Sunteți pe pagina 1din 71
Prof. Dr. ing. Asist. Ing. Anatolie MARCU Adrian GRIGORE Prosieme Practice bE CaLcuL AL TERENULUI DE FUNDARE PENTRU UZUL STUDENTILOR MATRIX ROM BUCURESTI 2002 Cap. Antroducere, oe Caracteristiile geotehnice: definiti,relafii de (Clasificarea paminturitor, 2.1. Generali 2.2. Caracteristcilefizice ale pimdinturito,, 2.1, Granulozitatea, CUPRINS ‘ridut 2.2. Caracteristcile de stare 2.23, Plasticitatea si consistenta, 2.24, Activitatea in raport cu apa. 2.28, Permeabilitatea 2.2.6, Caracteristici de compactare. 2.3. Caracteristicile mecanice ale piimanturilor, 2.3.1. Caracteristicile de compresibilitate ~ consolidare 2 2.4, Clasificarea pimanturilor pe baza caracteristicilor geotehnice determinate in laborator, 2.4.1. Clasificazea plimdnturilor necoezive, 2.4.2. Clasificarea pimanturilor coezive, 2.4.3, Criterii de clasificare comune tuturor categoriilor de plmanturi, 2.4.4, Varietiti de pimant 2.5. Aplicatie, uri cu proprietiti special. Calculul tasiilor terenului de fundare,. 3.1. Premisele calculelor de tasare, 3.1.1. Conluerarea teren ~structur’ fn proces de tasare 3.1.2. Corelarea tas cu evolujia fn timp a ncirtritor_. 3.1.3, Determinarea presivnii limita domeniului linear deformabil 3.1.4, Determinarea adiincimii zonei active. 43.2. Calculul evolujiei in timp a tasirilor.. 2. Caracteristcile rezistengei la forfecare, calcul, valori uzuate. SaR 39 40 48 48 48 49 52 38 64 3.2.2. Calculul global al tasirii finale... os 6 3.23, Caleull tas nile... ems 3.24, Caleulultsisi din consolidarea primar... ” 3.24.1. Caleulul taste finale din consolidarea uniaxial 80 3.2.4.2. Caleulul evolujie in timp a consolidiri uniaxiale sub inedre asi constante fn timp. oa 3.2.4.3, Caleull practi al consoidsi uniaxiale sub ee 88 3244, Calcull asi din consolidarea spajal 90 ‘Calculultasizi din consolidarea secunda 96 : ” 3.3.1, Calcul tassii unui rezervor in variantaterenului ntratat, respeotiv watat cu drenuriverticale = 7 33.2. Rezolvarea ecuaticiconsolidiré uniaxile prin metoda 200 [Bolovtnig 70.200 | Pity mare 7 2.70 Pie mie 2.20 NispmaeSSSS™S™S~=*@Y 05.2 Nisip ijosia 03.2 Niipin : 005. 025 Prat C005 005 [Arete 00005 Reprezentarea grafic a comporitiei dupii granulozitate a unui pimant se face cu ajutoral curbei de granulozitale (figura 2.1). Aceasta reprezintS varagia. masci procentuale m, (in ruport cu masa tolaki fn stare useatti a piménuului analiza) a purticulelor avind dimensiunile mei miei decat diametrul d. OOH R: FINCA SKIDS 7 DOOEOOS LILLA WLLL LLL WLDDABITTLDEEX om ms 50 60 70 8) 100 IUNEA PRAF (4 —— ahs tse ~ Figura 2.2, Reprezentarea in diagrama terari ‘orumied atsnyouy) emsooe jnumyoa 1§ (ede no yard aumeBan3y Guy) ‘uy pury quod) ames rayroweuipd vorernod anus jnyoday | areys uy gorUMIOr BIE ost FO u-001 {uyured ap areynuLa Booe LIP apy sojaynane ae jnumjoa 1S mimupurgd zo;yod jumyoa anu nvodey, (a roqwod 9f % 09°" OF wi Jeu eysaoe fe oqtmnjo8 atsnyour ye} pouunyos) wasedE i tnuinjoa 18 rnqeugUred 1opL0d jnumNyor ont MOS, (q) weoreN, ool sBNDLOZ OT att a (quNIOR Apsnp>U!) eMsADe FoUITDA (ane eee 18 vwosn ams uy nmugungd wayeynous aut mwodry | ams uy FaqINIOA va % 0S 0 te apfjos soyajnonued (sareynoua mes) vsPut 18 od wy amnurfuoo rade (vayeinoud nes) ese aNUy jauodey (95) aN SUNATE PL & (e}unjo assnpouy (a ruimos pau yup eonnnasd anus odes “zanamgon vr (umot BUNA 87" ST G ‘gayy) ainonzed sorseae aye nuxdoad youn 18 rupurEd op (ayyey 4 tn amas o-nup apes spenannd rorenaif anes reuocey | __ Egos var ins 2p apeiog | ___ saan ______|_feiumn tog Te eae, a 5 a2 o98 2 aE zh og & i a 5 g_, 8 a2 ge 4 eg aroroe 2 32,26 5 3 e z Bes 8 ZB 8 Roe g Za. | a 82) ga 3 ea ga Ss 84a 3 zack bo gyade 8 2323 3 FES a3 3 2ean8 3 gagi? 2 Bais 5 Ee3% 3 ga25 2 €83a8 zl zg 4 E837 é poe: f B38 2 288 z 54885 cc Sea eg § gage 3 agi a g2328 a a ga ae Bees m eage3 a fig | ghan 8 22 aa Ss ga a¢ & i &a8 t 2 Zag ee g pltseg™ ey fais = 3438582 ga 2g 7 2 22,22°S% 322 a”: # 2 ge ofgsye 5 288 B 2 g 2 3 fe BEE a 2 2 3 Tabelul 2.3 g g [ey = a a ba 2 2/8 2 3 3 3 — a8 5 z x =/al8 i 3 “Ls ie L 4 a > 2 3 * = | sale oe eee Ee sels) ee ALINE 8'6 > WIN 13'6= % :21 95 rod 0 powtoads wareinax3 ‘{noqeo ap oqaie -sorezogey 2p ugaroouy und areansyut sojarep wzzq ad “annoodsar sojHutyep uwostoD oxoTEqUIS 95 (4 [FULHOS No oyoamBME [INSEE ah wo"z0 soyoqnopnd varezabvat trad ynunyon woSorun 6-0 op variuudoud wanazesrme9 | 19 ‘omsopu op vate a) guunceun aresapus ap #8 (a) RunIxoME arougye op 10 ) sean apo WO aoogpE ap you sy 301 rapargd sun &amsopuy 9p vasss wenazunceme3 | ___ (8 amseput 3f ro sojuod ye sa ap) eames ap HYNA SES (MUN) 4 “tn (aseuun) 27 nI9qr, . Pasticitatea gi consistent Plasticitatea este proprietatea piminturilor coezive (argiloase si prifoase) Totre anumite limite de umiditate, de a se deforma ireversibil sub acjiunea Jorjelor exterioare, Riri variagia volumicd si fr aparijia unor discontinuity’ ia masa Jor. Limitele convengionale ale intervalului de umiditifi in care plimdntul se afl tn are plastica se determinil experimental Limita_ine = wp este umiditatea care corespunde ‘conventional teverii plimaintului din stare tare fn stare plastic’, Limita_superioari_de plasticitate ~ w, este umiditatea care corespunde conventional wecerii pimdntului din stare plastict fn stare curgitoare, Indicele de plasticitate ~ Jy arati intervalul de umiditate fn care p&mfntul se a in state plastica gi este dat de rela fy = wy Wp [Ao] (22) Indicele de consistent ~ J. arati starea de consistengi a pimdntului si se cealeuleai eu relatia: tp 23) in care w—este umiditatea natural’ a pimantului (%). fn unele tari se utilizeaza, de asemenca, indicele de lichiditate relayia: dat de ea) 2.24, Activitatea in raport cu apa Activittea unui plminc reprezinté intenstatea interacyiunii dint apt si scheletul mineral si se exprim, mai frecvent, prin curacteristvile geotehnice aritale mai jos. Indicole de activitate — 1, este raportul dintre indicele de plasticitate al ppimnului() si procentjul de particule cu dimensiunile mai miei de 2um (na) ale sceluiagi pamaat: L hae (25) ‘Céldura maximd de umerine ~ qq, €s2 cantitatea de eBldurt (in Ng) degajats pad la saturafic unui gram de pnt, useut fn prealabl fn etuvi la 105°C, ‘Sucgiunea apei din porii pimantului este deficit de presiunc, in raport et presiunea atmosferied, ce apare ca urmare a interacfiunii ine apf gi scheletl mineral. Un ditatea pe care o reine pdt pentru o suetiune de 15 bari — ws, constituie un indice al activitsi ptm Capacitatea de adsorbie ~ C, este maportul fnire masa de api adsorbita (M,) prin suctune dela starea uscaté pan la starea de saturagie gi masa pimtului uscat iM M, aio 26) Deoarece toate pimfnturilc argiloase active sunt potengial capabile de umfliri paralel cu caracteristicile legate de activitatea pimantutilor, se determin’ si indicii care pun in evidengii contractia gi si contruciii importante Ia variaii de umicitate, umflarea, prezentai in continuare Uflarea liber ~ U, care pune in evident proprictatea panticulelor arpiloase Hisate si se sedimenteze tn api de a ocupa un velum ca atét mai mare, cu cit capacitatea de a reine ait iofilia) a mineralelor consttuente este mai mare: v,-¥, ya¥ Too [%] en ~ Vj -volurml inital probe uscate gi mojarate; = ¥j-voluml final al pobei, ups sedimentare. Limita de contactc ~ w, este valoarea uit sub enre nu se mai produc “ati importante de volum ale pimntul Contracia_volumicd ~ Cy, este raportut dintre variayia de volum, datorit usr unui pimsne satura (avind volumal inital V) si volumul final (V7): uv, C= £100 154) (28) Presiunen de umflare ~ p,, este presiumea dezvoltati in urma inundasii cu api, de o probii de plant aflati intro incint’ efangi si avand umiditatea in apropierea indigele de contracyie = umflare, cy, stabileste volumului, etnd varia’ umiditates pimantului tendinga de variayie a 29) in care: = yg = umiditatea primantului fn stare satura; = w—umiditatea natural’ a piimaneulu 22.5. Permeabilitatea ermenbilitatea este proprietatea phimintului de a permite infitrares apei in ccaral existenfei unui gradient hidraulic, in pimdnturi,admifind valabtitatea legit lui Darey, viteza de infiltrate este: ka 2.10) =~ coaficientul de permeabiltate al ptimantul = {= gradientul hidrautie (raportul fntre diferenta de inidtime piezometrick ‘tee doui puncte si lungimea liniei de eurentintre aceste puncte). Cooficiontul de permeabilitte ~ k se defineste, deci, ea volumul de api care se infilirea7a in unitatea de timp, in regim saturat gi in condifiile unei curgeri laminare, print-0 seefiune unitari, normalii pe directia curgerii, sub un gradient unitar gi in ‘ond de temperaturi standard (20 °C). Valorile uzuale ale coeficientului de permeabiliate, pentru diferite pimanturi sun tn tbell 24, Tc 24 [er ae pm Femy | Pietris, nisip mare 107... 10 [Napa 10" [Nisipiin nisippaifos SS 107.107 [Pak apace 10" [Fate agi prifoast 107.10" | ea av 22.6, Carocteristict de compactare Lucrul mecanic specific de compactae ~ L, este lneril mecanie care se apie lw compactarea unt de volur de pian. “in laborator,fncererea de compactae se realizeaza, de obice, In dout valor conventionale ale lusruli mecanie specific de compactre: 16 Hem; = incercaren Proctor normal, la care = = ncercarea Proctor modificati, Ia care L= 2,7 Sem’; ‘Unidata optima de compactare ~ Wy la un anumit lus mecanic specie de compactae este umiditatea pentru care, in curs Tncererii de eompactare, se bye starea cea mai indesatt a pimintului compacta, caracterizath prin valoarea ‘maximo grew volumice fn stare uscatt @ pimintulu, pentru Iueral mecunie specitic dat La incerearea Proctor normali (L = 0,6 Sem®) vatorile umidititi optime de ‘compuctare variazt inte limitele indicate in tabelut 2. Tabelul 2.5, Carer de patna Vn) Fea 7.8% Pina ipa ¥.5% | Pisin pifoase 18% l Paminturi argiloase A 18 ... 26 % 2.3. Caracteristicile mecanice ale piiméturilor Caracteristcile mecanice, indie’nd comportarea piménturilor sub actiunea Inciririlor exterioare, servese in mod direct la calculi Fandailor, al terenului de ‘undare gi al constructor de pdm. In vederea modelirii cit mai veridice a solicitor Ia care sunt supuse pAminurile, sau elaborst mai multe metode pentru detecminarea acelorasi araveristci mecanice. Rezultatele objinote depind in mod direet de particulartitile fieciri metode de incercare. In consecinfi, in cele ce urmeaz8, aléturi de definirea fiecrei caracteristci mecanice, se vor indica si schemele de principiu ale Uispozitivelor de incercare. Valorile uzuale pentru principalele curacteristici mecanice sunt indicate fa paragraful 2, 23.1. Caracteristiclle de comprestbilitate- consolidare Compresibitiate este proprictatea pminturilor de a se deforma sub acfiunea unor solicits exterioare de compresiune Procesul de evolutie volumului porilor sub acfiunea unei solicitir exterioare, de compresiunc, se numeste onsulidare Caracteristcile de compresibiltate se determing, in laborator, prin incercti scdomeity si in aparatul de compresivne wiaxiala Incercirile in edometru, se efectucaz in laborator, pe probe de plimant netulburate, prelevate din sondaje deschise sau foraje, si permit determinarea fn timp a deformitii piimanuurilor, prin reducerea ‘caracteristiclor de compresbilitate i de consolidare. Comprimarea probei in edometru se realizeazi tn condijile deformaii tranyversale impiedicate (Fgura 2.4), cu incircisi care crese progresiv, in treple. La Fiecare teapti de inedrcare (mentinui constant pan’ la stabilizarea deformajilor) se ® incdretit gi Suri deformajille probei Ah, la difesii timpi ¢ de la aplicarea dleformatia fina stabilizats) A. S Figura 2.4, Schema incerciii edometrice Pe baza datelor experimentale se calculenzii urmatoarele valoti: ~ deformayia (Lasarca) specific ea probei la presiunes p: ah eno (mH uy fy f tneare: ‘Aheste deformatia stabilizati la efortal unitar de compresiune ¢”; ‘iy este inalfime initial a probei. indicele porilor e, corespunzitor efortului o’: e=eo~ 5 -(l469) 12) neare ~ @ €sle indicele porilor iniial ({nainte de inedicare) al probei; Reprezentarea grafic a reaultatelor incereisii in edometru se face in lunnitoarele diagrame: diagrama de compresiune — tasare, cu reprezentarea valorilor presivnilor in sear lineard (figura 2.5.a), respectiv in scard logaritmict (figura 2.5.b); diagrama de compresiune ~ porozitate, cu reprezentacea valocilor presiunii in sear linear’ (figura 2.6.2), respectiv in scart logaritmica (Ggura 2.6.5) fn vederea liniarizarii diagramei int-un interval mai mare de presiuni. (kPa) 20100498500 100 Figura 25. Diagrama de compresiune — tasare (a — lineari, b — semilogaritmicd) Pentru plimdnturile care au mai suferit un proces de comprimare, diagrams Ma i devine finiari incepdind cu valoarea maximi aplicati anterior @’, care se numeste 1 vu arciga, ow presume de preconsolidare (Figura 2.6.) o ow ‘Comparsnd valoarea 6,’ cu presiunea geologicd g, (presiunea unitar darorat ow e a io oa I ‘roa stator de pimént situate deasupra nivelulut probe) se determin rapoctul = “1; —_______, __§ © 1m 20 300400500 1 Do? oy Se supraconsolidare: ae ae @17) Staea de console a pindoulu se dfinete asl: Figura 26. Diggrama de