UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

POSEA, GRIGORE
Geografia flZicii a Romaniei. I Posea Grigore - ed. a IT-a
Bueure~ti, Editura Fundatiei RomaniadeMaine, 2006 GRIGORE POSEA
236 p; 23,5 em
ISBN genernl (10) 973-725-711-1 (13)978-973-725-711-6
ParteaaIT-a (10)973-725-713-8 (13)978-973-725-713-0
912. 2 (498)

GEOGRAFIA FIZICA
"
A ROMANIEI
Partea a II-a

@ Editura Fundapei Romania de Mtiin£, 2006

CLIMA . APELE .
SOLURILE . BIOGEOGRAFIA.
HAZARDELE NATURALE

AUTOEVALUARE - INTREBAIu~I RASPUNSURI

Editia a II-a

EDITURA FUNDATIEI RoMANIA DE MAINE

Bucure~i,,-2006
 CUPRINS

Educa~a ~i instruc~a prin geografie reprezinm educa~a

CLIMA ... .. .. .... .. . .. . .. .. 11
pentru mediu a mileniului III ~i pentru supravietuirea omenirii enerale .. .. . .. . .. . .. . ... ... .. .. . .. .. . ... .. . .. . ... ... ... .. . ... .. 15
pe Terra, deoarece Geografia este ~tiinta integratoare a Aspecte.g
' li1'aatmosferei ~i centrii barici .,. . ... .. . .. . .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. .. .. .....
CIrculatIagenera . .. . .. .. .. ... .. . .. . ... . 20
Terrei ca planeta a vietii ~ia omenirii. Elementeleclimatlce . ...ecifice
..: .. ... . ... .. . ... .. . .. . .. . ... ... ... 41
I ... ... ... .........
Soarta geografiei se ho~te in ~coaHi. Fenomenemeteoroogicesp
. ... ... ... ............................. 45
rea atmosfierel . .. . ... .. . ... .. .... ..... . .. . ... ... ... .. . ... .. 46
Grigore Posea P?l~~lede
Tip climi\(etajele
. ~iregiunile climatice) ...................... 52
. ... .. . ....
Clima~imedlul geograficI. .. ... ... ... ... ... ... ... ....... ... ... ...... ... ..
APELE
59
Importanta,istoric, caractere generale ... ... ... .. . ..... 62
Murile - reteaua interioara ... ... .. . ... .. . ... ... ... .. . .. ... . .. ... .. . ... ... .. . ... ... .. . .. . ...... 90
Dunilrea... ... .. . ... .. . .., .. ... . .. . ... .. . ... ... .. ... . ... ... .. .. ... ... ... ... ... ... .. . ... .. . ... .
Lacurile... .., .., ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... 98
Antropizarearete1eihidrografice ... .,. ........ ... ... ... ... ... ...... ...... ... ... ... ... ........ 104
106
. Apelesubterane ... ... ... .. . ... .. . .. ....... .. .. . .. ... . .. . .. . ." .. .. .. . ... .. . ... .. ... . ... ...
MareaNeagra ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ." .. .... ... ... ... ... ... ... ... ...... 109
Apele~igeosistemulCarpato-Danubiano-Pontic ... .,. ... .... 117
Dezvoltarea~igospodi1rireadurabili\ a resurselor de api1 ... ... ... ... ... ... .... 119
BIOGEOGRAFIA
Aspeetegenerale ... .. . .. . ... .. .." ... ... ... .. . .. ... ... .... 127
Originea~irepartipa elementelor floristice .............. 128
~araeteregenerale ale florei ~ivegetapei in raport cu pozipa Romfuriei
~Ieu Prineipalelemedii fizico-geografice ... ... ....., ... ... ... ... . 129
Evoluhamed it b . I .
' " . .
131
p'," I or 10CImauce ~Ia vegetapel ... ... ... ... ... .....
137
F=P.~~~~.~~~ri
V devegetape
.
... ... ... ... ...
.
... ... ... ... ... ... .. :: .................... 149
egetatia"i do
"mem .ut Carpato-D anub lano-P ontIc ... ... ..... 157
SOLURILE
Aspeetegeneral' .
'. emtr d .................. 161
Tipurile de sol' 0 ?C~IVe............................................... 171
Distrib ti .din Romama .. . . .. ... .. . .. . .. . .. .. .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. . . .. .. . .. . ... .. .. 187
SoluI ,,~ a n:gtonali1 a solurilor Romfuriei
. ... .... ... ... ... ... ... .., ... ... ... ... . ... . . ..
Proteet'
"I geoslstemul C
. arpato-
. Danublano-PontIc........................................... 215
tIa, amelio rare . '
til durab lx luril 218
IIAzA a ~Iu JZarea I a a so or ... .. ... ...
IU)ELE NATURALE
liazardele natural e '" ............ 223

5
 Lista figurilor

. . de circulape a atmosferei 15. Densitatea retelei hidrografice din bazine

1. T1PunG ,araliaRomtiniei, vol. I, 1983). hidrografice de ordinul 1 (dupa At/asu/
(dupa eoo y' . Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).
tura
Tempera .
medie anuala a aerulw (C<)
.,
2. x Geoarafia Romamel, vo.1 I , 16. Repartizarea retelei hidrografice codifi-
(dupa 0 care din bazinele hidrografice de ordinull
1983). v' pe categorii de lungimi (dupii At/asu/
2b Temperatura medie anuala .
d /
.a aernlw
t Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).
. dupi'i Romania, Me lU ~l re,eaua 17. Diagrama de frecventii a lungimii
~/ectriciide transport, Atlas geografic,
2002) cursurilor de apa (dupii At/asu/
Cadastru/uiApe/or din Romania, 1992).
3. Temperatura medie a lunii iulie (C<)
18. Reteaua raurilor din Romfutia ~i
(dupaGeografiaRomaniei,vol. 1,1983).
precipitap.ilemedii anuale pe perioadele
4. Temperaturamedie a lunii ianuarie (cl)
1896-1915, 1925-1955 ~i 1950-1967
(dupiiGeografiaRomaniei,vol. I, 1983). (dupiiRaurile Romaniei, 1971).
5. Temperaturilemedii lunare pe suprafata
solului (1961-1975) (dupa Geografia 19. Izoliniilestratuluiscurgeriimedii anuale,
Romaniei,vol. I, 1983). in nun (dupiiRaurileRomaniei, 1971).
6. Durata de striilucire a Soarelui (ore), 20. Grnpele de rauri din Romfutia.
mediaanuala(dupi'iGeografiaRomtiniei, 21. Bazinul hidrografic al Dunaru.
vol. I, 1983). 22. Profil longitudinal pe Duniire (dupa
7. Precipitapile medii anuale (nun); At/asu/ Cadastru/uiApe/or dinRomania,
(dupiiGeografiaRomaniei,vol. 1,1983). 1992).
8.
Vanturidominanle ~ ca1mulatmosferic 23. Epura cre~terii suprafetei bazinului ~i
(dupii Romania, Mediu/ ~i re!eaua debitelor Duniirii(dupa Geografia Viiii
e/ectriciide transport,At/as geografic, Duniirii, 1969).
2002, cu modificiiri). 24: Variapa amplitudinii nivelurilor in
9.
Numarulmediu anual de zile cu viscol profil longitudinal ale Duniirii, pe
(dupii0.1. BiHescu~icolab., 1962). perioada 1921-1960 (dupa Geografia
10. Ev~potranspiratia potenpala (nun) in Vaii Dunarii, 1969).
penoada de vegetape (dupa Geografia 25. Delta Dunarii (dupaAt/asu/ Cadastru/ui
Romaniei,vol. I, 1983). Ape/or din Romania, 1992).
11. Durata m di .. .
e
secetii(d x A e, IIIzile,a mtervalelor
. de 26. Lacurile din Romfutia (dupa diferip
1 Upa grometeor%gw,
. . 1970). autori).
2. Regionare 1
A I.
wiedlUl . a c lmatica (dup a Romania, 27. Lacul Brebu (de tasare ~i dizolvare,
Atlas ~lre{eauae/ectriciide transport, foto Nedelcu).
13 If geografic, 2002, cu modificiiri). 28. Marea Neagra.
. . ana. hidrografica a Romfutiei "I
'

IInpreJu" v 29. Tiirmul romanesc al Miirii Negre

Of

duna nm.i (dupa Atlasu/ TiM/or

14 rene, Viena, 1983). (dupii At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din
. Date asup b . Romania, 1992).
ordinuI ra azIllelor hidrografice de 30. A~zarea Romfutiei in raport cu
Apelor /
(dupa Atlasu/ Cadastru/ui
In Romania, 1992).
zonalitatea latitudinala (dupa Geografia
Romaniei,vol. I, 1983).

7
31. Zonele de vegetatie (dupa Geografla
Romdniei, vol. I, 1983).
32. Etajele de vegetatie (dupa Geografla
Romdniei,vol. 1,1983).
33. Regionalitatea geobotanica (dupa
Geografia Romdniei, vol. I, 1983).
34. Etajul molidului (dupa Geografia
Romdniei, vol. I, 1983).
35. Etajul de amestec fag-ra~inoase (dupa
Geografia Romdniei, vol. I, 1983).
36. Etajul fagului (dupa Geografia
Romdniei, vol. I, 1983).
37. Etajul cu gomn ~i de amestec gomn cu
alte foioase (dupa Geografia Romdniei,
vol. 1,1983).
38. Subzona padurilor de cer ~i garnita
(dupa Geografia Romdniei, vol. I,
1983).
39. Subzona stejarilor bmmariu ~i pufos
(dupa GeografiaRomdniei,vol. I, 1983).
40. Arealele stejamlui peduncu1at (dupa
Geografia Romdniei, vol. I, 1983).
41. Paji~te alpina iarna,in Bucegi; in ultim
plan, Ciuc~ul (foto Bmmarescu).
42. Paj~ montana, pe areale despadurite,
in cu10amlBran-Rucar(fotoBlUlII3rescu).
8
43. Regiunilebiogeogrnfice(dupa CiUine
1969).
44. Tabel cu clasele ~i tipurile de sOlllri
din Romama.
45. Tabel cu corelarea aproximativil
solurilor Romamei cu gmparile ~O~
de sol din clasificarea FAOIUNESCO
(1988) (dupa diferiti autori).
46. Solurile Romamei (dupa M. Parichi).
47. Solurile Cfunpiei ROm3ne, P~ulUi
Getic, SubcmpatilorGetici, SubC3lJ>a1ilor
de Culburn ~i Po~ului Mehedinti
(dupa M. Geanana ~iN. Florea). ,
48. Solurile Campiei ~i Dealurilor de Vest
(dupa M. Geanana ~iN. Florea).
49. Solurile Dobrogei (dupa M. Geanana
~iN. Florea).
50. Solurile Podi~ului ~i Subcarpatilor,
Moldovei ~i Campiei Galatiului (dupi\:
M. Geanana~iN. Florea).
51. Solurile Podi~ului Transilvaniei (dupA
.
CLIMA
M. Geanana ~iN. Florea).
52. Solurile Carpatilor (dupa M. Geanana'
~iN. Florea).
53. Scam intensitatii ~i a magnitudi"
cutremurelor.
 ASPECTE GENERALE

Spre deosebire de relief ~i, respectiv, de reliefosfera,

A . atmosfera
h I
v' este cea mai.
. . d' t sferele exteme. In cadrul sau se ve ICUeaza contmuu matene
1110blla.::~i energie solam ~i chiar cosmi~~ ~itelu~ca.. Daca reli~fu~ formeaza
gazoasa, ortul geosistemulUl, atmosfera ~l mdeosebI. chma reprezmta.. sursa care
bazasausuP
. sau traDsmiteenergia 10 geosIstem, devenmd eIementuI pnnclpa I care
A'

~ol11pe~rcuitelede
Il11punec baza
.' ale materiei ~ienergiei din cadrul mediului geografic ca
v

sistem complex ~i medlU ~e vIafa-. . A v .. . v

Mobilitateadeoseblta presupune msa ~I 0 anume stablhtate structurala ~I de

mpozi~epe lungi perioade, dar ~i 0 adaptare diversificam la conditiile locale ~i
~~gionale,cu deoseb~r~la relie~ cu repercusiuni ~i in cel~lal~eelemente de m~diu.
Este~icazul ROm3IUeI,unde chmatul s-a adaptat DomemulUlCarpato-Danublano-
Pontic,prin etaje ~i regiuni circumcarpatice, luand n~tere un climat temperat de
tip carpato-danubian.Ca ~i in restul lumii, ~i in Romania, clima influenteaza
planificareaactivitatilor umane ~ichiar viata cotidiana.
Istoricul cercet4rilor. Studiile privind clima pe teritoriul Rom3niei au debutat
cn ins,taIareaunor Jtapi meteorologicein unele o~ mari, sau in interesulnavigapei,
al agnculturiietc. In ordine, acestea au fost: I~i (1770-1772),Bucure~ (1773-1829),
Sibiu (1789-1834),Cluj (1833-1845), Sulina, Giurgiu, Bistrita, Galati, Timi~oara
~1874).Unalt momentimportanta fost creareaSocietafii GeograficeRomane (1875)
In
se ~adrul caccia a luat fiinta "Secpa de ~nte fizicale" (geografie fizica). in
ctIa respectiviise .desI~urau ~i observatii
clImatol . ' t' ,,atmosferografice" (meteorolome
0" ..c:i
)
in l884ogle, IIISpeCIalefe~at~ .~e $t. Hep!tes. (1851-1922 - fizician ~i meteorolog).
(in cad ' lla ~T?pune~a SO~Ietall1,a fost mfimtat Institutul Meteorologic Central
titulaturu
'
Miru~ru1Ul Agnculturii), avfu1d ca 4irector pe ~t. Hepites. Mai tarziu,
Ira s-a Schlmbat in Institutul. de Meteorologie ~iHidrologie (!MH).
ntre IUcriiril ..
A
d "
lntreprins '. ep~vm cltma, care au consemnat rezultatele observapdor
Clif11aBr~l~a la pnmul riizboi mondial, se pot cita: Clima Sinaiei (1895),
ROf11Ql1iei : 1~061900), Clima litoralului (1900), Harta regimului pluviometric al
Bnun.de M ), Secetele in Romania (1906), toate realizate de ~t. Hepites, apoi
Sta~irneteor:o~e (La Valachie, 1902) ~.a. Adaugam constituirea unei serii de
i OgIce. .
ge ntre cele do b .v .
v v. . .
o~ro/i aVand Ii ua r~. o~~ mondlale, ce.rcemnle se mtensIfica, 0 serie de
b:clPltaliile (E P~ocupan ~I I.n acest do~emu. Importante sunt studiile privind:
. . ,,~ l1eare(Bucu' . etele~anu ~I G. Eleftenu, 1921), clima unor o~e sau stapuni
,.JEi!le~anu_ ;~I ~ C. Io~,. 1933; Govora, .Calimane~i ~.a.), regionari climatice
· C. Brate 8, V. MlhiiIlescu - 1936) ~i cercetari regionale (I. Rick - 1924,
SCU- 1928, N. AI. Radulescu - 1930).
11
 Dupa eel de-al dailea razbai mandial s-au inmultit stapile metearolagice (ci
200), pasturile pluviametrice (circa 1500), s-au creat Observatarul de fil.~1
atmasferei (Bucure~-Afumap), abservataare aerolagice, abservataare radar. S~~
dezvaltat mult ~roclimato!agia, ~ete?ro~a~i~ sinaptica (in sp'ecial cu Privire.1
fenamenele de Vlscal,seceta, bruma, gnndma, mghet etc.). Studll de climatolagie
~
inceput sa se efectueze mai amplu in centre universitarecu facultap de geagrafie
silvicultura(Bucure~, Cluj, I~i, Oradea, B~av), la Institutulde Geagrafie (infiin
in 1944), sau la Institutul de Balnealagie. Au fast publicate lucrari de referin~
Monografia geografica a R.P.R. (1960), C/ima RP.R (1962-1966), Atlasul cli~
t%gi~ a/ RSR (1966),At/as RSR (1972-1979),GeografiaRomaniei I (1983)~.a.Q
In invatamantul universitar geagrafic s-au introdus cursuri de stric
specialitate, s-au sustinut multe teze de dactarat de catre geagrafi (~t. Stoencscu
Bucegi, Elena Mihai - B~av, Elena Dumitrescu - Bucure~, Elena EThan I~
V. Belazerov- Cluj, Gh. Mahara- CfunpiaCri~urilar,Gh. Neamu - Olteniadeluro--"
- . rtante pe teritariul Ramanlel, ale maselor de acr care vm dm toate dtrecptle
Octavia Bagdan - Baraganul, S. Ciulache - Sibiu, Elena Teodareanu - Cula
Rucar-Bran,I. Far~ - Turda - CfunpiaTurzii,I. Buc~ - Dabrogea, Rodica Staian
Suprafata subiacenta, Gh. Bazac - Relieful ~i Clima Ram3.niei,N. Ian Bardci.
Fenamenemetearolagice indusede configurapaCarpaplar in CfunpiaRamana ~.a.
Tipul general de clima ~i unele particularitati. Tara naastra, situata
paralela de 45° N (extinsa pe 4°38' in latitudine) ~iin sud-estul Eurapei (pe circa
,
langitudine), aparpne climatului temperat cantinental. De altfel, in mad sumar'i
spune ca este varba de un c/imat temperatcontinental,adaugandu-seuneari) .
nuantele de moderat spre excesiv. Ultima caracteristica este adesea criticata
expresie, deaarece temperat ar fi acel~i lucru cu maderat ~i ar exclude pe excesi
'S!
In ~iin!3.se incetatenesc insa expresii sau denumiri ce capata, treptat, un alt in!ele
sau ~ialt inteles, dedit cel strict etimalagic.
Climatul Ramaniei are tatu~i unele particularitati care mi sunt deli~.,
cuprinse in defmipile de mai sus ~i care provin din: pazitia teritariului nastru
interferenfa principale/or tipuri europene de climat, la lacul de fntrepatrun~1
(periadica, intfunpUitaare sau relativ pennanenta) a arealelor unor centri bar,
extraeuropeni ~i din existen,ta, forma ~i pozifia Carpafi/or exact la ace.
interferente (ei detenninand amt etajarea climatului, cat ~i blacarea regional!li
r; " Cu J11
ai multaprecizies-~ putea sp.uneca.in Ram~ia ~xista un su"!um d.e
erate de tranzifie (mtre ace~mc-cantmental ~~contl~ental excesl': :s~c
fp/(1tetel11~'teranean ~i cel rece nardlc), suprapuse ~l madlficate de umta~tle
~i lntre J11~~ presianare ~i care, lacal ~i regianal, imbracaforme proprii, ordonate
J11unto~e~lla;' confann Carpatilar, dar ~i cu a dubla zon?litate E-Y ~i S-N. D~
(Of14/ClrCU irea de dimat temperat carpato-danublano-pontlc pare mat
a~ .den~ climat ar fi delimitat, cu aarecare aproximape, de intersecpa dintre care
niJ11e~ta.ACCe~i daua izohiete specifice. Este varba de izoterme/e de 20 ~i 23°C din
' doualzote: un mersE-Vin Europa,~icelede - 4° ... - 1°din ianuarie,cu un mers
iulle,car~_S (din estul Scandinaviei spre sud-estul Rom3.niei),~i de izohiete/e de
aproap~oomID cu un mers de asemenea N-S (Scandinavia - Ramania).1
400~lDinpoz{!iageagrafico-:l~~ica a Carpaplor in Europ~ re~ulta trans~a~~
~~o carp;p, atat in altitudine, cat. ~i regi~n~, in~ ~i e~arp~ic. A~ar, ~el,
e~ajeclil11aticecarpatice (~e l~ htaral ~l c~pn l~ etaj~l alp.m,e~je dlspu~se
'rcumcarpatic)~i regiuni cbmatice extracarpattce (~l a'regmne melara mantana).
~a unnare, climatul Ramaniei nu ramane numai temperat cantinental, ci devine
climat carpato-danubian ~i, in mica masura, ~i pantic. Evidenfierea acestui
subsistemclimatic carpata-danubian in cadrul geosistemului romanesc se abserva
in toateelementele~iin tap indicii climatici de pe teritoriul tariL
Factorii genetici ai climefz
Ace~tiasunt: radiafia salatj, circulafia generala in atmosfera, centrii barici
europeni~ifactarii geagrafici soo;suprafata subiacenta activa a Romaniei.
I. Radiatia solara
. ~iatia salara reprezinta energia venita in atmasfera, de la Saare, pe calea
,~latJe1 elect~omagnetice cu diferite lungimi de unda. Ea este sursa tuturor
1~D?menelar ~I proceselar din atmosfera ~i chiar de la su p
IJnltasupe' ~ . 2 . .
rafata terestra ."i'Sasecle la
sol b fI n~ara a a~?sferel cu 1,98 cal/cm /mm. (constanta salam) ~i ajunge la
de s:~ra~rma d~ ~Ia!l~ ~irecta ~i difuza. Aceasta radiafie este in parte absarbita
randuls'au,
atacea
actI~a fi ad . care
(radlape tabsorbita),
dtn urma a' transfanna in energie calorica. La
~

. ~

ad
extinderii unor influente exteme). Dauin atInosfi ' poa e r lata (r lape reflectata) in parte sau total din
Din aceste particularitap rezulta mu/te nuanle regianale ~imai ales lacale D_-,. . era, a parte a ei fiind preluata de sol.
A~'h ''dUlatia solara se ~ ~ .
climat, dar ~i aparipa brusca a unar cantraste tennice ~i pluviale, existenta1 . "'uma~, C~nstan I ~as.a~ cu actm~metrulla cateva stapuni din tara (Bucure~-
alacuri a multor zile trapicale, dar ~i a unar temperaturi de minus 20-30°C, a . . ~ ~l, Tlml~oara,Cluj-Napaca), Pentru restul teritoriilar se fuc a
senede calcule ~ltnterpohlri.
diferente mari de precipitapi de la un an la altul etc., taate acestea fi~d cupCl~
~ I_~:
I
rZote
ades~a in t.ennenu~de co~ti~enta/ism. Tatu~i, de~i ~par multe ~~ma,? c~nt;~
contmentallsmul dm Ramanla este departe de a semana cu cel dm c~pla d r!!1 r onerelunijiuIi
- -
unde media lunii ianuarie este de 11°C la Mascova sau 16°Cin Urah, pe can
~

.
(v~). ~iCeade 230~( cea d~ 20"C (trece pc la sud-est de Mosoova, N de RomfuUa~i S de
Ramania este de - 3 la - 4°C. . ~ w[f ~.~
~ ~ E, Ulldeeste po~e Pl1ll ~duJ tmii ~i.ajunge la Madrid). Izohieiele _ cea de 400 mm
Particularitaple climatului Ramaniei i-au tacut pe unii cercetatan sa caur ~I . . __
J.l'~ (~'.Ullde atinge~ ~natAlaJ.~ distanteidintreMoscova~iMareaCaspica~ vestul
nume care sa-i cantureze mai bine specificul geografic, de exemplu, CJ {I [J-~1
\i~':~
~
taciteSCandi0 rogea~ se indreaptaapoicatreTurcia)~icea de 600 nun, cu un IDers
danubian (Emm. de Martanne, La Roumanie, Paris, 1931), ceea ce ar inse :1->ijntateadateror d' nave,.estul Balticei ~ estul Romfu:riei~isud-vestul Marii Negre).
climatul dintre Alpi, Balcani ~i Carpati, cu patrunderi de influente din exterior. Il1a,Ed. Acade"'U:
ulJel,~apItolul
Bucure~ti,"clima"
1983. sunt din volumul Geografia Romdniei, vol. I'
12
13
 Radiafia directi'i este variabila ~i depinde de inaI~mea Soarelui deas
/\utoe"a
luare - intrebari ~i raspunsuri
orizontului (aceasta variaza dupa latitudine ~i anotimp), de inclinarea ~ioricn\.[
pantelor (unghiul de incidentii),de opacitatea atmosferei in fiecare moment. . factor geograjic i se adapteaza clima temperati'i a Romdniei?
La 45° latitudine, radiatia solara are un unghi de incidentii redus la 0 l11ed' .'T I. c.an,ll in special, Carpaplor, care determina etaje ~i regiuni cIimatice
o.scil.e~ain j~r de ~O~, int!e.Ecuator ~iPol. V~, unghiul ~e i~cidentiise l11a~:: (Rd~efu1U1~I,
' .
Specd1ce)C P oate fi numit climatul Romdniei? (ClImat temperat carpato-
~lp~mlm.mat.~ulta caIdu~ la~a se redu~e. Osctlarea un~h~~lu~de incidentade 2 um
vara la lama lmpune ~l contmua schlmbare a lungImll ztlelor ~i noptil~
ajungandu-se, la solsti~ul de varn, la 0 zi mai mare cu 7 ore ~i42 minute in n~ ~I daJ1Ub~~~:o:;~)~onsiderat fnte~~ie.to~l c~imatolo~i~i Rom~n~ei? (~t. .He~ites). .
!iirii~imai redusa cu 0 ora ~i 12 minute in sud (6 ore ~i30 de minute). Dar, a.ce~ ,J, C e sunt factorii genetlcl al cbmel Romdmel? (Radlapa solara, clfculapa
marire a zilei in nord se refera numai la iluminat, deoarece radia~a solara este' 4" a:tmosferei,centrii barici europeni ~isuprafata subiacenma Romaniei).
intensa in sud (densitate mai mare de radiatii pe unitatea de suprafatii). La l110j gene~a ~e edte feluri este radia,tia solara? (Constanm solara, direcm, difuza,
:.
general, din cauza pantelor ~i altitudinilor, cercul carpatic diferen~aza yaJoa
medie a radia~ei directe; astfel, in interiorul cercului carpatic aceasm radiatieen
de 0,70 cal/cm2/min, iar in exteriorintre 1,11- 1,14 cal/cm2/min. Versantii'eXPi d
glob :
absorbita,calorica, reflectam).
Ce faetori
~

injluen,teaza ~aria,tia radia/~ei. ~irecte? (In~!imea

pra orizontului,pantele, opacltatea atmosferel ~lm mod specIal Carpatl1),
~?arelui

spre sud maresc unghiul de incidentii, iar cei expu~i spre nord il pot reduce eno .
Radiafia difUzaeste mare in pa~le joase, descre~te u~orin altitudine pana'!
circa 1700 m (nivelul optim de condensare al vaporilor), dupa care scade pute ;
prezinm 0 medie de 0,02 cal/cm2/min (iama) ~i0,44 cal/cm2/minla inceputul yen]
Radialia globala (direcm + difuza) descre~te de la sud spre nord, dar ~L
altitudine ~i in interiorul cercului carpatic, depinzand foarte mult ~i
caracteristicile maselor de aer exteme in interiorul ~i exteriorul Carpa~lor.
solstitiul de vara apare cea mai mare radia~e globala, de 1,19-1,10 cal/cm2/minl
sud ~i sud-est, 1,06 cal/cm2/min in nord ~i 0,99-1,00 in interiorul Carpa~lor
timpul iemii, aportul radiatiei difuze la cea globala este de 65% (scade foarte
radia~a direcm), iar varn, de 35% (cre~te mult radiatia direcm). Ca medii am~
radia~a globala este de: 135 kcal/cm2 la gurile Dunarii, 132,5 kcal/cm2pe lit~
130 kcal/cm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Cfunpia Romana, 120-'
kcaVcm2in Cfunpia de Vest ~i Subcarpa~i Getici ~i de Curbura, se reduce la .
117 kcal/cm2 in Transilvania ~i Podi~ul Moldovei ~i la numai 110 kcal/cnii
munte (Geografia Romdniei, vol. I, 1983).
Radialia rejlectata depinde de albedoul suprafetei active ~i de caracteristl~
fizice ale aerului de deasupra. Pe arealele cu zapada, reflectarea atinge paniila
din cea globala, iar pe arealele verzi, vara, numai 30%. Ca valoarc cone.
radia~a reflectatiiatinge iama 0,10 cal/cm2Imin ~ivara 0,20 cal/cm2min. ..
Radiafia absorbitii de suprafata activa ~i transformata in caIdurii este, I
de circa 50% din radiatia globala, iar din luna martie, cre~tela peste 80%.~ .,
Energia calorica sau caldura este apoi transmisa in mica masura 10so
restul contribuie la incaIzirea atmosferei ca radiafie rejlectata. Aceasta estC
0,03 caVcm2/miniama ~i0,22 cal/cm2/minvara.
BilanfUlradiativ se refera la valoarea schimbuluienergeticdin~ suprafafa~
~iatmosfera (cat prime~ ~icat cedeaza). Raportat la zi ~inoapte, btlan!Uleste .
negativ noaptea, inclusiv pe litoral (-0,07 caVcm2/min), iar ziua este totdeaun~/01'
~imult mai mare vara, cand, la amiaza,tot teritoriulprime~ peste 0,60 caVCln
easu7. Ce rol joaca osci/area unghiului de inciden,tii a raze/or solare la
latiWdineaRomdniei ? (Lunge~te~iscurteaza zilele ~inop~le in timpul unui an).
8. Underadialia difuza este mare ~i unde este mica? (Mare In regiunile joase
~imicape culmilemontane).
9. Ce valori medii anuale are radia,tia globala (direcm + difuza)?
(132,S kcal/cm2 pe litoral, 130 kcaVcm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Campi a
Romana, 120 kcal/cm2 in Cfunpia de Vest, Subcarpa~i Getici ~i de Curburn,
lIS kcal/cmin podi~urileMoldovei ~iTransilvaniei ~i 110 kcal/cm21amunte).
10. Ce este bilan,tul radiativ? (Valoarea schimbului energetic dintre
~osfera, rad~ati~solara ~isuprafa!a subiacenm; este ne~ativ noaptea, pozitiv ziua,
tarYara,la ammza,are 0 valoare generala de 0,60 callcm Iminut).
CIRCULATIA GENERAL.\ A ATMOSFEREI ~I CENTRII BARICI
. . I, Cauzele circulatiei generale. IncaIzirea diferentiam a maselor de acr din
enusfcra nordica, preponderent a celor situate pe arealele extrem europene _
atJanhc~,nordice, nord-africane ~i ruso-siberiene -, conduce la 0 circulape relativ
generahzataa atmosferei inferioare din Europa, care afecteaza ~i Romania. In
:drul ,acestei circulapi generale se contureaza mai multe direcpi. Ele pot fi
d~numl~edupa punctele cardinale dinspre care vin, dupa originea aerului la locul
(ex~~~~e, ~ar in ~nele cazuri ~idupa efectul avut asupra altor direcpi de deplasare
indic/ ' clr~ula.!tade blocare). Astfel, 1. Saccu (1971, Geografiafizica a R.SR.)
2] % ~ hpun de mase de acr peste Romania (atlantice 28%, crivatuI sau de est
n,ord:yeStI~~sau de ~ud-vest 15%, euxinica sau de sud-est 12%, groenlandeza sau de
~ C. Stoi 0, polaras~ de NE 8% ~itropica1asau de S 6%). MeteorologiiN. Topor
rJeQ,SUprQ:-(I 9~S, T1Pllri de circulape ~i centrii barici de acfiune atmosferica
. -,j',ica (4S;.)opel,1.~M.) admit insa patru direc~i sau tipuri de circu1a~eatmosferica:
.I~preluate0:
".
polara (30%), tropica1a (1S%) ~i de blocare
~Iln Geograjia ROmdniei, vol. I, 1983 (fig. 1).
(10%). Aceste direc~i au

