Conf. univ. dr.

Marius LUNGU

ATLAS GEOGRAFIC
$coLAR
CLASA A V.A
TERRA I ELEMENTE DE
GEOGRAFIE FITZICA
 CUPRINS

I.TERRA-OPLANETA
A UNIVERSULUI
1. Globul geografic gi harta. Coordonate geografice...1
1. Universul gi Sistemul Solar - aspecte generale.......3 1

APLICA........ ....................7
ApLrcA........ ......................14

2. Terra - o planeti a Sistemului So1ar...............................8

2. Migcirile PimAntului gi consecintele 1or.......................1 6
ApLrcA........ ....................e
APLI 19

3. Aplicalie practice: Cilitorie virtuali in Univers ..10 3. Aplicagie practic6. Orientarea in spatiul terestru
(elemente naturale gi instrumente clasice 9i
moderne)...

III.TERRA-OPMruETA
iru rnaNsFoRMARE. cEoSFERELE TERRET

1. Caracteristici generale. Structura interni a Terrei......... ......................22

APLICA.... .,.. -,...,..,...,..24
2. Relieful: continente;i bazine oceanice; forme majore de relief 25
AP1tCA................
3. Dinamica scoargei terestre. Vulcanii ;i cutremurele
,,.,,...,..,,,.,...34
4. Reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazul producerii de fenomene gi
procese in orizontul local (pribugiri, aluneciri de teren, cutremure) ................35

1. Atmosfera - caracteristicigenerale si importanfe.................. .............-37

2. Elemente gi fenomene meteorologice ...."...'........'......'38
,.........,.........-..-......45
3. Vremea gi c1ima............. ,,,..,....,..........47
4.Zonele climatice ale Terrei. lnfluenta climei asupra geosferelor ..48
5. Modalitigi de avertizare, reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazul
producerii de fenomene extreme in orizontul 1oca1............... ..........50

1. Hidrosfera - caracteristici generale ;i importanIe.................. ,..,..,,.,..,,.,..,.,,....52

2. Oceanul Planetar - componente si localizare. Dinamica apelor oceanice.............................53

4. Modalititi de avertizare, reguli de comportare gi misuri de protecgie in cazul

producerii de fenomene extreme in orizontul local (viiturilrevilrsarelinundatie,
pod de gheate).......................... 59
tt t. 4. Bt osFERA t, soruRrLE... ..60
1. Plantele gi animalele - repartitia lor geografici .60
2. Solul - resursi a vietii .61

Diversitatea peisajelor terestre naturale....... ................63

 rERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICA

a:tlra,-:r::!:iiiial!
j,lr:
'I :r:i:r:i.ttr::!
:rr:tiriri:,'-jiE:l Timp de cAteva milenii, omul a privit
. ..::ll.:l: r..r.. Terra numai de la nivelul suprafeqei
terestre. De aproape un secol, el
a reu;it si o admire din avion. De
aproximativ o jumitate de secol,
datoriti navelor spaliale gi a sateligilor
artificiali, omul a inceput si aibi o
perspecive asupra PimAntului din spagiul cosmic, inclusiv de pe Luni.

Evolulio Universului de la momentul BigBang

Universul reprezinti lumea inconjuritoare, nemirginiti in

spafiu ;i in timp, ;i aflati intr-o conrinue evolugie.
Universul este numit si Cosmos (de la termenul grecesc Kos-
mos = lumea inconjuritoare), iar ;tiinga care studiazi originea ;i
evolutia sa poarti numele de Cosmologie.
Partea din Univers cunoscuti pini in prezent cu ajutorul
mijloacelor de investigatie (lunete, telescoape etc.) poarti
numele de Metagalaxie (Univers Observabil).

Universul reprezinti lumea inconjuritoare, nemirginiti in spagiu

si in timp, ;i aflati intr-o continui evolugie.
in prezent, o teorie larg rispinditi explici formarea Universului
in urma unei explozii colosale cunoscute sub numele de BigBang
care a avut loc acum aproximativ 14-15 miliarde de ani.