compresiune ~ porogitate (a - lineari, b — = Rog < le pimant subeonsolida; semilogaritmic8) = Roe = 1a pant normal consid Caracterizarea compresibiltiit pimdntului se face cu urmitoci indiciz bre Modululde-deformatc edomettic ~ M, in intervaul de presuni dat (Figura Indcele de recompresiune ~ ¢, (Hgura 2.7) se defineste ca panta medie a 250 rumurit de “ecompresiune” a diagramei de compresiune ~ porozitate) fn scart i semilopuinil) st se ealeuleaza, in domeniul respeciv de presiun cu 0 relaie a 2.13) similara cu (2.16). i comy mic ~ my ey G15) Ot 1 10 100 1000 Indiele de comoresune ~C. (figura 2.6.) (kPa) de 7 2.16 alles’) Figura 27. Diagrama de compresiune ~ poroitat: indie de recompresiune La comprimarea unei probe de pimmfnt care nu a suferit fncisciri anterior (material recent sedimentat sau past preparati in Iaborator), diagrama (e, logo’) remulii liniar in inregul domeniu de presiuni aplicate, panta acesteia fiind i - c, se determin pe baza inceredrii Coeficientul_de_consolidare_ primar’ ~ edometrice eu misurarea deformatjei sub fiecare treaptt de incfrcare timp de 24 ore la se vedea luerarea [1] eu deserierea incercirilor de Iaborator) sau prin calcul, cu proportional cu indicele C,, eure, 100-7, -a, fem’ 2.18) + k--coeficientul de permeabilitate (en ‘¢—iniceleporior plinth, a weapta de ineireare; - = 981 kin}; ‘4, ~coeficientl de compresibilitate, la eapta de ncireare (aA), Coefic onal ~ ey se determing pentru pimnturile la ‘se Fenomenul de tasare continu dup disipares completé a presiuni ape din por, ‘vorespuncitoare timpului de consolidare primaré ¢, (figura 2.) si se caleuleaza cu relaise 219) timp (3) 110 100100010000 e000 tauo000 (5) PPiguta 2.8, Determinarea coeticentului de consolidare secundart ig $0 determin’ pe baza incerctit ‘sdometrce eu relay (figura 2.9) Is 220) ~ Ph-t00 «sas specifi cospunatre efor uniar ep, pe rob Tneereat inundat; : 7 100 - tasarea corespunsitosre acelingi efort uniter, pe proba Fncereall a umiditatea natural. Recistenta simciuralé ~ py reprecins’ presiunea unitari minim pentra care ‘usatea specifies suplimentary devine jy =I % (Bgura 2.9) o" Pa ou 1 ies po 100 1000 0 po FT U 3 g os 6 jg ? proba inundata—_~ 5 ° re 12.9, Determinares tsi suplimentae la umezite (Cometersicile de deformabiltat linear a pimsnurilor se definese sdmiind somporurea acestora in conformiate ou meclul witerialului elastic, omugen gh Dependenta inte efortur gi deformafi se stailegte, de egul8, num pent fica de focireare a pimdnturior: Modul de deformatie linear st goeicienul de detormare wansversal cetiigtul Ii Poisson) vse determin cu aparaul de compresiune axial, fat-un meni de presiuni in care dependenja faire eforurileunitare principale 0; 315 $i ivot \eformayile specifice corespunzitoare 4, si «se menjine linea, Proba de paimaint, de form cilindricit (figura 2,10) este, de obicei, consolidatt aparat Ja o incireare corespunzitoare eforturilor preexistente fn strat; ia cazul ppimintucilor normal consolidate acestea sunt: oy oy Ky 21) = @4 ~presiunea gologic& suporta de probit inainte de recoltere; + Ky + coeficientul de presiune lateral in stare de repaos, care se stabileste experimental sau poate fi aproximat cu una din relaile: sau Ky sing (a care @ este unghiul de frecare ae aso Figura 2.10, Incercarea de compresiune triaxial In comtinuare, menginind eforturile «=. constante se mareste, in uepte, cfortl «7, mengindnd fiecare treapt pant la consolidaren probel (adic stabilizarea in timp a deformafiet verteale a Jn domeniul de dependent linear (Aey,6) se ‘ealculeas4| modulul de deformatie linea (Figura 2.11) Aa, (2.22) ai Jn cazul pimanuurilor coezive se poate determina modulul de deformatic linear nedrenat B,, prin eresterea rapid a efortului o féri drenarea prabei, ca 0 relaje denies cu (2.22), De reguld, domeniul de dependen( linear se sitweazi fai de valoarea de rupere Aor, ta limitele 31 «6 se + Aa, | ao | apne Figura 2,11, Domeniul de dependent linear efort —deformatie (Cand exist posibilitatea misuriei variaiei AV” a volumului inijal V al probet ‘a oresterea eforturilor principale Ac, A, = Aor, parametri elastic se caleuleszii cu etatile: pu [m4 2d0; dei ~A05) 2.23) ae; (286, ~A9)+ Aer -A2, 12, ~05t0 (40 de,) ‘Ao, (26, ~ Ad) + Aer - Ae, "a AP deformaria volumict specifics, 7 r pe In condiitnedrenae, aga cum s-aardtat mai sus, incercarea pe probe saturate se Face numai eu cretereaefortulu principal Ac, iar eoeficientul ii Poisson rezulth 4,205 datoriti deformatilor volumice nule. cence de sare (cochcionul de_pat) ~ K, se stbilege pentru ‘Tabetul 27 pimntrieasimilate eu un mediu elastic discret: acest ipotez Winkle) sdmite et |_| Caiegora de pda @ dplastile masivuui de pimdat in contact cu o constructe Cunday, pilot, pulang | | Nisiparusete sau ume i.) depind numa! de presiunile vansnise de structs n punctlrespetiv. (+ instars 13 Coefcientl de tsar reprezint, deci, aportl dint presiunes unitac!p care | | - cuindesare medie 41 se de/wltt Ia contacul unui element de constructie cx piméntl gi tasarea rte | | =n stare indesait 160 cr general deplssare) eorespunatoae a terenululs, a punctul respeciv: 1 Niipa samt {daNiem?, KNin?) (225) = Tnstare aff os | = ev indesare medie 26 Valourea K, nu este o caracteristicd intrinsecd a pimfntului, ci depinde de | = fin stare indesatz 36 limensiunile fundatiei cu care aceasta se aflii in contact; in tabelul 2.6 se indiek | Pimanturi coeziver omenial de vate | paste consisente 24 [= ae vata as Tbelul 26 tai 99 i Categoria de pint K,@aNiem’)—) | -—— | Pint moa, umplatn’ necompactate, pm 010s } Prin egalarea tsirlor determinate tn ipoteza Winkler eu tasiile calculate | coetive plastic curgitoare~ plastic moi, nsipurafinate | confocm teorci lasticiti, admiyind 8 deformafia masivului elastic se produce Lapiatue compactate, pamanturi coezive plastic 03.5 | ‘umai pint 1a adincimea la care efortul unitar vertical devine egal cu 25% din | consistent, isipari cu fndesare medic ‘lures presiunii mei transmise de fundaie la suprafisterenul rezults | Pi ene ase vse pO TTS so | kee tN ‘pon | Aiuileeimenate,petjur bolovinigar 10.20 f Coeticientul de tasare se poate evalua cu relatiile empirice: = E~moilulul de deformatic lineur al terenului (daN/ems*), pentru pimnturi necoetive: | = Fsuprafa tpi fundait (em) Ko (3 + 5) [daNiem) (2.26) {f- coeficient, depinzind de raportul L/B al tatuilor fundatiei, conforma s | ‘tabelului 2.8. = pentra pimdnnari coetive: 5222119) assed oxi ‘Tabelul 28 oe Te T z Ba | r 0.45, 0.42 035 is on = ne nna canem ean (SOURS SBRRR ON ANSEIEESSEEEEEES | ‘Tabelul 2.11 ( Starew Ue Tadesare a nisipalut Ip : S033 “u indevare medie 034.066 fdesata 2067 fn tabotut 2.12 50 aratt covelaja Tre starea de Indesue $i indicele porilor, lubilitd pe baze statistice pentru nisipuri. Tobetul 2.12 ,— ‘Stare de indesare | Categoria de nisip Tndesati (Cu indesare medic Affinati | € ep mila <0 | 0ss..070 >070 Nip tir =060 Ve. 075 S075 ipa > Ta pointe | wal pape dea [ei ® w a ing "Sigil 5H | asa | war a | <0 { i i 50] mana oct wal patna Nei pelea [15.38 [505 au = i in 15.35 | 30.60 | mapuiadec | —> 3 ‘igi nisipoasd mag | Aegii paifoast = vad | sipoast 15..25 | 30..38 mall >30 "Paragon 15.30] mama dca | 39 | Fraagibos—nisipos c aaraul daa] 330 | Fraagibos ai 50 aul i ‘eal dace | <3 Par Va aut [Parana T.1S —| atu] 339 isp argitos | warm aa a ‘isp piles =] 0.13 amu eat [Nar v en Pow Tabelul 2.14 Pa | Snes de coon Te ke inca <0 21 Poy ~ tezistenja la compresiune monoaxiali a unei probe de pimint Plas unger oot ..025 075 ..099 etuburat; | inlets o2s..050 | 050 a7 fp Ueseaptaeonguesice nuns ties ook acl eu | Plastic consent 051.075 025...049 rubra remevdea, fr moiticarea unit prea | Plastic wires 076 ..099 oot ..024 | Tare 21 <0 ‘Tabelul 2.15 ra | Clsiicares pimanturlor dopl seasiiviate 5 Deoarece proprietiile pimnturilor coezive sunt iluenjate mm primul rand de | eas <2 corer inet flor de ineracune deta supais particle, existi || Wry yiye fae Vending de a clasien acest pimtatu numal in funeie Je plasicate gi de | | grees 4s consistent consderareagrancloii, In acest sens, Higun2.16 se prezinti || ens nye 8.16 “cen unica” popu iia de Cssgrande wan prezent in mate | | rm xouope marae 16.22 o {cu proprio tixotopeaccenuste 32.64 Cu propriety ixtrope foarte accentuate >64 Argitt puyin plastica nia A: 1p 0.7300 20) 9) Paani Latur st | wy] Prose pimantur organice | isipase foarte plasice | Figura 2.16, Clasficarea “unificati™ (Casagrande) Din punet de vedere al seasitivi functie de valorite s,, conform tabelului 2.15: plmdnturile coezive se pot clasfiea in 24.3. Crier de elasificare comune tuturor categorilor de piminturl Unele caractetistci geotehnice pot servi la elusiicarea turaroreategorilor de intr (necoezive sau coezive). ®) Compresbilitatea permite clasificarea in funetie de valorle modulului de elormayieedometric Mf gi de coeficientsl de compresibilitatea,, determinate in interval de presiuni unitare o? = 200 .. 300 KPa, conform tabelului 2.16 ‘abel 2.16 Compress pimanratr Waa (kPa , (are) f Practic incompresibile > 50.000 <0,00003 Ee ieboprestinae ea 2.000 ..0.000 | 0.00003..0001 FE csogmatlinde medic 10.000. 2.000 —_—e som0.-10000 | cote oono4 | Cu eompresibitae foarte mare «5.000 > 0.0004 by Dupii raportul de supraconsolidare Roc, plimiinturile se clasified astel (tabetul Clasificarea pimdnturilor maroase este dati in tabelul 2.20. In cazal unui aN: conyinu de cabonat de caloiu mai mate de 75%, roca este denumiti calea, ineadndu ein categoria olor sfoconse. “Tabelul 2.17 ‘Siarea de eonsoiiare Roc ‘Tabelul 2.20 | Sapecastiidae —— 0.73, 20) «lec cae e ncadreaza in categoria arilelorneorgance, dup clasifcaea “unica” {Figura 2.16 4 comacti Conform normelor actual, actvitatea pimantului ta ceea ce priveste umfarile se clasiied conform tabelului 2:30, pe buza indicilor precizayi in parayraful 2.2.4 Tabelul 2.30 animes [me | Tu) ue] ala) | & law] ms fmanerton] (%) | () (a | | | @@ [ara] ae | inane | S90 | Ss SLs | STAT] S 100] > 109 <1 [Sao] SH | smo uieas | 25-40 | 1-128 110-14] 68-100}75.100] 10-42 |to0-400) 68 | $-10 Yajascive | 15-25 | 2030 | 075-1 | 90-120] 55-70 | 55-95 | 12-13 |s0-100| 46 | <5 ‘in functie de valoares indicelui de contracfie ~ umflare (Icy), paminturile contractile pot sufer: rural contracie, clind Fey: uit contrac (1a uscare), ct si umflare la umezite), cand 0 < fey <1 1 ‘numai umflare, end Jey us c Milurile i pimfntusile miloase sunt constitute din particule fine {(predomindnd cele sub 0.2 mum) eu un coniinut de materit organice sub SM. [Namolurile sunt piminturi aseminitoare cu mélurile, eu un eonginut de imiterii organice intre 5. 10%, putind conyine restun de plante ‘carbonizate Pimdnturile turboase au un conjinat de materi organice intre 10 .. 60% gi sunt format ‘urma descompuneri incomplete a restuilor vegetale. ‘Turba este un plimant ca un confinur de materi organice de peste 60%, resturile vegetale nedescompuse prezentind o structurl fibroas8. 2.5. Aplicatie Pisnintl argitos destinat exeeufiei aucleului impermeabil al unui baraj de pimnt ar, in carierS, ummttoarele caracterstii geotehnice: P= 195 glem; w= 15%; p,= 2,70 glem?. (Compaciarea Proctor (normal) a condus la urmitoarele rezultate: i) | 63 | 30 | 112 | wai [iso | a0 | a | oe pigiem) | 16 | 168 | 276 | 187 | Bor | 200 | 1985 | 198 Ceringes |. Si se traseze diagrama de compactare (w, 74), Si Se determine fy nue fi Wy $183.88 aseve eurba de saturatie (S, = 1), Pentru materialul compactat la w,, 88 se determine: Rta Ps 4. Sil se determine cantitatea de api care trebuie adugatt la 1m? de pint aflat in feurient (avind W pant = 15% $5 7 sari = 19.0 KN/m*) pentru a-l aduee de la Wont 1 W, Rezolvare: |. Se calevlewt densitatea matcrialulul in stare uscatd corespunzitoare Tiewiei umiditai de compactare ex formula: “| Se objine: 2 100, wm) | 65 | 90 | 12 | I | 180] 20) m4 | Oe =a 16 | £68 [176 | 187 | aor | 200 | 198 | 196 pateien’) | 1502 | TSA | TSE | 163 | LTO | LES | TT | 1558 Se poate trasa astfel curba de compactare Practor in eoordonate (w, p,). Din teen tenverontare on Annem! 4s denstii material Stare USeatd (7) yyy Sy), aCcast umiditate Hind demu “miitate optim’ de eompactare Cura de saturatie se caleuleazi cu o formul useminitoare: = i 1 too"? +l S.Py S.-Y palgler) 229°) 217 | 207 | 196 | 192 | 172 | 165 | 159 Diagrama de compactare PROCTOR Din aceasté reprezentare rezulté parametrit de compactare pentra plimdntul respectivs = Pe = 17.0 ghee Wig = 18 %. 