14
15

A~, patrn direcfii principale, dar fiecare dintre acestea are mai m:
variante,impuse de pozipa gcnerala sau sezonieraa sistemelorbaricecare 0 detenn
2. Directiile de circulatie ~isistemele barice (anticicloni ~icicloni) au c~
pozitie relativ fixa ~i genereaza continuu tipuri de mase de aer cu caraeteD.
fizice specifice. Sistemele barice care pulseaza sau pot trimite periodic mase d~
~i catre Romania sunt in numar de noua, din care ~ase sistcme anticiclonale ~I
sisteme ciclonale. Sistemele anticiclonale, in ordinea importantei, sunt: AZI
Ruso-siberian, Polar, Groenlandez, Scandinav, Nord-amcan, iar ciclonii - Islan
Mediteraneeni ~iArab. Importanta lor pentru tara noastra este diferim. , .
- Anticiclonul Azoric, care impune circulapa vestica, reprezin~ un sub~.
de mare presiune al marelui sistem al Atlanticului, fiind centrat pe msulele d
(la circa 20-40° lat. N). Pe timpul verii se deplaseaza catre nord, spre IslaI1:1
catre est, respectiv peste Mediterana de vest. Prime~e continuu aer eaId subt~~
~ coboara ai~i p~n partea de mijloc a ~osfe~i. An~~i~lonul ,,\z~ric este ac 11i'
tImpul anulUl ~I Impune preponderent clrculatla vestlca 10 RomanIa, eu 0 p.o
d~ 40% ~a!3 de intre~a~ c.ircu.lati~ gene~a. Vantu~l~ de vest pot du~ rn~aJ.II
Zlle contmuu. Determma Icrnl blande, chlar cu plOt, lar vam provoaea vafl .
vreme ~i chiar instabilitate de timp in nordul tiirii.
16
, CirculaP'a de nord-vest, cunosc:uta~i sub numele d~ ~irculape polara, are ~
Este determinata de clc10nul Islandez, antlclc10nul Groenlandez ~I
d 30%.
. .1'ere e dinav.
- 'cic1onulscant dez ia n~re in noroul Atlanticului (Islanda) sau in Oceanul
.
SJjJ Ciclonul .l~ an.
.
.
de atel rnlgreaza Sp re Islanda. Actioneaza in tandem cu anticic10nul
. Azoric,
.
jsghetat ~I . . a, cand anticiclonul Azoric se retrage spre su d, lar vara se restmte
I'~ndio~ 110deoare
w e~l1nsIa: este impins spre..noro ~i are
. focta. redusa. Masele de aer oceanic
foarteput" '. ~ iideri ale temperaturn, ne buIOZltate~Iaverse vara.
polardetenn~a se lara are uneori ~i 0 directie dinspre nord, ~i anume cand dorsala
, Circul~f1;J~ese une~ cu anticiclon~lPolar, soocu cel Gr~enlandez,ori cu
aDticlc1onul:. ~bele variante de c~rc~lape <Ny ~i!'l) PI?duc scarlen de~tem~ra~
celScandln. ~ ani-vara ~i toamna, lar lama, scarlen man de temperatura, mal ales In
raclO~e ~::~~arpatice, zap~~ ~i vis~le (Ge?grafia, Ro~niei, vol. I, 1983).
depre~~e specifice numai antlclc1onul~~ ScandI.n~v .~I.~lw <!,roenlandez sunt:
lnfl.u\fuibru~e de vreme,mai ales vara, ~IInghe~n tarzu ~Itlmpum. 0 .
sc.him_Circulafia tropica~ti,..sau.des~~ sud-est~l sud-vestare ~ ~ndere ~e 15Yo~I
. e dinsprenoroulAmen, ASIaMicaplus Mediteranade vest ~IdInAltantic;aceasta
~'~~pusa deanticiclonul N.0r1-afri~an,ciclonul Ara~ ~i ciclonii Mediteraneeni. Este
\lorbadeaertropical~d po~t, In sch~ cu celrece,catrepol~ ~oro.. .
Cic10niiMediteraneem se nasc In partea central-vestlca a Medlteranel, sunt
impu§ide ciocnireaaerului polar cu eel tropical, cu precadere iama, incepand chiar
de la sffir~itulverii. Provoaca schimbari de vreme ~i precipitapi in sudul Romaniei.
lama, ace~ti eic10ni patrund ~i peste Marea Neagra, se intaInesc cu aerul rece al
anticidonului Rus ~i determina zapada ~i viscol in sud-estul ~i estul tiirii.
I Anticic10nulNord-african trimite aer cald ~i praf, care determina in sudul ~i
sud-vestulRomanieivreme calda iama ~iadesea cu precipitapi in sud-vest (cand se
incarcacu vapori de apa din Mediterana ~i in parte din Atlantic) ~i timp senin ~i
foarte c~d vara, uneori cu oraje.
. CIc10nul
estica.arab are 0 influentii redusa, determinand foarte rar' in Romania, 0
Clrculapc
fOrth - ~ircula,tia esticti .(~ide blocare) este imp usa de anticiclonul Ruso-siberian,
pcste~ easupra .EuropeI de nord-est ~i a Siberiei, iar blocarea"se produce cand
IlenJIat~rota se Insta1~aza un mare camp de presiune ridicam. In aceste condipi,
1n tara n~c ~nuse ma.,rabate catre Europa Central a, ci merge direct spre nord, iar
SCcetaiam ra s~menpne0 presiuneridicata,cu cer senin,varacu calduramare~i
. Antic~fUtImp ~oh~r.1t,dar precipitapi reduse.
J:ineCuint "e Con~l Rus se Impune in sezonul rece, ince
~- .' I1Ipen P " ~" . pand earn din septembrie , 'Ic;:i
"<UId seintalne c an~In~~e. ~ompe~ aer rece~iuscatdin nord-est~iest, dar
abundenta
- Inll §i vIscole
.~ CU"Inclclonn
sud-est.medlteraneem, peste Marea Neagra, provoaca zapada
Oat<); ,tuel1{a Carnntil . '. '. . .
m.;;-" la I110dul r"', o~ ~l a ~ebejUIUlasupra clrcula,tiel atmosfimce este deosebitti.
II. l11ent<fat dintrge~eral,c1rcu1apaatmosfericaeste determinara de raporturile la un
~P~ta activ:SIste~ele~ariceamintitemai sus, la nivelregional~ilocal,relieful
.
' , -' ~fizlCiia ma:elsublacenta "transforma esenpal atat direcpile de circulape dit ~i
.:.ticadeZVOltare°rde acr. In Romania, cercul Carpaplor ~i fiecare ramura in parte
a Proceselor atmosferice de mari dimensiuni, schimba traiectoria
17
cicl~nilor, deformeaza fro~turile, produc, di~r:en~eriale aspectului vremii" (R.()~.
.' versanfilor fata de circulat~a atm,osfe~ca ~i fatA de radi,alia direc~
St01an~ 1972, IMH. I. Bordel, 1972, IMH. Clta!I din Geografia Romaniei, 1983), '''''':p'0Zlpa. fa!eta climatogena a reltefulUl, mat, ~es .,a ~untelUl. Yersanpl
, .~ 'princi~al,:amuril~carpaticebareazainfluen!eleclimaticevenitedin dift._ zin~ 0 alta de caldura, de umezeala, ~e p~e~lpl~tll ~~ neb~l~zlt:ate., ~e
direc!ll, lffipunand m extenor regiuni climatice (de Vest, de Est. de NNE sau b e, .. un dlferen~ 1 s versantii estici fata de cel vestIcI (clrculap.a vestlca ~l estIca)
neana, de sud ~i bana!eana), iar Carpatii in general impun etaje climatice conceuCG. ~f erenti~ l11al nor d~~ .
ICI fata d~ cei sudici (expunerea fata .de radiatia
,. solara).
,... De
.' n.entati catre vest ~lnord-vest au, Ia altltud1megal e, preclpltapl
tJkIJI ,

vanturi .de tip foehn,. canalizeaza van~e p~ vai, dete~d difere?te climatiC:t~~, ~1
. versanPI
'cl11plu, v
t:."
ersantIl 0 .
.' ulte ca opu~ii lor, Pe de alta parte, versanpl
.. .,
. onentap. spre sud
ve~p. ",Marea v~e~ a nuantel~~.clim~ce de pe tentonul ~maniei se expli 'i 0 nun l11al l11 . , di d I
~

ada
SpeCIal pnn ampla diversltate a condi!Iilor fiZlco-geografice ale tanl. Clima vailor In ~ ell 10 'ulm energie solara, in timp c::pe versan!l1~or;..CI,.~ e::,empu'.zap
~i a ina1~milor inconjuratoare, cea a pantelor cu diferite orientari ~iinelinari, cea a C.',. prirnescl11~l11 pana la 0 luna mai mult. In asemenea sltuap.l,~lhmltele etaJelorde
l~. deschise ~i a ~e~leelor ing~~, in s~it. cea a zonelor cu caractere geomorfo~~1 poate~rs;: ~ai joase spre,~o~ fa~.~e s~d.Dar chiaro~d~ este m~ mare pe
Stm1~~, dar ~espfu11«:de c~~ inalte ~ne~tate de ~ }lord spre ~ud, ~ de la vest SPI'e11 vegeta~~vestici fata de cei estICI(msonp m pnm~ p~ a ztlel; can~ ~ste ma~ rece~,
preZlDta,deslgur, parbculantap deoseblte ~l reflecta m mare masura influenta conditii vcrsant~t prive~te pa~ta vers~~lor, c~~a?rupe pnmesc mat pup.na energle fata de
locale" (Monograjia geograjica a RP.R., vol. I, 1960,p. 260). ' . . ' endiculan pe radlap.asolara dlrecta.
3. Suprafata subiacentii activa eel hn~'/~~ugii vaile,largi s~u ingu~te, ~recum ~i ~epres~u,!ile intramo~~e, Va~le
Suprafata subiacenta activa este suprafata topografica, cu tot ceea ce . aI,
eanlzeaz .
a circulatia aerulul." pe duectla lor, umformlzand aerul ~l chma, lar
~'

nile determina inverslunllmportante de temperatura ~lcalm atmoslenc,

,
c,'

suprapune, care ia contact cu radialia solam. ~i cu atmosfera, cu care int

dcpre~~ectele climatice ale orientarii versan!ilor, vaile, depresiunile ~i interfluviile
interactiune, Ea devine factor elimatogen prin aceea ca transforma energia sola
caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aer conduc la conturarea de topoclimate: de interfluvii, de vale, de versanti insoriti sau
umbriti de depresiune etc.
se deplaseaza pe deasupra sa, '
Elementele suprafefei active sunt: relieful, impreuna cu altitudin Vegetatia este al doilea factor geografic ca importanta climatogena, in
orientarea versan~lor ~iinclinarea pantelor ~.a., la care se adauga vegeta!ia,rd s'pecialde topoclimat ~i microclimat. La nivelul superior al vegeta~ei se formeaza
solul, a~ezarile, suprafetele cu apa ~.a. <>a doua suprafata activa, care poate opri ~i prelucra pana la 80% din radiatia solara
Relieful este cel mai important factor geografic elimatogen, impunan;. ~i pana la 15-20% din precipitatii. Cre~erea caldurii la ac~st nivel conduce la 0
prin aspectele sale morfografice ~imorfometrice. Altitudinile sale, des~urate Iii! ere~tere a temperaturii ~i 0 scadere a umezelii relative, In cadrul tipurilor de
o m ~i 2544 m, fac ca relieful sa determine tipurile principale de climat: de m vegetaJ,ie,padurea joaca rolul topoclimatic ~i microclimatic cel mai important. Ea
de deal ~ipodi~, de campie, la care se poate adauga ~itipul de litoral. Aceste ... produce, in interiorul sau, un regim termic mode rat, 0 umezeala a aerului ~i solului
totodata ~i etajele principale climatice. Forma de cerc a Carpatilor, c~ ~ erescuta, un strat de zapada uniform, calm atmosferic; este, totodata, un obstacol in
geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic, face, la r.lndul sau, ca aceste tipun s deplasarea aerului, uneori provocand chiar brize la marginea padurii.
Celelalte elemente ale suprafetei active cu exeeptia apei adica sol roci care
dispuna aproape circular. Altitudinea reliefului determina etaje climatice, deo 'I apar l' .. ., t', ,
temperatura aerului scade cu 0,5-0,7°C la 100 m (gradientul termic v~rtI. a ZI,construcp.l,~osele etc., influenteaza in functie de albedoul fiecaruia.
umezeala relativa medie cre~te cu 1-1,5% la 100 m, nebulozitatea cre~te~I respectivde culoare,de umezeala etc.' .
0.1 zecimi la 100 m, iar precipitatiile anuale cresc cu 70-100 mm/l00 m, in Sup ~~uP rafet~le cu apa ' atenueaza diferentele
. termice dintre zi c:i.., noapte iar
-
..uetelem' h
de expunere (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983); cre~terea precipitatiilor.~~. Cste111" al .man, c lar dintre iama ~i varn. Pe astfel de suprafete, evaporarea
numai pana la optimum de condensare, care este la 1600-1800 m in ~endl. eu til11:m~ ~I,ca unnare, apar inversiuni termice ~i curenti de aer descendenti
1400-1600 m in Orientali ~i 1200-1400 m in Muntii Apuseni ~iBanatulul.. 1- ROI11§nia,senm ~i reducerea precipita!iilor, uneori ~i brize i~tre apa ~i uscat. k
Pozifia ramurilor carpatice in raport cu circulatia generala a atmosferel,laj Dunarea~,~rafete1e acvatice cu influente climatice importante sunt numai
inferior joaca rol de baraj oro climatic Carpatii Orientali bareaza indeosebl,1I1:
,
kl11spreu~cat~~tNe~ra. In ambele caz~ri,'influenf3 apei se simt~ pe circa 20-25
estice ~i Ie dirijeaza cltre sud, peste partea de est a Campiei Roman~. Tot,Oce ce faceca u~ ' pnve~te Marea Neagra. ea este ~lun areal de clclogeneza, ceea
dar prin versantul vestic, bareaza circulatia vestica patrunsa in Transtlvanta" e oare mfluen!eale acesteia sa ajunga pana spre Carpatii Curburii.
Meridionali opresc masele sudice sa patrunda in Transilvania. in p~ ~l ~ A.utoevalu _ " _. . _ .
vestice. Muntii Apuseni ~i Mun!ii Banatului sunt mai u~or esc~adap de £d ".,-, I are mtreban ~lraspunsun
vestice, De aceea, climatul vestic, inclusiv Transilvania, este mal mo~~ra~a" joJ!)_ . Ce rn
"'\{Tf114/1' ecanism d t '.x'
l . -
cel estic ~i chiar fata de eel sudic, unde ariditatea este mai mare, precI~I~. c fa? (Gradul . e e~mmu ~lr~u l!pa ~ener,!la a atmo~ferej inferioare In
putine ~i nebulozitatea mai redusa, plus viscole, ingheturi ~i brume ~~ e ~,Ie barice dlferen~at de mcalzlre dm emlsfera nordlCa ~i cu precadere
In concluzie, pozitia ramurilor carpatice regionalizeaza clima Rom3Iuel. . t.n.avo~baltic~xtreme .~l .extr~uropene:, atlantice, nord-vestiee ~i nordice,
, ruso-slbenene ~lnord-afncane),

18 19
 2. Care sunt sistemele barice ce pulseaza periodic mase de aer catre ROh1{j"".
(Sisteme antieiclonice: azorie, ruso-siberian, polar-groenlandez, seandinav l'j,
afiican; sistemeeicloniee:islandez,mediteraneeni,arabiei). ' n.

3. Care sistem baric domina in circula,tia atmosferica a Romaniei? .

azorie, in propor~e de 40%). . (,
4. Care centri barici determina circulafia polarii peste Romania? (Cicl '
islandez ~i doi antieicloni: polar-groenlandez ~i seandinav). 0,
5. Ce determina vreme calda iarna ~i chiar precipita,tii in sud-vestul!Ci
(Cireulatia de sud, sud-est ~i sud-vest eu aer de tip tropical).
6. Ce rol au Carpafii in circulafia almosferica? (Modifica direc~i1
circula~e ~i starea fizica a maselor de aer, bareaza ~i localizeaza influenta ma:
de aer, impunand regiuni ~i etaje climatice, determina climate de depr~siune 6;' -'
vale ~ide versant). ' "0
;;.
7. Ce rol joaca slrfJrafafa subiacenta activa? (Transforma energia solara!
caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aeIi
se deplaseaza deasupra sa).
8. Care este importanla reliefului ca factor climatogen? (Determina, P.'
altitudine, tipurile principale de climate, ramurile carpatice bareaza masele de -
versan~i impun varletati climatice nordice ~i sudice, estice ~i vestice, p
modifica unghiul de incidentii, iar vaile redirectioneaza vanturile).
9. Care este rolul padurii ca factor climatogen? (Creeaza ~i 0 a d'
suprafatii subiacenta activa, produce un regim termic intern moderat,
atmosferic, umezeala crescuta ~istrat uniform de zapada).'
10. Care sunt principalele suprafefe acvatice din Romania? (Marea N~
~i Dunarea).

ELEMENTELE CLIMAnCE

Elementele climatice sunt urmatoarele: temperatura aerului, precipita~i~

vanturile, la care se adauga umezeala relativa a aerului, nebulozitatea atmosfe.
~iprocesemeteorologicespecifice. .

Temperatura aerului ~isolului

Mersul temperaturilor aerului sta sub comanda latitudinala, a iI!fluen
pozitiei geografice pe continent ~ia reliefului dominat de cercul carpatic. In ge
izotermele se deruleaza arcuit ~i concentric, ca ~i Carpatii; au valori mai ridic
sudul ~i sud-estul tarii, datorita influentelor sudice, ale Marii Negre ~ialAeD .
~i scazand spre nord, ca ~i de la vest spre est, dar mai ales in altitudine. In ~
de deal, podi~ ~i munte, un rol important in mersul temperaturilor il aU
principale ~i depresiunile, iar in munte intervin ~i expunerea versan!ilor, prec
vanturile de tip foehn. .
1. Temperaturi!e medii anuale ale aerului oseileaza intre II,5~C
2°C la peste 2500 m. In sud sunt II,5°C, pe cand in nordul tarii numal 8 ,
at .
vest 1oac ~ila est 9°C (pe paralela de 46° lat. N) (fig. 2).

20
21
 Izotermele semnificative, in ordine descrescanda, sunt:
· 11°C trece paralel cu litoralul, cuprinzand intreaga Delta. apoi Para
Dunarea (intre CaHira~i-Bazi~) ~i sudul Cfunpiei Banatului;
° · lAO°C.~eeteazato~.C~pia ~o~~a ~i Dobrogea (excep~e Macin
8-9 C), campllie BanatulUl ~l Cn~el ~l patrunde pe unele vai largi in d
(paoa la RfunnicuVaIcea, Tg. Jiu); e~
· 9°C .patrund~ mult mai adaoc spre nord pe Prut-Bahlui-Jijia, pe B'"
(N de VaslUl), pe ~lfet (N .de Bacau), Trotu~ 0' .de One~ti), Buzau (Ptitarl
Olt (N de BrezOJ), pe Jm, Cerna, Nera, Tlml~, Mure~ ~i Tamave (L
Tamaveni), Some~(Jibou); II,
. 8°C afecteaza Podi~ul Sucevei, majoritatea dealurilor subc
~
jumatatea de ~i de N a .P~di~~luiT~silvaniei ~i ~epresiunea B~ov
poalele Muntdor Mehedmt1 ~l Cernel, ale Muntdor Banatului ~i Ap'
~
Depresiunea O~ului ~ivestul Depresiunii Maramure~. u
· 6°C face limita dintre munte ~idealuri, cu excep~a muntilor din vest
se ridiea mai sus (1000-700 m), pe caod in nordul Fag~ului trece pe la 600'
in~~~~ '
. O°Cse afla la 2000 m in Meridionali ~i 1800-1850m in N.
. - 2°C la peste 2500 m.
Temperaturi medii specifice regionale:
Cfunpia Romaoa: 11,5-1 O°C;
Cfunpia de Vest: ll-goC;
Dobrogea ~i litoralul: II-9°C;
Dealuri ~i podi~uri: 1O-6°C;
Podi~ul Moldovei: 10-7°C;
Podi~ul Getic ~i Mehedin~: 10-9-8°C;
Podi~ul Transilvaniei: 9-6°C;
Subcarpatii: 1O-6°C;
Dealurile de Vest: 1O-8°C;
Carpa~i: 6 la - 2°C (in vest 10-2°C);
Depresiuni intracarpatice: 9-6°C.
lzoterme cu specific agricol §iforestier:
. 11°C contureaza litoralul ~i lunca ~i terasele Dunarii, precum §i 10
unde ar putea cre~ plante mediteraneene;
. 10-9°Climiteaza cfunpiile ~iarealele dominate de cereale; .
. 8°C ~i JOCin NE mehid treapta culturilor amestecate, cereale cu vii.'It
separa oarecum muntele de dealuri ~i podi~uri, mai sus urmaod domeDlUI
pastoral; . '

. 2°C separa padurea de stepa aIpina (intre 2°C-O°C cresc ~i tutari§un),ro

2. Temperaturilemediiale lunilor extreme(iulie,ianuarie)sunt~e::-
diferen~ate tot de cercul carpatic, de pozi~~ de adiipost sau de expunere .fata ~ ~
externe de mase de aer etc. De exemplu, iama, masele de aer rece contmen ~
adanc in Cfunpia Romana pe 0 diagonala NE-SV, iar pe de aim parte, acel~
sunt blocate de Carpa~i Orientali fata de Transilvania. De asemenea, }n
anotimp, in arealele depresionare se produc inversiuni de temperatura.
22
23
 - In luna iu/ie (fig. 3), temperaturile medii oscileaza intre 23°C ~i circ ~ Dobrogea de Vest, in lungul Dunm-ii, Cfunpia Olteniei, Cfunpia de
pe vfufurile cele mai inalte (5,4°C la Omu). Regional, temperaturile medii ~. i la ~2~~1"I1atilor
Curburii ~i Getici ~i cfunpiile piemontane sau de glacis
iulie sunt unnatoarele: ae .-. ala Sub"",,!,.
· 23-22°C in Campia Romana ~imajoritatea Dobrogei (21-20 pe lito ~ 0 mediana a Cfunpiei Romane, ce trece ~ipe la Bucure~, Podi~ul
30Cpe '.
partile mai inalte); , ral , _

· .' carnpia Moldovel: .

atllor
. 2 I-20°C in Campia de Vest; ,u1U1
~I
4 la - 60
C ln unitatlle deluroase dm extenorul ~l mtenorul Carp
'
~

,
· ~ I-18°C in d~~u~ ~i P?di~uri (~ai ~dic~ta in Po?i~u! Barladului, Ca , .- Dealurile de Vest);
Moldovel, Subcarpatll ~l POdl~ul Getlc ~l mal coborata m Podi~ul S' ~pupn
'II':'I'C · ~6
0
c rn archeaza izoterma de la Ibaza
. deal-munte;
Subcarpa~i Moldovei ~icei ai Transilvaniei); Uc
. 61a _ 10°Ctemperatura munte U1.
. 16-5,5°Cin munte (poala muntelui are circa 16°C). ~

TEMPER/,TURAAERULUI.
M£OI" LUNHIANUllfm:

~k~

,,I ." #

\ (~
J
)

J.

Fig.4. Temperatura medie a lunii ianuarie (CO)

(dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.3. Temperatura medie a lunii iu/ie (C)

(dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).
CObol1!~r:~peraturimedii diurne specifice. in luna ianuarie, media zilnica poate
-
In luna ianuarie (fig. 4), temperatura medie oscileaza in;re 10.'
(la Mangalia, singurulloc cu temperatura pozitiva), la minus 11°C Ia varfii :
~peratu a a ~oCin regiunile extracarpatice ~i pana la _ 12°Cin munte. In iulie,
~ase
" la" 2°Cla
d~:;~Ieece:n
zi!ni~a scade d~.la 23°C in~campie la 7°C in ~un~; ~ar.: veni~le
.timpul vem pot cobon temperatura la cample pana la 14 C
..
(in februarie). in sens regional se observa:
ceva peste O°Cpe litoral;
_
'.
1 in Dobrogea de est, defileul Dunarii ~i sudul Dealurilor Banatulu1
", Inunte(In Iulie).

24 25

..
 Trecerea de la temperaturi medii diurne negative la temperQfll t ri rnaxime ~iminime absolute:
pozitive se face intre: r .el11pera utaria Ion Sion din CfunpiaBrailei (10 august, 1951);
. 1-16 II in Dobrogea ~iin cfunpii;
. 16. II - 1. III in podi~uri (tara Dobrogea) ~iSubcarpati; 44,so~~al:Bod (25.1. 1942) ~ineofic!al- ~3,IoC la!oseni in Depresiunea
. 1. III - 1. IV in depresiunile intracarpatice; . 8 -
3,8,5lZ. I. 1985.La varfulOmus-a mregIstrat- 38 C (10.II. 1929).
~J1torghenl, l~ d ' a termicii anuals indica gradul de continentalism al climei
~i
. dupa 1. V in munPi inalp, cand turme1eurea la p~unat in stepa al .'
'J.' 6. A111P
htu Ine . ~

d la vest la est ~i de la munte 1a cample. Se deosebesc

Trecerea de la temperaturi medii diurne pozitive la temperaturi medii Pin. rat cre~te e
. 15- 30. X in etajul alpin; neg,
f. gtne , ' rmicemediianuale:
. 1- 15.XIin spatiulmontan(minusuneledepresiuni); .Rf1SPli/1/dmr~eZ30Cin Campia Romana ~iDobroge~; ..
. 1- 15. XII in Subcarpati ~ipodi~uri (minus Dobrogea); : ;~oC pe litoral, in Campia de Vest, POdI~ulTransllvanIeI ~I depresIunIle
. 15 - 30. XII in campii ~iDobrogea; e,
il1traJ11ontan00Cin dealurile ~ipodi~urilepremontane;
. in ianuarle pe litoral ~iin Delta.
8 Zl z - '

17 18°Cin munte,-
Numarul zilelor cu temperaturi pozitivelan: . 8litudinimaxime: 83°C, sau neoficial, 87,6°C.
.
1.
$1amp .
. 325 pe litoral ~iDelta (cumuleaza circa 4000°C); "
d
~ ~
1
7 T mperatura solulUl este mat mIca ecat cea a aeru Ul m sezonu rece ~I
~

. 300 in campie ~iDobrogea (cumuleaza circa 4000°C); , .

,j, . m~ ~n sezonul cald. Temperatura medie anuala este mai mare cu I-2°C la
WID
. 275 in podi~uri ~idealuri (cumuleaza 3000-3500°C); .
suPrafatasoluluidecat m aer. A stfie:1
~ ~

. sub 150 zile in Carpap ~icumuleaza sub 1000°Cla peste 2000 m. 8 IZ -l3°C in cfunpii;
Numarul zilelor de iama (sub O°C): 8 II - l2°C pe litoral;
. 15pe litoral; . 10-11°Cin dealuri ~ipodi~uri;
. 20in Campiade Vest~iDobrogea; . 7 - goCin depresiunile intramontane.
. 20 - 25 in vestul Campiei Romane; .,j.. Inlunaianuarie,mediiletemperaturilorvarlazade la minus 1,5°Cin campii
. 25- 30in estulCampieiRomane; -
la -4°C in dealuri ~i 9°C in depresiunile intramontane (fig. 5). Trecerea de la iarna
.35 - 40 in dealuri ~ipodi~uri; ),a,variise facepentru sol in aprilie, cand plantele se dezvolta brusc.
. 155 la peste 2500 m. '".; In lunaiulie, mediile sunt de 27-29°Cin Campia Romana, 26°C in Campia de
Numarul zilelor de vara (25 - 30°C) este foarte ridicat in Campia R:~ .~est~2~-25°~in dealuri ~i 19-22°Cin depresiunile intramontane. Foarte marl au
(peste 100),devine 0 exceptie la peste 1000m, iar pe litoral se reduce la 50 zil~ . t msa maxlmele absolute la suprafata solului:
Numlirul zilelor tropicale (peste 30°C) cel mai ridicat este tot in fi
· 69,3°C la Calafat (pe nisip, la 26 august, 1965);
Romana (35-40), scade la 20-30 in Campia de Vest, scade ~i pe litoral, · 67-63°C in campii, podi~uri ~i dealuri' '
· 61°C d ~
'"

depresiunile intracarpatice atinge 5-10 zile. m epreslunIle mtracarpatice.

Cat prive~te '. l '. ~ .
4. Temperaturile extreme sunt tot mai marl de la vest la est ~ide la CfunpiaR mmrmee absolute, acestea au oscllat mtre mmus 26°C in
~ _ .
spre campie, in special cele maxime: S-aatins _~~~a C~I- 35°Cin depresiunile intramontane, dar la Joseni - Gheorgheni
, (18. I. 1963). .
-
. 42 44°Cin Campia Romana;
. 39 -41°C in Campia de Vest;
. -
38 40°Cin Podi~ulMoldovei;
. 37- 3~C in Subcarpati;
. 37 - 38°Cin Podi~ulTransilvaniei;
. 22°C la peste 2500 m.
Temperaturileextrememinimeau atins aproapcpe tot teritoriul?Oi ~
_ 30°C, mai putin pe litoral (- 25 - 28°C) ~i chiar in Subcarpap.

26 27
...
 .
I
, _ intrebari ~iraspunsuri l
.' valuare
I.oe izotermele pe teritoriul Romaniei? (Arcuit, concentric - sub
,i<Ce ffler~ au_ ~icu patrunderi iI1terioare pe viii).
.
fa Carpatdor t mmeraturile medii anuale din sudul :ji nordul {arii :ji la peste
sunt e r
2. Care-0 80C~i_2°Cla peste2500m).
.- ffI? (I P C, ce izoterma de 11°C? (Vfuful Deltei,
.. paralel
. cu litoralul ~i cu
P unde tre . 1 ~
1C B
~"/5. .e Cal~i ~iBazi~ ~ipnn sudu ~plel anatu ~I). .
<'~ea tntre mersulizotermeide 8'C? (Podl~ulMoldovel,Subcarpap,poalele
. ,:JIIJ 4. Care .e~t~ e p and din Munpi Mehedinti, Depresiunea Maramure~, Podi~ul
, 'lor vestICI IDC

::rsiJvaniei). mificatie are izoterma de (fC? (Merge

.. ~ la~ limita deal-munte,
~
5 Ce sem, ~ dd M F d 1 1000
. e la 600 m in nord ~i 700 m In su e untIl aga~, ar urca a
~pl~fii Banatului~i700 m in O~). .. .. ~

. m1n~. La ce altifudinese plaseaza izoterma de (f>C?(La 2000 m In MendlOnall~I

~'iT~1850 m in nord).
..'bJ..1. Pe ce izoterma se fixeaza bmita superioara a padurii? (Pe 2°C).
II ?8f'8.La ce izoterma incepe domeniul silvopastoral :ji se termina cel al cu/turilor
,iJt!lH.,estec?(La 8-7°C). .