Galaxiile sunt cele mai cunoscute acumuliri de materie din

Univers. Ele sunt formate din miliarde de stele, la care se adaugi o
materie interplanetari rarefiati formati din gaze ;i pulberi.
Planeta noastri face parte din Galaxia Noastrd. Aceasta se mai numeste
Calea Lactee, deoarece se contureazi pe bolta cereasci sub forma unui
briu luminos (cu semnificagia de liptos).
Principalele caracteristici ale Cdii Lactee sunt:
- s-a format acum aproximativ 10 miliarde de ani;
- are in componengi peste 100 de miliarde de stele, cele mai tinere
6ind grupate in centru, in timp ce stelele mai bitrAne sunt localizate spre
periferie;
 ATLAS GEOGRAFTC $COLAR - CLASA A V-A
- are forma unui disc, cu diametrul de cca. lP;,tf.ri, Grlr-trt ffi trrl
100 000 a.l. (anilumini); I strt, brt,en,

- Soarele este una dintre stelele compo-

nente, fiind localizati la o distangi de cca. 30
000 a.l. de centrul galaxiei;
- face parte dintr-un grup local de galaxii
(format din trei galaxii mari ;i cel pugin 30
CuvAntul ,golaxie" provine din limba Localizarea Soareluiin cadrul
greaci, de la cuvintele,, gola" - cu semnificatia Galaxiei Noastre
de lapte 1i,,kyklos" - cerc. Calaxiile se pot clasifica dupi mai multe criterii. Unul dintre acestea este criteriulfor-
mei, functie de care galaxiile sunt : eliptice, in spirald (ex. Calaxia Noastri), in spiral baratd sau neregulate (firit
a avea o formi clar definite).

Stelele sunt corpuri ceregti, gazoase, sferice sau aproximativ sferice,

care au temperaturi foarte mari (de ordinul milioanelor de grade
Celsius) ;i Iumini proprie.
Stelele sunt alcituite dintr-o materie gazoasi (in principal hidrogen ;i
heliu), incandescenti, cu temperaturi si presiuni foarte mari. in Univers
existi un numir impresionant de stele, insi, cu ochiul liber sunt vizibile
doar cca. 6000, deoarece sunt situate la distante foarte mari. Cea mai
apropiati stea fagi de Sistemul nostru Solar este Alfa Centauri, aflatila
o distangi de cca. 4 ani lumini, in timp ce steaua cea mai apropiati de
Terra este Soarele (8,19 minute lumini).
Stele
SISTEMUL SOLAR reprezinti un ansamblu format din Soare, opt planete (cu sateligii lor naturali), comere,
meteorigi, asteroizi, la care se adaugi o materie interplanetari dispersati, constituiti din pulberi, atomi ;i
molecule. Sistemul Solar este situat intr-unul din bragele exterioare ale Calaxiei Noastre, numit $ Braful Orion.
El este situat intr-o regiune cu densitate relativ mici.

Soarele o stea de mirime mijlocie, situati in centrul

este
Sistemului Nostru Solar;i la aproximativ 30 000 a.l. de centrul
Calaxiei Noastre.
Ca ra cteri sticil e So arel ui:
- este cel mai mare corp din Sistemul Solar - masa sa se
estimeazi la aproximativ 1,9 x1030 kg (ceea ce reprezinti
99,85 % din masa totali a Sistemului Nostru Solar);
- raza Soarelui este de 696350 km (de circa 110 ori mai mare
decdt r aza PimAntu I u i );
- efectueazi o mi;care de rotagie neuniformi (in 25 de zile
terestre la ecuator;i 35 de zile terestre la poli);
- este alcituit in intregime din gaze, doui dintre acestea
reprezentan d 99 % din masa sa (hidrogen 55 o/o 1i heliu 44 o/o);
- densitatea Soarelui (1,41 grlcm3) reprezinti un sferr din densi-
tatea PimAntului, fapt care se explici prin aceea ci este alcituit in intregime din gaze.

Planetele Sistemului Solar sunt corpuricere;tifiri lumini;icitduri proprie, acestea fiind primite de la
Soare. in cadrul acestui Sistem, sunt opt planete Mercur, Venus, Teno, Marte, lupiter, Saturn, lJranus, Neptun.
Acestea se rotesc in jurul Soarelui, de-a lungul unei orbite, cu viteze diferite, datoriti forgei sale de atracgie.
 TERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICA
Majoritatea planetelor au sateliti (corpuri ceretti de mici dimensiuni, care se rotesc in jurul planetelor).
Singurele planete care nu au sateligi sunt Mercur $ Venus.
Dupi mirime planetele sunt: mici (Mercur, Venus, Terra, Marte) $ mari (planete gigant) - Jupiter,
Saturn,l)ranus;i Neptun. Dintre planete, primele patru (Mercur Venus, Terra, Marte) sunt considerate planete
telurice, care prezinti o crusti solidd la suprafagi, in timp ce urmitoarele patru (Jupiter, Saturn, Uranus,
Neptun) suntgazoase.

