
1. n cazul nostru, se obt, ine :
k +1 k +1 N k 1
CN
q p
q Nk
=
k
p k+1
CN qk p N k
108
Rezulta necesara comparat, ia q( N k ) cu p(k + 1), pentru q, p,

respectiv N date, k parametru, cu valori naturale n mult, imea
{0, 1, 2, . . . , N }.
Primul k care satisface k qN p este valoarea (moda) cautata. Cu observat, ia ca daca qN p este o valoarea ntreaga
s, i pozitiva, atunci v.a. M are doua mode, respectiv qN p s, i
qN p + 1. n cazul nostru, qN p = 0, 6349. Deci, M = 0
este valoarea cea mai probabila, cel mai probabil ne as, teptam
ca n 10 ani sa nu existe nici o scurgere de gaze.
Discut, ie. Daca instalat, ia mbatrnes, te n cei 10 ani s, i q cres, te
la 103 , atunci moda devine qN p = 2, 6501. n acest caz,
cel mai probabil ne-am as, tepta la 3 solicitari ale sistemului de
securitate n perioada de timp supusa analizei.
c) Neaparit, ia evenimentului TOP n cei T = 10 ani presupune
ca la orice eventuala solicitare, sistemul de securitate sa fie
disponibil.
Fie n numarul de solicitari ale acestui sistem de securitate.
Disponibilitatea la solicitare a sistemului de securitate A(n) va
fi egala cu ( pS p EV )n .
Rezulta urmatoarele posibilitat, i de neaparit, ie a evenimentului
TOP :
n
A(n)
0
1
1
pS p EV
2 ( pS p EV )2
...
...
k ( pS p EV )k
...
...
Rezulta
PTOP = P( M = 0) + P( M = 1) pS p EV + P( M = 2)( pS p EV )2 + . . .
(4.4)

4.5. ARBORI DE DEFECTARI
109
cu
P( M = 0) = p N = 0, 694184
P( M = 1) = N (1 p) p N = 0, 253102
P( M = 2) = N ( N 1)/2(1 p)2 p N 2 = 0, 046238
P( M = 3) = N ( N 1)( N 2)/6 (1 p)3 p N 3 = 5, 623 103
...
Deci, probabilitatea de neaparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 0, 694184 + 0, 253102 0, 94905 + 0, 046238 0, 949052 + . . .
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 1 PTOP
= 0, 018871
(4.5)
64. Pentru enunt, ul de mai sus, se impune prin normele de autorizare a funct, ionarii ca PTOP sa fie cel mult egal cu 104 pe
perioada analizata, respectiv la 10000 de client, i n 10 ani sa
existe cel mult 1 eveniment de tip TOP. Estimat, i care trebuie
sa fie disponibilitatea sistemului de securitate pS p EV n acest
caz, pentru q = 1 p = 0, 0001.
Raspuns.
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP exprimata prin
relat, ia 4.4, pentru o precizie de M = 6 termeni calculat, i
conduce la reprezentarile grafice din figurile 4.13 s, i 4.14. Se
remarca ca disponibilitatea sistemului de securitate trebuie sa
110
fie de cel put, in 0, 999725. Ambele sisteme trebuie sa s, i creasca

disponibilitat, ile.
n condit, iile n care electrovalva ar avea p EV = 0, 9999 rezulta ca sistemul de detect, ie trebuie sa aiba cel put, in pS =
0, 999725/0, 9999 = 0, 999825.
65. Fie un sistem de detectare a scaparilor de gaze intr-un spatiu inchis. Doua detectori D1 si D2 transfera impulsul catre
o unitate logica (UL). In eventualitatea aparitiei a cel putin
unui semnal de la cei doi detectori, sistemul are trei functii : izoleaza alimentare cu gaze (releul R1 ) ;
- informeaza operatorul printr-o semnalizare acustica si optica
(lampa L) ;
- izoleaza consumatorii electrici din spatiul protejat.
In conditiile in care operatorul este informat, acesta poate
interveni manual - daca izolarea automata nu se realizeaza.
Evenimentul TOP are loc daca cel putin una dintre izolari nu
se realizeaza (automat / manual).
Sa se construiasca arborele de defectari pentru evenimentul
TOP si sa se evidentieze taieturile minimale / implicantii.
4.6
Graful starilor, procese markoviene
66. Fie T temperatura la intrarea intr-o turbina cu abur. Acest