:...:v.nlii9.Ce temperatura medie anuala :ji ce medii ale lunilor iube :ji ianuarie sunt
o iOOkm
}.lifice Campiei Romane? (11-IO°C, 23-22°C, - 2 _3°<;).
~i.'IO. La ce data urca turmele in stepa alpina ? (Incepand cu 1 mai, cand pe
h.:J\I}X~e alpine se trece de la temperaturi medii diume negative la pozitive).
',. .nr '1"1.
Cate zile de iarna/an pot avea loc pe /itoral :ji la peste 2500 m? (15 ~i 155).
\ " 12. Care au fost temperaturile maxime :ji minime absolute pe teritoriul
(44,5°Cla Ion Sion, in 10 august 1951, ~i - 38,5°C la Bod, 25 ianuarie
,~Unrtiniei?
J~2. sauneoficial- 43,I°C la Joseni, in 12 ianuarie 1985).
· ~i;13..Caresunt amplitudinile termice medii anuale in campii, in munte :ji cea
In Romania? (26-23°C- 17-18°C' 830C)
1lfPNjrna
'. W ~. .' , .
~.",.a a~rului:jicu cat?
. emperaturamedle anuala a solului este
(Mai .mare cu.' I-20C)
mai mare sau mai mica decat
,)~ b. Cand ar I ~. .
I
.la~peratu' e .oc exp OZla~e pnmavara a plante lor? (In apnhe, la trecerea de
.
I." 16 C n negativeale solulUlla temperaturi pozitive).
. e temperaturi maxime poate atinge suprafa{a solului ? (40-600C).
J

\ "I. D Umezeala relativa a aerului

lie.. D1ezealarelativa~ . ~ . .. . ~ .
' "" '.tesPeCtiv . - care reprezmta conpnutuI ~Itenslunea vapon1or de apa d m
~. DD1eze~roPJer~ ~saudepartareade punctulde condensare- determinastarllede
. ,~~ UtnezeaI::la~v~ este ~ c~~ vaporiise aprop~ed.econdensare~iinvers.De
. - ~Jnea.A.St.fellati~~este ndlcata m arealele cu apa ~I,de asemenea, cre~ cu
;00 ..m
, Jar cele ' .me~l1.leanuale ale acesteia ating 85% pe litoral ~i 87% pe vfuful
o
I ie"ni~aJ. mJCI SUnt de 77% in estul Campiei Romane ~i in Dobrogea.
ltneori ~i~~z~la relativa este mare in toam fal:a, fiind de circa 8~%,
Fig.5. Temperaturile medii lunare pe suprafafa solului (1961-1975): a) ianuarie;b 10In decembrie (Mangalia, Timi~oara). In timpul verii, incaIZlrea
(dupii Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).
28 29
 diferentiata a teritoriului conduce la variatii importante ale umezelii relative
65% in campia Romana, 8] % pe litoral ~i 92% la vartUl Omu. Pe durat~r, ,
apare un maxim noaptea, spre dimineat;l (86%), ~i un minim la amiaza, It,
diferentiat pe altitudine, 60% in cfunpie ~i 86% pe culmile montane. d,
Sttirile de !imp, in functie de umezeala relativa, sunt unnatoarele:
· timp uscat, cu umezeala relativa sub 30%; se produce circa 20 d,
an in Cfunpia de Vest ~i40 de zile in estul t;lrii; e z~
· timp cu umezeaHimoderata, avand 40-50% umezeala: se produ
150 de zile in cfunpie ~iscade foarte mult in altitudine; Ce
· timp umed, cu peste 80% umezeala; se produce circa 80-100 de zil
in cfunpie, 170-190 de zile pe litoral ~icirca 260 de zile la peste 2500 m. e,l

Nebulozitatea atrnosferica

Valoarea, in zecimi, a nebulozitatii difera mult de la vest (unde vi~:

oceanic umed) la est ~i de la regiunile joase catre cele inalte; astfel, mediae
peste 5,5 zecimi in vest ~i sub 5,5 zecimi in est, iar la peste 2000 m se ajli
6,5-7 zecimi.Cea mai redusanebulozitateeste pe litoral,in Delta ~i dc-a~,
Dunarii (sub 5 zecimi), unde aerul coboara risipind norii. De asen
nebulozitate redusa apare ~i sub arealele cu foehn. Pe timpul unui an, maxim'
nebulozitate se plaseaza in decembrie, cu 7,5-8,5 zecimi, cand cerul este m~
acoperit cu nori, iar minimum in septembrie (3-4 zecimi), cu un decal
octombrie (4,5-5,6 zecimi) pentru regiunile muntoase, cand domina timpul scf.
Zilele cu cer seninlan oscileaza intre: II':, Fig. 6. Durata de striilucire a Soarelui (ore), media anualii
:IQ (dupa Geografia ~omdniei, vol. I, 1983).
. peste 80 pe litoral ~iin lunca Dunarii (~i sub 100 cu cer acoperit); ~,
. sub 40 la peste 2000 m (~icirca 110-170 cu cer acoperit). ';'iI. A t " ' . .
I
Durata de strslucire a Soarelui (fig. 6) este in legatura cu nebulozi II u oeva uare - mtre b sri ~IraspunsurI
se prezinta in medie/an astfel:
. 2500 ore in arealul Sf. Gheorghe - Delta; .&r, 1. in care regtunt se fntalne~te cea mat mare umezealti rela!iva anuala a
QIiJ.tlUi
?JPe litoral~ipe culmile inalte montane).
. 2300-2250 ore in CfunpiaRomana (mai mult in est);
. 2050-2250 ore in Cfunpia de Vest; .:;:., 2..In ce lunt ale anulut exista cea mai redusa nebulozitate? (in septembrie,
. 2000-2100 ore in podi~uri (mai mult in Podi~ulGetic); 'JZ~lmi, ~iin octombrie, pentru regiunile montane, 4,5 _ 5,6 zecimi).
~l : Care este durata cea mai lunga ~i care este durata cea mai scurta de
. 2050 ore in regiunile adapostite din nord-vestul Olteniei,
Transilvaniei, depresiunile Fagar~ ~iB~ov ~.a.; UClrea Soareillt ~t unde ? (2500-2400 ore pe litoral ~i 1600 ore la vfuful Omu).
. 1600ore la vfuful Omu. , .
Precipitatiile atrnosferice
Numarul orelor de mai sus se repartizeaza in propoqie de circa 2/3 /11~
cald, aproximativ in felul unnator:
~ ~:s~ecte generale. Pozitia Romfutiei in raport cu centrii barici europeni ~i, in
. 1700-1800ore pe litoral; ~/eL. Caura, . a retiefului" tfuii,
sau chiar mai pregnant, ordonarea concentricii
redetenni">: " reprezima
. 1500-1600 ore in CfunpiaRomana; ~letelor
A

:u.trepartifiaregionala~ivariafiilem trmp ale preclpltaplor.

I Mersul
. 1400-1550 ore in Cfunpia de Vest;
"~ar,1~'Se
i~panU:e~
re .lunare,este aproximativacel~i cu cel al izotermelor,adiciiarcuit~i
. 1400 ore in podi~uri; I · .rnllSe
dher
.,area reheful concentric ~ide influentple
I"' extrem-europene (fig. 7).
. 1300ore in Depresiunea B~ov ~ipe unii versanti montani; 'C lirrnCitoarelecaracteris!ici' .
. 900 ore la varful Omu.
'tme tfe roan intre mediile precipitatiilor mini me (350 mm la SuJina) ~i
Peste 1500 rom la Stana de Vale);
30
L 31
 . neregularitatea caderii lor in timp;
· cre~terea cantitativa in altitudine pana la nivelul maxim l
(1200-1800m); ,

· descre~terea de la vest la est (627 mm la Timi~oara, 550 mm la BUo'

~i377 rom la Constanta);
· 0 descre~ere in locurile cu coborare a aerului (depresiuni, culo
sub foehn, litoralul ~iDunarea) ~ipe versanpi expu~i spre est ~isud; are,
· sub aspect pluviometric, tara poate fi imparpm in doua jumatati
vestica, ce sta sub influenta aerului oceanic (cu precipitapi de 550_65~na.ij
carnpie ~i 700 mm in dealuri), ~i alta sud-estica, ce sta sub influcnta ~
continental (cu circa 500 rom in campie ~i600-700 mm in dealuri). ~ . '\ .......
2. Precipitatiile medii anuale se supun regulilor de mai sus. Cele maj)
precipitapi cad pe litoral (350-400 mm)3, urmat de Dobrogea continenP.
Baragan cu 400-450 rom. Restul Carnpiei Romane, Podi~ul Casimcei ~i M"
primesc 500-600 rom (Bucure~ti 550 rom); izohieta de 500 rom, care fo
oarecum ~i limita dintre stepa ~i padure cuprinde ~i sudul Moldovei ~i\
Carnpiei Moldovei, afectand pupn ~i sud-vestul Olteniei. Campia de Vest
medie de 570 mm (in vestul extrem) pana la 650 mm sub dealuri.
Podi~1 Moldovei prime~e 600 rom, Podi~ul Getic ~i Subcarpapi Moti
600-700 rom, iar restul Subcarpaplor 700-800 mm. Podi~ul Transilvaniei osci
intre 600-800 mm, dar in sud-vest coboara la 500 rom.
Muntele incepe cu 800-1000 mm (izohieta de 1000 rom urmeaza 0
izohipsa de 1000 m), dar cu variatii de 100-200 rom mai mult pe versanPive
nordici, dedit pe cei estici ~i sudici; are deci 0 medie de 1000-1200 mInl.,
asemenea, important este ~i nivelul de condensare maxima (stabilit de E
Martonne, 1909 - de 1200-1400 m pe fatada vesticii a Carpaplor Ban.
Apuseni ~i Vulcanicii Nordici, de 1400-1600 m in Carpapi Orien
1600-1800 m in cei Meridionali. Peste acest nivel precipitapile incep sa'$~
ajungand, de exemplu, la vfuful Omu la numai 1350 mm, in Iezer 130
la vfuful Vladeasa 1100 rom, dar sub el, la Stfuta de Vale, 154()1
Ca medie, deci, muntele prime~te 1100-1200 mm, cu 0 cre~ere P
1400 rom in dreptul nivelului maxim de condensare din Retezat, parfutg,F,
Bihor, Vladeasa ~iRodna, dupa care precipitapile scad la 1300-1200 mm.

:.-;..~;.. I
" ~
. ._,...... /~
.....
.... ,,' ..
1 \.' .
3 Mediile precipitapilor pe anii 1961-2000 aratAceva sub 300 mmlan in estul v;:
izohieta de 400 mm trece peste mijlocul Deltei, prin vestul Razelmului, pc la C~ ..-!.
unneaza apoi faleza spre sud (Ia Constanta cad 407 mm ~i Ia Mangalia la fe
aceea~iperioach'i).
32
33
L..
 Abateri locale de la aceste medii anuale se intalnesc in d . .' Lehliu, Iazu pe valea Strachina ~.a.). Existii secete aproape
intramontane (in jur de 600 rom, exceptie Maramure~, cu 800 nun) Iep .Uni(VIZI:, tre anii 1941-1963, secete de varn (1899-1910 ~i 1941-1963),
foe~ (~uloarul Mure~-Alba Iulia cu 470-500 r:om, poala sudica 'a ~U~ ca acele(I~~9_1900) ~i de iarna-primavara (1865-1890).
Istnta-Pletroasele cu 490 mm, poala SUbcarpatlca olteana a Retezat U
ideto~a 'I maxime de precipitatii in 24 de ore sunt importante,
precum ~iin depresiunile subcarpatice.
Maximum pluviometric se plaseaza in mai-iunie, cu prelungiri pe
ul

montane ~i in iulie. Minimum pluviometric este in februarie-martie Eunel~

4 iecantlt.atl
. undatll
t
uneort e.~ .
dep~esc media lunarn multianuala ~i chiar media anu~a,
~l pagube. Se produc la intalnirea
.. unor circulapi atmosfence
.
d
'mai mult locale: convectn locale, depIasarea raplda a unor
~

. '~cfu1 In
nord-vestul ~i sud-vestul tarii, cu doua maxime (in mai-iunie ~i xcep
~i a~ cauze 'uni foqate pe unii versanp montani. Au 0 repartipe neomogena
noiembrie), ~i doua minime (in februarie-martie ~i august-septembrie).~o !IireCI,ascensl domina jumiitatea central-sudica ~i estica, unde ating 100-120
din ~ai-iunie este.d~terminat ~e ~xtin~e~eai~t1uente.i~!iciclonului atlant~ naJa.dar. parx:'tea vestica - sub 100 rom (1a fel, sub 100 mm, au loc ~i in
toam tara, determmand la penfena lUl ciclom atlantic1. In schimb, min' - fa.!Ade Jumaua.
februarie-martie este determinat de aportul mare de aer continental. ~m · . 'Ie intramontane).
uOJ ' or recipitatii
Va/onIe acest P '. au urmatoarele frecvenfe: 30% sub 100 mm, 40%
munte, la peste 1500 m, luna cea mai secetoasa este octombrie, timpo
dominat de 0 stare anticiclonala. U rr',o0-130 .mm 65% peste 150 mm ~l foarte rar peste 200 rom.
Variafiile neperlodice anuale sunt amt excedentare, cat ~i foarte miei 1 le ';'~ime
Vaon inregistrate in 24 de ore au. fost:
. 530 rom (29 . august,
.. 1924).
1 C
excedentare se produc in cazul dominani indelungate a activitii~lor cic1d" ..~ Rosettiin Del~ (n~sigur), 350 mm (26 mOle, 1925) a mpercenn Vech1
~nia)~i306mm(19Iunle, 1924)la Fundata(CuloarulBran).
frontale pe teritoriul tiirii, ca, de exemplu, in anii 1969-1972,cand precipita:~
atins 800-1100 rom in Campia Romana, 1000-1200 rom in Dobrogea (pe lito] . ~ "5, Durata ~i intensitatea ploilor, ploil~ tore~tia1e. D~pa ~urata medie,
750 rom), 1300-1600mm in Subcarpa~,iar in munte chiar peste 2000 mm (24' ~r.pot fi: de lunga duratii (peste 19? de mm~te), mtermedlare (~ntre A150-190
la Omu, dar in 1941). Mediile foarte mici de precipita~i apar atunci cfu1ddo 1tJI)~icu duratii mica (sub 150 de mmute). Pnmele se produc mal des m vestul
timp indelungat activitii~leanticiclonale, cu veniri de aer cald tropical din '; nordul Carpa~lor Orientali ~i in Carpatii Meridionali. Ultimele (cele mai
continentalestic, ca, de exemplu,in perioadelede mari secetedin 1896-1907 . ~jJrseplaseazii
in regiunilecu foehn~i,respectiv,cu descendentaa aerului(sud-
1946. In aceastiisitua~e, precipita~ilese reduc la circa 200 mm/an in Dobrog ,iji inunti10r
Apuseni,B~ov, Ciuc,Subcarpapide Curbura).
400 mm/an in campii, podi~uri~i dealuri (130-200 rom in Baragan, 300-400 ,brrrCitprive~e intensitatea medie a ploilor, apar tot trei categorii: 0,03 mm/min
depresiuni~iculoare)~i500-800romin munte (542mm la Omu, in 1936). :nsitatemica, in Campia de Vest, Podi~ul Transilvaniei ~i nordul Orientalilor),
3. CantitAtile semestriale ~i lunare. In semestrul cald (din a . Imm/min(intensitate medie ~i domina tara) ~i 0,05 mm/min (intensitate mare ~i
octombrie), precipitapile sunt aproximativ duble fata de semestrul rece..; c'~o~uce in munPi Banatului, Apuseni, vestul Meridionalilor ~i dealurile
fata de necesarul plantelor, valoarea lor este deficitara in campie ~ipodi~urt, ,un), I~tensita!ile maxime urea insa la 0,20-0,40 mm/min, maximum
~t fimd de 0,52 mm/min la Targu Jiu. Maxime/e absolute ating insa ~i 6-8
de sud-vest ~i nord-vest ale tarii primesc insa mai multe precipitapi in s~
rece, aproape egal cu semestrul cald. In schimb, locurile adapostite sub~ ;
':.h. IOI,narealele de cfunpie (la ploi torenpale).
.

(Giurgeu, Aiud ~.a.) recepponeaza foarte pupne precipita~i in semest ,Pre)J/e,torenpale

~I afe t sunt cele cu intensitate mare ~.duratii relativ mare (3 minute
~ A A

(exemplu, 167 mm la Joseni ~i 175mm la Aiud). .. ' pe fa .. Ic e~a ~uprafete restranse (dar mal man decat aversele, care se
Maxime ~iminime lunare se pot produce in orice luna. Precipi~tllle , fronta~lI ongltudm~e). Ele sunt provocate de convecpi frontale sau locale.
lunare au loc totu~i mai ales vara, cand se formeazii ~i averse (cantitap ~~ - ~e au in~ pO,tdura Chlar 3 ore, dar intensitatea lor searle pe parcurs, iar cele

~e. inten~:tate mare, de pesre 1,0 mm/min, ~i duratii de pana la 0 ora. In

pe timp scurt, cu inceput ~iSIa.~itbrusc; acestea ating peste ~OOmml1u~aI~
. in.campie ~~ nu. trece 'peste 3,0 mm/min, dar dureazii peste 20 minute, pe
~i dealuri, peste 300 rom in Depresiunea Olteana, MunPl Ban~lul: D .~c ploi este~IAeal.Intensltatea este mai mare, dar dureazii sub 15 minute. Acest
Podi~ul Transilvaniei ~i Depresiunea Maramure~ului,podi~urile ?en~ ~I 16 ulUI. InSo~t
alUVl adesea
~. d . de grindina ~i Provoaca mari pag ube: inundatii
1~IUl1ca sol
, ,
~i la altitudine de peste 1500 m; local, in Rodna, Poiana Ruscal ~l ~~.
restranse din Cfunpia Romana au cazut in iunie ~i peste 500 rom. PertO .. 6,Il1 Nu1t14' onan, lstrugerea
.
culturilor,
. .
impotmolirea unor case etc.
P rul de zile cu pre " "t . .
lungi ploioase au avut loc intre anii 1901-1920 ~i 1965-1973. . ~ dar " recipitatiilec A
t OO

1 d
~

Clpl a II .vanaza a ~tu m al ~l regiOnal. La peste

Cele mai mici cantitiip lunare apar, de asemenea, in once luna, an
in sezonul cald, fie ca precipitatii deficitare, fie ca absenta totala, prov~c"O
deosebite. Aceste luni, spre deosebire de cele excedentare, se grupeaza lit
3-6 luni, mai ales in Bariigan ~i Dobrogea, dar in 1945-1946 s-au lung
34
_,J~n,~u 10-20 Zi~ In 180-20~.de z,d~(~el m~. m~lt in Yl~easa, 207 zile)~
'~Int~ontane pe ~ersantJ.I.estlcl ~l .sudlcl. In regmnde de dealuri ~l
-~%Plade V ,numarul de zde cu plOlscadela 135-15.0(maiputin spre
'ra!,circa 98e~7e~boarii la 130 zile, in Cfunpia Romana, la 110-120 zile,
35
 Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri I
I. Ce cauze determinti reparti,tia regionalti §i variafiile In .;

precil!i~a~~lor? (Interdepe~?en~ .variabila. i~ t~p dintre pozitia geo ti/;

Romamelm raport cu centm bancl europem ~l reheful concentric al tirii) gra:
2. Care sunt caracteristicile de bazti ale precipitafiilor din Romania ? '(l}~
mariintre mediileminime- 350 rom - ~icele maxime- 1540mm~ne~ I~
caderii lor in timp~ cre~rea cantitativa in altitudine ~i descre~rea de la veguJaij
descre~re in locurile cu descendenJ:i a aerului, ca in locurile cu foehn, in deSt!.
intramontane, pe litoral ~.a.~conform influentelor exteme, tara poate fi u: -
douajumata~, una in n~~-vest, m~ ~.~da, ~iuna ~n sud-est,.mai continentalf.1
3. Care sunt medllie de preclplta,tll extreme §l cele specifice diferitelor re) .

Romaniei ? (Litoralul cu 350-400 rom ~i StfuIa de Vale cu 1540 mm~ 400-45~

Dobrogea ~i Baragan~ 500-600 rom in restul Cfunpiei Romane~ 570-650 rom In
de Ve~ 600 rom in Podi~ul Moldovei~ 600-700 rom in Podi~l Getic ~i SU"
Moldovei~ 700 rom in Dealurile de Vest; 700-800 rom in Subcarpatii Getici; 61
rom in Po~i~ul Transilvaniei~ 1000-1200 rom in munte, cu 600 rom in depresiuni):.
4. In ce luni se produc maximum §i minimum pluviometric? (Mai-iu
februarie-martie ).
5. Cate luni in §ir se pot extinde minimele pluviometrice ? (3-20 de luni~1
6. Care au lost (§i unde) valorile maxime ale precipitafiilor in 24 del,
(530 rom la C. A. Rosetti, 350 mm la Ciupercenii Vechi ~i 306 mm la Funda:
7. Ce intensitti/i maxime §i ce duratti pot avea ploile toren/iale in camp'
munte ? (in campie, pana la 6-8 mm/min ~i 15 minute, iar in munte, 3,0 mm1
peste 20 minute).
8. Care este numtirul mediu de zile cu ploi in munte, la campie §ipe lit~
(180-200 zile, 110-130 zile ~i 98 zile).

Vanturile
[I
1. Vanturile dominante sunt cele care actioneaza cu relativa perm~
provin din circula~a generala a atmosferei ~i pot suferi sau nu modific;,
direc~e la contactul cu Carpa~i. Exista diferen~eri importante intre van~ IE
deasupra culmilor muntoase, determinate de circula~a generala a atmosferel,.;
situate la altitudini mai joase, care sunt influentate (ca directie, ~e
intensitate ~i viteza) de relief, cu precadere de rolul climatic al Ca:Pa!d~~
culmile montane, direc~a vantului este orientati de culoarele de va., ded
culmilor ~i expunerea versan~lor, iar in exteriorul Carpatilor intervine rolul
al ramurilor montane, care pot intoarce aproape invers direc~a vanturilor ~
influentele fiind insa cu atat mai mici, cu cat distantele faJ:ide munte se.111,
,,1'
creeaza astfel patru situa,tii "concentrice": deasupra culmilor cele l11al1Jl.
interiorul muntelui, in interiorul cercului carpatic ~iin extracarpatic (fig. 8~. iU
. Pe culmile inalte, de obicei peste 2500 m, dar in ramurile ves~c~~
domina vanturile de vest, in propo~e de 67% (cele dinspre est nUl11~11 11'-
jos, pe la circa 1800 m, aceasta dominanJ:i scade la 60%, intervenind dlfere .
expozitiile versantilor ~i intre orientarile culmilor.
36 37
 · in interiorul propriu-zis al muntelui intra in joc mai p _ C. bruarie, iar pe litoral in
. a In Ie
A
. ianuarie.
. . -in august. ~i septembrie
. .clonal ~iviteza vantuIUleste. mImma. Pe cuIml1e montan~e,- pe
~
orie!1~ea culmilor ~ia vers.anti1o~dit ~i rolu~viiilor ~i al depresiunil~;g ia~rn
. UI antICI
p~~pa f~tade1or~xt~arpatl~ fata ~e c~rcul~tlagene~a de vest, est, su' P ~" reglln '
Id Ia pana 1a
I campl el' Romane, in Dobrogea ~l Mo ova se pot cumu - '
~
.

VatIe ~l depreslUmlecanallzeaza vantun uneon cu directii ~s .. ' '

" 10estU d antul atinge viteze de 10-12 mis, ceea ce da pOSlbIlltatea
A
, can v ~

concomitent, opuse (exemplu, pe defileul Oltului, Culoarul Ruca;_B:IOQ1 ore/an eolomicrocentrale,

A

P~ovei ~.~.),i~ vantu~l.ecircu~atieigenerale, ajunse la marginileC P

~ ~

patrund m mtenor pe vatIe largl, ca, de exemplu, vanturile de e t . Jji sale111 t osferic scade ca durata de la campie spre culmile montane ~i
Moldovei,?Bistrifei sau pe Trotu~~ipasul Oituz. s P~I
I j. cahnu~::t. Cel mai indelungat calm. se produ~e i~ ,depresiunlle
· In Transilvania, respeotiv in interiorul cercului Carpatic se "

.jt1vest ~u 60-80% din timp. Urm:aza DepreslUneaTr:an~tIva~l1el cu ~5-50 Yo,

situatie complexa, prin patnyIderi de aer peste Poarta Some~eana p c ontane,. d-vestul Campiei Romane cu 35-40%, reglunlle dm est ~l sud-cst
Mure~ului, dar ~i peste pasuri ~i culmi mai joase (exemplu, peste APU:e".. centlUl.~IsuI mai redus calm are loc pe inaltimile carpatice, eu 3-5% (fig. 8),
ie~irispre B~ov peste Per~ani,sau efectul de intoarcerespre sud ~i s ~I .
0-:30%.Iarce
"
. .. .
al
'
al
. . _
1
~ -
4 Vanturile locale au 0 penodlcltate anottmpu a-regIOn a sau Zl . mea
'

vantului izbit de fatada transilvaneana a Orientalilor. Ca unnare u~. ~'

do~inante in acest bazi~ central-~t~arp~tic au u.rmat?~re~edirectii:'N~ . al

. Ele actioneazap~ sup~~te restran~e(regIOne sau oc e ~l sunt
~!tJe).
I al )

POdl~ul.Som~~an;N-S ~1..NE-S':'m ~~pta Tr~stIvanlel ~l Podi~ulTani e.catcde Perturbari ale clrculatle1 generale
'
Impuse de obstacole
., de rehef, de
b d 1 D ~,. d
spre S ~l SE m SUbcarpatllTranstIvanlel; SV-NE m culoarele O~tie-Aiud'~ ziri diferite ale unor sup.~f~te su ta~ente e ~~ tentonu ~o~anl~l,. e
- ~

Sibiu (se l?relunge~teoarecum directia dinspre vest). ' nor depresiuni sau am clclonale ~l altele antlclclonale la nO!. m tara ~l m.
fU'eau. - '
. In exteriorul Carpatilor, masele de aer exteme suporta modi£i: 'sula Baleanica (vezl AustruI) sau pe Marea Neagra ~l MedIterana (veZl
direcpe Ia contactul cu fatadele exteme carpatice, avand loc devieri ale vafl ~tul ~iMunteanuI)~.a(fig.12). . _ ". . . , .
Ia nivelul suprafeteireliefului,pana aproapeIa inversan ale orientiirilor~ , Vtinlurilede tip foehn sunt cele m31 raspandlte ~l provm dommant dm
Aceste qevieri insa sunt mai pregnante Ianga munte ~i tot mai putin la dis .latiagenerala de vest ~i sud-cst care escaladeaza Carpatii ~i apoi coboara pe
acesta. In Moldova, de exemplu, situata in fata estica a Orientalilor, "piopu~i ca vanturi calde ~i uscate. Se simt in mod deosebit, influentfuld
vanturile de nord-vest in jumatatea nordica ~i se schimba dinspre nord c ,erele mediului local, la periferia Carpatilor ~i Subcarpatilor de Curbura, in
(adica deviaza spre sud) in cealaltajumatate. In exteriorul Carpatilor de Cu' :-stulApusenilor, in nordul Muntilor Fag~ (unde se numesc Vantul Mare sau
resimte mai putin directia dinspre nord ~i se trece la 0 directie dinspre nord ."tornl de Zapada), in lantol depresiunilor Maramure~, Gheorgheni, Ciuc,
sudul Meridionalilor, vanturile dominante bat dinspre nord-cst (in rasari ,Sl1bcarpa~i Moldovei ~i in Muntii Banatului, unde se numesc Co~va ~i se
dinspre nord (in partea centrala) ~idinspre nord-vest (in partea de apus). " ., p~ternicin Depresiunea Oravit~. In aceasta ultima depresiune, vantul are
In CfunpiaRomana, situata la distantiide munti ~ideschisa catre est,Ad ,,~~vlte.ze~ari, putfuld provoca dislocari de arbori ~i alte pagube, dar determina
raman vanturilede vest (in vest) ~i de est (m est) ~i de interferentaIn1 llemI blande ~i foarte scurte.
Teleonnanului, dar ~i cu modificarl la extremitati, respectiv vanturi de no~!!
vest) ~i de nord (in est). Tot aici trebuie amintita valea Dunarli, cu donH_. ',CriVti,tul apare in estul ~i sud-estul tiirii, la periferia antieiclonului Rus, avand
vanturi pe direcpe est-vest, dar dinspre nord peste Balp ~i din nord-vestPO) :ieedNE-~V;~ate dominant iarna, este reee ~i uscat, aduce ger, polei, viscole,
Galap-Tulcea. Cat prive~ Dobrogea ~i Iitoralul,acestea sunt dominatede ~a./, , C e zapada, doboara arbori ~i conductori electrici, intrerupe circulatia. Din
vest ~inord-vest (Plusbrizelede litoral),iarin Delta, vanturide lanord, d~ ~I ~ge:rp~tllorOri~ntali ~i a deschiderii estice a Campiei Romane, bate ~i peste
Dealurile Vestice ~iestul Campiei de Vest au vanturi orientate dl~SP
dinspre sud-est (vanturile de vest sunt deviate conform cu rama montana).
vestul campiei, vantul imbraca directia dinspre est (se inverseaza).
:'
, "
,:, ~.;I,A
$ pes~ Itoral.ul.~l estul Campiei Romane, Patrunde pe viii in Orientali, unde
. hQlt1elePdas~~ ~~culmi mai joase in depresiunile B~ov, Ciuc ~i Gheorgheni,
e Ivefnlra
" 'Ustrulafecte ~ ..
, . blclonaIe' aza sudul !Mil ca vant uscat. Se formeaza la periferia unei arii
1:
,'.