Centura de asteroizi ocupi un spagiu imens

intre Marte;iJupiter; marcAnd trecerea de la planetele
sof ide interne, spre cele gazoase, externe, insoqite de
sateligii lor de gheagi.
Centura de asteroizi este formati din mii de corpuri
solide, cu diametre mai mici de un kilometru, pAni
la dimensiuni de circa 1000 de kilometri lungime.
Cei mai mari asteroizi sunt Ceres, cu un diametru de
1000 km, siVesta, cu 550 km.

Mercur este cea mai apropiati planeti de Soare;i una dintre cele mai
mici planete din Sistemul solar. Numele siu vine de Ia zeul roman Mercur.
Nu are nici un satelit natural. Aceasta este una dintre cele cinci planete care
pot fi vezute de pe Pimint cu ochiul liber. Pe Mercur temperaturile variazi
foarte mult.

Venus, cunoscute gi sub numele de Luceafdrul, poarttr numele zeigei

romane a dragostei ;i a frumusegii. Apropierea fagi de Soare, structura ;i
densitatea fac din Venus unul dintre cele mai calde corpuri din Sistemul
Solar. Este una dintre puginele planete cu o mi;care de revoluqie retrogradi
;i singura cu o perioadi de rotatie mai mare decAt perioada de revolugie.
O caracteristici remarcabili a lui Venus "este rotagia sa retrogradi"; se
rote;te in jurul axei sale foarte incet, in sens invers acelor de ceasornic.
 ATLAS GEOGRAFTC TCOLAR - CLASA A V-A
Marte - Marte este a patra planeti de la
Soarein Sistemul Solar ;i a doua ca mirime,
dupi Mercur. Poarti numele zeului roman al
rizboiului, Marte, datoriti culorii sale ro;iatice.
inclinagia axei lui Marte este apropiati de
cea a PimAntului, motiv pentru care existi
anotimpuri pe Marte la fel ca pe PimAnt.
Un alt punct comun, ziua margiani, este cu
numai 39 de minute mai lungi decAt cea
terestri. Datoriti distantei mai mari fagi la
Soare, anul martian este mai lung decAt un
an pe PimAnt gi anume cu 322 zile. Are doi Jupiter este a cincea planeti
sateligi: Deimos gi Phobos. de la Soare si cea mai mare din-
Saturn este o planeti gigant de gaz, tre toate planetele din Sistemul
a doua ca masi si volum dupi Jupi- nostru Solar. Diametrul siu este
ter. Ea are un diametru de cca. noui ori de 11 ori mai mare decit cel al
mai mare decit cel al PimAntului si este PimAntului, masa de 318 de
alcituiti in cea mai mare parte din hidro- ori mai mare ca a PimAntului,
gen. Acesta poarte numele zeului roman iar volumul de 1300 de ori mai
Saturn. Se evidengiazl prin numirul cel mare decAt cel al planetei noas-
mai mare de sateligi din Sistemul Solar tre. Jupiter are 15 sateliti natu-
(t8) ;i prin numirul mare de inele (for- rali, intre care Ganimede are cel
mate din pulberi,;i corpuri mici). mai mare diametru din Sistemul
Cel mai strilucitor satelit esteTitan. Solar (szzc km).

Uranus este o planeti giganti de gaz. Este a saptea planeti din Sistemul
Solar ca depirtare de Soare, a treia ca mirime ;i a patra ca masi.
Aceasta poarte numele tatilui lui Chronos (Saturn) si al bunicului lui Zeus
(Jupiter). Este prima planeti descoperiti in epoca moderni. Are cel pugin 13
inele principale.

Neptun - poarta numele zeu-

lui roman al mirilor, Neptun. Are
patru inele principale ;i opt sateligi
naturali (cel mai mare fiind Triton).

Cometele sunt corpuri ceregti care descriu orbite alun-

gite in jurul Soarelui. Denumirea derivi din grecescul Kome
- cu semnificagia coamd. Cometele sunt alcituite din trei
componente de bazi: nucleu, coamd Si coadd.
- Nucleul reprezinti componentul principal, este permanent,
gi din el se dezvolti celelalte elemente pe misura apropierii
de Soare. Constituie un amestec inghetat de pulberi solide cu
dimensiun i variate.
- Coama se dezvolti in jurul nucleului, cu care alciruiegte
capul cometei.
- Cda apare ca o fisie lurninoasi, frecl,enr curbara. in raporr
cu drrecoa Soare-nrlcieu Ea conrrnua caprrl cometei in direcria
:rusa Soareli,r . Poa[e aiea unglm oe pesre 50 nrii. km.
 IERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICA
A Cu aj utorul noli un i or invigate, caracterizagi prin trei elemente Universul.
I

B Explicagi, folosind cuvinte proprii, teoria eig Aan;-ul;i.