parametru este monitorizat minut cu minut, fiind doua praguri critice : t1 pragul minim admis, respectiv t2 pragul
maxim admis in exploatare. Fie A evenimentul : temperatura
aburului intre t1 si t2 (operare normala), B : temperatura aburului sub pragul critic t1 , respectiv C temperatura aburului
peste pragul critic t2 . Evident, A, B si C sunt mutual exclusive. La pasul n + 1 de timp dat, probabilitatile evenimentelor respective sunt conditionate de starea la pasul anterior
4.6. GRAFUL STARILOR, PROCESE MARKOVIENE
111
de timp, astfel : P( An+1 | An ) = 0, 99, P( Bn+1 | An ) = 0, 005,

P(Cn+1 | An ) = 0, 005, P( Bn+1 | Bn ) = 0, 05, P( An+1 | Bn ) = 0, 95,
P( An+1 |Cn ) = 0, 9, P(Cn+1 |Cn ) = 0, 1. La n = 0 evenimentul
A este prezent.
Sa se calculeze :
- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in
starea A ;
- probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle
neintrerupt in starea A ;
- frecventa asteptata de intrare in starea B ;
- frecventa asteptata de intrare in starea C ;
- timpul mediu de operare neintrerupta ;
- timpul mediu de sejur in starea B ;
- timpul mediu de sejur in starea C.
Solutie
Matricea probabilitatilor de tranzitie este :
0, 99 0, 05 0, 05
0
= 0, 95 0, 05
0, 9
0
0, 1
Probabilitatile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuatia :
p ( n ) = p (0) ? n
unde p(n) = ( p A (n), p B (n), pC (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in
starea A este data de relatia :
p A (n) = p(0) ? n ? 13,1
112
Aceasta probabilitate reprezinta disponibilitatea turbinei la

momentul de timp considerat.
Probabilitatea pana la momentul n = 60 turbina sa se afle
neintrerupt in starea A reprezinta fiabilitatea acestui echipament :
n
r A (n) = p1 (0) ? 11
? 11 = 0, 9960 = 0, 5471566
Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea B in intervalul considerat este :

B (n) = (1, 2)
n 1
p A (k)
k =0
Avem (1, 2) = 0, 05 s, i
n 1
p A (k)
= p(0) ? (I + + 2 + 3 + . . . + n1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (n I) ? ( I)1 ? 13,1

cu I matricea unitate si 13,1 = (1, 0, 0)T .
Pana la pasul n, numarul asteptat de intrari in starea C in
intervalul considerat este :
C (n) = (1, 3)
n 1
p A (k)
k =0
Avem (1, 3) = 0, 05 s, i
n 1
p A (k)
= p(0) ? (I + + 2 + 3 + . . . + n1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (n I) ? ( I)1 ? 13,1
4.7. INDICATORI DE PERFORMABILITATE
113
Frecventa asimptotica de intrare in starea B rezulta :

B = limn B (n)/n = p(0) ? ( I)1 ? 13,1
Timpul mediu de operare neintrerupta reprezinta timpul asteptat de sejur in starea A este :
MUT = p A /( p A ((1, 2) + (1, 3))) =
= 1/((1, 2) + (1, 3)) = 1/0, 1 = 10