:t.eazaUnSl~~te
2. Viteza vantului, ca medie, cre~e cu altitudinea ~ide I~ m:rgi:i~ , .
peste Peninsula Balcanica,
. atunci cand in Transilvania se
ale Carpaplor spre exterior ~i este, de asemenea, scazu~ ~n. e e . , "..I nUnlmbar tn B
intramontane ~iin Depresiunea Transilvaniei. AstfeI, deasupra lImltel.suP . . "'Iucandg orne c. ate dm vest, sud-vest ~i sud aproape tot anul
padurii ~~ pe versantii mon~i~ expu~i,,:,ite~ ~antului dep~e~e 4 ~s, ~~ I . " ~dlttireluler,
vara~eceta,i~rprima~arausucaputemicsolui. '
adapostIp scade sub 3 mis, lar m depreslUmie mtramontane coboara la S tic .ati.l,Cu plo' se ~estmte m31 rar, pnmavara ~i toamna, mai ales peste baltile
Depresiunea Transilvaniei urca la 1,6-2,5 mis, iar in regiunile extraca:P~ '
~l.()na1 apa~e m~te, venind ~in.. direcp~ e,:;t.ica sau su~-cstie~. i~ mo~
progresiv de la 3 mls la 4 mls in Podi~1 Moldovei ~i Cfunpia Roman ' . ~eeni ~i M ~ lama, determmand plol. I~l are sorgmtea m clclonll
Cfunpia de Vest ~i atinge 5 mls pe litoral ~i 7 mls in estul Deltei. .' tthteanUIbe ~ea Neagra.
Vitezele medii maxime sunt in martie-aprilie, in majoritatea tan1, c JiaIe~ig ~e .d~nspreMuntii Buzaului peste Baraganul central-nordic, cu
fHnd relativ dezgolit, vantol provoadi 0 mare evaporare; in muntele inalt nndma, provocat de ciclonii Mediteraneeni.
L 38
- -- --
39
 I

Suhoveiul este un vant fierbinte ~i uscat specific stepelor rus '_

l
int3.lnim~iin ~udul~iestul Romaniei, in mod deosebit vara, unde provoe~, FENOMENE METEOROLOGICE SPECIFICE
praf, secem. In Cfunpia Romana este numit Saracila, sau Traista-n ~~
Dobrogea, Vantul Negru. a~, menc care au loc in atmosfera, produc anumite. situafii
. speciale.
b de ticno h be
Brizele sunt vanturi opuse de zi-noapte, rezultate din ineiilz' gste vor a i conduc in generalla disconfort pen~ ?arnen~,c .~arpagu ~I
diferentiam a unor suprafete subiacente apropiate. Cele mai tipice sIrea. "'c de ':,remee
~ativ mediul.Uneledintre acesteaapar 10tlmpullemn, alteleV~'.
marine, care bat pe litoral, ziua dinspre mare catre uscat (intre orele ~~t.: 6 afectandn g teorologice din semestrul rece au loc pe fondul coborarll
noaptea in sens invers (intre oreIe 23-8). Afecteaza litoralul dobrogean p - i F~J1o.~enel~~~ solului sub O°C, ceea ce provoaca inghet mrziu de primavara
'raw~1 ae:toamna, viscole, troiene de z,?pada,er?ziune. de sol, bul~ersar~a
de 25 km in sud ~i pana la 70 km in nord. Cu 0 intensitate mult redu~ 0
brize lacustre, urbane, de padure ~i suprafete despadurite, brize dunarene ~ itJ1P~f1U dCelemai negative efecte au ~oc10d~meD1ul~n~ol, cu precadere 10
diferite culturi ~i locuri necultivate. Importante sunt insa ~i brizele d: iulapCI :t~: d terminate de influenta Clc10nulUlRUso-slbenan. Aproape toate
-&swl tam, ~in sezonul rece se distribuie,
. . ca aparifie ~i intensitate,
~. etajat in
numite ~i vanturi de munte-vale, caracterizate prin fluxuri de aer care urea J:.oomene . ~ d al
vai ~ipe versanfi catre culmi, iar noaptea au un mers invers. .11> ionalizat in exterior ~l c.u patru.n en ~ntra:on e pe val. " .
" J:I,r~;tul este specific ~o~mpuIUl ~e ~lama,pune ~roble!lle 10 specI~
~

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri ,: Jng .' .A timpul primavem ~l toamnel, cand afecteaza IOflonrea pomiior ~l
r~f1I1 Insau roadele de toarnna 'inca neculese. Primul 'inghet (de toarnna)
1. Care sunt eele patru situa,tii impuse de Carpa,ti vanturilor dom~ l~at~f1~unte carn la 1 octombrie ~i inmrzie 'in piir!ile mai joase pana la 1
(Vanturile de deasupra eulmilor montane, cele din interiorul muntehfi! n~~; in Iunca Dunarii ~i I?ana la I0-12 no~e~brie pe lit~~1 ~i 'i~ unele. locu~
~

interiorul cercului carpatic ~ivanturile din regiunile extracarpatice). . ho. Uitimul inghet (de pnmavara) are loc 10Jur de 1 apnbe pe btoral ~l I mal
2. Care sunt diree,tiile vanturilor din Depresiunea Transilvaniei? (N~
Podi~ulSome~an,N-S ~i NE-SVin CfunpiaTransilvaniei~i Podi~ulra ;
spre S ~i SE in Subcarpafii Transilvaniei ~i SV -NE in Culoarul Ora~ie-Aiu
3. Care sunt direefiile vanturilor in ariile deluroase extraearpatiee, dl
munte? (Dinspre NY ~iN in Moldova, dinspre NE la Curbura ~iin estul Mu
Arge~ului, dinspre N ~iNV in Subcarpafii Olteniei ~i dinspre S ~i SE in q ,
Vestice). ','
4. Care este direefia vanturilor in Campia Teleormanului? (Interferent
vest).
5. Care este direefia vanturilor in vestul Campiei de Vest? (Dinspre est
6. in ee loeuri existii duratii ~i vitezii propiee folosirii energiei eoliene
eleetrieitate? (Pe culmile montane, in estul Cfunpiei Romane, in Dobroge
litoral, unde vantul bate cu 10-12 mis, timp de pana la 1600 ore/an). :
7. Unde se intalnese eel mai indelungat ~i eel mai redus calm ~tmosf~'F'
depresiunile intramontane, cu 60-80% timp calm, ~ipe inalfimile carpatIce, cu
8. Ce tip de vant sunt Siiriieilii ~i Vantul Negru ~i unde se fntalnes,
suhovei; Siiracila se int3.lne~te in Cfunpia Romana, iar Vantul Negru in.DobrQ
9. Unde ~i fn ee diree!ie bate Munteanul? (Din Muntii Buzaulul spre .
~inordulBiiraganului,pe direcfiaNY-SE). . lu1"I>
10. Ce tip de vant sunt ~i unde bat Co~ava ~i Vantul Mare? ~TlP ~oc~).'
bate in Muntii
, Banatului - Oravita
, , iar Vantul Mare in nordul Munp.lor Fag !
. -100
40
te. Durata medie a timpului tara 'inghet este de 230 zile pe litoral (mare a
eaza temperaturiIe) ~i coboara la sub 100 zile in munte ~i 'in depresiunile
ontane. La munte, inghetul poate surveni accidental 'in oricare luna.
'~ Broma estecauzamde 0 supraracirela sol pe timpde noapteprin radiafie.Se
. uce earn cu 10-15 zile mai devreme toarnna, ca primul inghet ~i primavara mai
-~~Ica uitimul inghet, coincizand cu data'inghetuIui pe sol. La munte apare carn la
mbrie ~idispare la 1 mai, dar pe culmile 'inalte se produce rar sau lipse~e din
turb~Ienteiaerului. Pe litoral se produce carn la 1-10 noiembrie ~i dispare la
!~~rtle; la fel in arealele cu foehn. In cfunpie survin circa 25-30 zile cu bruma,
valle.montane ~iin depresiunile intramontane, circa 50 zile cu bruma.
'toCh~c~ura!ji poleiul au ca timp favorabil de producere intervalele dintre
;''fn''\ne - 1 mai (chiciura) ~i 1 noiembrie - 1 aprilie (poleiul). Nu totdeauna
'Iiler ec~e an, dar sunt mal frecvente pe vaile ~i depresiunile intramontane
ve~~u umed ~~ .raciri radiative putemice), dar ~i 'in Biiriigan ~i nordul
t~ pc con~vect~~ ImI?o~te de ae~.rece). ~~ele se pot depune ~ strat.de
~GCUra POat eto?l aenem, I?e care u pot pencbta. Ca numar medlU de zI1e,
> :D!9zileine: ap~e: peste.80 zI1ein munte (180 zile la Omu), 10-20 zile in deal,
._,I Ninsoa:;Pll ~12-3zIle pe litoral ~i'in regiunile cu foehn.
f_~a.rca se pa, vlscolul ~i stratul de ziipadii sunt oarecum interdependente.
;~a /}1unte p oate
ate ~roduce.'in regiunile extracarpatice 'intre septembrie ~i aprilie,
. 1)~iin auogu nmge oncand, iar viscolul, 'intre octombrie ~i aprilie (la munte
NlItn- 8t) .
arul zilelor . .
', , in l11unt cu nmsoare: 10-12 pe btoral, 15-20 in cfunpie, 20-30 in deal
'8'\1.1/}1- e.
- arul zilelor . ." "'".
In Barag cu .VISCOl.1-2 10 TransI1vanla ~l CampIa de Vest (adapostite)
00 111.Ce~' P~dl~ul C:ent~1 Moldovenesc, Cfunpia Moldovei, Delta ~i la
1956 (fig. m
9).at putemlce viscole au avut loe la 3-5 februarie 1954 ~i 11-14
41
 . te la campie ~ipaua la 15 minute in munte. Durata este adesea invers
..; ~lllU arimea boabelor, care poate fi intre 5-50.rom, sau chiar cat un ou de
bnala CU~1ll 18. iunie 1979). Frecventa cooerilor de grindina este foarte raTa,
~raOt~pe~toare. Astfel, ~ozi in SE, in~de~resi~i ~i pe ~ai ~redusa din .cauza
artc p~u lui) 1-2 zile m sud-vest (Campla Gettca ~l Campla Banatulm), 3-5
ndenfc1.~: use'ni,3-6 zile in Orientali ~i 3~11 zile in Meridionali.. .
earvaft~ ~
in frecventa tot de la vest ~l nord-vest spre sud-est ~l est ~l cresc
Orojeles~alespe versanfiiinsorifi.Se dezlantuieintremai~i august,cu un
tittldln:n~:nie.pentru apro~pe tom,atara, num~l ma~imum ?e zile c~ oraje
~u~ 65 dar numai 30.-35ztle pe htoral. Numarul medlUde ztle cu oraJe este
'ge4'(;, ' estul Deltei, 25-30. in Baragan, Dobrogea ~i Campia Moldovei, 25-35
. ~b ~ ~etidi ~iCampia de Vest ~i35-40.in munte ~ila marginile acestuia.
.~pla otronspirafia este maxima in sezonul cald ~i depinde de mai multi factori:
~;::ra, natura suprn!etei ac!ive, ~a din ~ol ~i fre~ica, preci~itafii, vant, tir~l d~
btatieetc. Devine pencu!oasa pe tll~pul. cat .ea dep~e~ can,tt~e~ de preclpltap,l
~ta se intfunpla mal ales la carnple ~l cu precadere m lUhe. Evaporarea
;fitialiiatinge peste 70.0.rom in sudul ~i sud-estul p,rii, sub 650. mm in Campia de
.~Podi~ul Getic, Podi~ul Bfujadului, Subcarpafi ~i litoral, iar la altitudinea de
'm ajungela 30.0.-40.0. rom.In munte,in general,nu se inregistreazadeficitde
o
. ciiniulie,in schimbla campie ~imai ales in SE, S ~iE, destul de des (fig. 10.).
..

Fig.9. Numiirul mediu anual de zile cu viscol

(dupa 0.1. BMescu ~i colab., 1962).

Stratul de zapada incepe sa se fixeze carn la 14 zile dupa primele;III

Numarul de zile cu strat de zapada: 25 pe litoral, 50. in Baragan, 50.-70.,.1
campiilor, 65-75 in dealuri ~i 10.0.-20.0.
in munte.
Ceara se poate forma tot anul, dar este frecventa iama ~i cu prec:
depresiunile intrarnontane. Numarul de zile cu ceap,: 30.-40.pe litoral ~il,till'
50.-60.in exteriorul Carpati10r, 10.0.-250.in munte (2881a vfuful Omu).
Fenomenele meteorologice specifice sezonului cald se produc, cu
orajelor ~i grindinei, pe timp anticiclonal. Au 0 frecvenp, mai mare In sud~ll
estul Romamei ~i mai redusa in vestul p,rii ~i in Transilvania, care stau su~ 1_
oceanica. ~proape ~ate,. cu exceptia fen?~enului de ro~a, au o. ~fluen~ 1
~

asupra starn de medm ~l asupra economle!. Ele provoaca furtum, lllc1~SIVI,.

grinIJina, 0 evapotranspiratie ridicata, secete ~i uscarea plantelor, eroZiune
etc. Intre toate, secetele au efectele cele mai negative, frecvente in sud, sud-e
Roua constituie 0 rezerva benefica de apa pentru plante. Se prod~ce
locurile joase, unde se creeaza diferente importante de temperatura intre.Zl(cU
mare) ~inoapte (racireradiativa),cum sunt lundle, vaile, depresiunile~l ~1~O(}
de zile cu roua searle in altitudine ~i pe litoral sau in locurile cu foehn, astfel. .
pe vai ~i in depresiuni; 60.-130. zile in Cfunpia Romana, 50.-90. zile in Cfut1~;.
25-60. zile pe litoral ~ in locurile cu foehn ~i 1-40. zile la peste 150.0.m in mun
Grindinase producein conditii de instabilitateatmosferica,.CU~.
convectie ~i succesiuni rapide de fronturi, mai ales cu aer tropical ~lmc ,etunete .
Se desfa~oara, ca fenomen, pe ~ii lungi de paua la 0 suta de km ~llatc °tite ob~~t~nete produse intre nori Cumulonimbus sau intre ace§tia §i suprafata
10-15 km. Cade obi~nuit dupa arniaza, caud convectia termica c nUItde ploi torentiale.
42 43
l.
 VanturiJe uscate ~ifierbinp, numite adesea ~isuhoveiuri, produc une _i, extrem de sccetos 1897), 1942-1953 (cu 2 ani extrem ge
de praf, cicloane ~i tornade. Sunt specifice din Cfunpia Olteniei pana ? (eU un7f i perioada 1982-1996 (cu doi ani extremi, 1988 ~i 1991). In
inclusiv. Apar'in mod deosebit'in aprilie, cand se schimba sensul circulatie ~n , 1946-1:4 ~t 0 noua perioada secetoasa.
c~ vi~ze de .pest~ ~ mis, care 1-3.zile ~nti~uu.. Au dir:c~i diferite, fii~dI . ~ pare,.a In~e~ ectul hidrologic, perioade1e de s~eeta, cand debitul ~uril~r a
difenp eentn bancI; astfel, bat din V 10 Carnpla Romana, dar din NE ~e~, ,o ce pnve~
uIt se Psucceduneori mai
. des ~.
decat penoadele secetoase
I
clImatlce,
.
ad
d ;(+

B~an, ~ S ~i SV 'in.~~Id?v~ ~idin ~ate dir~c~ile.'inDo~rogea.Pra~ din

data cu ploala de la man inalflml~lprov1Oefie dm ASIa(piOigalbui de 10 co
.Joart~." , In ultima suta de anI, pe raun s-au p~o us unn~~~e e peno e
tlnaI seurte. '1 ania 1894-1900 ~i 1961-1965; 10 restul tarn, 1943-1952,
anticiclonulNord-african(praf negru), sau din Sahara(praf ro~cat). ess).. ~
:ceca: 1~:s;9~3.1n 2003 a inceput 0 ~o~a ~erioada de scadere a debitelor
Secetele reprezinta un fenomen complex, avand loc atunci eand l' 1964~I. ~ ~
ndeosebi pe Dunare (10 lunlle lUlIe-august).
or, Jt1aJ1lfesta I .
medi~1wsuf~r~din .c~uza lipsei de apa, detennin~ in ~rincipal de li:sa
(domma stanle anticlclonale), dar ca efecte economlee ~l de mediu ampl I are - intrebari ~iraspunsuri
depinde ~i de rezervele de apa din sol, tipul de plante, taria vantului, te~ t\utoeva u
' ce sa apara fenomene meteorologice specifice sezonului rece?
1 Cand m p .
. '
aerului ~ia solului etc. Conditia de baza pentru aparitia secetei este instal:' I b b 00
C)
~

.' tura aerului ~isolu Ulco oara su. ~

timp anticiclonal pe~te Euro1?ace~~ala, :stica ~i ~e sud-es.t. Durata unei pi

A

de seeeta este de mal multe zlle pana la cateva lunl. In medle, cea mai lung~ ~te~%:::'unt ftnomenele. m~teo~ol?gice ~pecifi.ce sezonulu~ rece? (Ingh~~1 in
a perioadelor de seceta este de 20 zile in Baragan ~i Dobrogea, unnatii d" I,. mg,hetul tarziu
A
. de pnmavara ~l cel tlmpunu de toamna, bruma, ChiClUra,
II )
15-20 zile in Campia Romana ~i Podi~ul Moldovei ~i 17 zile in Campiadl<, ~ ninsoarea, VISCOu , ceata . . . . .
Transilvania.Cele mai lungi durate au dep~it 60 zile in Baragan~i 5 ' , i in ce fJ!lrte a ,tiirli au loc cele mal neg'!f1ve fenomene '!leteo!ologlCe dm sezonul
de ce ? (In SE, E ~i S, deoareee stau sub influenta aerulw contInental reee).
Campia de Vest. La Siobozia, in 1913, s-au inregistrat 122 zile rara ploaie.
"

".4. Bruma se produce ziua sau noaptea ~i de ce? (Noaptea, cand are loc 0
seceto~iani in Romania au fost: 1896, 1907, 1945, 1946 ~.a.(fig. II). ica racire radiativa a suprafetei terestre).
,5: Unde se formeaza brumti in cele mai multe zile din an? (Pe vaile montane
~epresiunileintrarnontane, carn 50 zile pe an, din cauza inversiunilortenniee).
.De ce lipse~tebruma pe culmile ioolte carpalice? (Datorita turbulentei aerului).
. 17..Unde sunt mai frecvente chic iura ~i poleiul ? (Pe vaile ~i in depresiunile
ontane - eu raciri nocturne importante - ~i in Baragan ~i nordul Moldovei -
~ectiide aerreee).
~8. Unde apar mai des viscole puternice? (In Baragan, cstul Moldovei, Delta
p.~te 1800 m).
'~'rrCaresunt fenomenele meteorologice din sezonul cald ? (Roua, grindina,
.10e~potranspira~a, vanturile fierbinti, secetele, tornadele ~i cicloanele).
rr I' Ie va/oare a~~evapotranspira,lia potenpala in Btiragan ? (Peste 700 rom).
XEu' nee COndl!l1de limp se instaleaza secete prelungife in Romania? (Cand
-.;' ropa centraHi,de est ~i sud-est se instaleaza timp anticiclonal Persistent).
. _ .~~

i-' POLUAREA
ATMOSFEREI
.
.~. '/;MUlte
! d .
fe Intre act" 'ta .1
~ fa. in . IVI tl e umane, dar ~l anumite fenomene naturale polueaza
~ca,Cea aPf1m-pl~ul poluarii sta industria, cu multe din ramurile sale:
I8tin~comb~atenalel~r ~e construc~i, metalurgia ~.a. In cadrul acestora
Fig.lI. Durata medie, in zi/e, a intervaJeJorde secetii 'glanefero1D~telechlmlee, fabricile de ciment, combinatele siderurgiee,
(dupaAgrometeoroJogia, 1970). .Ie,in sp:~ etc. Locul uffilatoril ocupa mijloacele de transport, in ora~e ~i
. r-
.Ie0 alta SUCI~cele auto. IncAlzirea locuintelor cu diferiti combustibili
Perioadele deseceta par a avea 0 oarecare ciclicitate, de 12-~5 ani,' are Unap rsa de .poluare a atmosferei. Agricu1tura,care polueaza mult apa
acestora aparand ~i ani foarte seceto~i, dar ~i 'intreruperi de 1-3 ~1,
nonnale. In ultima suta de ani au fost sesizate unnatoarele penoa e
P. ~ Ortmal redus in ce prive~te poluarea aerului. Anumite efecte Ie

44 45 .
l.
 are ~i tehnica militara. Intre fenomenele naturale se remarca furtunile _ 1 mperaturi1e specifice sunt mai moderate decm: in cfunpie sau in
exploziile vulcanice, ale caror efecte pot ajunge ~ipeste tara noastra. d~ JJt<l11:a.
fI~a, cele medii anuale fiind de 11,2-11,3°C/an, ~ ianu~e 0,2-0,5°~
ea cOntl~e ') in iulie 22°C. Durata de striilucire a SoarelUl este dmtre cele mal
. Factorii de cl~a car~ f~vorizeazaintens~ficareapoluarii sau mentinere
A

mal mdelungats~t: mverslunllede temperatura,calmul atmosferic,directi ~
ume~eala ~rului. Intr~ arealel~ cele mai poluate se ~marca dep~siunile 'i:t van'
cu mdustrle poluanta, locunle cu calm atmosfenc prelunglt, intersecti~q
circulate, garlle, o~ele Cllmulte vehicule auto ~i cu industrie poluanm. ,Ie
I 'JI!E,~~~ile
Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
~. C.~re sunt factorii pol~an~ ~i at"!osf.erei? (In~~stria cu diferitel'
ramun, mlJloacele de transport, mcaIzuea dlfentelor spatn de locuit sau de'1'
furtunile de praf). ~ ,.
2. Ce factori climatici favorizeaza intensificarea poluarii? (InversiuJJ'
:IicaIde lernt ,pe plajele Dalmapei), radiatia solarfl atingand 132,5 kcal/an.
'25~? ore t(:le mai reduse, de 350-400 mm/an; in D;1ta ~nsa s-a .inregistrat c~a
'pitaPlles~ de precipitatii in 24 de ore (530 nun). Van~nle d?mmat1te ..bat d~
are cant~r: E sau S; specifice sunt insa brizele, m special pe tlmpul vem, dar ~l
de iama. Uneori, apa m~i ingheata. Verile s~~ in general tara
':j"J:'wJel.c~I;:le blande, cu exceptia zilelor cu Vlscol, toamnele lungl ~lfrumoase, ceea
I>
'j!1jj:;ula,Ie sezonul balnear. . " .
t _rekt11ge~~Je pentruturism balnear sunt favo~tle v~ ~ar uneon ~ezonulJt~e dm
;. ,. _ c?n~. _A septembrie. La aspectele favorabtle de chma se adauga apa mam cu 0
; W01aJ ~~;~ 0 transparentade 5-10 m, 0 temperaturamedie anuala de l2,?DC~i
: ~:mede 1;:25°C,precum'.~ilim~uri, lagune,Delta ~in~?lu? balneare. _

temperatura, calmul atmosferic, vantul ~i gradul de umezeala a aerului). ~ ~';

' q,eA drul tipului climatic de htoral se pot deosebl ~l cateva topoclzmate
l:.b'i I~~a~::de faleza, de plaje, de lim:nu~ ~ilag~e: d~ gri?du~ ~ideltaic. .
TIPURILE DE CLIMA
Clima campiilor afecte~a Campla Ro~ana ~l ~~pla de Ve~, ~l
A ~
')gea de Sud ~i sudul celel ~e~~e, aprop~a~..ca ~tltud~ne de campllie. m~te.
(ETAJELE $/ REG/UN/LE CLIMATIC£) orill altitudinilor joase, neteZlmn ~l omogemtapl rehefulUl, elementele chmatlce
..'etrii acestora sunt omogene, dar pozitia geografica a diferitelor porpuni (fata
iifluen!eleexterne ~i fata de Carpati) introduce 0 oarecare sectorizare a acestor
Fata de complexa,dar ~icomplicatatipizarea climatelorRomanieiariD
hi geomorfologice, ~ianume: trei sectoare pentm Campi a Romana (estic, central

in Geograjia Romaniei, vol. I (1983), cu "sectoare de provincie climatidi, tin'
subtinuturi, districte, topoclimate complexe ~itopoclimate elementare", ado
tipizare mai simpHi,cu etaje sau tipuri climatice ~i regiuni climatice, amintm
subsidiar~iuneletopoclimateelementare.
Tipurile climatice, considerate pe etajere de relief, sunt absolut
Romaniei ~irezultfldin detenninismulCarpatilor,care transfonna zonalirnreainl
climatica, ,,impunandu-iparticularltfltiproprii, care se revarsa radiar asuprarefl
limitrofe de dealuri ~i cfunpii. Ca unnare, clima regiunilor cu altitudine .
cfunpie) ~i medie (de dealuri) poarta amprenta influentelor generate de Cl
.
rstic) ~idoua pentru Campia de Vest (banfltean ~icri~ano-some~).
~""Caracteristicilede baza ale climatului general de campie constalt in: cele mai
temperaturi anuale ~i ale lunii iulie, amplitudinile medii tennice cele mai marl
" .'
,0c)~iprecipitatii reduse. Temperatura medie anuala in Campia Romana este de
",-:,~;Ia:in ~funpia de Vest 11°-~C; luna iulie are 0 medie de 23°-22°C ~i, respectiv,
~C. m Cfunpiade Vest; in ianuarle mediile sunt de - 3 ... - 2°C. Precipitatiile sunt
ill 450-600 mm in Cfunpia Romana ~i 550-650 nun in cea de Vest. Vanturile
,~uP~pO~!ia
a, g.eografica: de vest ~i de est (chiar de nord ~i nord-est) in Campia
dPe us vantun locale (Crivatul, Austrul , Baltflretul Munteanul <:isuhoveiuri ) in
'

atmosferei,ale carei caracteristicisunt putemic transfonnate de Carpati,daud- ". Vestb ~ '. ' . , 'i ,
I~ in Dobr at van~ ~mspre sud, sud-est ~i est, iar ca vant local apare putin
de unitate ~itotodatflde particularltate"(GeograjiaRomaniei,vol. I, p. 27\19
~'It~rile lOCale
_og~~ vantu~le~bat din nord, nord-est, vest, nord-vest ~i sud, plus
Regiunile c1imatice, pe de altfl parte, reprezintfl conturarea ~i indlVldufi (. . Periodi Baltaret,ul~IVantul Negru (est-vest).
pe orizontala a influentelor diverse generate de circulatia atmosferei in s~a" LtI~Ui de ~ sun~speclfi.cese.cetele,uneori ~i excesul de umiditate, dar, datorita
~

fata ~idin interiorul inelului carpatic, cuprinzand deopotriva, intr-o acee~~ k~favorabil::;:>l.e, ~~l~.n~or~~temperaturilor din perioada de vegetatie, condipile
atat campii, dit ~i dealuri sau podi~uri, dar nu ~imunti, Ace~tia din ~~a 0 '.,',JI-:..T0poct aJonta!ll tlpunlor A..
temperate de culturi. .
'\fQ, lmate eleme t d
~i ei 0 regiune, dar in care caracteristicile fizice ale maselor de aer ~lv~~,- 11,de lacuri n are e cample: de luncl, de terase, de camp, de dune, de
total transfonnate de catre relieful muntos, influentele , de tip extern
.' Anlln
C CliJna d .
'lie ealurilor' d ', .
reduse ~i marcate numai pe fatadele exteme ale Carpatilor. Pnvlte 1 , ntaJela altitudi . ~l p~ l~u~dor reprezmtfl 0 adaptare a climei temperate
etajelor climatice, influentele regionale impart tipurile in sectoare. ~!e. regionale ~tle reh~fuIUl.de 200-800 m ~i la fragmentarea acestuia, dar
Tipurile de clima (etajele) b' ~!t.,In rapOrt cutn Afun~~ed~ l.nfluentele e~teme ~i de pozitia ~i distanta fata
Clima de litoral reprezintfl cel mai de jos tip climatic ~i se intindeoS~, 'I' Iar:Vanturile campule, alc~ t~mperatunle sunt mai c~borate, precipitatiile
Marli Negre, pe 0 latime redusa, de circa 25-30 km in sud ~i paua la 7 .lor'! I, @} Or ~I chiar m~ reduse m arealele de sub Carpap., dar cu dominarea
peste Delta. Principala influenpi a marii consta in moderarea teml?eratUfl3o, IeIe 1l1aij cu bnze de munte-vale. Climatul de dealuri avanseaza in ~i
formarea de brize ~iin cre~terea umiditflpi aerului, care este, in medle, de 8 oase ale Mun!ilor Banatului, Apusenilor ~i Oa~ului.
46 47
l .
 Ca~Qc~er~le generale cl~atice. sunt urmatoarele: ;emperaturi rn .!l'
~
.' . . intracarpatice prezinta c~cteristic.i ~pa~e: f~ecventei~ve,rsiuni
8-HfC, m lUhe 19-21°C, m lanuane - 2 ... - 3°C (m Podi~u1 S eq 'yeslIJnde raturi foarte scazute lama, preclpltapl mal reduse (m Jur de
precipitati~il~ medi~ an~le 600-850 mm.: van~le, SU?t diferite _ . ~: -ratUra,tern~~ericde
... calma~ '
mare durata (60-8~%) ~iadesea.o poluare ~dic~, ,
geografica, lar ca vantun locale se formeaza foehnun ~l chlar brize muntePa. . ), l
'erde c 1 m atice specifice muntelUl sunt determmate de altltudmea
'
~l
l;t/ereflP . ful i (climat alpin, climat de munte cu padure, cIlmat de
~

Carpafi, Munteanul in Subcarpafii Buzaului ~i Co~ava in sudul dealurilor a-val

Acest climat prezinta 0 diferenpere principalii pe verticala in: deal ~. "tafe~ r:~lede"expunerea versanfilor fata de Soare (dominant sud con~a
depresiuni (altitudini de 250-500 m) ~i dealuri inalte (500-800 m). lUllJ 'LIDi~l ~~finturi (dominant es~sau v:st) ~i d~ e~punerea fa~~l~r c~atlce
joase, temperaturile medii sunt mai ridicate cu un grad (9-10°C anual ~Ode ,'" ~ifatad 1 xteme,Acesteadm urmadetermmaunelesectonzanreglOnale,
-
iulie ~i - :oC i.n ianuari~), pre~ipitatiile ~ai r~duse cu peste 100 m'rn
rom),lar vantunle suntdIverse~loarecumIdentlcecu cele din dealurile (5.
Ieintluente e.e~ a Muntilor Poiana Ruscai,
ada vestlca. ,~ cea a 'Apusenilor,
M
' ' fatada vestica a
~
; fa! . C rburii ~iin parte cea nordlca a en Ion I or stau sub oarecare
d al l
cu mai multclinfluenta a vailor ~idepresiunilor. Dealurile fnalte au tern ln~l
~~IO~~IO~vestice,de tip maritim;fa~~ estic~a M~fil,or.M~ure~~lui,
7-8°C anual, 18-19°in iulie ~i- 3 ... - 4°C in ianuarie, iar precipitatiile~r. utn!a a f' St3ni~arei ~i estul RaraulUl ~l Munplor BIstntel (pana la Platra
la 700-850 mm; vanturile difera dupa pozifia geografica ~idistanta fata de ~
, t) stau su 0 u~oara influenta baltica;~ estul'~ Carpatilor
jwle. Mun.~1 ' .
Moldo-Transilvani
. ~i
Exista ~i 0 sectorizare regionala, impusa de pozitia geografica fl tal i:. tad d~
~

, urburiisuportcl0 o~~care m U~~F\estlc.a-contmen,a; 1~, a su ~ca ~

influentele exteme ~i fata de Carpafi, astfel: 0 nuanta bucovineana :"~ aI ' l r se afla in poztpe de tranztpe ..mtre mfluente estIce ~l sud-vestlce ~I'
010n I 0 " '
Sucevei), alta cu influenta estica (Campia Moldovei, Podi~ul Barl B 1 d I M I
.'~ 'ta fatA de van~rile de vest; ~unpl anatu Ul ~I su -vestu aslVUUI
Subcarpafii Moldovei ~i estul Subcarpafilor de Curbura, plus Dobroge
_ pot primi unele mfluente submedlteraneene ~fig, 12), '.
nordica), 0 nuanta de tranzitie (Subcarpafii ~i Podi~ul Getic, plus'
~ Topoclimatelede ~unte: de vale, ~e, depreslune: de ~e!5ant (estlc, vestlc,
Subcarpafilor de Curbura), nuanta bclnateana (vestul Podi~ului Getic, Ie;sudie),de chei ~l defilee, de culml ~l creste, de m~euan, de carst gol~, de
Mehedinfi, Dealurile Banatului, dar ~i Defileul Dunarii, Culoarul Timi~~ rigol~e etc.
Culoarul Bozovici - Podi~ul Carbunari), 0 nuanta vestica (Dealurile Cfl "(limatul de munte prezinta 0 anume oferta turistica, pentru sporturi de iama,
Some~ene, Podi~ul Transilvaniei, dar ~i Podi~ul Lipovei, cea mai mare: .;,~tiide varn,statiuni
t cu un climat tonifiant.
Apusenilor de sud, Depresiunea O~ ~icea mai mare parte a Munfilor Oa~).. ,)lRegiunilecIimatice
Topoclimateleelementarede dealuri: de depresiune,de lunca ~i Y
glacis, de versanfi, de abrupturi ~ide culmi. " In Romaniase contureaza ~ase regiuni climatice cu influente exteme, la care
auga ~iregiunea Carpatica, unde muntele determina efectiv clima.
Climatul de munte este climatul eel mai tipic impus de relief. in
aproximafie de la altitudinile de 700-800 m, Muntele transfonna putemic ,~!. Regiunea Vestica ~i Transilviineana sm sub influentele maselor de aer
risticile fizice ale maselor de aer, atenuand aproape total influenteleclimatice. ,-<,I!ltc
umed, dar ~i polar oceanic. Ca urmare, veri Ie sunt u~or mai racoroase ~i
Aici se intaInesc eele mai scazute temperaturi (scad cu 0,5-0,'r>Cla 100 m), amp~. ,at.um:d: (600 mm), iemile ceva mai blande (- 1°C), iar secetele ~i viscolele mai
ecat m exteriorul Carpatilor.
termiee mai mici (muntele atenueaza temperaturile, ca ~iapa), cele mai mul~ p~'_.
umezeala medie a aerului eea mai ridicata (85%), eele mai multe ninson, ,v3li fi~~c~astar~~iun~c~prinde cea mai mare parte a Campiei ~iDealurilor de Vest
viteze mari (1-2 m/s la poale, pfu1a la 10 m/s pe culmi), foehn, brize de l11U~ tar.in Ie 0 hOleTlml~oara- Lugoj), patrunde larg ~i pe Culoarul Mure~ului ~i
;QRQ&ilvan ~la,
ngul
ingbet prelungit, multe zile cu ceafcl (100-250 de zile) etc. Munte~e fixi : . afe Cri~ului
t Alb ~i peste Muntii
~ ~ , Metaliferi ~i Culoarul O~tiei in
superioara a padurii prin temperatura de 2°C/an ~icea de 10°Ca lunii iuhe. , '. "ilttli' in Cadrul};c ~az~,mtreag~ Depr~si~e a Transilvaniei~ pre~um ,~iO~ul. . A

Tem peratura medie anuala este de 6-2°C in muntele cu padure ~I

.. . he lhalurileV . eglunu apar dlferenpen de la sud la nord m Campla de Vest ~Im
la - 2°C la peste 2000 m (2 ". - 2°C in stepa alpina). Temperatura lunll ,lU . ~tor ap~c~l de la est l~ vest ~i de,l~ nord la .~udi~ ~odi~ul Transilv~iei, ~i
-
la 18-lOoCin muntele cu padure ~i 14 fJ3in stepa aIpina, iar in ianu~e l11~, , ~ general ~ul~a~IUl Mure~ulUl~IApusenll SUdIC!.De asemenea, m acest
padure are 0 temperaturade - 4 ." - 8°C,iarstepaalpinade- 8°la- 10 C. re ~ ~
.UI,11viinene se mdlvldualizeaza
, Cu unele . " d
climatul mai multor depresiuni marginal-
.