CCitigi cu arenfie textul de maijos ;i completagi spagiile Iibere cu informaqiile corecte.

lJniversul este numit , iar stiinga care studiazi originea ;i evolugia sa poarta numele de
Galaxiile sunt cele mai cunoscute acumuliri de materie din Univers. Ele sunt formate din miliarde de
, la care se adaugi o materie interplanetari rarefati formati din ;i
in Universul Observabil existi miliarde de galaxii, fiecare fiind constituiti din miliarde de .

Terra face parte din Calaxia Noastri. Aceasta se mai numette, - .-. -'
leoarece
D incercuiti litera corespunzitoare rispunsului corect pentru afirmagiile de maijos:
1. Este stratul exterio[ luminos, dispus labazaatmosferei solare, cu o grosime de circa 500 km ;i o temperaturi
de aproximativ 5500-6000 "C:
a. Cromosfera b. Fotosfera c. Coroana solari d. Stratosferi
2. Este o planeti gigant, gazoasi, a doua ca masi ;i volum, dupi Jupiter:
a. Venus b. Uranus c. Saturn d. Marte
3. Este cea mai indepirtati planeti din Sistemul Solar:
a. Venus b. Neptun Jupiter c. d. Mercur
4. in cuprinsul acestui strat se declan;eazi protuberange solare, cu o periodicitate medie de 11 ani:
a. Cromosfera b. Fotosfera c. Coroana solari
d. Stratosferi
5. Cele mai mari temperaturi (cca. 15 mil. "C) ;i presiuni (cca. 200 mld. atmosfere) din Sistemul Solar se
inregistreazi in:
a. Nucleulsoarelui b. Fotosferi c. Coroana solari d. Cromosferi
E Pe verticala A-B vefi descoperi denumirea stelei in jurul cireia graviteazi planeta noastri!

1. Este a doua planetd de lo Soare;

2. Este corp ceresc, denumit stea cu coadd,
;i
alcdtuit din praf ;i gaze inghefate, de mici I
dimensiuni care se roterte in jurul Soarelui;
3. Planeta care poartd numele zeului roman al
rdzboiului, datoritd culorii sale ro;iatice;
4. Este singura planetd din Sistemul nostru Solar
pe care existd viafd;
5. Este cea mai apropiatd plonetd de centrul
aP*1-, Sistemul nostru Solar.

orbiti in cadrul misiunii Vostok 1, cu ajutorul:rachetei Vostok 3KA. i

pe orbita PimAntului. El a fost lansat pe
La 20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a fost primul om care a pfuit pe Luni. Faimoasa i
replici "l)n pos mic pentru om, un salt mare pentra omenirel spusi de el, a fost auziti de 600 de milioane i
.,r ,-;,i.
-rl\ de oameni care urmireau in direct aselenizarea.
uL
' \ Rnul-lumini esre o unirare de misuri a lungimii, definiti ca distanEa parcursi de o razi de lumini prin vid, cu t

yiteza de 300.000 km/s, timp de un an tropic. Aceasti distan,ti este de circa946} miliarde de km. i

qi;;rii;;;.;;;; soarete, de cele mai multe ori, ca pe o zeitate. De exemplu, in Antichitate, egiptenii il venerau pe i

zeul Soarelui Ra drept rege a[ zeilor.

 III.3. HIDROSFERA

Apa reprezinti unul din elementele naru-

rale indispensabile existengei viegii. Ea are un rol
Ap[ gazoasi deosebit de important in desfi;urarea proceselor
naturale ;i a activititilor desfi;urate de oameni,
constituind in acela;i timp un mijloc important de
apirare gi comunicafie, o materie primi pentru in-
dustrie ;i agriculturi, o sursi de energie si alimentarea
Api solidf, oamenilor. Apa conferi Pimintului o originalitate
majori in raport cu celelalte planete.
Ea este una din cele mai comune substante din
naturi, iar circuitul apei constituie o trisituri esengialS a
Procesele care determini trecerea apei de la
Terrei. Pentru plante gi animale apa constituie elemen-
o stare de agregare la alta tul fundamental, indispensabil viegii (apa reprezinti
80% din compozi;ia materiei vii a Terrei; de exemplu,
60 -70% din corpul uman).

Aproximativ 71% din suprafata Terrei este acoperiti de apa oceanelor;i mirilor.