Timpul mediu de sejur in starea B este :
MDT1 = p B /( p B (2, 1)) = 1/(2, 1) = 1/0, 95 = 1, 05
Timpul mediu de sejur in starea C este :
MDT2 = pC /( pC (3, 1)) = 1/(3, 1) = 1/0, 9 = 1, 11
4.7
Indicatori de performabilitate
67. Sa se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul

radial de distributie prezentat in figura 4.18.
Se cunosc urmatorii indicatori pentru liniile in cablu A, B si
C:
Pentru un sistem serie cu N componente, relatiile de calcul ale
indicatorilor de fiabilitate sunt urmatoarele :
- intensitatea anuala de defectare a sistemului [ an1 ] :
N
i =1
114
- disponibilitatea sistemului :
N
A = 1/(1 + i MDTi /8760)

i =1
- timpul mediu de succes al sistemului [ an] :

N
MUT = 1/ = 1/ i
i =1
- timpul mediu de insucces a sistemului[h] :

MDT =
i =1
i =1
(i MDTi )/ i
- frecventa medie anuala de defectare a sistemului [ an1 ] :

= A/MUT
- indisponibilitatea anuala a sistemului [h/an] :
N
U = MDT =
(i MDTi )
i =1
La nivelul racordului R1 din figura 4.18 avem :

- intensitatea anuala de defectare [ an1 ] :
R1 = A = 0, 20
- disponibilitatea in asigurarea alimentarii :
A R1 = 1/(1 + A MDTA /8760)
= 1/(1 + 0, 2 8760/6) = 0, 999863
115
- timpul mediu de succes (intre doua intreruperi consecutive)

[ an] :
MUTR1 = 1/ R1 = 5
- timpul mediu de insucces (intrerupere) [h] :
MDTR1 = R1 MDTR1 / R1 = 6, 0
- frecventa medie anuala de intrerupere a alimentarii [ an1 ] :
R1 = A R1 /MUTR1 = 0, 1999726
- indisponibilitatea anuala a serviciului de alimentare cu energie [h/an] :
UR1 = R1 MDTR1 = 0, 20 6 = 1, 2

R2 = A + B = 0, 20 + 0, 10 = 0, 30
A R2 = 1/(1 + A MDTA /8760 + B MDTB /8760)
= 0, 999806
[ an] :
MUTR2 = 1/ R2 = 3, 333
116

MDTR2 = ( R1 MDTR1 + R2 MDTR2 )/ R2 = 5, 667
R2 = A R2 /MUTR2 = 0, 2999718
UR2 = R2 MDTR2 = 0, 30 6 = 1, 8

R3 = A + B + C = 0, 20 + 0, 10 + 0, 15 = 0, 45
A R3 =
/(1 + A MDTA /8760 + B MDTB /8760
+ C MDTC /8760) = 0, 999669

[ an] :
MUTR3 = 1/ R3 = 2, 222
MDTR3 = ( R1 MDTR1 + R2 MDTR2 + R3 MDTR3 )/ R3 = 6, 444
117

R3 = A R3 /MUTR3 = 0, 449896
UR3 = R3 MDTR3 = 0, 45 6, 444 = 2, 8998
Indicatorii de performabilitate sunt :

SAIFI / System Average Interruption Frequency Index / Frecventa asteptata de intrerupere la nivel sistem ;
SAIDI / System Average Interruption Duration Index / Durata asteptata de intrerupere la nivel sistem ;
CAIDI / Customer Average Interruption Duration Index /
Durata asteptata de intrerupere la nivel consumator.
Solutie
Fie N numarul de puncte de racord ale schemei electrice, cu
i = 1, 2, . . . N si Ci numarul de consumatori alimentati in punctul de racord i. Fie qi indisponibilitatea in asigurarea energiei
in punctul de racord i, respectiv MDTi timpul asteptat de intrerupere in punctul de racord i.
Cei trei indicatori de performabilitate de mai sus sunt estimati
fie in sensul valorii asteptate din punct de vedere probabilistic, fie
evaluati postcalcul, dupa incheierea unei perioade de timp de
referinta (un an), acesta fiind din punct de vedere statistic.
De remarcat ca, pentru un numar mare de ani observati, indicatorul statistic tinde spre valorile estimate in sens probabilist.
Din punct de vedere statistic, SAIFI reprezinta numarul total
de consumatori intrerupti intr-un an divizat la numarul total
de consumatori deserviti de sistem.
118
Din punct de vedere probabilistic, SAIFI este media ponderata