Precipitafiile medii cresc de la 850 la 1400 mm in muntele cu pad~ar i'
afla ~i nivelul maxim de precipitare, respectiv intre 1200-1800 rn), I
alpina 1200-1300 mm, , . LlDt
Vanturile dominante pe culmile inalte sunt cele de vest, iar mal JO; S ri f"
de barajul orografic fata de influentele exteme ~i de catre vai. Ca vantUad-!JJ!I!.
formeaza eele de tip foehn (inclusiv Co~ava) ~i Munteanul, in muntele eu P :
48
~.tlfol111 i . I~verslunl e temperatura ~i vegetatie, cu strat de zapada
.ll§,13aia~arcetun ~al persistente; acestea sunt: Faga~, Sibiu, Alm~-Agrij,
.itparte este ~~~r ~l B~~v,. Hateg, Brad-J:Icllmagiu, Vad-Oradea, Beiu~. Ceva
Ultll,cu tern oa~l O~tle - Alba IulIa - Turda, care sta sub influenta
: RegiUl1eperatun mai ridicate ~i precipitafii mai reduse.
, ental uQEstica arida este dominata de influente estice ~i de nord-est, cu
Scat, fierbinte vara ~i aer rece polar continental din NE ~i arctic din
49
 nord pe timpul iemii. Aici este mai cald ~imai senin vara, cu secete .
~i cu averse de vam mai ales in iunie. Precipita~ile medii sunt camn~at~
viscolele de iama mai frecvente. Regiunea estica arida cuprinde Camp' e
Podi~ul B~l.adului, .Subcarpatii ~oldov~i ~.i~ Curburii, estul Giml~~,
(la est de lIma Oltemta - Bucure~l - PI01e~tl)~lDobrogea. Si aici ap Pel. 1\1
impuse de altitudine ~i pozitie geografica, conturate pe Ull11atoarelardIfer;
CfunpiaMoldovei,Podi~ulBarladului,SubcarpatiiMoldovei,Subcarpet~~bri
Baraganul ~iDobrogea - central-sudica ~i Dobrogea inalm. Paqile celea,l1 ~
gasesc in Baragan ~i Dobrogea, cu precipita~i de circa 400-450 mm l11al
peisaj de ~epa, ~u s~cete d~se ~i lun~i. Aspec~aparte prezinm ~i SUbcarp~e;_
care se extmdvantunlede tIp foehn,mdeoseblla Curbura,apoiunelein ~ a~
temperatura in valea mijlocie a Siretului, dar ~ibaltile Dunarii ~iluncilev~~
sunt u~or mai umede vara ~icu amplitudini termice mai mici. arj
3. Regiunea Bucovineanii, cu influente nord-baltice, sau cu'
bucovinean, afecteaza Podi~ul Sucevei ~i Subcarpatii Neamtului. Maselei'
sosite aici au origine oceanica arctica ~i sunt reci. Nu sunt excluse i'
influentele continental-nord-estice.
4. Regiunea Biiniifeano-Olteanii, cu influente submediteraneene, ~
sud-vestul tiirii, cuprinzand Cfunpia ~iDealurile Banatului aproape in intreg
sud de linia Timi~oara - Lugoj - Caransebe~), p~le mai joase' ale
Banatului, Cfunpia Olteniei, Podi~ul Mehedin~ ~i sud-vestul Podi~uluiGetielf
lungul Dunarii afecteaza terasele ~i lunca pana la est de Giurgiu. Nu suntI
nici influentele vestice. lama, venirile de aer mai cald din sud ~i sud-ves
zapada, iar sub munpi Mehedinp, VaIcan ~iParang se resimte foehnul.
5. Regiunea Sudicii, de inteiferenfii, se caracterizeaza prin i}I
periodice amt dinspre est (aer continental), cat ~i dinspre vest, sau chiar i
submediteraneene. Cuprinde Cfunpia Teleormanului, campiile Ploie~ti-T:"
~iVlasia, Subcarpapi Getici ~iPodi~ulGetic aproape in intregime.
6. Regiunea Ponticii cea mai restransa dintre toate, sm sub influ.en
Negre ~i coincide intru totul cu tipul climatului de litoral, afeccind plaJeI
(inclusiv cea moarffi)~iDelta in intregime. " .
7. Regiunea Montana se intinde peste Carpap, respectiv deasupra~~tld
de 700-800 m. Coincide cu tipul etajului montan, amintit ante~or. VI e(I'
din interiorul sau sunt impuse in principal de parametrii reliefulUl~o~~ nI
altitudine, orientare a versanp.lor, vai ~i.depres!uni)~dar intr-o mal m:c~ .
de expunerea fatadelor ramunlor carpatlce fata de mfl~entele ex~rn , uloil'
sud-vestul Muntilor Banatului, vestul ~i sudul Apusemlor, Munpl O~
Orientalilor ~iCurburii ~iestul Orientalilor. "
'Ir
....

50
L 51

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri
1. De ce etajele de clima reprezintaprincipalele tipuri climaticed'
(De?arec~ ~n,Rom~ia in~lul ~arpatic transfo~a. z~nali~t~a in etajare 111R",
p~c~lant:atl speclfice ~l reglUm!or de d~alun ~l cam~ll, lar etajele, ~aca,ret
cltmatlc~, la r~dul lo,~, se sublmpart m sectoare ~l toate impreun ~ ~I re&,:
concentnc, ca ~l Carpatll), a se d
2. Care sunt caracteristicile climatului de litoral? (Sta s b
M~i Negre: Soar~le s.t~uce~~e 2?00 o~e/an~i prime~e 1.3~kCal/an~te In
m~dle an~ala 1~1,3<;, lUlte 22 C, lanuane, 0,2-0,?oC, preclpltatii 350-40~pe
bnze manne, vantun generale de N, NE, vlscole lama; se intinde pe 0 fa'
25-30 km in sud ~i70 km peste Delta). ~le I,
3. Care ~unt caracterele C~im~tice generale ale Campiei Romiine?
~e~perat contl~en!al. u~or .excesl': ~n ~~t, temperatura 11,~-lOoC/an,26-i~
~ulte, - 1~,., - ~ C m lanu~:, preclpltapl 45?-~00 mm/an, vanturi din V, E,
lar ~ca van~n l~cale Cnvatu~, A~strul, .Bal?r:tul, ~unteanul ~i suhovei
sublmparte m trel sectoare: estlc and, vestlc banatean ~lcentral de interferen
4. Care sunt topoclimatele elementare de campie ? (De lunci de te'
camp, de dune, de crovuri, de lacuri). '
5. Care sunt caracterele generale ale climatului de deal §i podi:;? (Ternp"
de 10-8°C/an, 21-19°C in iulie, - 2 ... - 4°C in ianuarie, precipitapi 600-85'
vanturi dominante diferite dupa pozipa geografica, iar ca vanturi locale, fd
unii Subcarpap, chiar brize de munte-vale imediat sub Carpap, Crivat,
Munteanul, in est suhoveiuri; dealurile au doua subetaje, 200-500 m ~i 500-'8:0
iar regional prezinta multe sectoare determinate de influentele climatice exte
6. Care sunt caracterele climatice ale subetajului climatic de stepa dL
(Se afla deasupra limitei superioare a padurii, temperatura 2 .,, -1
14-9°Cin iulie,- 8 ... - lOoCin ianuarie,precipitatii1200-1300mm,;
dominante din vest; intre izotermele de 2-0°C cresc tulari~uri).
7. Care sunt caracterele climatice ale depresiunilor intram,a1J
(Inversiuni de temperatura, calm atmosferic ridicat, 60-80%, temJ?eratun"
de 6-7°C, precipitaPi 600-700 mmlan, vanturi locale de tip foehn, bnze munt
Nemira in Bra~ov, Ciuc). '
8. Care sunt topoclimatele elementare montane? (De vale, de depres
versanp cu diferite expuneri, de culmi ~ creste, de in~uari, de abrupturi, d~ carst ~'
9. Care sunt subetajele climatului montan? (Alpin, munte cu padure,
~idepresiuni), . .
~ 'Iv'
10. Care sunt regiunile climatice din Romania? <yestlca-T~~
Estica arida, Bucovineana baltica, Banateana submedlteraneana,
interferentii, Pontica, Montana).
CLIMA SI MEDIUL GEOGRAFIC
La nivel regional, clima, alaturi de relief, joaca un rol important i? fe
tipurilor de mediu, ea interferfutdu-se direct cu fiecare element de 11led1~c'
importante componente ale sale sunt: radiapa solara, temperat~~ PRo
vantul ~i presiunea atmosferei. Principalul efect climatic de mediu, to a (I
reprezintii interferenta componentelor climei cu altitudinile ~i fragn1entafe '
52
I
. reul Carpaplor, in special. In cazul Rom3niei insa, ,sub aspect I
~, c~ ~ rtante ~i pozipa tarii ~i a Carpaplor la interferenta mfluenrelor
:
c sl!11t1J11~~cpileextrem-europene, ~i b~ea, pe al<;>curiparti~a ~i n~an~
:di~wate d totala, a acestora de.c~tre.~u~l~ carpattc~.Zonalltatea ~ltmat1c~
aCtIOap!~l in etajare concentnca cl~mattca.~l de ~edlU, cu 0 aure~la ~xtema
sfoco:a nform cu influentele exten03!e (mclu~lv M~a Neagra) ~l cu 0
i}/1aIizata co, a injumatatea de nord-vest ~luna conttnentala m sud-est.
'
'iJ1anta
oc~ant~ltatul general al acestor interferente, care se materializeaza in
. . pe lang: ~
mediu (de munte, deal, campie ~i litoral) cu subetaje ~icu tipuri
. genera ecIima este cea care determina ~i specificul peisa~istic .al c~lo~ patru
.
"gionalei> 'asemenea, mobilitatea foarte mare a atmosferel, ca ~l vanabllttatea
~
~,
, 'tjJ11P
scurta
schimbatoare.
.
:fJtilTlpUrl, e l n terferentelor diferitelor mase de aer fac ca vremea in tara noastra
e foart:. d ra porturile climei cu fiecare element de mediu, se co~stata
Ul111ann . d .. , .,
~ ndente recipro~, dar ~l .etermmlsm ~l contro. din p~
I
~ cItmet. I n ce
rder relieful, c1ima lmp~ne ~l con~o~e~~ cel~ mat, m~te, ~mtre.pr~cesele
: -~ 'filogice ca tipuri dommante, combman, mtensltate, dlstnbupe m tentonu etc.
wk~e regi'mulapelo,:c~rg~~are, all,ac~rilor ~ic~ar.al apel~r ~ubt~rane,pe ~~
arte, ~i starile de clt1!la ~l .tl~p e~st:a cel~ mat. dtr~cte ~l,lmedla~ relapl:
datii1e,respectiv,debltel~.~l m,veh~nlem~ provm d~n p~Ot.p~utemlcesau/~l
ireazapezilor;debltele mlCl de lama sunt lmpuse de zapada ~l mghet; secarea
~ ciuripe timpul verii este cauzata de secete etc.
.
.~Cat prive~e vegetafia, ea este dependenta total ~i se adapteaza regimului
ijor,al temperaturilor~ivanturilor. Din combinarea acestor factori climatici, in
-rIiteconditiide parametri ai reliefului, s-au conturat asociatiile vegetale, limitele
:Wei, silvostepei~i padurii, delimitarea variata a etajelor de vegetape, limitele
'~de~iunor plante ca fagul sau vita-de-vie, adaptarea unor plante de cultura
,te dm exterior, ca secara, canepa etc.
r' Soluri~e,ca tipuri ~i dispunere, in Romania, stau tot sub control climatic ~i al
.!.~f).1!Ul,
DlspunereaaJ?roapeconcentrica a tipurilor de solla exteriorul Carpatilor,
~.l,
m cadrulfiecanll masiv sau fiecacei culmi montane este impusa de cei doi
n amintiti
:.~:~ ii' agricul~ra, .Clima. ~i vremea au influentii in economie ~i viata
,
orof' ,cesta este ~lmottvul pnncipal pentru care reteaua de stapuni ~i institute
'cu~~e a fost foarte ~ult ~ezvoltata. Dar, ce~ mai mare influ~nta se i~taIn~~e
nite d 'lEl~mentele,chm~~e ~e care au nevOteplantele sunt caldura ~llurmna,
cificez e ~ oare, ~l preclpltapile. Pe teritoriul Romaniei, planteIe sunt cele
dl n~jtudine o;e\ tempe~~o~tinentale, cu modificarile introduse de latitudine ~i
u
~.ia, pe n;;:
, tOate ~rttuntle .Joase~~medii .~ide altitudine pentru Carpap. La modul
.
. . cltmatulUl temperat gasesc conditii favorabile in
~c ~l,e speclfice
~ caJnPl1 d al F
Ii<U1at,Incoltit ~l e .un, lecare cultura insii trece prin anume faze fenologice
e 0 anl1n1ita'" l~fl?nt, coa~re), cfu1dplantele au nevoie de 0 anumita caldunl
J~ce din taraumldi!a!e, Dm ~st punct. de vedere, majoritatea regiunilor
.~nd oarecUm .nO~a. au condipl pedologlce ~i c1imatice relativ diferenpate,
:~. Cfunpia d~l reglUDI agroclimatice. Le amintim in continuare.
li10r agrocre V~st a Romaniei este cea mai uniforma din punct de vedere al
celel11aiml~attce. Atiit temperaturile,cat ~i umiditatea sunt favorabile
e lahar Can~ute plante agricole, de la grau ~i porumb pana la floarea soarelui,
, epa sau tutun.
53
 . CfunpiaRomfutii~iDobrogeaau solurifoartefertile,dar eIi . . ile climaterice .§i bal,!eoc~in;aterice reprezintii loc~~. care .au,
contrast~ termiee mai ridicate ~i sunt prezente diferen~eri intre p;atl~- Staf1I1~'anta cu calitiip curatIve ~l 10 care s-au rncut amenaJan .speclale
cen~ ~l de vest; in special Dobrogea ~i Biiraganul primesc precip/l~
.c. 0. aJ1lAces
1.
I t~a sunt simple sta~uni climaterice
'. sau balneoclimatence
- cfutd
e minerale, termale, manne, cu namoI etc. Se gasesc m toate
~" A

cura.
pupne decat neeesarul plantelor, dar uneori in aceste regiuni ap I at~l
e:,~es de um.ezeala. .Aceasta fac; ca recoltele ~a varieze de la an la':
mel 0 necesltate. Lltoralul are msa un eoeficlent de evapotranspiraf' ng~~
r sel;;
. ~ociate ~U
f ~. 1 se caracterizeaza prin insolatie ridicata, aerare buna, climat
d rehe i biochmat .
Ie e tomc.
de aceea plantele sufera mai pu~n de useaciune. ,Ie rnai. v racor~s ~i1ec1imatice de munte: Izvoarele (Igni~), Durau, I~v011!1Mure~ulu~,
.. P~di~?l ~~ Subearpa~~ .~etiei, ea ~i cei ~e Curbura, au solu' 0
fertlle deeat campla, dar condlPl agrometeorologlce mai bune cu n. ':1
· Stapun'ana Br~ov, Paciul Rece, Predeal, Azuga, Bu~em, POlana Tapulm,
I RO~~'~~I(Gorj), Muntele Mic, .Semeni.c; Trei Ape (Se~eni~), S.~a de Vale
ridicate (600-700 mm~, ~i S?u ~ub adapostu.l Carpa~lor din pu~ct deP~~~PJ.: iJli~,RanSunt indicate in: aste~le, d:blhtate,. .su.rmenaJ fiZI~. ~~ ~telectual,
!en?me,?-e meteorol?glee daunato~e. So.lunle, fr~~e~tarea ~i pantele d~rl,.0 ~d~as~):rahitismla copii, an.emll,dup~ p~eur~zll~lpneumopatll.v~rot1ce~ _
msa calltatea eultunlor, cu exceptla pomllor fructlfen ~la vitei-de-vie Jrn:in rtJroJdJetiunilec1imaterice dm d~preslunde m~amonta?e:. Cohblta .(Barg~u),
. Podi~ul ~i Subcarpatii Moldovei se caracterizeaz5.prin V~riti.
>

. · Sta, Rucar, Poiana Marulm (Muntele MIC). Stapum balneochmatence:

m~tie~ mari, eu i~tense fenomen~ meteor~lo~ice neg~ti~e. 0 oarecare e~c~
Campm Moldovel, unde producplle sunt slmllare reglunllor sudice.
. Podi~ul Transilvaniei are condi~i agroclimatice mult mai stam
fragmentarea reliefului face ca solurile sa fie mai sarace ~i cu productii m""
Exista, de la un loc la altul, eonditii favorabile pentru majoritatea culhIrild..
Clima ~i organismul uman. Existii 0 ramura a ~intei care se ocupa c.'"
dintre caracteristicile regionale ~i locale geografice, indeosebi climatice ~i'
fiziologice ale locuitorilor, numitii bioclimatologie. Studiile respective ~ d~
tipurile ~i regiunile geografice din Romania corespund in mare eu ti
regionalizarea bioclimatica (vezi ~i Geografia Romaniei, vol. 1, 1983, p. 21
volumul citat sunt amintitemai multe unitii,tibioclimatice~iefectelelorfiziolo..,
. Uni~le de cfunpie ~i podi~uri joase din sud-estul tiirii au o~
exeitant- solicitanta, care solicita marcant sistemul nervos central, nervos~,
~i activita~le glandelor cu secre~e intema. Aici, amplitudinile tennice. .
precipita~le reduse,existiiuscaciuneridicata,insola~emare ~ideseschimbarid
. Bioclimatul de litoral este in parte similar cu cel anterior, dar c
pulmonar mai mare (din cauza umezelii creseute din atmosfera),similaraI
de peste 2000 m. Confortul termic de vara este mai ridicat in specialin p
a zilei, insola~a este maxima. . .' ' ~chimbariale climei
. Unita~le de cfunpie din vest ~i restul dealurilor ~l PO~I~u~lor ~
ia, ~~
Domei, Borsec, Baile Tu~nad, .Sliinic .Moldoya, Cov~sna, Baile
.~a,lane.Geoagiu-Bai, Mo~e~a. A~stea dm urma ~ ~l ape. m1O~ralesau
r'cul . ~untindicatein afecpum cardlO-vasculare,endocnne, resplratom ~.a.
,~.e~~tatiunilebalneoclimatericedin dealuri ~i podi~uri: BaItate~ (Subcarpa~i
~ovei),Nicolina(lfutgaI~i), ~~veja, S~-~onteoru~ Slanic-P~ova, Pucioasa,
lie Govora,Baile Olane~l, Cahmane~, Cacmlata, Sacelu (Gor:J),Bazna, Ocna
c'Jlui,Sangeorz-Bai,Sovata.Aici, clima se asociaza cu ape foarte diferite, de aceca
icatiilede eura sunt diverse de la 0 sta~une la alta: aparatul locomotor, boli de
ti~afeetiuniale riniehilor,hepatobiliare,ale tubului digestiv,gineeologice~.a.
.'
>. Statiunile balneoclimaterice din campii sunt de obicei complexe ~i
~iateeu helioterapie. Sta~uni mai importante: Amara (de Ialomita), Balta Alba
'zau),Bueure~ti-Foradex,Baile Felix, I Mai, Buzi~. Sunt indicate pentru:
atism,ginecologie,afec~uni neurologice.
.. ~tatiunile balneoclimaterice de litoral: Mamaia, Constanta, Eforie,
Co
.'urghlOl,Costine~i, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai,
a Veche. Sunt indicate Pentru: reumatism boli neurologice ginecolo ice
at I' . '" g
o oglee,respuatorii, 0 caIire generala a organismului.
In I . "

700-800 m au climatul eel mai moderat din tara; respectiv, un blOchmat

solicitii foarte putin sistemul nervos central~i vegetativ ~i gl~del~ c'ro
;1

-
hnbari eg~tu~
re .cu clima incepe a fi recunoscut faptul ca in ultimii ani au loc
Sud e at!v lmportante in sensul unei cre~eri a aridizarii, care se extinde de la
"Scat t .
interna. Stresul global anual (pulmonar ~i cutanat) are valonle ce e - 'fatci d re vest, lar trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face
' estul de bru' " . .
indeosebi in Subearpa~i Getici. d I . practic . sc ~l cu v~apl man d e temperatura. De exemplu, in anul
. Muntele are un bioclimat tonic-stimulent intre 700-2000 m, 1ft fenorn ' nu a eXlstat deloc pnmavara. De asemenea, se inregistreaza tot mai
de 1500 m seade confortul termic ehiar ~i vara. Cli~atul mo~taJldi 2000 (~~~eteorolo_gi~eA deosebite. Din Raportul privind starea mediului in
~i echilibreaza activitii~le sistemului nervos ce~tral ~J veg~tatlViuiI Irnaredec't ) rezulta ca 10acel an temperatura medie pe tara a fost cu 1,8°C
activitatea glandei tiroide ~iin general spore~te rezlsten~ orgaOlSmU . I !arii(4-~ .ce~n~rmala(8,3°C),temperaturilemaxime au dep~it 40°C in
stimuleaza termoreglarea, cre~tenumarul de globule rO~l1. . e d~ ~~rile rn.l~he ~l 21-22 august), atingfutd 43,5°C la Giurgiu (5 iulie). $i
In eadrul tuturor bioclimatelor amintite apar ~i fenomene.ncg~V de" ~i, cevlnlme au fost foarte scazute (sub - 25°C in munte, in sudul ~i in
vreme care produc suprasolicitiiribiologice peste limitele fizlOlog1CC ~rea Ciuc~s~b ~ 30o~ in depresiunile din Orientali, respectiv _ 33,l°C la
Acestea apar la perturb$i atmosferice puternice, cauzate de trecer:ra ., atingan~n 6 l~uane). Pe de altii parte, precipita~ile au fost ~i ele foarte
atmosferice, cicloni continentali sau mediteraneeni,exces ~e ~mpe~a, o medle pe tara de numai 430,7 mm.
Efectele sunt resimpte mai ales la biitrfuti,copii ~i sufermzl de ii.~

afecpuni cardiovasculare ~.a., iar regional se manifestii mai des in caIUP

54 55
l.
 Autoevaluare - intrebari ~i rAspunsuri

1. Care sunt unittifile bioclimatice din Romania? (De campie .

joase din sud-est, de litoral, de campie ~i dealuri in vest ~i in restul d~l P
podi~urilor de pana la 800 m, bioclimatul de munte). eal~,Jj
2. Unde dominti climatul eel mai moderat, care are un bioclimat d
(In Campia de Vest ~itoate dealurile ~i podi~urile, mai putin cele din sud e CI1~.
3. Care bioclimat este eel mai stimulent-tonic? (Climatul de mun;St), ,
Intre 800-1500 m). ' tnqj
4. Care sunt stafiunile climaterice din depresiunile intramontane? (c ,,"
Cheia, Bran, Rucar, Poiana Marului). . 0
5. Care sunt sta,tiunile balneoclimaterice din depresiunile intrarn \1,
(Bo~a, Vatra Domei, Borsec, Baile Tu~nad, Slailic Moldova, Covasn OI1t~
Herculane, Geoagiu-Bai, Moneasa). a,

Bibliografie
.
. Balescu O. I. ~icolab. (1962), Viscolele din RP.R, CSA, 1M, Bucure~.
Berbecel O. (1970), Resursele
agroproductive,"Problemeagricole",XXII, 10.
climatice ale Romaniei
'
~i caracteristitJ"

. Bogdan Octavia (1980), Poten,tialul climatic al Btirtiganului, ,

Academiei. APELE
. Bogdan Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatitJi
Romania, Institutul de Geografie, Tipor Sega Intema~onal, Bucure~ti.
. Bordei Ion N. (1980), Fenomene meteorologice induse de config
Carpafilor fn Campia Romanti, Editura Academiei.
. Ciulache S. (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Editura
din Bucure~. '
. Dumitrescu Elena (1976), Curs de climatologie R.SR., Centnfl
multiplicare al Universitatii Bucure~ti. :;~
. Mahara Gh. (1977), Campia Cri~urilor- studiufizico-geograjic cup.~
specialti asupra climei, In volumul Cercettiri fn geograjia Romaniei,
~tiintifica ~i Encjclopedica. ,"
. Neamu Gh. (1998), Clima Olteniei deluroase, Editura Ars D0,
Bucure~ti. '-
.Stoenescu ~t. (1951), Clima Bucegilor, Editura Tehnica. . /im
.Teodoreanu Elena (1980), Culoarul Ructir-Bran, studm C
topoclimatic, Editura Academiei R.S.R. .. .' de(1
. Topor N., Stoica C. (1965), Tipuri de circulafie ~i centrll barici
atmosferictideasupraEuropei,1M,Bucure~i. . III (~
.
x x x (1949, 1954), Atlas climatologic R.P.R. I (1949), II ~I ~
IMC, Bucure~ti. .
. x x x (1962-66), Clima Republicii Populare Romane I, II, 1M.
. x x x (1966), Atlasul climatologic al R.SR., 1M. . .
. x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, Editura Acadenl1el. spo
. x x x (2002), Romania - Mediul ~i reteaua electricti de tran
geografic, Editura Academiei Romane.

56
 IMPORTANTA-,ISTORIC, CARACTERE GENERALE

;~
,...
'I'

~, elementprimar de baza al medi~l~i~~eografic, e~e indis~ensabiHiv~etii:

, . j\P~tuie ~i materie prima pentru actI~ltaple p~oductIve, s~~a de ~ne.rg~e~!
~~e.con~ransport.
de.
Prin circuit~le sale, devI~e
ntm necesimple vItale, economlce
s~rsa ~egen~rablla, t?tU~1 hml~~
~I soclale,
,nutatlv pe . ~. ~I totodata degradablla
~ . ~
.,_r.' '. luarii efectuate de om. De aceea, apa reprezmta azl 0 pro blema napon aI a,
~OJ1~~~diala,mai ales sub doua aspecte: asigurarea cantitiifii ~i calitii{ii necesare
~I darirea complexii ~i echitabilii, pentru 0 dezvoltare
. durabila.
o.spo c.
I de orgamzare geografica a apel. pe TJ. erra:
Romaniadispune de toate J.ormee
~

,f;JJ1t1,
fll/vii, lacuri~ape subterane ~i0 ~re. Sursaprinci~~ de apa a tariiA
o.f~~ea:a
tIisa rfuIrile,dar ~l celelalte surse au lIDpOrtanta lor. Pnvmd harta Romamel, les m
identa,ca un specific esenpal, reteaua radiara ~i colectata circular a raurilor, precum
ensitateaacesteia. Totu~i, in raport cu majoritatea tarilor Europei, Romania este
dicitarain apa, cu exceppa primaverii ~i a anilor ploio~i.
~, Importanta vitala ~i economica a apei a sporit ~i aceasta a inceput sa devina 0
nblema esenpala pentru tarn 0 data cu cre~erea populapei ~i cu dezvoltarea
~nomica, indeosebi a industriei, a agriculturii intensive ~i a urbanizarii. S-au
us astfel observaPi continue staponare ~i cercetari ~iinpfice. S-a inceput cu
larea unor stapi hidrometrice, mai inmi pe Dunare (la Or~ova 1833 ~i
,ncova!834)1 , iar apoi in toam tarn. Au luat ulterior fiinta ~i institutii centrale ~i
lene. In ,1851 a fost infiintata Direcpa Generala Hidrometeorologica, azi
'{1!Ili.':g:tut~
Napon~ de Meteorologie ~i Hidrologie (INMH). In 1991 s-a infiintat ~i
legis~ti utonoma Apele Romane, cu filiale teritoriale, S-au luat ~i masuri
.'. D~e,pnn Legea Protecpei Mediului (137 /1995) ~i~.Legea .. Apelor (107/1996).
.
f~ pa 1950au m A
t ~ ~

1 .
fi d aI
'

, ~c1usiv Sinte cepu sa apara numeroase ucranA~~l~tl ce . e specl lta~e,

/,t()tnaniei
( ze, cum ar fi: Geograjia ape lor Romamel (1. UJvan), Raunle
~nQrea (tntnonografie IMH), Morfometria bazinelor hidrografice (1. Zavoianu),
..'~. Sandula~~ografi~ ISCH),.Lacurile Romaniei (P. G~tescu, I. Pi~ota, V, Truf~,
..;reQNeagra' 4dnana B~er ~.a.), Atlasul cadastral al ape lor (1964 ~i 1992),
, itol1,UI
R,P.R (Y. Tru..f~ ~l ~MH) etc., Studiu hidrogeologic de sintezii pentru
JPncajan) h' (R. C~dere ~l colab.), Apele minerale ~i termale din Romania
~1(I 983) ~tc~drolo~l~ (En~ic~opedia geograjicii, 1982), Geograjia Romaniei,
. Lucranleammtltestaula bazaacestuicapitol.