2, Pentru caleulul greutitlor volumice ale materialului se uilizeaz3 formulele preventate n paragraful 2.2.2 si regia inte greutate volumict si densitate: 8 fn aceste formule se vor introduce parumetii de compactare objinuti din ‘caleulul anterior. Folosind formula: 4) inlocuind in aceasti relajie parametrii de compactare, obyinem valoarea poroz ‘corespunatoare materialului compactat la umiditatea optical de eompactare: 43, Pentru a aduee pliméntul din carieri de 1a umiditatea naturalt de 159% ta lumigitatew optim de compactare de 18%, tebuie addiugaté 0 canttate de api ce se core afi afl Principiul de detesminare a acestei cantititi de api (must sau volum de api) ste Ue « determina canttatea de api dint-un yolum de pint, corespunzitare luda de 15%, respectiv de 18% sia fuce diferenia tntre aceste valori. Se ealeuleat valourea porozi formuleis 2, pentru plimdntul din carieri eu ajutoral Rezultd o valoare a porovititii n= 38.81%. Stiind ca umiditatea este raportul dintre masa apei dintr-o probit de pimlnt i ‘masa useatl a aceleiai probe, tn reprezentare procentual, obtinem: My, we, woe .100, rezul at. 7A 100. rez: M = “Masa uscutd se poate afla cunoscéind greutatea volumici fn stare uscatt: belt 2k m8 Dect masa de api int-an volum de pimant, corespunzatoae unel anumite ‘uit este: Pentru umiditatea de 15%, masa de api conginut’ Tat-un volum de 1m este: 5.(y_ 3880 , 15.(1-3831).97 tm ( wo) 100-9.81 2.62 kg sau ea volume: Analog se objine cant 1ea de api corespunzitoare unei umigiiyi de 18% tm op conan 11-28) apa we we oes sau ca volum: Diterenaintre aceste eantitii reprezinti cantitatea de api ce trebuie ada Pentru a creste umiditatca de la 15% Ia 18%. Masa de api este M = 303 ~ 252 = 51 kg, ‘Volumul de api este: V = 0.303 - 0.252 = 0.051 m’. CAPITOLUL 3. CALCULUL TASARILOR TERENULUI DE FUNDARE, SL Pre ynisele caleulelor de tasare Sub efectal ncdreisilor transmise de fundajile constructor sau de alte actiuni verticale aplicate Ia suprafaya terenului (rambleuri, depovite de materiale et.) ‘masivul de fundace sufert deformajii; de regull se iau in considerare mumai deplasivile pe vertical ale diferitelor punete ale terenului de Cundare, denumite tase Pot apirea tasisi in straturile de fundare si in urma modifeisii condigillor hidroyeologice (Be exemply coborizea nivelului hidrostatic care are drept unmare creyterea eforurilor efective din greutatea proprie a piméntului, umezirea straturilor ‘naeroporice sensibile a umezire et.) ‘Terenul de Fundare poste suferi, in unele zone, deformatii provocate de inigeari tectonice sau seismice gi de alunecdri de teren, dar evaluarea acestora nu face, dle regula, obiectul calculeloraferente proiectteii constructor. (Cand sunt stabilite prin caleul, tasisle terenului de fundare se numese ubabile, spre deosebire de tasiile elective, determinate prin misuritori direete. 3.1.1. Conlucrarea teren ~ structurd fn procesul de tasare circiile transmis la fundagile constructiior se evalueaz, fn prima etapa a pe baza unei scheme slatice de structuri eu reazeme fixe, Tinind seama de Fuptul el tasisile terenulul conduc Ta producerea unor deplastri ale fundayilor, acest ‘mod de ealeul se poate considera definitv numai in cazol structurilor static Ueteriinate sau al construcfilor foarte rigide, ealizate pe fundayii continue (radiere, "lpi inercigate De acmenea, se poate neglija redistribuirea inctrcirilor inte fundatile unei simicturi pujin sensibile Io tasiei inegale, fundate pe erenuri caraeterizate prin ‘compresibilitate medie sau redust si statificajie uniform’ in plan, in cazat structurilor sensible la tasiriinegale caracterizate prin lungimi mari si forme complicate in plan si prin lipsa rosturilor de tasare, in special ta fundarea pe 1, calcul tasrilor rebuie efectuat cu considerarea lerenuri eu compresibiitate ri fectului rigiditiyi constucyiet asupra redistibuirit tnciedsilor pe fundatii si asupra usirilordiferitelor puncte. itatca tilpii fundatici influenjeazi, dupa cu este cumoseut, distributia presinilor de contact cu terenul Aga cu se aati si tn tcoria elasticititii, davoritt fectului local al acestor eforturi, tasarea unei plici rigide difer foarte pun de ‘asarea medie a une! funda elastice de aceeasi forma, suportind weeeasi incireare In ‘conseving, la caleulul tasieti fundafilor reale ineireate centric, se admite schema priv uniform distribuite pe talpa, far pentru calcul inclinrii fundafilor tncarcate exeenttic, se admite schema variafei plane (Liniare) a presiunii pe tala 31.2. Corelarea tastiril eu evolusia in timp a inckredrilor Evolusia incdreisHor transmise terenului de fundare depinde de tipul si de ‘desinajia constructie, precum gi de tehnologia uiilizatt in executie. in figura 3.1 se rtd variajia i timp a presiunii unitare pe talpa Fundajii continue a uneiclidii civile inullctajate, cu structura fn eadre din beton armat monolit si cu panouri prefabricate ‘de inchidere, precum $i tasirile mifsurate (cu lini pine). Figura 3.1. Varia i timp a presiunit unitare gatas Jn figura 32 se prezinti evolutia presiunii unitare transmise de fundasia pe ralier' unui rezervor de apa suprateran, Dupi cum se vede din figura 3.1 (unde ct linie intrerupt® s-a reprezentat voliia tasiei calculate in ipoteza aplicisil instantanee a presiunii finale pe teren), terenurilor subeonsolidate, ritmal de Tnedrcare fundafilor poate influenga gi misimea taste Finale cir 4 Figura 3.2. Evolujia tasrié tn timp; asarea inal si tasarea din consolidarea Primara Jn eau iustrat in Figura 3.2, unde incArearea (umplerea eu apa a rezervorutui) © aplicd ruse, se poate separa mai clar tasacea initials; yi cea din consolidarea "ereruul de fundares, Din cauza complexitatii fenomenului, situajile eurente, pent calevul ‘usdrilor finale ale constugtilor mu se ia fn consideraxe mol de eregtere a incivcilr pe tapla funda, ci numai valoarea final a presunin fue de care se evalucaz tasarea probabil inal Tasirileconsirufilor se calculeaz4, de regulf, considerind_grupares ‘undumental de atiuni (care cuprinde fn cele mai multe eazuti actuni permanente g ‘evasi ~ permanente sau de lunga durata), deoarece gruparea specill, care at inclle aetiuni de seurta duratt 54 atin i exreptionale (cu frecveati foarte mic de sapuritie) vonduce numai in situa ‘cu totu! speciale la producerea unor tasi ‘uplimentare semnifieative, ‘Age cum se aratl in figura 3.1, la nivelul elpit fundayel se realizeazt, in sipiturireltiv inguste si puyin adinei, ridicarea suprafefei este neglijabilf, ca st tasarea datortt (oo) fn prealabil, o decomprimare datorité execufei excavasies tony sein ‘rcirii pint Ia presiunea gologic’ existent& inaintea excavi adinei, pe terenuri coezive, tasirile se calculeazii corespunztor valorii nete a presiunii pe tala fungi: Po= Py Cp ep ~ Pay ~estepresiunea unitariefectiv8 pe talpa Fundasiis = yp ~ presines geologic existenti 1a nivelul de fundare, insinte de realizarea excavatilor. Tindnd seama de modul de producere a deformayiilor in pliménturi, tasaren ‘otal a unel funda se ponte exprima, in exzul cel mai general, sub forma: yas t3. 48, 62) este tasurea initial (Sau instantanee) care se produce rapid (aproximativ concomitent cu aplicarea ineireiri), datoriti, preponderent, schimbatit rapide de form sub volum constant « plimdntului, precum si eformajiei bruyte de volum (feducerii volumului de goluri) in cazul ppiminturilor nesaturate sau a plimdnturilor saturate fourte permeabile: ~ 5, este tasarea din consolidarea primar, datoratdreduceati progresive, in timp, a volumului de goluti yi disipiri excesului presiunii apei din porii plmdnturior saturate; ~ 5, ~ este tasarea din conslidarea sccundart, care se poate produce in anumite situaii prin deformazea er a plimantului sub efort efectiv ‘constant, dup disiparea complet a presiunit in exces @ api din por. [Luding in considerare ci inciredile pe teren evolucazi, de regal, fa titm lent te ale plmintuilor se determina experimental, ia special in eonclit de stabilizare a timp a deformailor (a se vedea capitotul 2), iar i caructeristicile de compre consolidarea secundari apare oumai la unele tipuri de pimnrusi, majoritatea Imetadelor curente de calcul # tusisilor (a se vedea paragraful 3.2.2) condue la «vale taste probabile finale rezultatd din suma: se5,45, Metodele mai complexe pentru determinarea independent a celor trei ‘componente ale tasiei sunt date in paragraful 32.3 .. 3.2.5, 3.1.3, Determinarea prestunll Iimiti a domeniului linear deformabil Deourece majoritaea metodelor practice pentru determinarea efortutilor si formayilor fn terenul de fandare se bazeax8 pe modelul corpalui ideal elastic, iar proprietitle de deformare ale straturilor se caracterizeaza prin valorile modulului de Ueformayie linear (E), este nevesari verficarea respectirii acestei ipoteze Experimentiile au ariiat ci se poate admite existenta dependenjei Tineare inte presiuea tansmist i tasarea fundajiei cind eforturiloe tangengiale r datorate ere exterioare ating rezistenta la forfecare 47a plimintului (r= 7) doar in zone lo sub fundagie, avind o extindere redust in raport cu volumul de plimdnt care se \eformeazs. Jn cazul fundailor continue, admijind extindesea expresilor efortuilor \leduse in modiul elastic gi in zoncle “plastice” (in eave r> 1), rezulth dependenta ine presinen apical i addncimea maxim ay de extndere a acetor zone (figua 33. : femme +a) poo as clgd in care x he sunt respectiv greutatea volumic’, unghiul de frecare inteioarl gi voeziunea stratului de fundare. Figura 3.3. Extinderea zonelor plastice” in elajin 3), admijind tyq, = 0 s¢ objine presiunea limit py coespunatoare near zonelor plastic i terenl de fundare (formula Felich ~ Parte, Din acceayi condi sa objinut presiunea p, pent 0 funda cra, sub forma P= Dy 7 Dy + Dye 63) in care coeficienii By $1 Dy surt dati fo tabelul 3.1. ‘Tabelul 3.1 e] oe | ©) | is | 20° | 2° | 20°] 35°] 40°] 45 B | tO | 132 | ae | 234 | Saw | aad [OST | 932 [14.13 | 20 D, | 4 [362 | 422 | 500 | S98 | 734 | 9.19 | 118] 1565 [2140 Conta aug = 0 este Tash excesiv de acoperitowre, Maslov aritind 8 ependenta linear inte presiune si tsaze se menfine gin cazul extindeit vonelor plasise numai in exterioral conturului fundayjei (iyura 3.3), adi limitand Sue = ‘gd. O regu aseminatoare a fost adoptat in unele norme de proiectare, unde din condi gq, = BM iteodusd in ecuayia @.3) a rezultat presiunea Timi py entra care ‘nai este valail calcul in domeniul linear doformabil lterenui = pentru construct rk subsol; panm-B-N+g-N,+0-M) oa) = penta construc cusbsol: raam(7 BN, +E Nye xs) Gay } ~ media ponderati a greutijii volumice @ straturilor de sub fundagie ‘cuprinse pe o addneime B/4 miisurat de la talpa fund: = B-lawra mict a fundaicis = q~suprasarcina la nivelul tipi fundatiei (de obicei “Dy = de 4; ~ suprasarcina la nivel tipi fundatiei la exterioral si respectiv imteriorulfundayjei cu subsol(igura 3.4); = ¢~coeziumea statu de fundare; +My My, Ny ~ coeficieny? adimensionali, functie de unghiul de freeare ineron, fa strat de fndare, confor abel 3.2. Tabu 32 te a ™ Ny ™ r * 0 100 ai | ale ” 003 12 332 ° 0.06 12: 3st ; : Figura 34, Suprasucina a nivelul tpi nda la exteronals-respetiv~ f oe oe am ineriorl Funda cu subs . on 135 393 i ous 113 47 CCoeicentl condor de lcra m2 fost introdus deoareceextindecea reall w 023 198 4a sonelor plastice este mai mic deett cca presupust teoretic. Valorle my sunt 029 217 469 supruitae gi eres en valoarea unghiuli al pitta, aga cu se vede din abel ra 036 243 5.00 a3 i 04s 2n sai Tabetol33 fad a aad 56 Demure rena de fndare mm ie | = sat ase Ce © > Botovtgu ca interpafile umplat Go nisi, prtgusl [20 uw on 387 645 \ risipur ea excepfanisipuilor fines prose 26 084 431 690 3) Niipar ie 28" 098 493 7.40 = scat sau umede S,< 08) 1 so" Lis 359 798 \ foarte umede sau saturate (5,> 08) 16 ar" 134 635 855 | 3 | Nisipaat prifoaser 3 13s a on | - wcate sav umede ,< 08) 1s | = 13 aa tai ao 098 | ~Tearteumede sau saturate @, > 08) ae on aad son | Baa ST FREE or oS] inturi cocrive eu Te 3 wo" 246 oss 173 Piss ate=OS - 3 soe7ive cule TG aw 287 1250 nn Preareeeteruen es ciovinigud W picGigut ex Taerpalile umplote w 337 as 1396 feo: [sammie fee eae pian coezive eu Ie <05 ut 4° 366 1668 1864 ia (7 Pini cove ae <0 i ‘azul fundayitr fn formit de cere sau de poligon regula, i rela (3.4) 0.40 5 Ppa eo admite introducerea valorii B=./F , in care F este aria thtpii funda Deoarees la fundaile inetucateexcentic apar eoneentrri de efor fa zaxe + oj, ~ fort unitar vertical transmis de fundaie Ia edincimea zm dreptul limite, care av un efest suet local, se admite depisrea valor py in propiens "nuchiilor; deel trebuie respectate condi central tis © =o, ~presiunea geologici la cota (nivel superior al stratulu slab), Po < Ppt = Pe ~ presivnea limitl la cota 2, caleuatl ev relaile G4) sau (3.5) Pasar <12-Py i Peymee <4 Ppp es) peniru o funda conveniionalt de ligime B, fundati pe statu sib. in cae py reprezin presiunes efectivl medic, iat Parmer, Pyou 1Etecinh Ligimea 8, afundajeiconvengionale se caleuleaa eu rela: presiune efectiva maxim pe talpa fundatiei, din groparea fundamental, fn cazl excenticitajii Inedteasti pe o directie principal a tipi, respectiv in. cazul cxcentrcititi pe ambele direei. 