a frecventelor de intrerupere :
SAIFI =
i =1
i =1
i Ci / Ci
Din punct de vedere statistic, SAIDI reprezinta suma duratelor de intrerupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul total de consumatori deserviti de sistem. Este exprimat
in minute/an.
Din punct de vedere probabilistic, SAIDI este media ponderata
a indisponibilitatilor in alimentarea consumatorilor deserviti
de sistem :
SAIDI =
i =1
i =1
qi Ci / Ci
Din punct de vedere statistic, CAIDI reprezinta suma duratelor de intrerupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul de consumatori afectati / intrerupti.
Din punct de vedere probabilistic, CAIDI este media ponderata a duratelor de intrerupere :
CAIDI =
4.8
i =1
i =1
qi Ci / i Ci = SAIDI/SAIFI
Aplicatii propuse
68. Pentru sistemul de alimentare prezentat in figura 4.12, sa se

calculeze frecventele de aparitie ale evenimentelor nedorite,
EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 . Care este cel mai frecvent eveniment nedorit ?
69. Fie un sistem format din trei componente : B, C si S. Componenta S are doua moduri mutual exclusive de defectare S1 si
119
S2 . De exemplu : S1 : componenta S refuza deschiderea ; S2 :

componenta S refuza inchiderea. Aceste doua moduri de defectare nu pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte
doua componente B si C. Aceste doua componente B, C se pot
defecta independent una de cealalta. Sistemul este indisponibil daca este satisfacuta relatia logica : ( B S1 ) (C S2 ). Fie
probabilitatile de aparitie ale evenimentelor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Sa se exprime :
a Arborele de defectare (eveniment TOP : indisponibilitatea sistemului) ;
b Probabilitatea de insucces a sistemului.
120
Tabel 4.2 Tabela de adevar pentru evenimentele S3 , S4 , respectiv SUCCES
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
A
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
B
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
0
0
0
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
C
1
1
1
0
1
1
1
0
1
1
0
1
1
0
0
1
0
1
1
0
0
1
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
D
1
1
0
1
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
0
0
0
1
0
1
0
0
0
0
E
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
1
0
1
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
S3
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
S4
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
SUCCES
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
121
Tabel 4.3 Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la

nivelul barei B3
Componenta
G1
G2
1
8
h 1
2, 08333 103
2, 08333 103
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0495
0, 049005
0, 047025
0, 997025
IB
h 1
1, 031248 104
1, 020936 104
3, 918748 105
8, 308538 104

122
Tabel 4.4 Calculul frecventei asteptatate de intrerupere punct

de racord R1
Componenta
B3
B4
4
5
6
7
h 1
1, 075259 103
1, 075259 103
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0229078
0, 0129097
0, 0128713
0, 000348182
0, 0102187
0, 01012
IB
h 1
2, 463182 105
1, 388127 105
1, 072604 105
2, 901515 107
8, 51558 106
8, 43333 106

123

Tabel 4.5 Calculul frecventei asteptatate de intrerupere punct

de racord R2
Componenta
B3
B4
3
4
5
h 1
1, 075259 103
1, 075259 103
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0223615
0, 0322615
0, 0321656
0, 022295
0, 033395
IB
h 1
2, 40444 105
3, 468947 105
2, 680465 105
1, 857916 105
2, 782915 105
124
Fig. 4.10 Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al probabilitatii de succes
Fig. 4.11 Sistemul electric analizat
Fig. 4.12 Arborele de evenimente
Fig. 4.13 Determinarea disponibilitat, ii sistemului de securitate
125
126
Fig. 4.14 Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP
Fig. 4.15 Sistemul de detectare a scaparilor de gaze