59
 Ctiteva caractere generale ale hidrografiei
afia, prin aranjamentul straturilor permeabile ~i impermeabile, prin ]
· Romania dispune de toate tipurile de organizare geografica a .
petrog;tora , combinat cu pantele reli~fului, .imJ?une c:mt?n~e.a~ vol~m~l,
tluviul eel mai important al Europei, lacuri de dive~se tipuri, ape Subterape1 jerea ~c~ circula~a sau st;ag~area acestela la dlfente adancJm1 ~I 10 dlfente
de !fum ~i platforma continentala a Marii Negre. Intre aceste ape se ;ne, ~ ~e ,apa ~ri (c3mpii, d~pr~sl~m, ~~t etc.). " . . ~
circuit dinspre Carpati spre Dunare ~i mare, ce poate fi socotit 0011~~
hidrologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic. subs1- oi ~Il~cU prin precipltapl ~l van'!.tIa ace~o~ ca ~~pnn evaporape, influen~
· CII111~entare ~i de curgere. In RomanIa, regtmul de scurgere este de tIp
· Tipurile geografice de organizare a hidrografiei au fost dete . ; -ul de ~1 ental ~imontan, dominant toren~al, cu exeep~a Dunarii. Debitele cresc
evolu~a paleogeografica a teritoriului, de relief ~i de climat. Raurile s- 011111
. ~t-c.?nnn la inceputuJ verii ~i la ploiJe toren~ale de varn sau chiar de iama In
conform ~pecificul~ Carpa~lo.r~i ~ n:gi~~lor sub~rd~natelor, apele SU~~e Org "
ItpJ1/11av~e varn, toamna ~iiama debitele scad, iar unele riiuri chiar seaca.
acum~lat m s~nle pe~~abde 1m campn, ~epres~~, podi~uri,terase etcrr~ La S~~tatia are un rol moderator In scurgerea apelor; ea consuma ~i evapora
s-au 10stalat10 excavatlunlrestranseale reltefulUl,lar Marea Neagrai
excava~une a scoartei avand la baziicrusta de tip oceanic. n -Q
~. ' · Ie~ p~urile ~i stratul de frunze cazute re~n 0 mare cantitate de apa,
;.Ia PC~I,erile spasmodic~~ier~zi~ea.. A . A

. Cu toata varietatea tipurilor de ape, Romania se afla printre tanl . ~.d som~l a modificat ~! moAdlfi?3mult hld~grafia. In ~om~!a, a de~e~
ale Europei in ce prive~te apa dulce, avand numai 2705 m3Ian pe locuitore J ., ete mari mJ~inoase dm
~ .
I Campla det Vestat~l multe
. luncl, a ndlcat baraJe ~l
fonnand nenumarate acu~, a .crea can e pnn ~care apa se scurge m alte
A

4000 m31l0cuitorin majoritatea celorlalte tfu1ale continentului. Deficitara~~ '

noastra~iin distributiacantitativateritoriala. ;.I If;. spre exemplu, CanaluJ Cn~unlor, Canalul Dunare-Marea Neagra etc., sau
. in ~e prive~e 3!pectul c~titativ global, .existii 4864 de diuri (cu' 1~~I;iconducte de alimen~e cu ~a a localita~l~r, canale de iri~at, a ridicat sau
:r,oratnivelul apelor freatIce. Dar, 10 muJte cazun, omul polueaza apa.
5 km lunglme), care 10sumeaza 78.905 krn ~l un volum mediu an~
37-40 miliarde m3 9a seeete scade la 20 mId. m\ carora Ii se adauga Dun._ Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
170 miliarde m3Ian ) (1a varsare, circa 200 miliarde m3Ian). Lacurile naturalei'
volum de circa 2,2 ~iliarde ~3 (sursa: Atlasul ACadastra!, 1992), iar cfJ. 1.Caresuntformele de organizare geografica a apei pe teritoriul Romaniei?
acumularede 1142mlharde m . Apele subterane10sumeazaun volumm~1. "ri.unfluviu,lacuri, ape subterane, Marea Neagra).
9,6 miliarde m3 ( ), Marea Neagra 530.000 krn3,iar lungimea litoralului rom;
este de 245 krn (datele de mai sus circula in cele mai multe surse). i. Enumeralicinci geografi-hidrologi ~iprecizap principala lor contribu,tie!
Intr-o Schema cadru de amenajare §igospodarire a apelor, a bazinelor hidro:
'-Ijvari...,P. G~tescu ..., I. Zavoianu ..., I. Pi~ota ..., V. Truf~ ...).
din Romania, cu date la nivelul anului 1993, la MAPM, sunt indicate urmAtoarel~ 3. Care sunt caracterele generale ale hidrografiei Romaniei? (Romania
"Resursele de ape ale Romfu1iei":150.000 kIn lungimea cursurilor de apa; potentia; diitoatetipurile de ape; organizarea geograficii a acestora s-a fiicut In func~e
teoretic al murilor interioare39,6 tniliardem3/an;potenpalulcare revineRo . volu~a paleogeografica; suntem deficitari in ee prive~e voJumul de apa
~ pe locuitor - 2705 m3/an, media europeana fiind de 4000 m3/an;dispunerea
DunAre 53,2 tniliarde m3/an;in regim natural se pot utiliza din murile interioare. ~ ;!o~. in teritoriu este foarte inegala; cantitativ, Romania disp-une de:
miliarde m3/an; lacurile naturale sunt in numm-de 2300 ~i au un volum de 1 mil
nuhoanem%n din rauri, 53 mId. m3Ian din Dunare, 2,2 mId. m3 lacurile
apele subterane au un potential teoretic mediu de circa 9,6 tniliarde m3. BilantIDJ, rale,9,6mId.m3apeJesubterane,
' ~' iar Marea Neagra are 530.000 km3).
resurse ca potential teoretic mediu este de 103,4 tniliarde m3/an. .. " o
, ~! PreCiza{i numarul ~i densitafea raunlor de peste 5 km lungime! (4864
,33 kmikm2).
Factorii care determina ~i injluenleaza hidrografia sunt urmatoOl:
petrografla, clima ~i, intr-o mai mica masura, vegeta~a ~i omut.. ~(I) ti~' Ce lun~imi ale raurilor domina in Romania, cat ~i de ce? (Cele sub 51 krn
.
Relieful,prin etajarea~i dispunereasa coneentrica,a lmpuSca ~a d 6P~port1e de 97%, din cauza dispunerii In cerc a CarpatiJor).
rfuuilorsa izvorascadin Carpa~,sa se dirijezeradiar,sa fie colec~e .~ 'CJj;ftj?
a(~. aSUn!prlmele patru raun romtine~ti, ca lungime, ~i pnmele patru, ca
le~f(Ve l lil!1glme,Mure~, Prut, OJt ~i Sire1, iar ca suprnfata Siret, Mure~, 011,
coneentricii (Tisa, Dunare, Siret, Pmt) ~i, in ultima instanta, apa lor sala~ . 7 C Zl ecpa unnatoare).
Dunarein Mare~Neagra (Ponti~).. ~~~i ~t ~i ~ A~l .al ~~od~~
colecteaza 70% din volumul de plOl ~lzapezl, ee aJung apol m ~~. V~ a b iQ t(; su~ caracterele geografice generale ale raunlor ~i relelei de rdun din
a apelor este imprlmata In mare masura de pantele reliefulUl, mf orm 'Yo de M:orasc 7~% din ~a~; sunt colectate In proporpe de 98% de Dunare ~i I
hidrografiee are ~i0 explica~e geomorfologicii. ' ' .IPalii a !'l~agra; ~unt dISpuseradiar ~icolectate circular; au 0 cumpiina interioarn \1
Ie;re:i~ca; ~reZU1tase~are cu specific hidrologic de munte, deal, depresiune ~i
8. Care e alunentare ~lscurgere este influentat de clima, relief~i mea).
d~ticii _ B~l1t tipurile de relele hidrografice? Indicap ~i un exemplu!
3 Sau 85 mId. m3partea RomfuUei,respectiv Y2din debitul mediu la Bazia~. - in noI<ul
la'Cqre darladul,
Culmiirectangulara
Fag~). - Bistrita,
'. radiara - in Masivul Ciu~,
4 Alte surse indicA 8,4 mId. m3 sau 9 mId.
'afla,cI~Ul1t
una, factorii
Vegetatiacare injluenleaza sau determina hidrografia? (Relieful,
~i omuJ).
60
61
 RAURILE - RETEAUA INTERIOARA.
. ea raurilor, inclusiv sub 5 km, este apreciata la 115.000 km5. Dintre
. ,ling,; t codificate, ca rauri de ordinul 1-6, 4864 cursuri de apa, insumand
Pentru Romania, reteaua apelor curgatoare are cea mai mare inz . a aU o~ ce dete~a 0 de":,,ita..tea ~te1ei. hidrografice (nu. densitatea
sursa de apa, vitala ~i economica. Aceasta re!ea contureaza tot°1"(cJ. is ~)
el1l<'" de 0,33kmlkm , darcare vanaza pe bazmehidrografice(fig. 14~l15).
alini~entele de bazii ale ?iir!ii tiirii.no~tr~, in lun~ul !or situandu_s;d~" .
~ezan,
c:::. . re!eaua
Ia slar~ltu de drumun terestre ~l maJontatea oblecuvelor econom'ICe~l(t:'
WOO
II ucrarll. ) ~I.
0.42-
Inventarierea cadastral a 0.41 0.41

"

Inventarierea cadastrala a apelor a inceput in 1958, iar in 1964 a fost -'- 0.35 0,3S 0.34 i,
Atlasul cadastrnlui apelor din Romania. Actualizarea acelui atlas s-a fieut p~ 0,33

cu. I?ate morfo-~idr~grpfice asup~a relelei .hidrografice de sup~afal6, pu~~ . -AI: ROMANIA
Mimsterul MediulUl. In conceppa acestul atlas au fost delImitate 15
/
hid~og~cew de ?rdin~1 I ~(in.si~~m ze~imal, Gravel~u~)~i ~ventariate 6 ord
bazme, pana la mcluslv raun mlCI(ordmul 6) care sa mdephneasca,simul I /' tl V
condi~i: 5 km lungime, 10 km2 suprafata bazinului, debit permanent pe apJ;; ?
anul ~i0 vale individualizatiigeomorfologic.Noile masuratoriau adus modific~ 0,17
O,1S
prive~ lungimea unor rauri, suprafata bazinelor, densitatea retelei hidrograflo
Totodata, Atlasulse refera~ila Delta, litoral, lacurilenaturale~ilacurilede acl1~
1
fl
~,

.,
I
:-';

I"'I,
--""...- Cod CumxI
deapt
COOtiCIII Lungmo
fII\8I
hict"1X
hIIIrognIiCI
LUfVmeret.. (1),
w :>:
.. If).
ClIo ..c ,
....
11 5
i
< ::I '" z
(*(J\4M1Ic
bin).. orjrUI
flU I
'"
123
codIflcatJ
kin
1592
delfSfOfln\!
cad...,..
Ian
316
m.2
4540
1oII/I<Jn'
0.35
lan'
1709
'"
-=
I
0
""_0
II
co: ..,
...
CD
--
51
1=

V
;:f
tS z
-
Co<
'" f5

VI
u
::> !:j
=> 0
Q
...
>
VII VIII IX
.., 0
4rI _.
-< s

X XI XII XIII
t;j
to;
W
5
ff Q
:z
:oJ

""""'" 11-1 403 5528 68S 157<4010/ 0.35 4688 XIVxv

CII"".
C,isuI1
".2
II
54
3S5
108
5785
122
922
2100 0.34 331
3759
,
Mwes
At...1
1V.1
1V-2
797 10800 1:122
14960
27890, 0,39
0.39
030
9147
j Fig.15. Densitatea retelei hidrografice din bazine hidrografice de ordinul J
!!I.-... ._...B! 1080
ler IV. 1 61 420 0,15
rA;;;;' V.1 80 1418 'T 149 4470 0.32 703 ~
(dup~Atlasul CadastruluiApelor din Romania, 1992).
n... V.2 150 2434 I 378 7310 0.33 2009 ~1,20
Car" V-3 3\ 502 \280 , 0.39 405 5.10
I
I
Hell 1/1.\ 3CI 574 1380 i 0.42 161 ;,; in cadrul acestui numar mare de rauri se remarca 0 caracteristica impusa
Coma 11I-2 2 52 75 1380 ! 0.39 756 ~ ticde cercul Carpa!ilor, ~i anume ca 97% dintre ele au 0 lungime sub 51 km
Jiu \111 233 3867 SS3 10080 I 0.38 3777 ~,
Oh VIII 622 8872 1291 24050'7: 0,41 8404 ~2 ZIfig. 16~i 17). Raurile care au pe~te500.km de~n 0,1% ~i sunt numai patru:
Vede8 IX 81 2036 290 5430 0.37 478 ~
A- X 178 578 \133 12550 0,36 3283 ~ 9 ~ 761krn (803 km in total), -Prut]42 km (950 km in total), 91t 61ikrrI ~i~iret
la_I XI 145 313\ 537 10350 0.30 2365 ~1 !l"'-~ ~706kIn in total). Peste 1000 km are numai Dunarea (2857 km in total).
42890 4 0.35 15682 ~
Siro!
PnA
1<1
XJII
1013
248
\5157
4551
\762
780 10990 0.41 \08. ~ JQ.~~o tnv2e~e rnarirnea bazinelor hidrografic.e, ordinea este urmatoarea: Siret
0II1aI1 XIV 179 4540 13&4 332SO 0.1 3316 ~ ..0 10/.) ~ (18,1% din suprafata tiirii), Mure~ 27.890 km2 (12,4%), Q1124.050 km2
Ulera! XV 64 918 5480 0.17 558 ~,
TOI tI Romlllil 4364 79905 I 1178 237500 0,33 63418 46:ti)4
' .' C~t'o~e~15.740.km2(6?6%)(fig..14). . . .
inbaz.pnve~te~ensltatea hldrografiel pe bazme de ordmul 1, cea mm mare 0
Fig, 14. Date asupra bazinelor hidrografice de ordinul J
linc~nul ~erel (0,42) ~i bazinele.Oltului ~i Prutului (0,41) ~i cea mai mica se
" , Debrul htOralului(0,17) (fig. 15).
(dup~Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).
~iI7~telf nzedii anuale cele mai mari sunt, in ordine: Siret 222 m3ls, Qlt 18Q~3~
mIs (la &ontiera), Some~ 121 m31s(la Uontiera), Jiu 93 m~ ~i Pmt 90 m Is.
Cele 15 bazine de ordinul I (fig. 14) sunt afluen!i direc~i9~~)~'
colectori: Dunare (prin Tisa), Dunare ~i Marea Neagra" (Atlas, I 'a
exceppi in ce prive~te anumite bazine, cum ar fi Aranca ~i Gala~ca1
Mure~, Timi~ul ~i C~ul a~ate la Bega, Nera la Cerna, sau Crasna ' hef1zQ
Litoralul, in intregul sau, a fost socotit tot de ordinul I. Seifld~Qdrude amenajare ~igospodarire a ape/or, a bazine/or hidrografice din Romdnia
62 ICa150.000 km lungime, rnurile fiind grupate in 12 bazine ~i spafii hidrografice.
63
I

-. .- ,. . - -
_hillroglll~. Cod Sub611un 51.100kin 101.500kIn 501.1000 !em
Hr. Hr. Nt. "'518'000\m
ISIIIQnIPtde Nt. limgIme Lungune l...ghe I.ungIme Hr.
baM8!C 1 Ion 1m kin kin
Tisa , 119 1301 4 291 "" I VJlele ca racteristici
.. . generale ale raurilor $i retelei de rauri
.
SOf118$ '-1 39$ 4546 5 309 3 613 . . fi ~.
d
~ ~

Aceste car te ".

Claw '-2 53 514 1 134 . actenstlcl pot Impaqlte m oua ca gom. geogr afic e y1
~
CrI!lI1 III 351 4779 4 4 703 I --.,.

-
MIl" 1V.1 782 8610 11 3 608 1 761
Carac~erls
A_a 1V-2 18 214 1 114 0 >_tir.ative. . ticile geografice sunt legate indeosebi de influentele relicfului,
j;' 1V.4 - . 1 ~ . ~.Jrocdor.
_1i..,eJ . . . . .
tatea
~

d C
80ga
Tmis
V-I
V.2
17
145
1012
1816
1
2
~
113
1
3
lli.
50S
--' ~
!
· .
~oo b Ie
. a pnn 0 ~ ~
0/ .
. raurilor lZVOrasc In arpap (70 /0 ) ,re teaua h1drografica fim d . '
~

.. . .
Cam V.J J1) 423 1 79
.
fi d . d
~ '

Her.! \11-1 35 431 143

1 I
C \11.2 41 445 1 79 f1lI7X1t1C
unarea colecteaza 98% dll~totaIu raun or: re~eaua In ~l ~n~~ea,!, ti
JIll VII 226 mo 3 186 .! §! · Dapelor
iBTwta!u! curgatoare se varsa m Marea Neagra, hldrografia Romamel fimd
011 VIII 604 7190 12 787 ~ ~ 615
IVodea IX 11 1028 6 402 .! !!!! .
IAr085 X 161 2477 8 556 ! 1~ lip"n:1~elul Carpatie.im~rimiiniuri!or,° dispunere ~adlarli(concentricaspre
liIkrniIa IX! 140 2247 2 152 ~ E . a Transilvamel ~l dlvergenta catre extenor), lar margmtJe clrculare ale
Sin! XII sea 11321 24 1647 ! 1~ .~ I' Carpatic impun 0 colectare extema eireularii.
DepreS~~ej
Prll xm 240 2977 4 320 ~ .lli 142
Dun.Ir. XIV 167 2450 8 S09 3 406 T 1075 .. I
DomenJUT~t
lPeor cercul montan a fixat 0 eumpiinti interioarti prineipalti earpafieti a
' "
UoraI YN 61 125 3 193
2677 · f;\,.;istrapunsa de treiI culoare importante: Some~ul, Mure~ul ~i 0ltul, toate
4702 ssm 100 6917 I 57 I 9964 I 4 1°75
.. .
TOIaIInRomMia
.. nandDepresiunea TranSl V~J11el. . , . ~ "

Fig. 16. Repartizarea re,te/ei hidrografice codificate din bazine/e hidrografice t · Cumpana dintre bazInul Tlsel ~l cel dunarean propnu-~ls ~ece p~ste
de ordinu/ 1pe categorii de /ungimi RJpa~i Orientali p~a .la H~m~u - Izvorul Mure~u.lul ~l ap~~ p~m POdl~ul
(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992). futibaciului - MunPl Cmdrel - ~ureanu - Retezat - POlanaRUScal_ mterfluvlUl

p~ga~ T~:~ a imprimat rnurilor, chiar Ii Duniirii, sectoare cu specific htdrometrtc

"idrograficdiferite: de munte, de deal ~ipodi~, de depresiune ~ide campie,
,-"
' · Regimul de aliment are ~i eel de scurgere sunt influenptte de c1ima, relief ~i roea.
imuJde alimentare este in principal dinploi, apoi din zApada ~idin izvoare, RegimuJ
. ;~cUIBereeste de tip tempcrat-continentaI (regim toren~al, cu excep~a Dunaril), cu
!I,.. fuanemati PrimAvaraIi la !nceputuJ verii, sau In unele ploi IoreuJiale de varli Ii eu
~~Itefacutemici, pana la secare in unele cazuri, la s~itul verii ~itoamna.
nomiC al raurilor.
. Car.cteristicile generale cantit.tive defiuese, in mare, ~i poten~alul
. te
o..
~ . oNUUJiiruI
',. ji~ta
Okm, ramilor de peste 5 Ian este de 4864 Ii insumeaza 78.905 Ian, cu °
"I de 0,33 kmfkm2. Impreuna cu raurilemai mici, lungimea retelei se ridica
1
~re; ;:~~mul '\" api!aI raurilorinterioareestede 37-40miliardem'/on, ceeaee
f '£\'nOc~1o 05 m pc loeuitorin regim natural (media In Europa este de 4000
' ..., medlU,
. JiI!r r).l>tnvolumulde 37 miIiardem' nu pot fi fulosi~decat5-6miliardem'
,I..
i!
< 51 km 51-100 km 101-500 Ian 501-1000km >1000\wi , ~''U:(6~~ din volumul mediu onual aI rnurilor se fODneazij in regiunile de
· S nord ~l Vest. I
lIIocadere'; I' de deal Un II podilUri (24%) (adica peste altitodiuea de 300 m) Ii eu
1
t. . · fn~~gereamaxima pe anotimpuri este primavara (40-50%).
Fig.17. Diagrama defrecvenfo a /ungimii cursuri/or de apo
(dupa At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).
~,IUCSted tcurgerea maxima ~i cea minima exista diferente enonne. Raportul
~OO, dar se '!iunge Ii la 1/1000 ~i chiar 1/2000. De exemplu, pc Buzan
pc ~iituri ~ .Ostde !.'3 m3/~,iar cel maxim de circa 2000 m%. Scurgerile maxime
j

cOle rnuJlmeInundapl de pnmavara ~i unor

vara, rfuu1.
in mod exceptional ~i iama ~i toamna. ,~Ij
.
' COnducchiar la secarea
64 ,

65
~
 , ntarea nivaJa are un aport de 50-70% din cea superficiala, la altitudini
. .. Pe~tru regularizarea debitelor.pe r~,ri au fost realizate peste 19 1 - A1J1~edini de cfunpie, zapada topita scade mult, dar ramane destul de importanta
pnnclpale ~lpeste 2000 km de canale ~l galem de transfer al apei. Q)
. Aluvi1jlnilecarate in suspensie ating 0 valoare medie de 45 milio ' ~. La aIntO scurgerii (cu precadere iama), deoarece, de~i aici p~oil~ au 0 pondere
aliJt1enr.a:;85% din precipitatii, intervine 0 intensa evapotransplrape; de altfel, in
pen~ toam tara, sau apr~ape ~. t~ne/ha ~n ve~1 .tani n~~ai 1 tonatan).~e .
groslere, care sunt depuse Inalbll ~lconon de deJecpe,se ndlca la 2,5 milio lUV.l~ '8I1oaliide rea de yarn este mai mica decat cea de iama, deci in multe ~e de
_~pii, s~Urgetarea nivala ramane importanta la nivelul unui an (60-80%). Intre cele
. Potentialul hidroenergetic al murilor, detenninat de panta8Ile~~
:;,arnpieaIunenmuntii inalti ~i cfunpiile, pe cea mai mare parte a !fuii (intre 300-1600 m)
longitudinal ~ide debit (mediu anual), este apreciat la aproape 6000 MWPro~,
doua.e:1re.me'ntare~pluvio-nivaJa (40-50% zapada) ~i cea pluvialii moderatti (30-40%
lungime de 24.000 km, la care se adauga 2000 MW ai Dunarii (partea Ro . ?eql,
don11~a aI~eaceasta din unna domina estul tarii, inclusiv estul Orientalilor, unde in
. .. Dl~narea,s~re ~eo~e~irede murile interioare, are 0 scurg:~lt~ din za~ada, st cad multe ploi torentiale (I. Ujvari, 1972).Topirea zapezilor provoaca
echlhbram mtre maxIme ~l mmlffie. fei)
II

. Primele patru ffiurica lungime sunt: Mure~ul761 km (803 km in total iuI1ie ~:~~
primavarn ~iviituriledinacestan~timp~ombi!l~~ pl?i). . ~

(vezi p.63) npele_ Alimentarea pluvialti. se face cu p~e~de~e In m~-IU~le, can~.In .muntl ea
v ap
provoaca e.. mari pluvio-mvale de vara, lar In locunle Joase, vlltunle de la
~

~. eputul vent. . ~ . v ~

Tipuri de retele hidrografice
.Ra~ri~ese or!?anize~ pe b~ne hidrogJafice mai mari sau mai mid
fonneaza slsteme ~l Subslsteme hldrografice. In cadrul acestora sau pe are"
sisteme hidrografice comune, murile se asociaza in diferite tipuri de!
hidrografice. Sunt retinute de obicei unnatoarele tipuri de retele: den'
rectangulara, radiarii (divergenm ~iconvergenm), paralela, circularn ~,a.
. Reteaua dendritica are forma de arbore. Este specifica indeosebiunt'\'"
cu inclinari mai reduse de podi~uri ~i unele campii (exemple: Bar-lad,Ciiiiii'atiii1
Neajlov,
Jiu~.a.).
.
Re!eaua rectangulara prezinrn confluen!e apropiate de unghiuri d
Este specifica arealelor montane cristalino-mezozoice, ca, de exemplu, ~.
Lotru, Bistra, Raul Mare, Cerna, Hidegul ~.a.
. Re!eaua radiarii convergenrn este specifica unor cratere vul~
anumitor depresiuni (Bra~ov, Depresiunea Transilvaniei socotita in mar~
precum ~i arealelor subsidente sau fost subsidente (Jiul la Fili~i, OltOlt!"
Arge~ul la Pite~i, Ialomita la Co~ereni, Mure~ul la Alba Julia, Some~u~lac
!fiC Alimentarea subteranti (30%) are 0 lmportanta deoseblta cand se reduce
_
. {I. lipse~tecea superficiala. Ea este mai mica in regiunile aride (15%) ~i in
~~montOl Getic, iar in ~Ba~an, unde ~filtratii~e sunt pU}ernic~ (mai~ ales in
arealele endoreice), ramane SIngura sursa de aIlmentare. In schlmb, In unele
"depresiuni intramontane (Bra~ov, Ciuc, Giurgeu ~.a.), sau chiar de podi~ (Fagar~)
~imentarea subterana participa cu peste 35% din scurgerea medie anuala.
Scurgerea apei
· Scmgerea ape! ffiurilor este in functie de precipitatiile de tip temperat-
"
>rontinentaI~arpatic.In timp, scurgerea variaza in functie de caderile de precipitatii ~i
,/.'de
topireazapezii; exista insa ~i0 variatie regionala impusa dominant de altitudine, dar
:1de alp fuctori de mediu (geologie, vegetatie, soluri, interventii umane).
") Cele mai importante sunt variafiile anotimpuale, care detennina unnatoarele
',~Uri,de ~.cur!5ere:apele mici de iama (din cauza inghetului ~i stocarii apei in
, peZl),vlltunle de iarna (in vest ~i sud-vest, la venirea unor mase de aer cald);
"

III
Barladulla Tecuci, Bega la Timi~oara etc.). Rete1e radiare divergente s,eiUtl I.~el~ ,marede primavara (incepe topirea etajam a zapezii) ~iviiturile de primavara
pe conurile vulcanice, masivele montane, in special cele care funcponea~" ,.;s:'o bru~~ d~.zapada plus ploi); apele mici de varii (cre~e evapotranspiratia ~i
~a-zise castele de apa, in Piemontul Cotmeana etc. De asemenea, la Olvel ~.. ' tore .~ecIPltatllle) ~i viituri de varn uneori cu inundatii catastrofale (ploi II
reteaua murilor este radia!-divergen~, v . . ~ n &01~t~u~); ap~le.~i~i de toamna (precipitapile sunt absorbite in mare masura de
.
Reteaua paralela este speclfica Podl~ulUl Tamavelor (M.ure~iMJ ~ p sol) ~lVlltun reduse de toamna (din ploile de lunga duram).
Hfutibaciu, Olt-Cibin), sau raurilor scurte de pe versantul nordlC a , itJ.Car;::tnte~e me~ii s"cu!seanotimpual pe m,nri.sunt unn~oar~le: ~ama .10-15%
Fagara~. 40-500/.' Onentah, pana la 30% In Apusem ~l 20-30% In cample' pnmavara
So/"in ~e~tru..ntreaga tara; varn, 15-20% in campie ~i 30% in mu~te; toamna,
Sc Pie ~115% in munte."
Sursele de alimentare a raurilor '117rl urgerea m d . I n 3 ~"

/" e<4ie
SPeciji e Ie pe tenfonu ~omanlel este de 1085 m Is sau 0 scurgere
Raurilesuntalimentatedin ploi,zapezi~idin ape subterane: ~ i R ,~71). L cti de 4,57 IIslkm , sau un strat de apa de 144 mm (Raurile Romaniei
_ Alimentarea numirn superficialti se compune din ploi ~l ::apez~o:- , ~i~l!rile a a~e~asm scurgere specifica mun!ii participa cu 66%, dealurile ~i
dintre acestea doua in alimentarea scurgerii apei in muri dife~ CUpr' '~l1iei l1latlnalte cu 24%, iar campiile ~i podi~urile joase cu 10% (Geografia
altitudinea ~i pozitia geografico-climatica a unirn!ilor de rel~ef:Hi1 ,slk.nz'iv~l. I, 1983). Local ~i regional, scurgerea medie specifica este de
alimentarea superficiala participa cu 60-80% din scurgerea fluVlatl a inaJ~ E, de 1,5-~,0 I/s/km2 in campiile inaIte ~i podi~uri ~i 40 IIslkm2 in
Romaniei, iar cea subteranti cu circa 30%. " a RetezatulUlsau Fag~.
66 67
....
 Scurgerea maxima se poate produce in tot timpul anului ~i este PI"Ov
ploile din semestrul cald ~i de topirea zapezilor. Pentru bazinele mari, un rol .0 "
in producerea acestor ape de viitura il au ploile indelungate ~i topirea !m~.
pentru bazinele mici, ploile toren~ale. Cele mai multe viituri se produc7~:z~'
inta de obicei 0 compunere sau suprapunere de viituri. Apele mari
I
11rep~eztopirea zapezilor (primavara) sau din ploi (la inceputul verii). Apcle
r.ro~iod1~arna,din cauza inghetului, ~ivara-toamna,.din lipsa d~ ~loi. .
. J;I1iC1
apar arcursul unui an are lo~ u~atoarea succesl~n~:ape ~lCl de ~~a (l~ vest
v A