1L, A lungimea, respectiv hiyimea tpi fundaiei reales pr, ~ efortul nitar net mediu pe talpa fundafie,ealeulat cu relafia (3.1), ‘in eazul fundajilor continue se considert: a,b fn cxeul fundayitor de mari dimensiuni Gn special al radierelor nor onstucfi de importanyi deosebiti: centrale nuclear ~ electrice, rezervoare de mare " capucitate), acceptarea extinderii zonelor plastice pani la adiincitmi tay = BIA este ‘consideruti de uni cexceittori ca exagerati. In consecing®, unele norme recomandii ea — peninuradiere eu lif B > 10 presiunea limita si se caleuleze cu relia (3.3) fa care ‘enirouce: .00 + 0.058) mets Figura 3.5. Aparijia unui strat moale in cuprinsul 2onei active Prezenja unui strat cu caracteristici mai nefavorabile sub-stratul de fundare, lar suficient de aproape de nivelul tilpii, impune verifcisi suplimentare, O metodi cexpeuitival pentru cazul aparijiei stamutui slab tn cuprinsul zonet active (care se | precizeuet in parayraful 3.1.4) la adncimea z de Ia talpa fundatei (Figura 3.5) core 4 5h be 6s) ee a OT + V-~ componenta vertical a incircisii de calcul, din gruparea fundamental, pe fundatie; presiunea efectiva pe talpa fundatie; = B= 8-25 § L'= 2-26; +B, Lliyimes, respectiv angimea tpl fundait = eye ey ~ excentricitiile rezuliantel facies fay de axa longitudinal, respectiv transversal a tpi Fundayii; = 7 eoefieient de reducere (care se accept ttre 2 gi 2,5) ~ Por ~ presunes exited pe talpa fondatjei pentru iniscarea respective, in -sruparea fundamental (a se vedes relaile 4.5 sau 4.11). 3.14, Determinarea adiineimii zone active incar deformabil conduce In valosi diferite de ero ale eforturlor si deformatilor in terenul de fundare, chiar Ia adncimi mari fa Caleulul in ipoteza masivului de fps funda, In reais, datos erg presi geoogee in adnsime, ccombinalt cu reducesea compresibilitiit pamantului Gn urma consolidaii, forms ‘denumiti “ond activa") se limiteaza lao adncime relaiv redusd, care depinde de: Presiunes aplicatl, adncimea de fundare, dimensiunile gi forma fundatici, tipul paminuului rept urmare, dacii nu se dispune de misuritori directe in condiile date, sdiincimea zonei active, 2°, misurati de latalpa fundayei se poate determina num in ‘mod aproximati, utilizandu-se unul din eritrile semi —empirice indicate mai jos. 4a) Prin compararea efortului unitar vertical g, transmis de fundajie Ia cota z, cu presiunea geologictto,, a acelag nivel: ‘= Majoritatea normelor limitea2 zona activi la cota la eare se indeplineste ‘condita: @.<029, 67 in cazul in care limita inferioari a zonci active astiel stabilite rezulié in 10-m gin ‘azul terenulul consti din statu’ ayn modull de defomnaielineark > 10 MPa rela: (iy +¥8)-4, 65) pentru pamantur necoezive Hy = 6m, y =01; pentru plmmantur coezive Hy m, y =0.15; Cooficientul &, rezultd prin interpolare linear in funetie de presiunea efectiva (4) Inte & 0,8 ~ pentru py= 0.1 MPa gi &, = 12~ pentru py 0.5 MPa. ‘Duc terenul este constituit din straturi necoezive si coezive, adancimes zonei uetive se determin eu relaya: ? - adiincimea determinati cu relajia (3.9), in ipoteza ca terenul este cconsttuit numei din strata necozives H, ~ grosimes total a straurilor coezive cuprinse in limita adncimi deduse cu rela 3.9), tn ipoteza i terenul este consituit numai din straturicoeive. CCind tn limita zone active, eeu conform cela (3.9), apar orizomu nai compresbite (cu E-< 10 MPa) avand grovimea & < 022), adincimes 2? se mike cu acest grosime; dacs > 0:2: zona activ rel din conde (3.7) sau are ‘Nonnele provid ein toate cazusle in care zona activ se accept conform ‘eli (3.9, coleuul sitior se fae dupa schema statu elastic de grosime fn consider presiunenefectivl pe talpa funda. ‘in toate situajiile, dack fn cuprinsul grosimii 2°, definite prin conditia (3.7), pare un stat pocticincompresibil(avnd > 100 MP), iit inferioa « zone active se fixer a suprafaa acest strat, Oasemenca limite se poate apie si cind sub satu incompresbil de grosime hy apare un stat nai deformabil(avind E, 0032 Foarte mare Caleutul evolu in imp a tassi din eonsolidarea secundart este prezentt fn paragraful 3.2.5 in majoritatea situior rele, cind inisearea pe funda crete fn timp 28) in raport cu latura B a nei fundati izolate. Figura 3.11, sarea in caval forfei concentrate Caz presi ie pe suprafuta semi — ji omogen. Tasarea coljului unei suprafeje drepunghiulare incireaté cu o presiume uniform p reault (Figura 3.12), conform rezolvisi lui Schleicher: i fone EE ai] am Prin suprapuncrea electelor se poate calcula tasarea oricdrui punet situat sub ona ineireat sau in afara acesteia, precum gi in situafia unei suprafefe ncdrcate care poate fi desompusil a drepeunghi Pentru cazurite curente (figura 3.13), tasarea se ealouleue cu relatia Iv? z 13) s=0:p-B. ‘ncave cveficientul de form « se di In tabelul 3.7 pentru diferite puncte ale fundatei perfect elastice. ncscate cu presiunen uniforma p (a, Oy ey) § pent tasarea vedi a aes doi (eg ecu gf Fer area une nda abso igide lg) lca centric eu 0 presume untart mete, aeeee Figura 3.12. Tasarea colfului unei suprafefe dreptunghiulare eee f i iH | wn | \c [ee " _] Inc Figura 3.13. Tasarea unui punet al unei suprafese ‘Tabetul 3.7 153 | 076 | 112 | 098 | 13 | 12 178 | oso | 13s | au | 453 | 144 [orn supeaiejerincireaie | ay] ae | aw | oy | Om | tow (Cee ce os Pia Tig | 036 | 076 | 076 | O95 | Ome (Danna 136 | 067 | 057 | Om | Lis | Lo | 195 | 098 | - - | ato | Ler 240 | 105 | 168 | 1.27 | 13 | 17 aaa | is | - - | 208] - | 253 | 126 | 242 | 149 | 295 | 212 295 | 147 | - - | 264] - 400 | 200 | 360 | 220 | a69 | - s41 | 275 | so3 | 294 | sis | - (Cazul presivni distibuite pe suprafots unui masiy straifcat Observatile gi calculele comparative arati ci in majoritateasituusilor reule lerenul de fundare este constiuit din straturi de pimdnt a ciror deformabilitate nu vlferd foarte mult (raportul valorilor £ este mai mic decdt 5 ..10), iar starea de de cea stabil pentru semi ~ spafiul elastic omogen. fin se pot calcula deformatille Nectrl strat pornind de la starea de efortui $i \Jeformajii determinati tm masivul omogen, dar lund in considerare modulul de sleformatje & gi coeficientul de deformare transversal al statului respect. ‘Tasaren unui strat clastic“ situa fntre adincimile z, $1 zp ealeulatd pe foruri diferdcelativ verticals colului unei suprafeje dreptunghiulare tnelreate cu presiune unifonn separizat p (figura 3.14) rezultd cu formula: 6, bs; =p BSL (aye 1 =p Bt (I—v3) ous in cae coeicegC, 34 Cy se ia din tbell 3.8 tn fncie de rapoatele 100 w v 0 7 v o 0 ot oxo Lao Lou 2.0 oar | 0.091 | 0091 | aos | oom | 0.095 0177 | 0179 | 0179 | 0.179 | 0.179 | ost 0252 | 0255 | 0257 | 0258 | 0.258 | 0.258 oat | o3i7 | 0323 | 0326 | 0326 | 0326 0355 | 0366 | 0376 | 0383 | 0.385 | 0.385 240 0301 | 0.408 | 0.420 | 0431 | 0533 | 0.436 2.40 417 | 0435 | 0456 | 0473 | 0477 | 0.478 Figura 3.15, Prezenga unui strat mai compresibil in adéncime 3.20) oa | o460 | 0486 | 0507 | 0525 | 0527 ‘Tabelvl 3.9 sn Valori 7 pentru raportal ByE= r a) 7 z 3 10 100 | [4 000 1.000 7000 7000 000 o4 1.000 o972 098 0923 0.760 025 1.000 0.885 079 0.699 oa31 os 1.000 0247 0.565 0.463 0.228 Lo 4.000 0.627 0399 0.287 0.21 25 1.000 0.550 0274 0175 0.058 3 1.000 0.525 0.238 0.136 0036 2 1.000 0.500 0.200 0.100 0.010 (Caza scat ek In situstia prezenfi in limita adanmeimii zonei active 2" (defiit lx puragraful 3.1.4) a unui strat rigid, starea de eforturt gi deformayit in straturile deformabile se ‘modified in mod semnificati fay de cuzul semi — spatilui elastic. Drept strato rigiue (practic incompresibile) pot f considerate cele avind E> 100 MPa. ‘In acest caz tasofea terenului de fundare se poate calcula tot prin insumarea leforinajilor pe vertical ale straturilorelastice aflate deasupra celui rigid; tasarea medic a une tilpi de Funda cizcularé sau dreptunghivlart rezult (Figura 3.16}: sam p tS BBs) exp 1m ~ coeticient de corecjie care jine seama de grosimen total a straurior deformabite D, dat tn tabelul 3.10; = BLiimea fundayje’ dreptunghivlare sau diametrl fundagieleirculare; < Ky ai Ki ~ coeticionsadimensionali, dai fn tabelul 3.11, pentru nivelol inferior, respectiv superior al stratul © 7 Pf surat rigid ye Figura 3.16. Prezenja unui strat rigid fn adncime ‘Tabetul 3.10 ‘Tabelul 3.11 Funda tn formi de dreptanghi cu raportal Yatuitor 7B 1 | Funda io | yp |intormi | * is 7 _ 5) undagt | continue) \ de cere ‘a0 | 0.000 | c.000 7 0.000 0.000, 0.000 | 0.000 0,000 | os 0.045 | 0.050 0.050, 0.050 0.050 | 0.050 0.052, | a2 | 0.090 | 0.100 0.100 0.100 0.100 0.100 0.104 Fos | ors | ors | ots | ors | o1so | 0150 | 0.136 a4 | 0179 | 0200 | 0200 | 0200 ) 0.200 | 0200 | 9208 | os | 0233 | o2s0 | 0250 | 0250 | 0280 | 0250 | 0.260 | 06 | 0266 ) 0259 | oso | a300 | 0300 | 0300 | 031 | on | oon | 0342 ) 0349 | os49 | 0349 | 0349 | 0362 | as | osm | oss1 | 0395 | 0397 | 0397 | 0397 | ot oo | oe | oats | a4s7 | asa | ona | ose | 0462 10 | oar | oa | 076 | ose | oss | ose | O51 | 1 | 0437 | asm | osm | 0524 | 0525 | 0525 | 0560 12 | oss: | oss | 0543 | oser | 0566 | 0.66 | 060s Lora | oas2 | 0.522 0573 0.595 0.604 0.604 0.648 La | osor | osi2 | oer | 0626 | asi | a4 | 0687 las | 0517 | 0.560 0.625 0.655, 0.674 0.674 0.726 | 6 | ass | o577 | oer | ase | 0.706 | 0708 | 0.763 | ia | 0546 | 0.592 0.668 0.707 0.736 0741 0.798 | is | osss | 060s } asss | 0730 | 076s | 0.772 | asst to | ose | oo | 0708 | 0.752 | 0791 | 0s | 0862 ao | o579 | 0630 | 0722 | 077 | osis | 0820 | 0.588 | 0.641 0.737 0.791 0.839 0.853 os | 06st | 0751 | oso | xsi | sss oo: | oso | 0.764 | 0824 | oses | 0908 | 0976 Jaa | asi | 06s | 0776 | oss | ago | 0952 | 1.001 | as | 061s | 0676 | 0787 | osss | osar | osss | 1025 | 26 | 0626 | oats | o798 | oases ) 0939 | 0977 | 1050 | a7 | 0630 | 0.690 0.808 0.881 0.955, 0.998 1.073, \ au | aeas | o6o7 | osis | 0.893 | 0971 1.018 1.095 ‘Tabelul 3.11 (continuare) 39 | Dew | 0703 | ORT | 0904 | 0986 | 1038 7 1ai7 30 | v6as | 0709 | 0836 | 0913 | 1000 | Lost | 1.138 3 | 0649 | o74 | 0843 | o924 | 101 | Love | 1158 32 | 0653 | o719 | o8so | 0934 | 1027 | Lom | 1.178 33 | o6s7 | 0724 | 0857 | 0.943 | 104 ) L107 | 1.197 34 | 661 | 0728 | 0863 | o9si | 10st | 1123 | 1.215 35 | 66s | 0732 | 0968 | 0.959 | 1.062 | 1138 | 1.233 40 | 0679 | 0751 | 0.897 | 0995 | 1a | 1.205 | 1316 4s | oso1 | 0766 | 0918 | 1.022 | 11s | 1262 | 1390 | 30 | 07000 | 0.77 | 0935 | 1045 | 1483 | 1309 | 1456 Se observ eli pentrs geosimi totale ale straurilor deformabile D > 2.58, situajia nu diferd, practic, de cazal semi ~ spatiului clastic: coeficientul de corectic ‘este m= 1, far insumarea in relagia (2.16) se face plin la limita zonei active (2, 2). - dh e excentric ‘Tasaren medie a fundatei se ealevlearA cu relayia (3.16) introduciind presiunes medic pe tap. inclinarea probabili a fundayiet rigide dreprunghiulare se determing cu relaiile (3.17) $i 3.18) astfel (figure 3.17): = nclinarea longitudinal: 61D = inelinarea wansversalis 2g Noey 160, ae @.8) oY = N—incicasea vertical, aplicati excentric pe fundaye; ~ exeentricitatea panctului de aplicafe al forei N, misurati de le ent ‘dpi dreptunghiulare, paralel eu latura mazes cexcentrcitatea, masuratl paralel cu latura mic; -&, valotile medii ale modulului de deformatie linear, respectiv al Ky, Ky eoeficienti adimensionali dai tn figura 3.18; = L,8=lungimea, respeetiv ligimea tipi fundayii. ap (" Figura 3.17. inclinarea fundajietrigide Ky ; Be - 20 16 " as L TPSFESTOO NMG rea ea Figura 318, Vasilia coeticiengjlor K; si fancy de raportllaturior Inclinaren fundateirigide cireulare se ealeuleazt cu formula: gow bu lie G9) EP 50%: E,= (60..160)-¢, = pentru plméntr coezive cu indicele de plastictate fp =30 .. 509%: 50...300)-¢, + penira pimanturi coezive cu conjinut de materi organice: (80...160)-c, Penta asiguracea lucrului tn degyeniol linear ~ deformabil a masivui de ‘undue, presiunenefeetivi pe fundaic sub ncSreare rapid nu va dept valoare py ‘aleulat, dupa caz, cu relatie (34), 3.4") saw (3.5*, in care parametiirezistenfel la (orfecare se introduc cu valorile neconsolidate ~ nedrenate (yy ¢y,) find Tnreaga inciivare se apc rapid (situatia rezervourelor avind o greutate proprie negijbili) ‘sau consolidate ~ nedrenate (yy ¢,,) end 0 parte din fnedrcare sa aplicat lent (de ‘exemplu, tn situata siozusitor, Calculul tsi initiate se poste efectua in ipoteza semi ~ spajiului elastic, ‘plicind relaite (3.11) .. 