Tabel 4.6 Indicatorii de fiabilitate pentru componentele sistemului radial de distributie din figura 4.18
Componenta
i
A
B
C
i
an1
0, 20
0, 10
0, 15
MDTi
h
6, 0
5, 0
8, 0
Fig. 4.16 Arbore de defectari pentru sistemul de detectare a

scaparilor de gaze -1
127
128
Fig. 4.17 Arbore de defectari pentru sistemul de detectare a

scaparilor de gaze -2
Fig. 4.18 Sistemul radial de distributie a energiei electrice
Bibliografie
12

FIAB Culegerede Probleme

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIAB Culegerede Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiabilitatea sistemelor energetice:

Aplicat, ii n evaluarea sigurant, ei n

Lucrarea de fat, a s, i propune sa ofere student, ilor din

Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . .

Diagrama Venn pentru

Diagrama Venn pentru forma normala disjuncta a

Tabela de adevar pentru evenimentul E . . . . . . .

Tabela de adevar pentru evenimentul 1 . . . . . . .

Diagrame logice si de decizie binara .

Operat, ii cu evenimente aleatoare

Fig. 1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagrama

1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE

5) A este realizat s, i cel put, in unul din celelalte doua evenimente ;

4. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C. A reprezinta "Diferent, a

1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE

Fig. 1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente

Fig. 1.3 Reprezentare prin diagrama Venn

1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE

Numeric, se obt, ine :

Fig. 1.4 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente

n ipoteza probabilitat, ii aparit, iei evenimentului A egala cu

1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE

evenimentul A sa fie aparut ?

Fig. 1.5 Reprezentare prin diagrama Venn

a) T, innd seama de relat, ia logica ntre evenimentele A, B s, i C

= (0, 1 0, 05)/(0, 15 0, 05) = 0, 5

1.2. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

6. O banca are L = 1000 de client, i, fiecare cu un depozit de 1000

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Tabel 1.1 Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)

CLk (1 q)k q Lk = Prob( N < n)

Se cauta valoarea lui n, astfel nct n este parte ntreaga din

8. Cum se modifica suma minima de mai sus, daca banca ar avea

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

n acest caz se dores, te evaluarea probabilitat, ii P( A2 | A1 ).

10. ntr-o zi sunt planificate sa funct, ioneze n Sistemul Energetic

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Evident, evenimentele A H s, i A T sunt mutual exclusive.

Numeric se obt, ine :

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

n premiza independent, ei evenimentelor Bi , avem relat, ia :

n premiza independent, ei evenimentelor Ci , avem relat, ia :

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Similar, Y urmeaza o distribut, ie geometrica de parametru 2 :

Pentru = 0, 9 70 = 63, se obt, ine P( N 50) = 0, 959584.

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Pornind de la teorema intersect, iei, aceasta probabilitate se

La t = 1, avem P( A1 ) = 1 deoarece P se gases, te sigur ntr-unul

Evenimentele Ak sunt doua cte doua incompatibile.

n2 se poate scrie sub forma 1/ (1 2/3). ReSeria

14. ntr-o centrala electrica, doua evenimente A s, i B pot apare

Pentru orice k, (1 k n 2), evenimentele Ak Bk sunt

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Daca se alege o distribut, ie echiprobabila (uniforma), avem

1/(n 2)2 = (n 2)/(n 2)2 = 1/(n 2)

b) O zi diferent, a ntre aparit, ii implica faptul ca unul dintre

Evenimentele Ak Bk+1 cu 1 k n 3 s, i Bj A j+1 cu 1

Evenimentele Ak Bk+2 cu 1 k n 4 s, i Bj A j+2 cu 1

1.3. DISTRIBUT, II DISCRETE

Distribut, ia exponent, iala

18. Pentru enunt, ul de mai sus, n ipoteza unei distribut, ii

b) Valoarea as, teptata a intervalului de recurent, a este media

1.5. DISTRIBUT, IA UNIFORMA