(30-50%), apoi vara, toamna ~i iarna. Cele mai mari viituri pe raunle din Ro n~~,
avut loc intre 1969-1975. Citfun cateva debite maxime inregistrate in acea m~a~
3342 m3Is pe SQD!~.dSat.u.Mwe,197Q),3186 m~Is la Siret (Lungoci, 1970), 23~n~~...
~ure~ ~Arad,,,1970?,2220 m% ~
Olt (Stoe~e~, 1975), 1.960~3/s la Jiu (Zaval 7'/Sl~i
lar Buzaul a mreglstrnt 1400 m Is la NeholU,unde debltul sau mediu este d' 972.Jf
22 m%. In ~970, inunda~ile au produs. dezastre enonne: 1611 localitap inun~Ulnt ~;'
(83) sau parpal, 13.000 de case au fost distruse complet, 1.100.000 ha inundate 2300total.
~osele, 2200 poduri ~ipodete cazute etc. Pentru 1975 se adauga, printre altele, fue kIQ,.
10.000 bovine, 80.000 porcine, 100.000 ovine ~iaproape 3 milioane de pasan. carea~
Nivelurile apei variaza intre apele mici ~i cele de viitura cu mai multi metri,~
func~e de volumul de apa, de viteza acesteia, de I~mea luncii, de confluente etc.'
tfu1rilede munte, care au viteze"mari, ridicarea nivelului la viituri oscileaza intre 2-4".:
~i 6-8 m la ie~irea din munte. In podi~uri ~i cfunpii, media cre~rii nivelurilor la'i
mari este de 2-6 m. La raurile indiguite ~i la pietele de adunare a apelor, nivelurile';'
pot ridica pana la 6-8 m, chiar 10 m; se citeaza asemenea niveluri in 1970'f
confluen!ele Some~u1uiMare cu ~ieul, cu Some~ulMic, cu Lapu~ul,la conflue .
Tamavei cu Mure~u1, la tfu1rileindiguite din vest etc. Pe Dunare, in mod exception"
nivelurile pot urea cu pana la 6-10 m, dar numai 3-4 m spre varsare.
Scurgerea minima are 0 mare importanta (negativa) economidi ~i e'
provocata de inghetul de iama ~i de lipsa precipita~ilor ~i evapotranspira,}
crescuta in sezonul cald, indeosebi vara. lama, alimentarea raurilor se reduce p'
inghetul unor surse de alimentare ~i stocarea apei in zapezi, iar varn, prin epui
surselor de alimentare din diferite cauze (lipsa ploilor, expunerea versan~lor,ti~m
~e P ~i viituri ~i ape man de lama), ape man ~l vlltun de pnmavara, ape
pat apar::primavara in aprilie-~~, viituri v~iape ~ari.la inceputul verii (din plo!
sc3Zuteive ~i frontal e), ape mlCI de vara-to~na .~l ape crescute. d7 ~?~n~
(I UJvart, 1972). Aceste
cOnv~ct. . . v
perioade
t pot fi grupate In penoade cu ape man ~l vutun ~l
. .
'. e cu ape mlCI sau scazu e. A. A v .. . A
pcnoa: Perioadele cu ape m,?n.. ~i vii~uri .u~cep lama In "vestul ~l.,. mat ales In
. . de Vest ~i Oltema (pana la altItudlm de 500 m). In estUl tanl, fenomenul
CilIl1P~
intalnit mult mai rar, cu 0 frecventa red~s~la 1/3 sau F2. . v v
poateApele mari de primav~ra sunt ge~era}e ~l mc~p 0 data. cu .d~s~~av~~ea,
. vest se declan~caza In a doua Jumatate a IUt februane ~l Intarzle pana la
~
care~e in estul Cfunpiei Romane, 15 martie in Podi~ul Moldovei ~i 15 aprilie in
~:ati. Ace~te ape Il1ari dureaza cam 2-3 saptfunani in unitatile joase, dar se pot
I ngi 3-51um la peste 1800 m.
u Viiturile ~i apeJe mari de la inceputul verii sunt, de asemenea, generate. Pot
lnccpedin luna mai ~i ating maximum in iunie. Ponderea acestor viituri este de
15-20%in campii ~i urea la 35% in munte.
Exista ~i viituri de toamna, dar cu 0 pondere mai redusa (10-20% qin an).
· Perioadele principale cu ape mici survin iama ~i vara-toamna. In regiunile
joase se intercaleaza insa ~i 0 perioada de primavara (cam in aprilie), c~ 1ipse~te
in munte, unde zapada i~i continua topirea pana spre ape Ie mari de varn. In partile
cu climat mai continental ~i la peste 1000 m altitudine, iama apare 0 scurgere
minima absoluta. In raport de scurgerile minime apare ~i urmatoarea tipizare a
nlurilor mici: semipermanente (seaca in anii foarte seceto~i), intermitente (seaca

rocilor, secarea.panzei
Dupa freaticeminime,
efectul scurgerii etc.). raurile se impart in trei tipuri: cu scurg :,'
permanenta, semipermanenta ~i temporara. Raurile cu scurgere perma~e..
domina unita~le de munte ~itoate raurile cu bazine mari (obi~nuit peste 100".
care trec ~ipeste dealuri ~icfunpii. Raurile semipermanente seadi 0 data la 2-3d~
cate 5-30 zile (in Podi~ul Transilvaniei, Dealurile ~i Cfunpia de Vest, Po.I~
Transilvaniei, unele rauri din Subcarpa~ ~i din centrul ~i estul Cfunpie~~orn~re~
Raurile cu scurgere temporara seaca anual ~i au apa obi~nuit la plOI~l to~~..
3! an~alla secete), temporare (curg numai la viituri) ~i episodice (curg 0 data la cativa
anlla ploi toren~ale, ca unele viiiugi sau viii din Dobrogea de Sud).
LA"
Regimul hidric (tipurile de regim)
se . .T~talitatea formeJor de manifestare a scurgerii apei (ape mici, ape mari, viituri,
re~) ~lr7Parti~a sau frecventa acestora pe sezoane sau anotimpuri formeaza tipul de
~1?1 ~Idric al rfudui. Acesta reprezinta in fapt caracteristica generala a unor grope de
de ~ are cea mai mare importanta pentru societate. In Romania, varietatea tipurilor
~~

zapezilor; este vorba de vai mici din CfunpiaMoldovei, Podi~ul Barladulul, ~olartv
Getic, Cfunpia Cri~urilor ~i multe areale din Cfunpia Romana sau Dobr?ge~
des seaca chiar Sarata, cu un bazin de peste 1000 km2, ~iexceptional Barla u.
Perioade anuale caracteristice de scurgere
to
Urmarind volumul ~i nivelul scurgerii pe parcursul unui an, '~~Ie
neregularita~le ce apar, se observa ~i 0 oarecare periodicitate intre .~a-z1uod
mari ~i ape mici. Pe timpul apelor mari, dar ~i in rest apar ~i viitun (sau ele
viitura), care sunt cre~teri bru~te de debite ce ~n un timp foarte scurt. AP
68
(itnp~g~m .este de~rmin~ de ~rii cIimatici,de etajareaconcentricaa reliefului
~ .~ Negre~1 celo~lalp facto~ de me~lU geografic de catre Carpap) ~i de influenta Marii
(~at' ~cpe de ace~ facton se contureaza trei megatipuri principale de regim
.\1.,'
Ro~QI1I.C,.pencarpatic ~iponto-danubian), fiecare cu tipuri, in total 12 tipuri (Geografia
tiPlIrji(~e~'dvOI.
I, 1983); in alte
e e deal avand insa treilucrari (Riiurile Romiiniei, 1971) au fost conturate opt
subtipuri).
"'egilJl1~o
mare., tipurile (~i subtipurile) de regim hidric se axeaza pe sectoarele
.eoglttti~ Clzmafice, care la randul lor sunt influentate de relief ~i pozipa
. 1983) Ca.RCdamtipurile ~i subtipurile menponate in Geograjia Romaniei, vol. I
' care Sunt relativ identice cu cele din lucrarea Raurile Romaniei (1971):
69
 ~

Tipurile de regim carpatic sunt in numar de einei (dupa GeografiaR",

1983), sau ~ase daca adaugam ~itipul sud-vestie (menponat In Rdurile Ronl(:'ini~tn~ . rile de regim pericarpatic indud dealurile ~i cfunpiile eu exeeptia
Tipul carpatic vestic euprinde Munpi Apuseni, Vulcanieii Nordici b ag .
el ~I Baraganului.Fiecaredintreele
rJ~u. ~

I I
~
. reprezintaoareeum0
. prelungirea eelor
. I).,' I )
influenta elimatiea vestiea. Se caracterizeaza prin: ~l sta s' o f TlpU
ice (minus
carpat. lp eel ...
bana!ean, me us a.tlpu. v:stle.. . . .
. ape marl de primavara (martie-aprilie); ericarpatic vestic (Deal un Ie ~l Campla de Vest ~l sudul Oltemel) are
. viiturila Inceputulverii; - ele caraetenstlel:
.
'" ~ ~ .

. seeeta hidrologica in iulie-noiembrie; tJJ111Atoar instabilitate mare a reglmulUlde lama, eand se seurg elfea 35-40%
din apele unui an;
. viituri de toamna eu freeventa de 30-45% din seurgere; · viituri freevente (60-70%) de iatTl.a;
· uneori, viituri de iarna eatastrofale; JC:t ',"
· ape maride primavara,eu freeventiide 60%,mai ales la s~itullui
. seurgere minima vara ~itoamna ~ila peste 1000m iarna. . , fcbroarie;
Tipul carpatic transi/vaneanseamanaeu eel anterior,deoareeesta t t . J · ape seazute de primavara in aprilie;
influenta climatiea vestiea. Se extinde peste toate laturile earpatiee transilviin~n~
· viituri in lunile mai-iunie;
se deosebe~tede eel anterior prin: ~
I.;) · apemiei de vara-toamna;
.~~~~ l' ·
Tipul pericarpatic
viituri in noiembrie-deeembrie (freeventii de 50-60%).
transilvanean:
. viituri de iarna reduse la 0 freeventa de 10-20%. '

ripul carpa!ic-!k sUd-vep eupri~de ~un!ii. Banatului, dar se extinde ~i

· apar ape marl de seurn durata in martie;
Munpl Mehedmp ~l sudul VaIeanulUl. Sta sub mfluen!e submediteraneene.. " · viiturile au loe obi~nuitin mai-iulie;
earacterizeaza prin: - ---:..:, · se resimte un oareeare eontinentalism ereseut de la nord la sud.
. lipsese viiturile de vara;
Tipul pericarpatic sudic reprezinta 0 prelungire continentaIizata a tipului vestie;
. ape marl de primavara; inprincipal,cre~e scurgerea de primavara ~ivara spre est ~i scade eea de iama.
·
ape miei de toamna; Tipul pericarpatic de Curbura este (j tranzipe intre eel sudie ~i eel estie.
. ape marl la sfii~it de toamna. Specificulaeestuia sunt viiturile
primavariieu freeventiide 60-70%. de iama, la care se adauga ~i apeIe mari de
Tipul carpatic sudic se extinde In est pana la Teleajen, dar, dupa luc
Rauri/e Romaniei, include ~i Curbura, luand ea exemplu tipie regimul Buzaul Tipul pericarpatic estic euprinde Subearpapi ~i Podi~ul Moldovei. Este III
Nehoiu.Se earacterizeazaprin: .j~,' oarecumopus eelui vestie. Se earacterizeaza prin:
· viituri de iama la altitudini mai joase (inclusiv la Curbura); I.~
· ape miei de iama; II

III
· domina apele mari de primavara-vara; I:I! · apemarlin martie(invest,la s~it de febroarie);
· ape mici de iarna ~i de vara-toamna. t, · apeseazutedeprimavara;
Tipul carpatic de Curbura (in luerarea Raurile Romaniei este ineadrat}a ~~ ·· viiturideosebitein iunie(investin mai-iunie);
viituri in august;
sud-earpatie) are similitudini eu eel earpatie transilvanean ~i eu ee~ sudlc,. .¥
extinde Intre Trotu~ ~iTeleajen. Se deosebe~e de tipurile anterioare pnn:. $,. · ape miei de vara-toamna de durata lunga (in vest mai reduse).
. viituri de iarna eu freeventii de 35-40% din seurgere, dm ca.f:i inti .Tip.urile de regim ponto-danubian euprind Baraganul, Campia Siretului
foehnului; ~ deen?r ~l Dobrogea. Speeifieul acestora consta in seaderea freeventei apelor marl
. viiturimai freeventede august. , ..!l~ torc~~~avara (din cauza s?"~I.~i r~dus s~ inexis~nt ~e zapada), intr-un regim
. tlC!,;!t";
,

.]': de seurgere care da ~l vutun. Prezmta doua tIpun.

~

Tipul carpatic estic afecteazA estul Orientalilor. Are urmatoarele caractel1S ..iJ'.;
· lipsese viiturile de iarna; )\ fCdusa IfJUltoren,tial danubian-prepontic se caracterizeaza printr-o &eeventii mai
· ape mari de primavara-vara eu vfu-fulin luna mai; .~. Pericaq:,a . apelo~ marl de pn,mavara in raport cu restuI Cfunpiei Romane (tipul
semlendorei ee.
~

· viituri de august eu freevenm de 30-40%; .

~ <lreaJe
]': atIc ~udie), exemplu fimd raw caImapri. In aceasta parte a Baraganului exista
. ape mici de lunga durata ~idebite minime In semestrul rece.
· regim premaritim
IPIlItoren,nal dezordonat. dobrogfl.an se caracterizeaza . prin:
· seurgeri mai mari'in semestrul reee ~i in martie'
· carstului.
in DObrogeade Sud domina vaile eu seurger~ episodiea, din eauza
70

71
J
 ---
t
Bilantul apei
Reprezinta raportul dintre precipita~i ~i scurgerea superficiala,cea subte ;
evapottanspira~e. Acesta variaza in func~e de scaderea umidita~i de la vest I ~
etajare~ ~liefului¥ ~i ~e e~'Pune¥reasau ~postul v~rsan~lor f~ra ~e circula~a ~~St:""
~i radlapa solara. In aceasta ecuape un rol Important tl JOaca, pe de s~e~
precipi~~~le,.pe de al~ parte, e~apottan~p~ra~.areala, ~ in unele regiuni ec~v~ .. --'
cu preclpltaptle. Media anuala a preclpltaptlor la myel de tarn este de 685 !--r--- ......
f"
0-.
dar oscil~ ~e la ~O~ rom ~ SE l~ 1400 rom pe culmile montane (fi Itlll\,' ' ......

Evapottansplrapa prezmta 0 medie anuala de aproape 400 rom (393 rom) ~iincg.lO)"'
circa 400450 ~.in sud-e~ (cea poten~.ala.w: atinge insa 750 rom), cre~e ep~iou. .i:
550 rom la penfena Carpaplor (pe la altttudimle de 300-500 m), iar in yeS: ~I~,,~,;~
I -
.

't;
,
0
0:::
e
atinge. chi~ 600 ~ (vezi fig. 10), du~a care ~cad~ la 300 nun pe culmile mon~.,
Intervme m plus ~l scurgerea subterana, aproXlmata la 148 rom, dar care variaza ~t.. 'i::
altitudinea ~i regional, astfel: 5-10 rom in sud-est ~iin P~ul Moldovei, 10-25 nun:\11,1i... ,;:s
0:::
Subcarp$ ~iDealurile de Vest ~i 25-300 rom in munte. Scurgerea medie pe tara rfun~~ 'a=
cu un debit de 1085 m3ts, sau 0 scurgere specifica de 4,57 lIslkm2, sau un strat de
scurs de 144 mm (Raurile Romaniei, 1971), ceea ce inseamna earn de 4,75 ori mai pu"
E:
decfu:precipi~ile cazute (fig. 18). Conform ha$i (fig. 19), aceasta scurgere superfic' E:
se repartizeaza astfel: intre 15-30 rom in sud, sud-est ~iest ~iin vestul Cfunpiei Banatuld' ,5
circa 50 rom in Depresiunea Transilvaniei, Dealurile Vestice, vestul Podi~ui Moldo,'
~i noroul Campiei Romane; iar in munte cre~ de la 100 la 1000 rom, chiar 1300t ;:s
arealelealpine,dar numai pana la 500-700romin Carp$i Curburii~iOrientali. . §
.-
i5 <I>

.-
. E:

;:s
1;
i:

-
:5

0\
..,

......
ob
II

It
.j
I:!II

73
72
 Scurgerea solidi (aluviunile)
Este vorba de scurgerea aIuviunilor In suspensie ~iaIuviunile tarate pe fundul

albie1. Scurgerea In suspensie se exprirna cantitativ, fie raportata la unitatea de

:ta (tone/ha/an) - scurgere. specifica, .fie. in g(m, cand. se nu~e~t.~
SllP~'tate. Provenienta acestor aIuvlUm0 constltule erozlUnea solunlor, a patum
(llrb't'ran ~ia rocilor friabile.
de a1~roducerea~idistributia cantitativaa suspensiilor,regional ~iin timp, depind de
edi I geografic respectiv, dominant de ploile ~i scurgeriletorentiale,de panta, roca,
J11e~tie (pe unele locuri cu paclure,ero~~ea este mai .slab~cu pana.la 120 o~ ~
vegrt 'cu locuri similare gol~e) ~.:a.EXlstaun ~port direct 10tred~bl~ de ap~ ~!
~tl11 de aluviuni. De asemenea, 10decursul unm an, sCUIgereamaxlma de aIuvlunl
t et 1in sezonul'cald(mai-august,cand cad multe ploi torentiale)cu vfufulin iunie.
esC La nivel de tara, scurgerea medie specifica este de 1,88 tone/ha/an, ceea ce
'nseamna 45 milioane tone in total, cu 0 eroziune mai redusa in vestul tiirii
(I tonalhalansoo un total de 9 mil. tone in total, de p~ 35% din te~toriu) ~imult mai
accentuatain rest (2,4 tone/ha/an, sau un total de 36 mll. tone; C. Diaconu, 1971).
Cea mai mare scurgere ~pecifica de suspensii se int:aIne~tein Subcarpatii
ClIrbillii~iGetici cu 10-25 tone/ha/an, avand un varfintre Buzau ~iPutna, de peste
25 tone/halan, 0 turbiditate de 2,5-5 kg/m3, dar cu un maximum de 25 kg/m3 ~i
chiarpeste intre Buzau ~iPutna. in unele bazine torentiale mici, scurgerea specifica
poateurea accidental pana la 100-500tone/ha.
~ea mai mica scurgere specifica este in vest (campia ~i0 parte din dealuri), in
sud ~isud-est, cu sub 0,5 t/ha/an, sau 0 turbidltate de sub 0,5 kg/m3. 0 scurgere
similara,de sub 0,5 t/ha/an, se intalne~e ~iin Carpatii formati din roci dure, cu 0
cre~ere la 1-2,5 t/halan in arealele de fli~. Podi~ul Moldovei prezinta 0 scurgere
specifica de 0,5-1,5 t/ha/an, iar Podi~ul Transilvaniei (cu 0 torentialitate mai
o
N redusa)de 0,5-1 t/halan, dar cu 2,5 t/ha/an in Podi~ul Some~an.
on
....
~ . ~n.. element important al diversificarii scurgerii specifice de suspensii ~i al
turb~ditatu, in specialpentru dea1uri,podi~ ~imunti,il constituienatura rocilor.Astfel,
{i ~lsturicristaline,r~i vulcanice~ica1care~turbiditateaeste.de su~ JOOgr.lm3;in fli~
rea I~25~-1000 grIm, in molasa subcarparica atinge 5000-25,.Q90gr./m~ ~ichiar peste;
pcrocilefiiabiledin podi~ri ~icu pante mariaparareale cu 2500-5000gr./m3. lUll

C .Un calcul aI repartipei procentuale a efectului eroziunii in teritoriu, f3cut de

34~aconu (.1971),indica: 32% din teritoriusuportii0 ero'Ziuneslabti (sub 0,5 t/haIan),
30/ ° 0 erOZlUnemoderata (0,5-1 t/haIan),
100 eli . . 28% 0 eroziune ridicatti ( 1-10 t/haIan )'
OZllmefioarte mare (10-25 t/haIan) ~l 0,2% 0 eroziune excesiva (peste 25 t/haIan).
ele · A.tu~iuni/etarate pe fimdul albiilor sunt putin studiate, apreciindu-se ca
(inc~ep~ezlllta
pana la 10% din totalul scurgerii solide. Se depun pe [undul albiilor
USIVca ostroave ~icrivine) ~iin conurile de dejectie.
Autoevaluare- intrebiri ~iraspunsuri
.4.peloI. ~nde se gasesc inventariate raurile Romaniei? (in Atlasul Cadastrului
r din Romania, 1992).
cqre4~' Ce tip de alimentare a rauri/or domina In Romania? (Pluvionivala, din
-50% zapada).
75
74