13) sau, in ipoteza mai apropiatl de realitate a stratus lest de grosime finitd, prin uilizarea relayilor (3.14) sau (3.16). Inclinares initial a Fundasilor rigide meareate excentric se caleuleaz’ eu selapiile (3.17) .. (@.19), in care se introduc valorile medii ale modulului de sleforinatie nedtenat F,,, $i Coeficlentul lui Poisson nedrenat Y= 0.5 +) Tasarca initial tn cucul uni stratificaii complexe (Cand ona activa a terenului de fundare este alciwitd din strauri saturate ccoovive si din straturi nesaturate sau foarte permeabile (nisipuri, pietrigur),tasarea inigials care se produce in urma aplicirié rapide @ unei incre se caleuleazl pe buza valorilor nedrenate (E,, v,), respectiv drenate (B, v) ale cameteristcilor de cwompresibilitate, Astfel, in eazul aritat In Agura 3.19, tasarea initial datoratd incre rapide @ ezervorului va fi (aplicdnd relajia 3.16): + -m,p, B~au semnificagile din relayia 3.16) + Ky Ky, Ky ~ coeticienyi determinayi din tbelul 3.11 in funefie de adfncimil f. corespuncitoare: <2, Coe Nisip &, vy, Angili Ba, vs =05 Pies i, 5 BECP eee eee Figura 3.19, Incircarea rapidi pe tren cu stratficatie complex 3.2.4, Caleulul tasirit din consolidarea primar Evaluarea independent a tasirii din consolidares primar se face cind in zona ‘ctiva a fundafilor se intlnese strauuri coezive samurate, in special ia cazul conser sesibie mln care eves in np tse nda Calcul erefet la dou aspect: + deterinaea valor nae a asi in conten prima evans evo intima acest tas. Metode practice pent calcula vila nae a tasit din consotiarea pimar am elaborat fn pri sind peru cual staurilorcoezive avand grosimi relative fa aportcu dimensinie funda saw ale suraeei pe ear se transite inedrewea Ix wren, tn eas situaie, camcteul predominant al efomuslor 5 eformailoe vesicle face posibil calcul tsiilor pe baza studi th edometr al coracerisicilor console uniatale ale pimntuli (a se vede paagrful 23.1), Jn acele cazuti in care efectul deformatiilor onzontale ale straturilor coezive ‘nu pote Fi negijat, se prefer evaluarea tas finale din consolidarea primar (s,), ca \iferonis intr valoarea tasiri totale (s) gia tsi instantanee (5), ealeulate eu una din ‘meteclele prezentate tn paragraful 3.22, respectiv 3.2.3: In eazal in care este posibili produesrea nor tasisi din consoidaren Tose final ez: Lah in cazl strtuiler geologice omogene se pot accepia vari constante C,, secundarl (, ~ care se calculeazi conform paragrafului 3.2.5), din relaia 3.2 reaulti: $24), Caleulul tasarii finale din consolidarea uniaxial respectiv ey, pentru toate straturile clementare (find necesarl, deci, incercatea unei 3) Can pimintlor normal consti . f oe singure probe reprezentative recoltate din strat). impicyind stratul care se consolideaz uniaxial inn” straturi elementare cel Sulicieat de omogene pentru a accepta pentru fiecare 0 valoare constant i ») Cazul plménturlor supraconsolidate ‘Tindnd seama de forma diageamel de compresiune ~ porotitate (figura 3.21) $1 Ue compresiane C, si considerind sport meds al efor veieal 3" (gua 5.20), tasareastratulujelementar “7”, jindind seama de Forma simplifieai a eurbei de ‘compresiune ~ porozitate (figura 3.20.b) va fi de faptul ed in treout stratul a fost consolidat cu o presiune o, mai mare decat presiunea geologicll actual oj, tasarea final rezultl (a se vedea gi figura 3.20.2 Eetfehon) om in ewe ¢, este indicole de recompresiune, determinat pe proba corespunaitiare 6.20) Treg, = eqj~ indivele porilor inigal pentru stratul elemnentarf peel emer - oy ~ presiunea geologici la jumitatea grosimai stratului i, care este egal cu presiunea de preconsolidare (o', % logo") Figura 321, Diagrama de compresiune — poroaitate, pint supraconsolidate ©) Cazul piminturilor subconsolidate. Jn asomenea straturi au loc fenomene de consolidate sub efectul presiu Figura 3.20. Tasarea din consolidarea primar a straturilor normal consolidate seoogice actuate care depigeleprsimen de présonsoidate (dy > oy) 28 62 poate surveni in urna unor Iueriti de rambleere sau de coborire a nivelului hidrosttie, Redocerea poroiti fn ttl “7 se va produce dato eiferenge de fou (gy =o) $ dato eforulai 0 din arate exteioard (gua 3.22) on oy On logo Figura 3.22, Cuzul pimdinturilor subeonsolidate Deei Ae, = Ae} + Ae?, jar tasarea final recut: +, 22) 8.2.4.2, Caleulul evolujieé in timp a consolidarié uniaxiale sub inctrciri constante in imp. Metodele urusle de ealeul al consolidai Formulate de Terzaghi: ‘pamantul suspus consolidarit este satura zotrop gi omogen; apa din pori si particule solide sunt incompresibile, = curgerea apei prin plimént se face in concordanjé cu Iegea lui Darcy (admitind, de reguli eoeficientul de permeabiliatek - constant) dependenja inte tasarea specified si efortul unitarefectiv de compresiune se linear’, sub forma: timp se bazcazi pe ipotezele in care wr, este coeficientul de compresibititate volumici, detetminat prin incerearea in cdometra Pentru aceas situate, din egalarea tasirii unui volum elementar de paimant 1 fntervalul do timp dr eu volumul de api expulzat, rezulti ecua{ia fundamental a cconsolidatit uniaxiale (Hgura 3.23), care exprimi variaya presiunii apei din pori w a ‘exces faj de presiunea hidrostaties): (23) dk Bu gy a, aH OY ycmy ae" a incar 6, =A - coeficiental de consotidare al pint nm + k=coeficiental de permeabilitate; ~ ju Beutatea volumicl a apel aan ‘Sat permeabil Strat permeabil Figura 3,23. Consolidarea uniaxial; Coeficientul de consolidare ¢, se determina prin nceredri in edometru fntr-un slomenit de presiuni care trebuie 64 includ mirimea efortuui total maxim in stratul considerat (o" =a, +07); desi valowrea ¢, variazi Tn functie de efortul uniter, se veep, de regula, strat. valoare medie corespunzltoare efortului medi Soluyia eeuatiei 3.23 cu derivate partial si coeficient constant (¢,) s-a obyinut, in funetie de condigile de margine, pentru citeva cazuri de variayie a efortului gin adiecimea stratului, Pentry cazusri mai complexe se pot objine solutit numerice prin ‘meted diferenjelor finite, pent care s-au elaborat programe de ealeul automat (a $6 vede exemplul de calel 3. In situayia aritatd in Figura 3.23, unde efortul vertical a, = p este constant pe ime _grosime a stratului coeziv (datoritd dimensiunilor mari ale suprafefei pe care se aplied inedrcarea p in raport eu grosimea H a stratului, iar drenarea apei expatzate lin por este permis prin tavanul si baza stratulu,rezultd soluia in serie Fourier: Saas] moron 96 0 SS, ral timp; - HH lungimes maxim a liniei de eurent (in cazul dat este jumitate din ‘grosimea stratului); 1 —timpul wecut de Ia aplicarea neared in caleulele practice se retin primii 1 .. 2 termeni din suma i se determin’ variajia valorilor w pe inalyimea stratulu, 1a diferte intervale de timp, trasindu-se wurbele izverone (figura 3.23). Detoematja vertical (Jasarea) a volumului elementar de plimnt cu inimea dd wai dati de efortul unitar efeetiv o” = p—u th, = (= Wom de vaaavea expresia: “Tasarea otal a stratulu la timpul t va fi deci: io =)-m, iglesia Expresia 2-p-H-m, repeezini’ tocmai usarea finald din consolidarea vimacis a stratlui (s,) si introduedind fn intergral expresia presiunii neutrale dat de ccuatia 3.24 rezalt te ths G25) Valorile gradului de consolidare U se pot determina analitic si pentru alte i de variaye a efortului vertical si conditi de drenare a stratului. Aga cum se vel yi din figura 3.23, U reprezinti raportul tntre aria din diagrama efortrilor ceuprins Totre izoeronts i dreapta Ape, $i aria total diagramei eforturilor entra cglewlele practice ale tasirii in timp, in figura 3.24 se dau 4 tipuri de varie a efortulu @, pe grosimes 2-H a strattui cu drenare Tiber la partea sa superioar i inferioard, far in tabelele 3.12 gi 3.13 dependenta tate valorile U si 7. Cau 1 Cazul2 Caz Camu Swat permeabil = Te 4% % pH “Sirat permeabil Constant Variatie semi- sinusoid wiunghi Tinear sinusoid Figura 3.24, Variafia eforului o; pe grosimea 2-7 a stratului care se eonsolideaza “Tasarea stratului la timpul r de Ia aplicares incircati se caleuleazit cu relato: tt 100 3.26) unde: ~ tasarea final din consolidarea primary AT) ~ gradal de consolidare (in $4); - 7=£5.1 ese factorul timp; z r Tabelol 3.12 Tabet 3.13 ~ ‘Grau de consolare OG) Cc. Facioallimp T t Gaal Cal Ciaal’s Casal | ve Cua Canal Canal 3 Cals oy Tia ow O98 oD jt a 0 7 7 008 1009 8a 195 1.60 yess 0.0020 0.0030 0.0208 0.0250 oor 1236 1049 292 2.40 0 0.0078 oour 0087 0.0500 0.020 1596 Ber 481 4.00 Is oor 00238 0.0559 a07s3 0028 18388 1638 oor 560 1 of 0s ous 0.0908 101 0036 240 18.16 850 720 2 oust 0608 oun 0.28 ous an 21.96 a7 9.60 a 0.0707 0.0847 ous 0157 0.060 2164 2481 136 119 % 0862 ou 075 0.187 oon 20.28 ans 1628 14.36 40 0.126 ous 0207 om0 083 251 261 1852 1651 ) 4 0.159 om 0282 0.255 6.100 35.68 32.88 2187 wn 9 0197 0281 0294 os 3989 3654 2654 mae } 3s 0239 03% 0336 0.130 3.0 4112 3083 28.86 oo 0.286 osm 0384 os 4118 473 35.07 33.06 6 ose 049s oase 0200 sat 48.09 38.95 x04 70 0.03 048s 0501 9250 3622 sur 4603, 4432 5 oar 0.562 osts 0300 o1az 59.50 52.30 so.78 | 80 0567 0.652 066s 9.350 osx 6421 5783 56.49 ; 8 0.684 0.702 0.769 o7e2 0.400 0.79 68.36 on sist | 90 oss 0867 0933 0.946 0500 1640 7628 7088 69.95 {95 119 1448 124 1a 600 8156 0.09 7125 7652 | © © © © 0700 8558 #491 mn sis 7 0.800 8.74 88.21 86.11 85.66 i : ri. a, te wo | 910 | say | is | 0 Seinmel ea ome 1.000 93.3 92.80 ous 9125 1.500 98.00 97.00 133 9145 4 2.000 o9az 99.39 99.28, 99.26 E constant semi - tsunghi sinusoid. Figura 3.25. Consolidarea stratului cu drenare la una din extremitat in situayia in care drenarea stratlul este posibils numa la una din extremitifi se pot utiliza eolounele corespunzitoare din tabelele 3.12 gi 3.13, cu observaja e& In cexpresia factorulul timp AY devine grosimea stratului care se consolideazi (figura AD Pentru alte variagi ale eforului ¢, decdt cele arttate fn Agura 3.24 gi 3.25 se pate folosi-prineipiul suprapunerit efectelor Ineiteitilor, deourece ecuatia lifereniaté a consolidisii (3.23) este Lineari. De exemple, gradul de consotidare pentru distibujia presiunii date in diagrama A (figura 3.26) rezultit ca 0 medic a sradzlor de consolidare (la acelasi timp £) pentru cazurile simple de incicare tn care ‘ye powte descompune aceasta, ponderati cu arile diagramelor de presiune ccorespunzatoure: 2p a B) ° oy % a % En Figura 3.26. Descomponerea in cazuri simple de inciseare 4.24.3, Caleulul practic al consolidaril uniaxiate sub metre variable tn timp. ‘Acest calcul se realizeazi, de reguli, prin metode aproximative, care asiguri precivie saisRichtoare pentru evaluirle inginesst Asel, im cuzul variajei Lineare a incirciré exterioare fa timp, se utilizeazt ‘umatosrea metoda (Figura 3.27): = se caleulewal (utlizand tabelele pentru aplicarea instantanee a incre) _gradul de consolidare U” corespunzitortimpului 1/24 = gradul de consolidare la timpul de la inceputul ineSrcri pentru cresterea Vineard a acesteia se calculeaz cu relia: onus 6.28) incare + oF efortul unitar fn strat la timpul 4; = oj ~efortul final in strat (ednd £2 4), \\ Tnctircare instantanee Figura 3.27. Consolidarea sub o varioje linear a incdreri in imp ‘Dupa stabilizarca incirearii (¢ > 1), gradul de consolidare se caleuleuzi ca gi cfnd efor final 0 sa aplicat istantancu Ia timpul ¢; desi punctele de pe eurba radului de consoliare situate im dreapla punctlui a, (gure 327) se obtin cain 3 Incircirite eu varia mai complexe in timp se schematizeaz sub forma unor sejiuni plieate fn tepe, al err efect se suprapune (tebuieremurat cb gral Ge consoidare pencu fecare (reap varia independent in timp). fa aceasta situate se pote lua in considerate si varaiaeoefcientlui c, dato indesii péminth sub ‘cuz unei inettctri constante aplicatebruse, iar timpul de calcul este \veptcle aplicate anterior. 4.24.4. Caleutul testi din consolidarea spayial Pastrnd ipotezele formulate de Tereaghi pentru cazul consolidici uniaxiale $i ii si permeabilititit ‘caracteristcile m, $i kse consideré constant, indiferent de deci, in Hecare punet if siratului) s-au obtinut unele rezolvari ale probleme spayiate « consotidri fa timp, agmiffnd izotopia pimimului in privima deformabilit proprie siraturilor saturate de grosime mare, ‘Tasarea fn timp a coltului unei suprafete deeptunghinlare uniform inedireat (figura 3.28) remults wu 00 + s,tasazea final din consolidarea primar; ~ U~zradul de consolidare, care se stabilegte din graficul din fi B a 328,10 funcjie de raportul laturilor dreptunghiului si de factorul timp. “Tasareas, se caleuleadi a diferengi inte tasarea tora s si tasarea inital acd se neglieazi 5; tasarea total Ia colful suprafeyei dreptunghiulare incincate se deduce eu relia 3.13 corespunzitoare semi ~ spafiului linear deformabil: weet (-) =o, coeficient de forma, depinaind de raportul laturilor 1/2, dat in tela 37 ~ v= modului de deformatie linear, respectiv coeficient Tui Poison al statului saturat, determinate consotidate in timp. Peniru un punct interior al dreptunghiului sau pentru o suprafaiinedreatl, compusi din dreptunghiuri, tasarea ta timp se poate calcula prin suprepunerea cfectelor (metoda punctclor de colf, a se vedea relajia 3.12), cu conditia aplictrit ‘imultane a tuturor inedrearilor considerate, Pie L 8 a (UNCARCAREA ABLICATA INSTANTANE) MOMOGRAMA PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE CONSOLIDARE SUB COLTUL SUPRAFETE) DREPTUNGHULARE aoa Taz v RRR PRE RE RS al Figura 3.28, Nomogramd pentru determinarea gradului de consolidare sub coll unei suprafete drepuunghiulare, inelreate uniform ae { o we » | Siar perneabi! o “ar git satura or 0 py will rs) 0 Pas jonas ; ety » oats 2 eal 0 ODD TT TF FoF a Grae) Figura 3.29. Nomogramii pentru determinarea graJului de eonsolidare sub contr unei suprafele cicenlare, fneieeate uniform ‘Tasaea in imp a central une supraftecirclare uniform intcare datora onsolidii statu aril 2 de grosime foarte mar, acoperit de strato permeabil cu grosimes bi (figura 329) se poste evalua cu o rela silat iia 00 +s, tasarea final a suprate ratului 2 sub central cerculuiinereat, care se poate calcula cu reatia 3.16, dedust pentru masivul sratiicat; + U-~ prac de consolidare care rezult din diagrama din figura 3:29, in functie de timpul t,coeficientul de consolidare al strtulut argos ¢, si de raportul M (pentru valori intermediare se poate interpola liniar inte curbele M= 1.2.4. 8. 20), (CanuL consoliditi plan — radiate (Cénd in strtulargilos de grosime mare s-au realizat drenuri verticale dispuse in plun, int-o rejea echidistantd de puncte (figura 3,30), consolidarea terenului se realizeuza preponderent prin curgerea radia a apei cite drenusile verticale, Gradul de consolidare Ua strtuluiincieat prin intermediul unui radier rigid ‘de mari dimensiuni se determin din tabelul 3.14, fa fun ie de factorul de timp: G29) care = oy = bs ~ coeficientul de consolidare radial; rm, icientul de permeabilitate in sens orizontal (cial) al stratuluis - Rraza de influengi a drenului (penteu dispuneres fn plan aritati fn figura 3.30, R=0.52e) Hook Sut denant mes ‘Argilii EES reaust pj i ° ° ° Figura 2.30, Consolidarea plan ~radialt Tabelul 3.14 (continuare) “ao | ONOT | 0180 | 0206 | 0258 | ORS | 0.304] 0337 6 23 | 207 | 0259 | 0296 | 0325 | uses | 0386 to | nis | 02a | a2 | 0330 Jase | 03x | ox | as | ose | 02m | asee | 0381 | 042s | 04s | asio js [ame | oar |o357 | aass | aase | asse | 2 | moa | asm | ou | os [as an Jom | ‘O35 | OAS | OMIT coaas | 0477 | 0305 avo | 0532 | 056 0579 | 0.29 | 068 0.613 | a730 | o77s 73 | 061 | asi 0963 | 1o%6 | 1.110 1ass | 1360 | L444 1925 | 2001 | 2219 9 | 0270 | ass | o3er f ass | o7i2 | 076: | oss ast | 0390 | ors | ase | a936 | ogss | 1102 10539 | ager | 12s | u2on | wana | se | 193 Cand este posibila i drenarea Ia limitele stratului argilos (Figura 3.31), gradul de eonsotidare global U, al sratuluirezults din suprapunerea efectelor: vy 330) ia) cay, 100) jn eare U corespunde consolidisii uniaxiale Ia scelayi timp la care se caleuleaz U,. ‘Valoarea U se determin’ din tabelul 3.11, in functie de condigile de drenare in ‘in care coeficientul de consolidare ae 3.4 7 Tf Factor de timp 7, er eg eeeees oo a Pe ore = ham wa faa fo or FW os so a wi [eae | aos | eon | oan | oo | ors | ow | aor aou J ome | aos: Slee js jo (0.032 | 0.040 | 0.046 | 0.050 | oss | 0.060 | 064 | a.068 | 0.074 | 0.079 Be tec 1 oe | oat | ws | ons | os | ous | aoe | enw | ww | ot | oxo an it fe yee ons | ean foam | ow | acs | ace | a1 | rao | ox: | axe sr | 30 | nar | 0070 | ooss | 0101 | oro | arse | 0.131 | 0.141 | 0.149 | 0.162 on ye eae 1 Vou fowo | ons | one asst Joo | cant 02 | oz oan | ons Sat erent | [nom foams ar | ois | ares | oe | 2x | 02 | a2 | 201 J ozs [ome | air | wim | ars | oat | a230 | 02s | a2r | 02m fost | 034 : see | ss | ame ‘0197 | 0.225 | 0247 | 0.265 | a294 | 0.316 | 0334 | 0.363 | 0385 Figura 3.31, Consolidare combina (uniaxial g radial) ‘Tasarea in timp 5, se ealculeazi fn funeyle de tasares final din consolidarea primar s, cu formula eunoscutt Ue “700 325. Caleulul tasiril din consolidarea secundars ‘consolidarea Capacitatea pamaturilor de a pune ta evident tasisi secundatt se determina corespunzitor indicafilor din tabelul 3.5, pe baza valoilor cooficientului de consolidare secundari, ca, stabilite prin incerciri de consolidare in edometr, Evolujia in imp a tsi din eonsolidare nu depinde de grosimea straului, puttnd fi direct determinaté pe baza datelor incercarlor de laborator. Deoarece la incercaree edometrica, ca gi la incercirile efectuate pe tren, dupi consumares tasisi sin consolidarea primar, se remarc8 o dependenf linear Sate erestereatastiit din ‘consolidarea secur (6) si logaritmal timpului sero, rezult 3,86, Hog 331) peg Hos 3D incare: = eq ~coeficental de consolidare secundari, detenminat fn edometrt Ia 0 pwesiune uniter egsli cu valoarea medie « efoctulat total fn cuprinsil statu, #28 =H grosimea strat 1, ~timpal Ia care se ncheie provesal de consolidare primal stratului (se tinge U= 100%): = tg~timpul tout scurs de la aplicara incBec ri ‘Taste din consolidarea secundaris-au observat numai ia cazul unor status iloase (in special de consistent redusi i cu continut ridient de materit organice), Find retativ mici a raport eu tasirile din consolidaea primar’. Ritmul lent de evolutie al acest tas Sei permite o mai bund adaptare a structurilor la deformayile provocat. 3.3. Aplicagii 33.0, Caleulultasdirit unui rezervor in varianta terenului netratat, respectiy tratat cu drenuri verticale {in concliile de teren aritate in figura 3.31.1, 6 se efectueze calcul de tasare ‘tusarea initial $i cea din consolidarea primar) a unui tezervor de sph de 20.000 m* sub fnctireare rapid in variant: = eren netatats = teren tratat eu drenusi verticae (coloane de balast), ‘Caracteristicile stratuilor ce aledtuieseterenul de fundare sunt: ‘Strat 1. Prof argilos loessoid, solidifieat in suprafayi, plastic consistent - plastic moae (sub adiacimea de 1.50 7 kin? 7,= 27 kN; n = 50%: Je = 0.30 u adincimen de 1.50 my; Ce=0.20; ¢,=5:10% ems, g'= 10%; c'= 15 KPaje, #45 kPa Sirat 2, Nsip fn, plbui, fn sare de indesare miloie: = 265 Nin = 43 Sirat3, Nisip mjc, eens, 2265 kNIm; n= 40 %; B= 40000 KPa; Figura 33.1.1. Suatifeaglaterenului de fundare Presiunea medie pe talpa radierulul se va considera: + in gruparea fundamental, p = 125 kPa (din care inedrearea din api pyr lO kPa), + in gruparea specialip = 144 KPa 1, ‘Tasurea fina gi evoluja aesteia in timp in cazul funda drecte 1.1, Deteminarea zone active Se determin& variajia efortului unitar vertical si a efortului din presiunea eologiet, adncimea zonei active determinandu-se din condita: ¢, £0.50. Bfortul unitar o,, se ealculeaza in funcjie de grosimea gi greutatea volume a Saiului elementar considerat, Astfet pent straw cuprins inte cota 0.00 gi ~ 1.50.m yH=ITA 5.5 kPa. Datoriti faptului ck nivelul apei subteranc s-a {nregistrt la cota —1.50 m, fn caleulul efortului din coloana geologic’ se introduce valoarea greutii specifice in stare submersati: Surat ts /'=(,-76) (-4) =(27-10)-(1-05)= 7-85 Nfs Suratl2: 7'=(7, re! i) ~@55-10) (0-043) = p'=9.405 AN ye i06 Suratul 3: 7'=(%,-ys) ( i) @85-10}(1-04)- 7/9992 for uniarveriealo este gal: 8, = 0g -Pyy = (Py ~7-D, )= a (125 -17-1.5)> o, =100a9 in area exe coeficenl de distribu al efourilr vere se tering pin interpolate nr i ii de portal (abla 3.10, ds tnerareaD2)> Determinares coefleientull cy gia eforurilor untae pent determines one active este prezentat in tabelul 33.1.1. ‘Tabelut 3.3.1.1 om Fil ue eo cee Sty] Fea| PFs 0 o 0 ‘00150 | 150 | 100010000 | 255 [12.750 Ca vam] 660 [255 | 0995 | 9930 | GRRS | 34425 va] _730_[ 070 | 098) | 9RRS | TAB | 37400 ox [915 [18s | 0977 [9730 | 90505 | as23 | ome [920 [00s | 0576 | 976s | 9009SaS | a5aTR aan [170250 | 09% | —9590_| 1185078 | 57258 507 | as [255 | O91 | 9140 | 1397528 | OOR76 ‘oo | Tex | ~3s5 | met | Rea | TesSTE | SaATD ora | 1935 [285 | Ow | 820 | 90Ree [OST Variatis eforturilor unitare o si ay, pe adancime for unit (kPa) > mt ta ao Figura 3.3.1.2. Variagia cfortutilor unitare pe adiincime Din grafic rezult eX adincimea zonei active este de 17.40 m sub cota ‘erenului autural, respectiv 15.90 m sub cota radierului ezervorulul de api, 1.2. Caleulultastiritinipiate Se foloseste pentru caleulul tasieli metoda insumirii pe vertical a tase straturilor elastice de grosime Finitl (paragraful 3.2.3): 100-1 Pr ay Ache lv? fem] CCoeficientul m este dat in tabelul 3.3.1.2 (sau tabelul 3.10, paragraful 3.2.2). Tabelul 33.1.2 7pR | 0-035 | 025-05 | O51 Tis | i525 [5 15 14 13, 12 mn 1 In cazal de fai, ezultt 7.7 (m) 226035 > m=14 2R Coficiengit K; se determing prin intespolare linia’ in functie de raporul 2/R (tabelul 3.11, paragraful 3.2.2) sunt prezentati tn tabelul 3.3.1.3. Tabelul 3.3.13 z TR x 35 0237 051 7 0.302, 0.068. 7 0.694 0.156 \Veloarea modulo de dafomaje nie Clear, pen sual de pat asteroid, foesind ela: ei 8200. E, = 200-45 > B, = 90008Pa Dec valor tsi inte va rez Aine sf SS (-05")- (0.068-0.051) 492), (osé noes (-02"] ‘9000 35000 Deci tasares initials este: 78am 13, Caleulul tasirié din consolidarea primarit Considerind c& putem neglija deformajia orizontalé a stratului coeziv si ca stratul de praf argilos loessoid este normal consolidat, evuluarea tastcii din consolidarea primar se poate face cu relaia (paragraful 3.2.4.1): Gls Tee 100 100” 100 Grosimea stratului argilos H este de 5.8 m, iar eforturile untare se caleuleazit $82 521.61 om 1.4, Variaja tasrit din consolidarea primar, tn timp Caleulul se efectueaz conform paragrafului 3.2.4.2 4 n);7, =f So Tigh Ue = HM); T= Si ‘Tasarea cin consolidare primark la mpul t se va exlela considerind presiunea neutral up distribuiti uniform pe fniljimea stratului (tabelul 3.12 sau 3.13, paragraful 3.2.4.2), Prim insumarea tasirii nivale la cea din consolidarea primar’, se poste determina si varafa tas totae a terenului de fundare, in imp. ‘vel tasar in tinp Figura 3.1.3, Variagia tsi totale a terenutul de fundare, fn timp Caleulul evolujiei tasisii din consolidarea primar si a:tasirii totale este pezentat fa tabelul 3.3.14. Tabelul 33.1.4 wile) |__8) i, Oey | Sas cont re a a a o a 278 078 | 67280 0.004 649 1791889 | 6571889 156_[ 134560, 0.008 8.02, 2.379982 | 7.159982, 234 | 201840. 0.012. 10.49 2.896289 _| 7.676289 3.89_| 336400 0.02 13.67 3.774287 | 8.554287 345| 470960 0.028 16.38 4520518 | 9.302518 7.01 | 605520 0.036 18.76__| 5.179636 | 9.959636 9.34 [ 807360 0.088 21.95 | 6.063156_|10.84316, 1L7_| 1009200, 0.06 24.81 6.850041 | 11,63004 14 | 1211000, 0.072 27.83 7.573423] 12.35342, 163_[ 1429700 0.085 29.67 B.i918e7 | 1297189 19.5 1682000) Gi 32.88 ‘9.078168 | 13 85817 24.3 | 2102500. 0.125 36.54 70,08869 | 14.86869. 29.2 | 2523000 0.15 a1 11,3523 | _16.13323 34.1_[ 3943500, 0.175 BT 1234995 | —17.12995, 38.9 [3364000 02, 48.09 13.2765 | 18.05765. a8.7_[ 4205000. 025; 34.17 14.95634_|_19.73634 38.4 [5046000 03 595, 1642795 | 21.20795, 7 o 68.36 18.8742 | 23.6542 97.3 _| 8410000 05, 16.28 21,06091 | 25.8409 117 | 10032000 06) 80.69 2227851 | —27.05851 13¢_| 11774000. 7, 84.61 3.36082 | 28.14082, 156 | 13456000. Os, 88.21 2435478 | 29.13478 175 [15138000 09) 90.79 25.06712_|_29.84712 195 | 16820000. H O28 25.62008 | 30.40208 2. ‘Tasarea finala gi evolufia acesteia in timp, in eazul fundarii directe pe teren de fundare imbunitigit eu coloane de balast Imbunatijiren terenului de fundare se relizeazi cu coloanc de balast cu iameirl de 40cm, Distnja diate coloane se alege in jun valor Gr)=5.04 ‘Scopulexecutilcoloanelor de balst este de a grabi drenareaapei din por si, plicit, proolueereatasiFidin eonslidarea primar fe-un tmp reds. 2. Evolutia tasirilor in timp “Tasareu din consolidarea primard se va caleula fn acest ca utilizing gradul imediu de consotidare care fine seam att de consotidarea uniaxial (pe vertical), c&t side consolidarea radial (pe orizontall). Asifeltasaren va fi = 5g-Uny unde gradual medi de consolidare se caleuleash eu formule: (\-Uya)=(1-U, X1-U, ), U find gradu de consolidare pentru consoidarea radial: 6 0, fear stor imp 7 = Figure 3.3.1.4. Amplasarea coloanelor de balast ‘abelul 3.3.1.5 este prezentat calculul evolugiet tn timp a tas totale in ‘sara imbuni ni terenului de fundare prin amplasarea coloanelor de blast. Lranstommana etuaye seerenne Timp yl -ey)= 2M Me Uy | Ur | suesudit | sam (us -tass)= el ro measur | sams 4 finn seama de walle fy, Ky Aci Aty std apt ose see pentru punctul 2, Tsecunde) | (@iley | (%) | (%) | om) (om) (em) v 7 lay devine: oe 2 : o a ‘oRt 08 03 sy ~ths i ty =U) “Tg » | a> 7 128 ait Ta as | pe | ie 026 Wa : ‘Tobelul 33.2.1 3 |e | mo (tse 040 156 Vator’ (daNvem) « ) 7s | 8 | 18 aa 206 Panetul | aot 3a 0 0 0 “Tasarea din consolidare la timpul dat se caleuleazi eu relaia v T aE ae [fe 00 CTD T ae se Toa [0a [085 Hm, este tasarea final din consolidare a fiecirui strat T i am | om | on | 068 thurs aa : innroducind caractristiile sraturilorrezule: 7 7 T 396 | 090 | O85 bq) = 8a =1-200-0.01 = 2em T T T T 098 | 055 7 7 ; 7 7 om Evoluyia asi in timp a fecdrui strat (5, i 5) tas totale a bistraului T + 7 r ie) OE (5, sunt arate tn lkimele rei coloane ale tabelului 3.3.2.2 ‘Fp punctal O presiunea ape yy = 1 daNvem™ se mengine un UP foarte scurt poise anuleai pentru calcul recurent se ia media aesior out valor. omind dela contijile de margine, cu ajutoral relat de recurcakk 3.22) ent punetal 2, se ealeuleaz valoarea in toate punctele 1a simpli: 9 = 0, = Ate ‘bs, gamd,, aga cum se arati fa tabelut 33.2.1 51 apoi 5° traseazi eurbele veocrne. Gradl de consoldar al eke stat se enleuesa et raporl Tne aia totlt a diagrame’ de presi (Ag) shat diagramel efornilorefeeive (Aw) ~ upinss ine iocrond i deapia @, = t daNlem’. In telat 3.3.2.2 sunt twecute calorite pradului de consolidare pentru cele dou straru (Uy espestv Up. gi se wrweazh cunbele izocrone. Pentru asigurarea unel preciii de caleul 15 sotisfeitoare, se vecomanditalegereaintervalelor As gi Azin aya fel init a a L in cazul calculului automat. ‘cazal caleulului manual, respectiv & 6 De pid, acceptind a=, din ecuatia (3.3.2.1) se objine o formull simpli de revurengie tian = ellis thes) 32.2) Aplicarea metodei diferenjelor finite este ilustrti an exemplul de calcul urmitor, unde se trateazi cazul consoliditii mai multor stratur arsHoase suprapuse. Exemplu de caleul ‘Si se traseze izocronele si sf se calculeze variafia in timp @ tasirit din consolidarea primart a sistemului bistrat din figura 3.2.2, cunosednd ci efor 1 daN/em*, vertical total este constant pe grosimea celor dou straturi: 6 10 2. (daNiem’) i 1, ® 6 el ag : Figura 3.3.2.2. Determinarea presiunii apei din pori prin diferente finite Caracteristcile geotehnice ale straturilor sunt: = pentru stratul 1: = 410 env; m,y = 107 emP/daN; cy, = 4-10° ems; = penta steatul 2: ky = 10" cms; mp = 10? em "HAN; eq = 10° ct (Calcunut erectuanau-se amamuat se avecpia ~ veges relajia 3.3.2.1). Deci at (as, 4.107 sage Stig gy enn Le 2 GF Geese (teh ea 107 a= In consecin, pentru a utiliza aceleagi intrvale de timp At in calculul consolidirii ambelor straturi, rebuie ca Az, =2Az,. Se aleg Az, = 100 em, respectiv = 50 em si punctele de calcul 0, 1, 2... 6. intervalele de timp vor fi: / aratdporitia punctului considera (numirul de intervale 42), iar ji ‘impat seurs din momentul aplicisi fncdscii(numirul de interval A). Condit de margine sunt: = lafimita superioa a bistrarulul (punctul ©), drenara find liber avem: 1 daNrem; = a baza sistemului bistrat, drenarea apei find fmpiedicaté, planul de ta 4m va fi un plan de simetre; pentru aceasta se introduce un punct fictiv 7 (simetrc ff de punctal 5) sin ovice moment va exiata egalitatea: oy Sty {n afara acestor conditi de margine, mai este necesart o condifie la contactal ‘lor dou straturi care se consolidea;seriind egalitatea vitezelor de eurgere a apei (vy = v9) prin cele dou straturi (datoriti continititit curgerit, conform legit lui (2-4), ‘Tabelul 3.3.1.5 A ie [_s Ye _|en_| om “| em] em be a7 a7 ‘36400 [0.00513] 7.094 {7 95865|6-73865] 0.0108 | 8.982 | 15438142676315.01268] 172800]0.01027| 9.682. 2.6732 [7.4532 [0.0216 | 16.856 24906)6.87654]1 1.6565} 432000 [0.02568] 15.595 [4.30578)9.08578| 0.054 | _37_ 1 46p24|12.9243)17. 7085 ‘864000 [0.05136] 22.76 |6.28403]11.0640) 0.108 [60.312 |. 9343]19.1461)23, 9961 1296000)0.0770s]_ 28.3 |7.81363]12-5036] 0.162} 75 | 89073)22.6609)77.4409 1 72x000}.10273] 33.28 [918860139686] 0.216 | 4.118 -65403)24 sAa)p9 AoA [2592000|0.15410) 41.714 [11,5172]16.2972) 0.324 [90.038 | 94193)26.0068] 30.7868 [sassv00)0.23115] 51.878 [14.3285]19.1035| 0.486 | 96.13 | 98)37]27.0954]31,8756] [5184000(0,30820) 60.196 |16.6201/21.4001] 0.638 7775000)0.46230| 73.295 [20.2367/25.0167| 0.972 11036800)0.61640| 81.433 [22.4560)27.2360) 1.296 1555200)0.92461] 91.285 [25.2037/29.9837] 1.944 Se poate face astfel comparafia intre timpii necesari de consolidare in cazul ‘pimmului natural sal piméntului imbunseiqit cu coloane de balast ‘Vatiatia tasarilor in timp (ley tascam) ‘cazul terenului de fundare Imbunatiit cu coloane de balast Aplicafia 3.3.2, Rezolvarea ecuafiei consolidarit uniaxiale prin metoda diferentelor finite. ‘Tindnd seama de aproxiamile acceptate Ia serierea ecuatiei consolidiri (3.23), rezolvarea acesteia in Scopuri practice se poate face prin determinarca presiunit apei din pori a im puncte ale stratului situate la echidistanya Az (figura 3.3.2.1) la intervale de timp Af, Introducdind indiii 1, i, #1... pentru poriionarea +1 .« pentru precizarea timpului la care se pune pe mea saul snes predacea el tn potty devant Bu Mag Big OP _ Meaty ~My + Meany a Re jar ecuatia (3.23) se poate serie sub forma: ayy =m 2a) (ary Hay he 32.) ‘este coeficient dimensional, depinznd de proprietiile re plimdntului si deintervalele alse A$ Az. Permeatil dl_j_ jet ‘ . | y | 2] | an bd . ii, a ws day | wy, | i pe Ma | a & ny | 7 Agena | A A, 2 a Figura 3.3.2.1. Rezolvarea prin diferenie finite Se poate, deci, determina valoarea u fntr-un punct la un timp dat, in functie de valorile In acest punct si in punctele adiacente la intervalul precedent de timp. Pornind CAPITOLUL 4. CALCULUL CAPACITATI. PORTANTE 4 “TERENULUI DE FUNDARE 4. Definirea nofiunit de eapacitate portanta. Modele de calcul Copucitates portant limit (enumith pe seurt capitate portant, -epevint etvearea maxi care poate rns erenvi pe falpa funda, ek ‘para unorFenomene de pierdre a sabi terenu sn de eedare a consee¥ ‘ringer Tinie de eopdcitate portant a terenuhsi crespunde deci, els mith ulking (a ealeull construetitr prin metoda stir limit), Actinile Gace) care se aplich supra fundaye a veifiearea capaci porunte a werenului corespund srupislor celor mansfavorbie, eae incl, de repuln fra inetedlor permanente 5 tempos, ete oaeiane exceptional el nai freeven, 0 atiune seismic). ‘Modul in eare eforturile gi deformatile din teren ajung la Timita de capacitate povtata depine de adincimea 5 de giitatea anda, de erate sratalor side natura inedredriortransmise terenul 1 de supeafti ‘La fandayile de suprafoi, caracterizate prin valori ale raportului Dy! B < (aed) rezistenga strtuilor de pimlnt situate deasupra niveluli tpit poste Fy de eput negli (gua 4.1.2); inflaenga acestor strata se consid puma sub forma suprasarini g, epariza lateral fh de Funda (figura 4.1.5) ” » reece ss rr Sera L, ¥ op Sep Eee | Figura 4.1. Inluengastraturilor de pimdnt sitate deasupranivelal pit in funeyie de tipul terenului de fundare gi de modul de aplicare a incrcicii pe fundatje, se accept urmitoarele modele de calcul: 4) Pent majoritates situayilor reale (straturi de fundare cu rezistenje mevanice sedi sau ridieate, fundayii avind o rigiditate proprie mare), eapacitatea portant ccorespunde presiunit crtice — p,, aplicate pe tip, pentru care se formeszt suprateje de ropere in teren (figura 4.2.a). Valoarea py reprezintl presiunes ‘nitar maxim, diagrama de presiune ~ tasare avand o asimptoti verticals (Bgura 4.2.b), Presiunea critied creste cu adincimea de fundare (Dj, precum si eu imensiunile Ta plan (B, £) ale tbpliifundatei. » Figura 4.2, Formarea suprafejelor de tupere in teren fundare alcituit din straturi foarte compresibile, pe msura ‘reyleritincircsi se produce indesarea pronunjati a plmantului si poensonarea avestuia pe contural fundajei, ceea ce conduce la tari foarte mari, Inaimle de epuizarea total rezsteneiterenului (Hgura 4.3) In aveast singe, eapacitatea portntii se limiteazi Ia o presume (Pjq) corespunaitoare tesicii maxime acceptabile pentru structurl (sy,)- Deci, capacitatea portant rezulth in urma vnor caleule de tasare (a se vedea capitolul 3) si depinde in mare misurii de capacitatea ‘stractuiirespective de a prelua tas ‘Asemenea stuaji apar fn cazul pimnturilor necoezive afinate(nisipuri avand Jy € 0,33) sau al pimintailor coezive caracterizate prin valori ale indicelui de rigiditate /, (up Vesie}: £ i <10 veo, ae) “ In relaija 4.1) simbolurile au urmitonrele semnificai: ‘5— modulul de deforiati Tineari al stratului de fundare: 1 cosfcient ui Poisson (se poate aceepta v= 0.3 pentru nisipurh, ¥= (085 pentru prafur, v= 0.42 pent argile), = c,q-coeziunen, respeciv unghiul de fecareinteioarl, =, ~presiunen geologic la nivel de funda, Figura 4.3. Fenomenul de poansonare Figura 4.4, Fenomenul de cedare local o) Pemisu fundayile foarte Mexibile (radiere din beton armat de grosime redust, fundul rezevonrelor metalice) Timita eapectatii portante poate fi atinst prin ‘cedarex Jocali 2 terenului de fundare gi a une poryiuni din fundatie figura 44.3. jn acest car, formarea mecanismului care conduce la atingerea presiuni eritice Py jn teren este condifjonat de epuizarea capacitisii de rezistenfi in secfiunen fundafiei(momentul ineovoietor M, si fora tictoare 7, — figura 4.4.6). Figura 4.5. Descompunerea unei inedtciri inelinate 4d) Penis Fundagile solieitate cu 0 fnelrcare inclinati Q, care se descompune tn coimponentele: vertical. (normal pe talps) V gorizontalt H (figara 4.5), se pot deosebi dous modalititi de atingore a limitei de eapocitatea portant (figura 4.6): | edad componenta vertical V este mic in raport cu capacitatea portant corespunaitoare inelreisit sot vericale a fundayel (V << BL-Pu) riperea se va face prin clunecare “pla” a tpi pe suprafata de contact cu tere (eazal “a Figura 4.6) ind prosiunen untart normal pe talpa fundayiel depigeste o anamitt valoare py (deck realtanta vertcalé V > Vp = poL), cedurea Tundaie se va produce in urma creerii unei suprafeje de alunecare in profunzimea siratului de fundare (cazul = figuca 4.6) ViLBn Valin, Vv Figura 4.6. Modalitii de atingere a eapacitaii portance: 8) cedare prin alunecare “plant 'b) cedare in urma creerii nei suprafefe de alunecare in profunzime, Corespunzitor acestor ji de rupere, dependents inte forte orizontalé ‘etic H, si componenia verticals V se transpune grafic prin segmentul liniar “a” cchivalent legii freed intre dou corpus sigide),respectiv prin portiunea eurbilinie 1" ligura 4.6). ‘seu fundayilor de adineime Capacitatea portant a fundafilor a e8ror baz se situeazt la adineimi Dcare slepiyese de 3 . 4 ofililimen tipit B se ealculeaz, de regult, lnind in cor evistona straturilor situate deasupra nivelului de fundare. fn acest ea2, pe talpa iderare gi ac{ionea/d numai componenta verticals a inc&retri, deoarece eventualele incirctri ‘rizontale sunt transmise terenului pe perefi vertical ai fundatie. Caleull presiunii crtice se face, in cele mai multe cazuri, conform modelulvi propos de Mayerhof, ia care suprafefele de rupere in pimént au in sectiune, forma jung in suprafaja terenului (igura 4.7.2) sau se oprese in pere(ii vertical ai fundatiet (igure 4.7.0). ‘nor spirale logaritmice Situayja corespunzitoare sehemelor din figura 4:7.b apare i realitate cfd ‘apwnul raportului Dy / B > (628); in asemenea exzusi, valoarea presiunii eritice nv ‘reyle cu adncimea de fundare, iar tasirile fundatiei devin foarte mari, cu mult +a utingeri valori p,- Drept urmare, capacitatea portant (care are semnificatia lune’ presiuni Timiti ~ pjg) 86 deduce din condijia de limitare a tasirilor datorste indesiit piméntului situat in intxioral zonei imitate de suprafetele de alunceare (ovetoda Berezanie. rad + Ba oT l (i) Figura 4:7. Calculul capaci portante a fundagilor de addncime Jn parageafele unmitoare se prezint® cele mai uiilizate metode practice de «calcul al eapacitii portante, bazate pe modetele descise mai sus. 4.2. Caleulul capacitiii portante tn cazul fundiiii de suprafaga 42.1, Presiunea critied pe fundafii cu incireari predominant verticale ‘Cand compomnenta vertical a incSreari pe talpa funda V este do in raport cu componenta orizontalé H (raportul H / V < 0.1) eapacitates portants a terenului de fundare este detnitd prin valoarea critic a forget V (Figura 4.8): Figura 4.8, Capacitatea portant la fundatil V= Pr’ a2 = poy presiunea unitari rites = A*-aria de ealeul a tpi fundaye. de caloul tipi fundatci este o parte din suprafay tipi al eset centru de restate corespunde ou punctul de aplcui a erin @ pe baza funda. Ba = eakuleaz eu rela weLe in cae L° si BY sunt dimensignile seduse ale spit funda. fn eazul fundoyior ceepronghiulare (Figura 49) acesta se caleuleu cu elie: a aay Lia =e B'= B-2 1, B~lungimea, respect lijimea tipi fundateis - excenriityile ezultantei fncdreirii Q, fal de axa transversal, respectiv longitudinali w tips pays pn + on + o, Deeminueo dimesiilor seine ale tail fod Figua 4. Penteu alte forme in plan ale fundatici, mirimile L’ si B’ sunt indicate fn figura 4.10, ‘Asifel, pentru fundatii citculare in plan, in eazul inetircsi centice (e = 0) aria de calcul corespunde unui pirat cu suprafaya egal cu cea 2 tpt cireulare: B= RV =177R Cand incircarea acjioneazii cu excenticitatea ¢ (fap de centru cexcului), (figura 4.10.) lungimea redusi rimdne neschimbati: LsL=lg7R jar lijimea redust devine: Bi = Bo2e=17TR~2e nae » mente Figura 4.10, Determinarea dimensiunilor reduse ale tipi fundaiilor circulare si wapezoidale in azul tipi taperoidale in plan (figure 4.10.b), aria Ue caleul A’ va fi echivalent ew suprafaja trapezului al einai centru de greutale corespunde eu punciol srciritV,, fnljimea acestuitrapez cu baza B, renult Siana ale aplicatie a Dimensiunile reduse (ale dreptunghiului “centrat” pe punctel de aplicaye al Foe V9 Vor Bi in relapiile de mai sus (figura 4.10.b): a paid oa ce ifort, end cae finde fie ts Co eee dma ssn raid Se aaaau ert ede secu N, 145) ech tgeNy 54h, #057 BN, Per = Ng, Ngo Ny ~ coeficieni de cupacitate portant, depinind de valoarea cefectivi (in conditti drenate) g ’ @ unghiuhui de frecare interioart al terenu de fundase; = ¢'—coeziunes efectivi (drenatt) a terenului de Fundare; = q—presiunea vertical efectiva la aivelal tpi = y- preutatea volumic a teenulu de Fundares — lyomea redust a tpi fondatie -~coeficieni de forma ai tpi fundayel; des igs fy ~ eoeticieni de reducere datoritt clinic rezultamel Q incdrcirilor pe baza Fondatei. ‘Coeficientide capacitate portant se ealeuleazi cu expresile: wo (ase4 as Nc =(Wv, 1} cory" w, =2{0, -t}tang" Valoile acestor cocficienyi sunt date i fn tabelul 4.1. entra. misimi intermediare ale unghiolui ¢° se admite interplarea Tineari a coefcienylor de capactale portant ee ee ee a) a” | a | 4° | | ae [m0 [07s | wan [os [ose [100 | to | 30 | 170 | 220 ‘Tabet 4. er Ne N, N, 9 3H is o s 65 16 02 0" 83 25 oa 10 39 14 48 64 36 ms 82 5a 207 107 82 a0" 249 B9 122 30" 304 14 10 310 246 2 46.1 23 408 37°30 sea 458 620 a0 153 642 934 aro 993 19 1300 1s 1339 149 a0 CCaractoristicile geotehniee ale teremului de fundare (#', e's adopt penta strana! sau stature situate sub nivel tpi, pnd ta adsincimea: fe) an in care coeficicntl f stabilit in funejie de valoarea aproximatt iniial a unghiului #', este dat in tabelul 4.2. Tabelul 42, Jn cazul in care caracteristcile 9", c” si.7 ale straturilor aflate in Timita adincimii # nu diferd cu mai mult de 50% fapf de vatorile medii, pentru caleulul capacuiit portante valorile gc" gi 7s@ adopt ca medit ponderate eu contributia Fecarui strat. De exemplu, pentru situfia din figura 4.11 se oojm vasonne «guiins sean side valoarea submersatl 74 a greui vlumice tn strat 3, sub nivel bridustati: tan ty sng At) ey +eh-(H +H) t Hy+yy:Hs +75 HS 7 * si 7 ea medi ponderate Penuru eazurile de apasiti, in limita grosimi sub nivelul dpi, a unor stratus vind parame rerstenel Ia forecare die eu mai mult de 0% ft de medic, ‘esitivarea capaci portante se face penny ficeare strat in parte, conform indicatitor de la paragraful “Cazuri speciale de calcul s presiunii entice” Presiunea verticalé gla nivel! tipi de fundare se considers. egal cu valoares ninis » presuaii fective (jfnd seama de eventualul efect de submersare dort ivelului hidrostatie maxim) care va acjiona permanent pe oricare din tatuile fundatiei. Aste, pentru exemplul din figura 4.12, objinem: mar tr Aas ane te Hy tra Hs gina) 120 Figura 4.12, Determinasea presiunii vertical la nivel! tilpiifundajei Sion de form ai oi Gandaici s,, 3p. sy sunt influent sh de Vigiditatea tipi fondafei, ceea ce « condus la unele diferente ale rezltatelor cercettilor fnueprinse pind ta prezent. In tabelul 43 se predindh expres recomaidate pnt calcula acestorcoeficlnti in STAS 330W2 ~ $5, respectiv in enorme european ENV 1997 — 1: 1994: “Tabelul 43 [Esse Ror at [STR OUEST EY TTT ; Tonal 70 15 | Dreptunghi 7 ie an 14.03(8/,) ele/hing | Core, pirat i re Lesing’ ls Coat 1 10 | 8 : , Dreptung! 1-04(8%,) 1-038/,) Cere, plat | 06 oF | oa ‘Continua: 1.0 | Dreptungi s+osl8/,) Cere, pitrat, | 13 inn oman Tatu ie fy a rerun cere ear an evident influ elnii plant Ta care afonesr8 Fezultanta Q fai de axele principale ale tipi, dup cum urmeazts ma 4a) In cazul fm care rezutanta aejionear fn planal paralet eu tikimea redusi B’ a Fundatci (figora 4.13.a) cveticiengi se determing eu relile (recomandate de ENV 1997 — 1: 1994: e(-pottcg) as) Ht cusjonlgrfielor din figura 4.14 (conform STAS 3300/2 — 85), In care H ons=# yy In cua my eae rezultanta acfionea fn plan! paralel ev fungimes redusi L? a lpi (gua 4.13.5) coetcieni se determin: = curelajiile (recomandate de ENV 1997 — 1; 1994): a) 1) I. a | a4 Figura 4.13, Determinarea coeficenfilor de reducere datorit tncliniit recultantl incre ioe) io | as| aa| ae a5, 05 07 O91 7 Qs BS a7 agwor O35 ,05 G7 ast a ‘adltue™ iets tadftos Figura 4.14, Determinarea coeficientilor de reducere dutoriti inclinisi serultantei facdredri (STAS 3300/2 - 85) incre ce) jin curul in care planul venical ce congine rezult w face un unghi 4% 0 cu axa principal tpi Fundafei (figura 4.15), coeficientii de inclinare se stabileye eu reapile (conform STAS 3300/2 — 85}: fms) “o Het) Ne-tang" = H,,~ foxta orizontal criti (se tabileste conform parageatulut 4.2.2) = m—coel jen euleulat cu relay: nm im, 608" B+ my sin? @ va nies | 13 ‘Sectiumea 1-1 ————— | @\ sly we Figura 4.15. Detemninarea coeficieniar de eucere dato inlinisin azul in eae plana verical ce conine ezulinta face un unghi O # 0 en axa principal a talpié funda uri sposiale de ele «hn cazul alice rapide © flr pe statu enezive saturate & efor oS® ‘als nivetul lit depeste 0:78, presiunen crite In condi nedeenats eth din lain (ENV 1997 = 1: 1994): Qa) cy sled «ay Po -q- pesiunea vera efectv a nivale funda ( se vedea cul general prezentatantsior =, coeriunea In stare nedrenati a statu de Fundare; «endo ont sete se en tine ceo tooo!, gents epempi nl 1% peat pl scala ‘coeficient de inclinare, dedus cu formula: MoE in tite de wat sus 1’ 2°, A’ Hau semsficaile presente pani ca eneral (Figura 4.9 si figura 4.10) by fn eazul prezentei sub strata pe care reazemis funda, in Tinta adineimit + etic prin relaia (4.7), unui stat lab, avand parameti ezistenft Is forfecare 4 sau ¢, sub 50% din vuloarea corespunzitoare in strat superior, se verfic ceapacitatea portant a acest stat Pentrs aceasta, se compar presiunea efectivs ccte se tansmite pe stratal slab eu presiunea crite calcula cu relaile 5, respect (4.10). Un model simpliica de eueul este urltat fn figura 4.16, in care presiunea edie p care se transmite la suprafaja stratului slab (stratul 3) se deduce cu rela +7 hy TB in eure: ~ Z, B -tungimea, respectiv ligimea unei fundutii conventionale, stabilite ‘eu expresiile: Ts L'+2hy tana; B L’, BY dimensiunile reduse ale tipi fundatei; 42h tan = q¢-unghiul de distibutie a eforturilor verticale in stratl de Fundare (strata 2); de regu se poate accepia tanar= V4; = y-greuate volumicd a pamintlui ce alesvieye start de fundare. ra | Tos 8 hy i Figura 4.16, Verificarea capacititi portante a stratului slab ns Presiunea p se compari cu presiumea erties Poy Cakuians ere siunile in plan Z si B, rezernatt pe ‘onvenfional, ineBccati centre, aviind dimen: 4,11 se introduc caracteristicile ‘iratul 3 (evident in formule de calcul 45 sau geoiehnice % 9%, €* sau ¢, ale stratulot slab). Suprasarcina laterald g reprezinth presiunea unit vertial in masivl de pint nnereat, la adSncinea (D,+ hn). 4122. Capactaten portant a funda slate de tnchrebl orientate mari (cedurea prin alunecare) Ga 0.1) apare dati dle expresia (figura 4.17) yt E an) = Ty, ~rezistengs limita a terenulbi pe tlpa funda | f ~rezistenja pimantulul pe suprafota vertical a funda AYA E —— Figura 4.17. Cazul ced prin alunecare {In cazol fundatjlor de suprfayh, contactul tne teren si faye vertical & faye ind de multe or ince, ar moclzaea resent pata Gn special a cevisinje pasive) find condifionats de produceren unor deplasisi oFzonsle mi ‘componenta E se neplijeuzi de cele mai multe ox, rezulttin Hey Tor a2) 136 stinger valorii H,, poate precenta o suprafal pland de rupere Ja contact tipi eu lerenul sau, cind fnelrcarea vertical V depiseste o anumitt vaioare, suprafaya de rupere se dezvolta in profunzimea terenului (ea in eszal atingerii presi \daorité une! fncdrelsiinelinate, Figura 4.8), FForjaorizontali critica se poate exprima sub forma general (figura 4.18): AM, ! a (4.13) critice efortul unitar tangential erties A= 1! BY -orinde caleul a tipi; = Li, BY -dimensiunile reduse ale tpi, fortul unitar tangenfal critic +, rezultA tn funetie de tipul de teren si de sea presiunii normale medi pe alps p=——, dup eum urmeazi: petalps p=, dup cum unmeazi + Pentru plimiinturi necoezive (figura 4.18.b) ~ ind p< py Fo Poo ay + cind p> py woes 447) = Pentru piantri coezive (figura 4.18.c) = cand p< py a (4.15) = elind p> py i Foe 0g + Po (aust) In elite (4.14)... (4.15), simbolurile au urmitoarele semnificait: = fy ~coeficient de frecare teren —beton (constant); ‘1 ~ coeficient de frecare echivalent(variabil cu presiunea unitarh p); -. fort unitar de aderen(fntre teren gi beton; = py ~presiune limit de proportionalitate, Presiunea limita py se poate determina cu relafia acoperitoare (Figura 4.18): py~3-p-B tangle! -cotg! 4g 415 127 7 qremtea volumiet a stu de fundore; abel 44 |r ligjimen redusk a fandatiei Gn gener, dimensiunea panei cu { | ‘Terendefandure a componcnta \ «prepare een foe sat de ade Panes 065 7 as ; a1 as presumes vertical care acjionea In nivel tpi, dincolo de limita z eee i: ‘Nisip mare in slave indesatt x 025 035 func. L a0 a0 | Rip mare Ti ware de Tedesare | O58 os 020 | medi 025 030 » edie ee | | Nisip mijlociw in stare indesart 035 ais 025 ant F | 038 038 Tag [NR aiocia a stare de] 050 Tio us uh be indesre medic 020 025 : {Nisip Tn seat sa ued, inst | 050 us Ta t \ 035 035 fee | Sip Tare ued wa ut, a1 —— in stre de Tndesare medie 028 ‘isp fin pris, user vs as 05 | 035 038 HNisip paifos foarte umed sau] 040 ts 025 Figura418, Detemninarea efor tangenil eric | serra fn stare de indeare medic 030 130 Valorile jr sie, sat dterminat pe cal experimental pent diferite tipuri ‘Tabeul 43 te panini nag le pt funda. Vasa coon to fone d= fe presunco mr ape de anette fata fot aii prin cals | Teren de fundare a aca modelului de alunecare in profurzimea stratului, | Plimantuni coezive ;e=05 035 ; | In tabelele 4A gi 45 se daw valorile Hp (pentra plimdinturi necoezive), | ca lps 10% (nisip sess jy 5 pen prin xpi de pana cosve, De amen jssimeat [fen be=o7 0s se inc valle Jy ale coeicinth echivalent,corespunzitoae | nisin ea il sak tae, is eon foes ai | Te=0s:e=05 | 032 recs normal e tlph P= Py cares ite oentindee Tina zoneor de sii iit a tren | Tea05,ec07 | 030 l 128 9 ania om] ws | 025 7 025 Pinna eoezive mT p= 10... 20% ate bos (sisp angles, pra 21a aisipos~ argos, sets an | oe aril isiposst, & ° il pravoas) was = 0m t 10 013 | TPaminior coerive ws | a o8 co fp > 20% (aril : | | gs [ee het oie [8S © nisipooss ari a pris, ani, | Taosenos | om | mo [O10 ee : a2 | 008 \ ws | 79 | aio | 010 2 | 012 DDeci, cdnd presiunen normal pe talpe fundaiei in relate (4.147) sau (4.15" se deduce pein interpoare Linear tne valle P= Po si p= pps (igura 4.19), Figura 4.19, Determinarea coeficientalui 130 animes prestuimt py 96 UELELUMA LUE eye (9-7) pouUU sap Lo Limensiunile reduse 1’, Bale tpl, caracteristicle yg", c’ ae stratului de fundare gi lateral g. suprsar In ubelele 4 $45, valoile yyy sunt date pent funds cu Ijimea B= | su, respect 2" = 5m gi adlncim do fundare Dy = 1m (la numititoral fact), respectiv Dy= 3 m (la numitor); pentru valor intermediare 1m GA) sicind stzaturile situate deasupra nivelului tii se earacterizeazk prin valosi ale parametrilor reristenei Ia forfecare g', e” san c, comparabile eu le straului de sub talpd, presumes criti se evalues2& conform unor modele in care suprafejele de rupere se zvolta pind in suprafaa tercnului sau se inchid in pereti verticali ai fundatiei (figura 47.0 i 4.7.) {a aceste eazui, pe tap aefionesz numai componenta verlieal, centric a inciretritor, deoarece eventualele aciuni orizontale sunt preuste pe perei vertical! at funda. Jn stuaia freeventé terenului de fundare solcitat in condi consolidate, presiumea critic pe baza fandafci adinci se calculeazi cu reletia propust de Mayeshot (figura 4.20): Peg = 0-Ne Sede +4°Ny “Sy “ly +057-B'-Ny d, a7) 131 i (gi se calouleaztt in mod identic) csi in cae toi coeficfeni au accleasi semnific sn cami reli 4.5). iar coofciengii de coretie cu adincimen D, se dedue cu cexpresiles » d,atstanem(?’f) 4d, =142ung'-sing) wean) det nar wo /f) ri 5 | 088 re, teas Rent Per = (243.14) 70-1.13-0.88-+26.5 = 384 Pa Dect in jptera indi repide fundies 1402. PS Poe 137 12. Verificurea ta alunccare a unei fundatii de suprafaya mn strat de prof Fundayia vida de spin din figura 4.4.2.1 este realizat pe a = 20 kim’, 2 125%, ¢ = 06, smponentele V= 350 kNim gi risipos, plastic varios, avind caracteristicile: fp 10 kPa, Incdrcarea de ealeul pe talp are cor 1H = 80 Nim, iar excentricitatea ¢ = 0.25 m. ‘Figura 4.4.2.1, Fundayia unui zid de spejin Rezolvare “Zidul avind © lungime mare (L >> B), problema se trateazi in fectundu-se pe 1m liniar de 2d Lagimea reds p= B20, =200- 20.25 = 150m Pesiunea mitt pentru valoarea constants a coefieientul de fe teren (ecuatia 4.16) yp =3op-Bitang'4e' scot! +g = 32061 Stan22+ 200022 + 15:20 y= M16 KPa Presiunea efectivi pe suprafaga de ealeul a tip 223 kPa plan, caleulele scare beton = 138 Deoarece p> pp se ealeuleuz8 valoarea (variabili) 1 prin interpotare fie py Pot Presiunea limita de dezvoltare paral a zonelor de chins limi in wren relay 3.4) Poy =m BEN, +9°Ny + e'-Ns)=14(20-1.5-0.61+30-3.44 +20-6.04) = 339 kPa, Din tabelul 45, pentru stratal de fundare, rezults prin interpolare dubli Ga Fancie de fe & jy =03% 6, =35KPa De asemenea, prin interplare, gndnd seam de Kijimea B’ = 1.50 m gi de _ndancimea de fundare D,= 1.50 m, zu Hae = 016 Valoarea final a eve 13 kPa, prin interpolate fate valorile pay = atulvi de frecare rezult pentry presiunea efectivs p 3 (pentru py = 116 KPa) $i tain = 6.16 pentru py = 339 KPa: yx024 Veriticare ia slunecae a funda: Hy =ty A= (Cy +H p)B 5 +0.24-233)-1.5:1 = 89.1 kN/m. Deci < H. 139 se cere determinarea prin calcul a capaciiii portant pe ava pl sin figura 44.3.1. “Terenul de fundare este constituit din nisip mare, awdnd urmitoarele caructeristil geotehnice: y= 265 Nim? m = 37.5% I hidrostatic), = 34°. Rezolvare Calcul greuiilor volumice: = deasupra NH . ly). t4 2) = 0-0378) 26.51 +005) = 174 RN 4 ( ww) i) e378) = sub NHE ( io = 7,)=(1-0375)-(26.5-10) = 1033 kN? Figura 4.43.1 Pilot forat jlotului forat sn stare de indesare mijlocie, = 060, w = 5% (deasupra nivelului 140 Presiunea vertical la nivelul beze g= 2174+ 13103 = 168.7 kPa Calcul presiuni crtice (elayia 4.17) Be 20 Ne Sedat Q°Ny Sy -dy +057-B-Ny = 34, rezult (relate 4.6 sau tabelul 4.1) N, 2298; N, =354 ‘Layimea echivalent a baz fed? _ [14-088 org 4 4 Cocficiengi de form (tabelul 4.3: 56 B sing’ =14+sin34 CCocficienti de coreetie cu adancimes: os =1+21anp((-sng aria ”f) dd, =1++24an34(|—sin34) arctan 96 7g)=1.95 d,=1 Presiunea crite raul rg N68.729 81,561.95 +0:5:10.335.40.7-1 = 15293 + 996 » 15390 kPa CCaloutolpresiuni Hit, din condijia mits ast pita (otha tem) peta a 1 Pin = Aly“ De-Me+7-B-r) Peni isp nse de ndesare medi (Ip = 0.60) reut in abel 4.6%: a pats Devstese f= 150.8 = 1320 m