3. Ce procent reprezinta alimentarea superjiciala ~i cea subterana
r/iurile Rom/iniei? (SuperficiaUi 60-80% ~i subterana circa 30%). pen
4. Existii posibilitatea ca media anualii a scurgerii fn campie sa fie do
de alimentarea nivala .~i de. ce? (Da,. pentru caAevap~transpiratia de var::1~?ta'
'
ploua mult _ 80-85% dm plO1,este mal mare decat cantltatea acestor Prccip'ta ~~
in rauri ajunge foarte putina apa). 1 tl1~I
.5A.Ce tipu~ d~ scurgeri se imf?U~a~ti~F'!Il!.e r/iuri? (lama - ape mici, d '
viitun 10 vest; pnmavara - ape man $1vutun mtarnmd de la vest la est ~ialtitud~~l
vara- ape mici $iviituri uneori catastrofale; toamna- ape mici ~iviituri rcduse). 1Ilal;
6. Ce valoare are scurgerea medie totala fn Romania? (1.085 m3/s sa
strat de apa de 144mm). u un
7. in ce ordine anotimpuala se produc scurgerile maxime ~i viitu '/ ?
(Primavara- 30-50%, vara, toamna $iiama, cele mai putine). r/ e.
8. Unde, c/it ~i c/ind s-a fnregistrat eel mai mare debit pe un rau interiord'
Rom/inia? (La Satu Mare, pe Some$- 3342 m3/s,in 1970). In
9. in ce perioadti au avut loc cele mai mari viituri fnregistrate fn Romania?
dntre 1969-1975).
10. P/inti la c/ip metri ~i unde poate cre~te nivelul unor rauri Laviituri?
(pana la 6-10 m in unele piete de adunare a apelor $iin sectoare indiguite).
11. Cum se fmpart raurile fn funepe de scurgerea minima? (Permanente,
semipermanente - seaca pana la 30 zile 0 data la 2-3 ani, temporare - seaca anual).
12. Care sunt perioadele eu ape mari ~iviituri pe rauri? (Primavara, ~iincep
o data cu desprimavararea, la inceputul verii, mai modeste toamna ~iiama numaiin
vestul tiirii).
13. Care sunt perioadele eu ape miei pe r/iuri? (lama, vara-toamna $i 0
perioada scurta prin aprilie numai in regiunile joase).
14. Care sunt categoriile ~i tipurile de regim hidric ale raurilor din Romania?
(Carpatiee: vestic, transilvanean, de sud-vest, sudic, de Curburii ~i estic;
periearpatiee: vestic, transilvanean, sudic, de Curburii ~i estic; danubiano-pontice:
torential danubian-prepontic $itorential premaritim).
15. Descriep unul din tipurile de regim hidr.ieale raurilor! .' "-
16. Ce valori medii are ecua,tia bilanfuLuiapei fn Romania? (PreClplta\1\:
685 mm, evapotranspiratia= 393 rom, scurgereasubterana= 148 mm; reZU
ta
scurgerea medie de 144 mm).
17. in ee se exprima seurgerea aLuviunilor fn suspensie? (in tone/halan
scurgerea specifica, sau in gr/m3 - turbiditate). . aWrO
18. Din ee provin aluviunile fn suspensie? (Din eroziunea solunlor, a p
de alterari $i din rocile friabile). ., ' ce pe
. 19. Care sunt va/ori/e medii, maxime §i minime ale SCU~m spe~aiI in
tentonul Rom/iniei? (1,88 t/halan, sau 45 mlllOane tone pe tara:. 25 . dore la
Subcarpatii dintre Buzau $i Putna ~i sub 0,5 t/halan in campii ~i muntll cu rOCI
suprafatii). . . ? (10o/c>)-
I
20. Ce proeent reprezinta aluviunile t/ir/itepe rauri fn totalul aLuvwY/11or.
76
II
Regimul termic ~i de inghet al raurilor
Temperatura apei raurilor este de~rminata ~e. inso.latie, fiind ?b~~nuit .cu
1. ridicata decat temperatura medle a aerulm. La mvellocal., eXlsta totU~10
3~~
1-. de factori care influenteazauneori mult temperaturaapel:.temperatura.~1 I
sC(\~I apelor venite din amonte, viteza de curgere, aportul unor Izvoare carstlce
deblt\.l
nIl term ale (exemplu, pe Cerna), deversarea unor ape .de la' termocentrale, uzine,
W A
1 tab l
s- ajere $.a. Din acest punet de vedere, ce e mal s 1e ca temperatura, 10
apc \11e;emediu, sunt apele raurilor autohtone; apele alohtone in schimb suportii
rap?rt Iteinfluentetermice.Tot ca 0 regulagenerala,incaIzireasau racireaapelor
~al ~~ inmrzie cu mai multe zile fatii de incaIzirea sau racirea aerului. De
a
dIDranea,masele vestice de acr inwzie $i reduc mult fenomenele de inghet in apa
~~~I~r, pe cand in nordul $i ~or~-estul Ro~an~ei masele polare ~i a:ct~~e P?t
w
provoca fenomene de inghet chlar $1toamna $1pnmavara. De altfel, 1OcaIzmle,10
incep mai devreme in vest decat in est, iar riicirile de toamna-iama se
eral
gen ,
dcclan~aza invers, de la est catre vest. . .
La nivel de tarii, temperaturile medii anuale sunt de: 12°C la raunle dm
campiilede sud $i vest (temperatura aerului este de II-9°C), 7°C la contactul deal-
'
Carpati $i 4°C la altitudinea de 1600 m. Temperafuiile medii maxime se
inregistreazain iunie-august $i sunt de 25-30°C in campii $i podi$uri (in aer 20-
23°C),18-30°Cin Subcarpati (I8-20°C in acr) $i 12-22°Cin munte (I4-18°C pana
la 1600 m). Temperaturile medii minime apar iama $i inregistreaza intre
O°C$i - 2°C(- 2 ... - 6°Cin acr). I
I
inghelul fnapa r/iurilorse manifestiiiama, dar in nord $inord-est poate aparea I
~itoamna$i primavara. Se prezintii sub mai multe forme: gheatii la mal, formatiuni
II
aciculare,gheatii de fund, zai, naboi (gheapi de fund ridicatii la suprafatii),scurgere
de sloiuri,z3poare (ingramadiri localizate de sloiuri), pod de gheatii $i inie (zapada
localizatala suprafata apei). Aceste formatiuni apar ~i dispar succesiv $i pot avea 0
~urata medie de 20-40 zile in vestul tiirii $i circa 100 zile in depresiunile
~ntramontanedin Carpa~i Orientali $i de Curbura. Intre acestea, mai importante,
IUdeosebi ca repercusiuninegative, sunt gheata de mal, sloiurile $ipodul de gheatii.
. Gheata de mal $i scurgerile de sloiuri se formeaza spre sffi.r$itulluinoiembrie
dl~InVest.
munte $i nord-estul Moldovei $i numai catre sffi.r$itul lui decembrie pe raurile
n .Podul de gheatii se constituie dupa un timp mai indelungat cu temperaturi
- ~~ative, de obicei spre sffi.r$itul lui decembrie $i inceputul lui ianuarie in vest $i
in:l devreme i~ estul $i nordul tarii; dureaza pana la 60-80 zile in est $i depresiunile
ramontane dm Orientali, dar numai 20-40 zile in vest.
PrOdAspectele negative ale fenomenelor de inghet sunt uneori deosebite. Sloiurile
Dun~czapoarc, cu ridicarea nivelului apelor in spatele lor $i posibile inundatii; pe
inghare afecteaza navigapa. Are loc inghetarca surselor de alimentare a raurilor;
~
<lJ>a,
ea: P~zele de apa din lacurile de alimentare; podul de gheatii blocheaza muM
in <un
re ucand volwnul scurgerii pe rauri; daca se produce dezghef sau topiri de zapezi
cfcCte~nte, surplusul de apa se sculBe peste podul de gheata, producand inundafii cu
111I
Ii
ocale uneori catastrofale (exemplu, Bistrifa in iama 2002/2003).
77
 Chimismul, mineralizarea ~iduritatea apei raurilor
in unna ooui mare numar de analize chimice £acutepentru apele ' . \'
noastre au fost stabilite, in functie de dominarea ionilor ~rincipali, Unn~aul1lot':
tipuri hidrochimice: carbonatate (HCaI3), sulfatate (SO 4) ~i c10ruratatoarele\
Factorii care detennina acest chimism soot compozitia rocilor ~i a e ~Cl1~..
evapotranspiratia ~i actiooile omului. Cantitatea, sau gradul de miner~.li1iiI,
depinde ~i de precipitatii. Ca regula generala, mineralizarea cre~te de la izv IZare,
varsare, iar local se mo~ifica ~up~ alimentarlle subterane ~i antropice loc~~
moote este de 100 mg/l, lar la cample de 600-1000 mgll. .~
Apele biearbonatate se intind pe circa 90% din teritoriul tarii6, cuprin '
indeosebi muntele ~i0 mare parte din dealuri ~icfunpii. Mineralizarea lor cre~~~d
la munte spre campie. Cele mai putin mineralizate sunt raurile ce curg pe cristal'e
~~e~pti.v (circa 10~mg/I); ~~erali~~ ~ipocie .(200-.500~g(l) au restul muntil~~
~I~J~ntatea d~alunl~r, ~odi~unlor ~I~plllor: mI?eralIzar~ ndlcata (500-1000 mg/l) .
se m~ne~t~ m regIoo~le_ sec.etoase dm CampIa Rom~a, Dobrogea, Campia
Transllvamel (unde domma roci carbonatate - ca1care, argIle, marne, gresii).
Apele sulfUrate ocupa circa 7% din teritoriu ~i se gasesc in regiunile cn
gipsuri (Huedin-Nade~, Alma~-Agrij ~.a.) sau acolo unde apare 0 salinizare
continentala (Cfunpia Moldovei). Au 0 mineralizare ridicatii (500-1000 mgll), mat
ales la ape mici.
Apele clorurate sunt specifice arealelor cu sare din Subcarpati ~i Transilvania
~i acolo unde apar saraturi continentale, respectiv Baraganul Brailei ~i Baraganul
Central. Mineralizarea in area1ele de aparitie a sarii poate atinge intre 1500-9000 grll,
dar pe parcurs se dilueaza.
Duritatea apei reprezintii gradul de concentrare aI sarurilor de ca1ciu ~imagneziu
~iarc importantiipentru folosirea apei in domeniile casnic ~iindustrial.Se masoara..i9
grade germane. Cele mai favorabile, sub aspect util, sunt apele cu duritate scazum (sub
8 G) ~i mineralizare sub 200 mgll, care se gasesc pe roci metamorfice ~i erupJive,
Unneaza duritiitile mijlocii (8-16 G), specifice apelor ce parcurg roci n~~e1\:
cuatemare sau mezozoice carbonatice, ~i cu mineralizare medie spre ndicata
(200-800 mg/l), ca Siretul, Trotu~ul, Buziiul, Prahova ~.a. Apele cu duritate ridi~ ~
16-25 G ~i sunt din categoria clorurate, sulfatate ~ibicarbonatate, dar cu mineralIzan e
peste 600 mgll (Cfunpia Transilvaniei, Huedin, Cfunpia Moldovei).
Calitatea apei raurilor
1d - . - ..d aI. I
.
C I pot fi folosiW
ursune e apaprezmtapatrucategom e c Itate: - apee care I care
pentru alimentarea centrelor populate sau in zootehnie ~ipastravarii; I! - ~e e ntf\l
folosesc la cre~rea pe~lui (minus pastrav), in tehnologii industnale ~t P~rgie.i
agrement;ill - apele ce pot fi folositela irigareaculturiloragricole,producereaen~[J1ai
electrice, raciri industriale, spaIiitorii ~.a.; categoria D - apele degradate, in care noria ~
vietuiesc deloc pe~. Dupa datele MAPM, in anul 2000 se incadrau in categ i~
6DupAGeografia Romdniei, vol. I, 1983, dar dupAI. Ujvari (1972) numai 73%, p. 110.
78 .
ximaUv 61% din lungimea raurilor monitorizate (pe sectoare]e aparjinand celor I
aP: de stapi), eeea ce insemna 0 ere~ere importanta fata de ]989 (35%); la categoria
13 incadrau circa 25% (tot 25% ~i in 1989); la eategoria III erau euprinse 6%
II ;~ in 1989), iar in categoria D au rarnas 8% (fata de 22% in 1989). Cre~terea
~i;pi apelors-~ datoratre~uc~~is~ sistar!iunor uni~p economice~luante,
~iaplicariimat ferme a legislapelpnvmd calltateaacestw element de medlU.
dar Procentul de 8%, din lungimea raurilor, eu apa degradatii (~i cel de 6%
tegoria III) indica 0 situatie favorabila la nivel de tara, dar mascheaza 0 serie de
c~tii eritice locale existente indeosebi in bazinele Some~-Tisa (mai ales pe Sasar),
a
Bahlui)(indeosebipe
~ure~ ~.a. . Arie~),Dfunbovija(in aval de Bucure~), Pmt (mai ales Jijia,
rtan d 1 fi . .
d
. '. _ .
Ca surse Impo te e po uare pot I Cltate, pentru m ustna Chlmlca ~I
petrochimica,unnato~ele ~treprinderi: Petrob~aziPloie~ti,A~tra ~loie~~, Pe~rot~l
Teleajen, Rafo One~tl, Chlmcomplex Borze~tI, Aprechlm Plte~tl, Dacia Plte~tl,
Fibrex Savine~ti, Azochim ROZIlOV, Sofert Bacau, Nitramonia Fagar~, Colorom
Codlea, Vitromet Victoria, U.P.S. Govora, Oltchim Rfunnicu Valcea ~.a. Se
adauga:industria celulozei ~i hfutiei (Letea Bacau), industria alimentara, industria
apeleCricovului Sarat. comuna]a ~i chiar 0 poluare naturala, ca, de exemplu,
extractiva, gospodarirea
Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
1.Preeizap temperaturile medii anuale, eele maxime ~i minime ale apei rCiurilor
din Romania! (Medii anuale: 12°C la campie, 7°C la contactul dealuri _ Carpati ~i40C
la altitudinea de 1600 m; maximele sunt in iunie-august: 25-300C in campie ~ipodi~uri,
18-30°C!nSubcarpap~i 12-22°Cin munte; minimele se produc iarna: 0 '" _ 20C).
2. In ee parte a !arii ~i din ee cauze pot apareafenomene de tnghe! pe rCiuri
primavara
aer arctic ~ipolar).
~i toamna? (In nordul ~i nord-estul tiirii, din cauza venirilor de mase de
3. Ce intervale medii extreme de zile pot dura fenomenele de inghe! pe
Onentali).
rQ~ri?(20-40 zile in vest Ii circa 100 zile in depresiunile inlr3carpatice din Carpapi
frl
, 4. CCitpoate dura podul de ghea,tlipe rCiuri?(20-40 zile in vest ~i 60-80 zile
Indepresiunileintracarpatice din Carpatii Orientali).
5. Ce efeete negative au fenomenele de inghel pe rCiuri?(Ridica nivelul
:Io~ in ~Ie zap~lnr Ii pot provoca inundapi; ingbeapl surne~ede nl!men.~
gh r~unlor; mgheata pnzele de allmentare dm lacun; blocheaza multa apa m
n dIn
vii~1i. amonte).la minimum debitele rilurilor; peste poduJ de gheapl pot veni
.reducand
eSt 6. Care sunt tipurile principale, sub aspeet ehimie, ale apei din rCiuri~i eare
e proporpa acestora? (Bicarbonatate 90%, sulfatate 7% ~iclorurate).
"'Unt7..Cum oscileam
e ~I600-1000 mg/Iminerallzarea
la campie). rdurilor de 10mUnrefa dimple? (100 mgJIla
(SUb 88.grade
Ce duri/ate
germane$1 ce mineralizare
~i sub 200 mg/I).au apele d;n orealele meromorflce $1 eruptive?
79

9. Care sunt categoriile de calitate ale apei diurilor ? (Cat. I -
alimentarea populatiei ~i zootehnie; cat. II - pentm cre~terea pe~tilor ~i pentfUt
rehnologii indnstriale; cat. JII- pe?tru irigat, producerea energiei electricc Ir.'~tru
industnale; cat. D _ ape degradate m care nu mat cresc pe~tl). aclO
10. Cum s-au modificat procentuallungimile de rduri cu diftrite calitti .
-
ape, In anul 2000, tafiJ de 1989 'I (1 61% fali de 35%; 11- 25% fata de i'-~'
111 _ 6%fatAde 18%;D - 8%fa!iide 22%). . , Yo;
Gruparea raurilor interioare
Tipizarea ~i gmparea regionala a raurilor Romanieise pot face dupa
mulre crirerii; dupa locul de izvor (de munre, de deal Ii podil, de ciimpie) dm..
lungime, san miirmienbazinelor hidrografice, dupa dehite, san ponderea alim~n:a
(pluviale, nivale,. su1>!erane),dupa regim.ul de scurgere (p:,nn:mente tempo~
etc.). Cea mal utlhzata este gmparea dupa POZltlageografica, dlrectia generala dc
curgere a raurilor principale ~i caracteml principal al regimului de scurgere. Se
poate realiza Insa ~i 0 gmpare care indica mai cIar specificul carpatic al retelei
principale a raurilor romane~i. Abordam aceste ultime doua moduri de gmpari ~ Faroa colectaape deosebitedin bazinul Transilvaniei,caci izvo~te numai din
Gruparea rdurilor in raport de Carpa!i
Reteaua noastra hidrografica indica stransa sa legatura cu Carpa~i, cu
altitudinile, pantele ~i Indeosebi cu disconti!luimtile reliefului, pe care eel mai
adesea ea le-a ~i eviden~at ~i le-a accentuat. In acest sens, trebuie sa deosebim: 0
retea intracarpatica, una extracarpatica ~i alta transcarpatica.
Re/eaua intracarpaticti se dirijeaza din Carpati spre Transilvania, formand 0
retea convergenta, dar ~i 0 retea circumtransilvana, compusa din segmentele unor vai
mari ~i dintr-o retea locala. In interiorul Transilvaniei, colectori mai mari au impus ~i0
retea paralela cu directia est-vest: Some~ul Mare, Mure~ul, Ta.rnavele, Hartibaciu.
Totodata, din reteaua interioara s-au desprins unii colectori mari, care au strapuns
Carpatii, ie~ind In exterior ca viii transversale. Toate raurile intracarPatice au facilitat
sau au impus legMuri Intre depresiunile intramontane ~i Transilvania, In mod dire~t
(Some~u1, Cri~u1Repede ~i Mure~ ditre vest ~i Oltul catre sud), dar ~i indirect, pnn
pasuri determinate ~i de izvoarele vailor extracarpatice. Exemplele sunt nenum~te,
dar citam numai cateva: pasul Oituz (mtre bazinul Oltului ~i raul Oituz), pasul Tl~Uta
(Intre bazinul Some~u1ui Mare ~i bazinul Bistritei Moldovene~ti), pasul predeal (lnt~
bazin'!.l Brnl<wean al Oltului ~ Prahova), san pasul Viirtup inlre AriClli Crilul Negru,'
In interioml Transilvaniei, aceasta retea a determinat,Impreuna cu dep;CSlunJ
~
submontane, 0 circu1a~e circulara, dar ~i una pc directie est-vest (sau invers) 10lungU
coridoarelor principale (Some~ul Mare, Mure~u1,Timavele, Hirtibaciu)... . fata
Re/eaua extracarpaticti este radiara ~i are izvoarele pe versantu externl l11~
de cumpana principala a apelor. Dar, adesea, izvoarele acestora sunt avansatc [Salti
in interiorin rnportcu linia marllorinal~mi,ele devenindastfelpartial_s~e ce"
(Blstnta Moldoveneasca,Trotu~ul,Basca,Buzaul,Prahova,Cn~ulAlb ~.~., latiti.
ce are 0 importantft deosebim pentm crearea unor cm transcarpatice de ~lrc\1ari1.l1
,"
Hidrografia extracarpatidi a impus reteaua de drumuri ~i ~ezari dID sp
carpatic-extracarpatic.
80
Reteaua transcarpaticti se compune din vai total, dar ~i Partial transversale.
. rim~ categorie }ntra: ~ome~u.l,Cri~ul Repede,. M~re~1 ~i Oltul, la. care s~
10a~ga ~ipunarea. Intre vade parpal transversale .am1Ot1J~510afara ~lor Cltatem~
ad . Tisa (taie lantol vulcanic de Nord - contmuat ~l 10 Ungana), Suceava ~l
S\1~dova (trec peste ~imrile de Ob~ine), Jiul, ~arzava, Nera. Unel~ dintre ele,}n
Mecial cele transilvanene, au determ10atcele mat frecventate dmmun transcarpatlce
~e spapului romanesc, dar ~i pe distante europene. Ne yom opri, pe scurt, la cele
trafisilvanene. ~. . ~ . . ~ £':;.- . . ~
_ Some~ula deschi s Cat~l Iegatun Iargl spre nord-vest catr e ,.Alllpia Vestlca
, , Europa Central-Vestica. Pe de alm parte, calea Some~ului Mare ~a directionat
a
~lrumuricatre Moldova,.p~n intermediul v~lo~ Moldo~a ~i Bi.strita.In lungul s~u
. au al afluenplor s-au allmat multe o~e: BIStnta (pe Bistnta ~l la poala muntelUl),
~angeorz-Bai,Beclean, Dej, iar pe Some~ulMic, Cluj ~i Gherla; In continuare pe
Some~:Jibou, Baia Mare (pe Sasar), Seini ~i Satu Mare. Pe Some~ s-a transportal,
printrealtele, mulm sare catre v~st. .. . ~.. .
- Cri~ulRepede este, ca rau, mult mat pupn Important deem:cel trel colecton
transilvaneni.Are Insa 0 importanta deosebim In ce prive~te legatura, peste Muntii
Apuseni,cu vestul tarii. De altfel, este singuml rau transversal peste ace~ti munti.
~a-zisa Depresiune Huedin (Izvoml Cri~ului), acest rau a deschis un important
drum,prin defileul de la Ciucea - Vadu Cri~ului,Intre Transilvania ~i Oradea. Atit
~oseaua,dit ~i~alea feram ce tree pe aici au importantftinternationala, cu punct de
vama la Bo~. In afaffi de Oradea, In lungul sau s-au localizat ~i doua or~e mici,
Huedin~iAle~.
- Mure~ul, impreuna cu Tamavele, rcprezinm axa cea mai putemica a
Transilvaniei,pe care 0 deschide tot catre vest, dar, prin izvoare, ~icmre Moldova
(maiales prin intermediul vailor din bazinul Bistritei Moldovene~ti ~ioarecum prin
Trotu~).Reteaua sa de o~e incepe cu Gheorgheni ~i Toplita, apoi Reghin, Targu
Mure~, Iernut, Ludu~, Ocna Mure~, Aiud, Alba Iulia (pe Tamave: Sovata,
Tamaveni, iar pe Tamava Mare, Odorhei, Cristum Secuiesc, Sighi~oara,
~umbr~v~ni,Medi~, ~op~a Mica ~i Blaj), Cugir, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova,
£ad,~amcolau Mare ~lNadlac.
f: ..In lungul Mure~ului s-au creat multe termocentrale pe baza de gaz metan,
.abboci.de zahar, exploatari de roci de constmctii (la limita cu Muntii Apuseni). Tot
~n azl?ul sau exism multe podgorii ~iareale pomicole, iar pe anumite sectoare s-au
;~us II?portante ~osele ~i cai ferate, precum ~inoduri de circulatie (Targu Mure~,
elU~,Slmeria, Arad ~iSighi~oara- pe Tamava Mare).
d ~ O~tul este riol principal care deschide ~i leaga Transilvania de sudul tarii,
M.~I~nnl~tennediul Tro:u~ului ~i.al p~ului Oituz 0 .int~rfereaza put.ernic ~i c~
al d ~va ~lMarea Neagra (peste OltuZeXlstadmmul pnnclpal al romanllor - dar ~l
defi~l~or- catre Dunare, Dobrogea ~i Marea Neagra). Este raul cu cele mai multe
CaI e~, catre partea sa transilvana vin cele mai multe dmmuri care strabat pasuri
cr;>~bce; are multe areale cu izvoare minerale, iar recent, in lungul sau, a fost
, la a~ CCamai extinsa salba de lacuri de acumulare (din Depresiunea Fag~ pana II
. , varsare). Langa acest rau se in~imie multe o~e, unele foarte mari ~i vechi: III
81

Bal~, Miercu~e~ Ci~c, !u~n~, Sf'an~ ~heorghe,. Br,,!~v (pe Timi~), p- _ ':
Avng, plus SlblU ~I TalmaclU pe Clbm, BrezOl, Caltmane~ti, Ocnel agar~,.
Rfunnicu y'aIcea, Dr~~ani, Piat~ ~lt~ ~la!in~ Dragane~ti Olt, Caraca~ Mari,
Magurele..In Depre~lUnea.B~ov I~I~a m~n.lfe ~_mare numar de ~oseieT~rn.~
ferate d~ mt~res natIonal ~I~uropean ~I~ot ~CI eXIstaun ~uternic areal indu~I~al
Drumunle dm lungul OltulUlau fost vestIte dm vremea dacllor ~iromanilor stnaL
Groparea raurilor dupa pozifia geografica
Dupa cum s-a ariUat,aceasta.grupare se face dupa pozitia ~i di '.
generate de curgere, dupa raurile principale colectoare (sau D~area) ~:e~titl:
regimul de scurgere. Se deosebesc cinci grupe: de vest, de sud-vest, de sud d upa
plusgrupadobrogeanacudouasubgrupe(fig.20). ' e est,
a) ~rupa de vest.este.colectat.arip.l'iS3, iar ca regim prezinta.ape mari timp ..
de ~~~vara (ma~e-',\Pri!ie)!n unita.plemuntoase ~i~~ i~~ilitate mare a regim:l~~
de lama m Dealunle ~ICampla de Vest, unde au loc vlltun m februarie;viiturimari
produc ~iin mai-iunie, iar altele mai mici, in noiembrie-decembrie. se
In cadrul acestei grupe se contureaza patru bazine mari: Tisa superioara,
Some~ul,Cri~urile ~iMure~ul(la care se adauga uneori ~iBega).
Tisa izvo~te din exteriorul tarii (Carpapi Paduro~i), aproape de izvoarele
Prutului, patrunde in depresiunea Maramure~, unde fonneaza pe 62 km granita
Romaniei cu Ucraina. Trece pe la nordul munplor O~ (prin poarta de la Hust-In
Ucraina) ~i intra in Depresiunea Panonica. Aici colecteaza Turul, Some~ul,Crasna,
Cri~ul,Mure~ul~iBega. Se varsa in Dunare pe teritoriul Serbiei-Muntenegru.
Din arealul Maramure~ului prime~e doi afluenp principali: Vi~eul, care
izvora~e din Munpi Rodnei sub numele de Bo~ sau Vi~eu!, dar. i~i aduna
majoritatea afluenplor din Munpi Maramure~ului (Vaser, Ruscova), ~i Iza, care
izvora~e tot din Rodna, dar culege toate raurile ce coboara din munpi vulcanici
Tible~-O~ (Botiza, Mara). Intre afluenpi Izei, este de repnut Mara, ce a dat ~i
numele Maramure~ului (izvor~te din masivul vulcanic Igni~). Iza se varsa in Tisa
la Sighetu Marmapei. Tisa mai prime~te din Igni~ pe Sapanta, iar in afara grani!elor
tarii pe raul Tur (cu Lacul Caline~ti), care dreneaza Depresiunea O~ ~i rarna
muntoasa a sa (din Muntii O~ - Turt ~idin masivul Igni~- Talna).
. So~~~ul (122 ~3is la Satu M~e) ~e compu~e din S~~e~ul M,!re (izvo~~:
dm Mun!ll Suhard) ~I Some~ul Mic, cu Izvoarele m Munpl Apusem; se unesc
ora~ulDej,de undepoarmnumele.de So~~~. ~ . si
Some~ul Mare adum apele din MunpI Suhard, Munpl ROOnel,Munpl B~au ce
Munpi Caliman, avand doi atluenp mai mari: $ieul (cu Bistrifa, zisa Ardeleana),
vine din Caliman, ~i&:iliiu,ta(curge intre Rodna ~iTible~, unde este ~ipasul ~etrep' 'ta
. Some~~l Mic ar~ ~oua iz~o~e prin~ip~e: Some~ul Ca~d (iz~o~~e la ~~le
dmtre Munpl Vladesel ~I Munpl BIhorulUl) ~ISome~ul Rece (IZVO~e dIDMu reat
Mare); se unesc la Gilau sub numele de Some~ul Mic. Pe Some~ul Cald s-au C ~tJ1
doua mari lacuri de acumulare (Fantfulele ~i Tarnita), unul mai mic p~ som:~e.
Rece (Lacul Some~ului Rece) ~i Lacul Gilau la confluenta celor dou~ Som ditt
Municipiul Cluj-Napoca este situat pe Some~ul Mic. Some~ul ~c p~m~:Upia
Podi~ul Some~an unniUorii afluen!i: Capu~ul. Nade~ul, Lonea, lar dIn
Transilvaniei pe Fize~ (cu lacurile Geaca ~i Taga).
82
Some~u/ (dupa unirea de la Dej) strabate Podi~ul Some~an (prime~te Alm~ul
. ;\grijul), apoi Dealurile Silvaniei (de unde prime~te Sa/ajuf), curgand prin
b presiunea Baia Mare, unde mai prime~te Lapu~ul (izvo~te din Munpi Tible~).
'f~t in Depres.iunea Bai~ Mare, La~u~ul an: ~a ~uent Siisarul (pe .care se afla
nicipiul Bata Mare), lar acesta pnme~te raul Fmz, pe care s-a reallzat lacul de
m~mulare Firiza. Dupa ce trece prin municipiul Satu Mare, din Campia Banato-
~ri~a, Some~ul parase~te tara. La sud de Some~ curge HC!.morodul(izvor~te din
Culmea Codrul~i), ce se ~arsa 'printr-~ canal ~n Tisa...In continuare este ra~l
Crasna (5,18 mis, la Moftinu MIC), cU.Izvoare~e m ~Un!ll Mese~, care se varsa m
'fisa tot printr-un canal. Pe Crasna (la ~tmleul SIlvanIeI) s-a creat Lacul Crasna.
Cri~urile - Repede, Negro, Alb ~iBareaul - culeg apele din partea de est ~inord
II
a ;\pusenilor, se unesc fe terito~ul U~garie~ sub ~umele d~ Cri~ ~.ise varsa in ~T~sa.
Barciiu/ (5,9lm Is, la Salard) Izvo~te dm Munpl PIOpI~,de unde I~Iaduna
toti afluenpi; i~i extinde cursul mai mult peste Dealurile ~i Campia de Vest. Face
li~it1 intre Dealurile Cri~urilor ~i Dealurile Crasnei ~i limiteaza in sud Campia
Some~ului.La Marghita prime~te pe Bistra (din Plopi~). In campie are ca afluent
pe Ier (Eriul), care curgea printr-o vale foarte joasa, ml~tinoasa, cu caracter
subsident,de aceea a fost canalizat, ca, de altfel, ~iBarcaul pe arealul de campie.
Cri~u/ Repede (24,8 m3/s, la Oradea) izvo~te din Depresiunea Huedin
(Podi§ulSome~an), dar dreneaza nordul Apusenilor prin capva afluen!i care sunt
mai lungi decat el. Curge la limita dintre Mun!ii Vladeasa ~i Munpi Mese~ ~i
Plopi~, fonnand defileul dintre Ciucea ~i Vadu Cri~ului, dupa care dreneaza
Depresiunea Oradea-Vad. Intra in campie la municipiul Oradea. Afluenpi SID
principali sunt: Ca/ata, Dragami/ ~iIadu/ (corect, valea ledului), care izvorasc din
Munpi Vladesei, ~i Borodu/ (izvor~e din Munpi Plopi~). Pe valea ladului s-au
creat hidrocentrala ~i lacul de acumulare Le~u (cu apa adusa ~i din Dragan, unde
existalacul Dragan).
Cri~u/ Negro (30 m3/s, la Zerind) izvo~te de sub vfuful Cucurbata (din
Bihor), dreneaza Depresiunea Beiu~ului ~i iese in campie dupa cheile de la Borzu.
C~rgeprin o~ele V~cau, ~tei ~i Beiu~. Afluenp mai importanp: Cr;'~ulPietros
(dlO Podi~ul Pade~), Va/ea Ro~ie (din Munpi Padurea Craiului), Fini~ul (din
COd~-Moma) ~i Teuzu/ (izvo~te din Codru-Moma ~i aduna apele din sud-estul
maslvuluiCodru-Moma).
Cri~u/ A/b (24 m3/s, la Chi~ineu Cri~) izvor~te din Munpi Bihorului
(M~tele Gaina) ~i strabate mai multe depresiuni (Brad, Halmagiu, Gurahont),
~rg~d intre Munpi Bihorului ~i Codru-Moma, in nord, ~i Munpi Zarandului ~i
A etallferi, in sud. Trece prin unnatoarele or~e: Brad, Sebi~, Ineu, Chi~ineu-Cri~.
pele~sale sunt folosite in industria aurifera.
n In campia joasa, subsidenta., Cri~urile sunt legate intre ele printr-un canal
cO~d-sud,care se extinde, in fapt, d~ la valea lerului, pana la Mure~,numit Cana/u/
I 11~~rilor.De asemenea, Cri~urile sunt canalizate, deoarece i~i paraseau des albiile
a Vuturi.
doil Mure~ul (l?9 m3~sl~ Arad) e~e ce~mailu~grauinterioralR0m..ani~~~i ~
ap e~ ca suprafara, dupa Slret. Izvo~te dm MunpI ~m~u (sau Cunnatum), dm
rOPIerea Oltului; in fapt, el are oba~ia la "Izvorul Mure~ului". Strabate
83
.L
Depresiunea Gheorgheni ~i defileul Toplita-Deda (intre Muntii CaIim .
Gurghiu), iar in Depresiunea Transilvaniei face limita intre Podi~ul Tfu-nave~ ~~
Cfunpia !ransilvaniei. ?u'p~ ce tr;ce pri~ ~epresiune~. de con~t Alba I~;.~I
piitrunde 10Culoarul O~lel, marcand hmlta 10treMuntH Apusem ~i Meridi I~
mai departe, dupa Deva, face limita intre Apuseni ~iPoiana Ruscai ~iintre Aponah~
(Muntii ~aran~ului) ~i ~o~i~ul Lipo~e!. La Lipova patrunde ~nCfunpia Banat~~~1
Se varsa 10 Tisa pe tentonul Unganel (la Szeged). Trece pnn urmatoarele 0 I:
Gheorgheni, Toplita, Reghin, Targu Mure~,Iernut, Ludu~, Ocna Mure~,Aiud
Julia, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova, Arad ~iNadlac. '
~.a
Afluientii principali ai Mure~ului sunt: Gurghiul ~iNirajul, Tarnava Mar .
TarnavaMica ee se unesc la Blaj ~i se varsa la sud de Aiud; toate izvorasc~.~I
M~tii Gurghiu:iar TarnavaMare,.~i din ~arghita; !n lungul T~avei Mari (~:
sudlca) se. afla ?r~ele: Odo~h~1USecUlesc, C~s~ru. SecUles~, Sighi~oara,
Dumbravem, Medl~, Cop~ Mica (la confluenta VIsel), lar pe Tamava Mica _
Sovata ~i Tamaveni. Din Muntii Apuseni, Mure~ul prime~teArie~ul (izvo~te de
sub vfuful Cucurbiita~i aduna apele din Tara Motilor ~i din Muntele Mare, trecand
prin depresiuni ~ichei ~iudand o~ele Cfunpeni,Turda ~iCfunpiaTurzii) ~iAmpoiul
(curge la limita Muntilor Metaliferi cu Trascau ~i Muntii Detunatelor, udand or~ul
Zlatna, ~i se varsa in Mure~ la Alba lulia). Din Carpatii Meridionali prime~te:
Sebe~l (izvo~ sub numele de Valea Frnmoasa de sub vfuful Cindrel ~icurgeintre
Muntii Cindrel ~i ~ureanu, cu lacurile O~a ~i Petre~ ~i avand ca afluent Sec~ul) ~i
Streiul (izvo~te din Muntii ~ureanu, dar prime~e afluenti ~idin Retezat, in special
Raul Mare), care curge prin depresiunile Hateg ~i Hunedoara, varsandu-se langa
Simetia. Din Muntii Poiana Ruscai se scurge Cerna, care trece pc la Hunedoara.
Intre lacurile de acumulare din bazinul Mure~ului amintim: lacul de la Targu
Mure~, lacurile de pe Sebe~, lacul Gura Apelor (la confluenta raurilor Lapu~nie,
Raul ~es ~.a., din care porne~te Raul Mare, situat intre Muntii Retezat ~i Tarcu) ~i
lacul Cinci~(sau Teliuc) pe raul Cerna.
b) Grupa de sud-vest; i se mai spune ~i grupa Muntilor Banatului ~i este
compusa, ca specific, din rauri mici care se varsa direct in Dunare. Limitele s~e
variazii dupa autori, incluzand uneori ~iBega (ce se varsa in Tisa, dar izvor~te d~n
Poiana Ruscai - Muntii Banatului), precum ~i/sau nu, raul Cerna (cu izvoarele In
Carpatii Meridionali). Regimul hidrologic este similar cu cel al Cri~urilor, eu
instabilitate accelltuam iama, cu viituri frecvente in februarie, dar, in plus, eu 0
abundentii mai mare de precipitatii inclusiv pe latura de sud-est a grupei muntoase
a Retezatului. Cuprinde urmatoarele rauri: Bega, Timi~ul, Cara~ul,Nera ~iCe~a~
Bega izvo~e din Poiana Ruscai, curge prin Timi~oara ~i a fost canahz de
din secolul al XVIII-lea, devenind navigabila. Se varsa in Tisa. Are un canal
legiituraprin care prime~ ape din Timi~. . . din
Timi~ul (44,3 m3/s, la ~ag) i~i incepe cursul in Muntii Semelllc, dar ~I ~i
Tarcu - Paraul Reee - ~i trece prin Culoarul Timi~ului (intre Muntii T~cudiJ1
Seme~ic) ~i c~piile Lugojului ~i Timi~ul~i. Are ca ~ue~~ ~e: l!istra (VI~teIu1
Munpl TarculUl,treee pe langa Poarta de Fler a Transtlvanlel ~Ipnn ora~ul avO
Ro~u),Pogani~ul (izvora~e din Semenic, dar curge mai mult prin de~uri).' B;inei.
(izvo~te din Semenic, curge la limita dintre Muntii Sememc ~I . SuUre~~i Prut), al doilea ca debit (dupa Siret) ~i aI treilea (dupa Siret ~i Mure~) ca
84 . p~ra. Izvo~ din Muntii ~m~u ~itreee prin DepresiuneaCiucurilor,unde taie
verseaza Depresiunea Re~itei, Muntii Dogneeei ~i Dealurile Dognecei, pe la
~ul Boc~a,. ~i apoi <:,urge~rin~~am~ia Barzavei, varsandu-se in Timi~ pe
ritoriul SerbIel; are doua lacun: VaIlUg~ISecu).
te Cara~uJ (6,96 m%, la Variidia) izvo~e din Semenic, trece poo o~ul
Anina, traverseaza pri~ chei M~tii Ani.?ei,taie ~i~ealurile. ~ravitei ~iPatrunde in
DepresiuneaC~lul. Se varsa 10Dunare pe tentonul Serblel.
prin
Nera izvo~te din Semenic, parcurge Depresiunea Bozovici, iar apoi curge,
chei, pc l~mita nordica a MuntiJor Locvei, varsandu-se in Dunare, chiar la
granita cu Serbia.
a Cerna (23,6 m3/s, la Toplef) izvo~e din Masivul Godeanu, are 0 vale
dreapta, de falie, co multe chei; trece pe la Baile Herculane ~i apoi se une~e cu
Belareca (Mehadica) in Culoarul Cemei, imprnmutand directia de curgere a
accsteia,
lovan, iar~i
in se varsa
aval, in Dunare
Lacul la O~ova. Pe cursul san superior s-au creat Lacul
Herculane.
c) Grupa de sud cupOOdein special rauri mari ee izvorasc mai ales .din
Carpatii Meridionali (exceptie Oltul), alimentate nival ~i pluvial. Regimul
hidrologic prezinm ape mari de primavara, cu debitele cele mai mici iama, dar cu
ape mici ~iin perioada vara-toamna; in unimtile pericarpatice (mai ales in campie),
ponderea scurgerii de iama este mai mare in vest ~i scade spre est, unde cre~te in
schimbvaloarea scurgerii de primavara ~iYam.
Principalele rauri din aceastii grupa sunt: Jiul, Oltul, Arge~ul ~i Ialomita; la
acestea se adauga rauri mai mici, intre care mentionam pc cele din Campia Olteniei
(Blahnila, Drincea ~i Desnii/Ui- izvorasc din Podi~ul Getic), apoi Ciilma/Uiul(de
Teleonnan), Vedea cu Teleormanul (in Campia Teleormanului), Mosti~tea ~i
Calma!ui(din Baragan), toate varsandu-se independent in Dunare. .
Jiul (90,2 m3/s,la Podari) se fonneaza din doua rauri care striibatin sens opus
DepresiuneaPetro~i: Jiul de Est (izvo~ din Muntii ~ureanu, dar aduna ape ~i
din Par.1ngunde are izvorul Jie,tul)~iJiul de Vest (izvo~ din Retezat). Jiul de Est
treceprin o~ele Petrila ~i Petro~ani,iar Jiul de Vest pOOUricani, Lupeni ~iVulcan.
Dupa unire la Livezeni, Jiul strabate Carpatii prin defileul Lainici (intre Muntii
Parang~iV31can),piitrundein Depresiunea subcarpatica Targu Jiu la Bumbe~ti,apoi
trecepeste Podi~ulGetic ~i CfunpiaOlteniei. Prime~e ca afluent pe Tismana (aduna
m~ ~ulte ape din Muntii V31can~i se varsa langa Rovinari), apoi un rnanunchi de
~I rauri, in apropiere de Fili~i, respectiv Motru (izvo~e din estul Muntilor
aJcan, tacand limita intre V31can ~i Muntii Mehedinti, apoi limita Podi~ului
Me~edin~cu Subcarpatii, pe langa o~ul Bai~ de Arama): dupa care intra in podi~,
~d p,,", o~le Motru Ii Strehaia), Gilortul (izvo~ din Pariing Ii str.1bate
. ubcarpa!lI~I Podi~ul Gene) ~l Amaradia (eel mat mare rau aI Podi~ulUlGene cu
~~oarel~ in podi~). In drumul san extracarpatic, Jiul trece prin o~ele: Bumbe~i,
c:u .JIU, Rovinari, Fili~i, Craiova. Apele Jiului sunt folosite de eentrele
C .onIferedin Depresiunea Petro~ani~i Rovinari, de centre industriale (Targu Jiu,
I<uova~.a.),de marile ~rmocentrale de la Paro~eni,Rogojelu, Turceni, I~ita.
~ OltuJ (I80 m%) este raul eel mai complex al tiirii, al treilea ca lungime (dupa
85

doua p~ri ~~nroci vu~caniee(Raeu ~~Ji~o~in~,strabate.defil~ul Tu~nad-Maln
dupa care mtra m DepreslUneaB~ovuIUl. AiClpnme~ mat mulp afluen~, 'intre ~,
Raul Negru (izvo~te din Mun~i Nemira ~i prime~ Covasna, TCirlungul),Ti care
(treee canalizatprin B~ov), care se une~tecu Ghimbavul(sau Ghimb~el) ce Vin:'~~ll
Bucegi, ~iapoi Barsa (izvor~ din estul Mun~lorFag~). In
Dupa Depresiunea B~ov, Oltul strabate Mun~i Pe~i, prin defileuul d I
Raeo~,du~a care ~ri~e~ r:au1Homo:od (cu izvoare!et.n~un~i ~hita) ~ipm~d:
'in Depreslunea Fag~uIUl, unde pnme~ multe raun dm Munpl Fag~ (~ercai
Sebe~, Fag~el, Sfunbata, Vi~ea, Cfu1i~oara).La intrarea 'in Defileul de la Tuma,
Ro~u,conflueazaCibinul (izvo~ din Mun~i Cindrel~icurge prin Sibiu),care are U
afluen~pe Sadu(izvo~ din Cindrel)~iHartibaciu(izvo~ dinpodi~ulcuacel:
nume). Defileulde la Tumu Ro~u- Cozia se large~ la mijloc, formand Depresiun~
Lovi~tei,unde Oltul prime~ Lotrul~(izvo~ din Parang ~iare un curs longitudinal
(ca ~i izvoarele Jiului ~i Cemei). In Subcarp$ prime~e raw Olane§ti ~i Bistrita
(Valcii) din Muntii Capatfulii ~i Topologul (de sub Negoiu). Dupa ee striibctte
Subcarpatii; Podi~ul Getic ~i Cfunpia Romana, se varsa 'in Dunare langa Turnu
Magurele. In cfunpieprime~teOltefUlcu Cerna OltefUlui(izvorascdin Mun~i Parang,
la limita cu Mun~i Capatfulii)~iTesluiul(din piemont).
In bazinul Oltului sunt multe lacuri de acumulare: 17 lacuri pe Olt'in aval de
Calimane~ti,doua'in defileu ~i ~se 'investul Depresiunii Fag~, 'intotal 25; Lacul
Vidra (pe Lotru), Gura Raului (pe Cibin), Negovanu (pe Sadu) ~i Balan, la
izvoarele Oltului, pentru spalarea minereurilor cuprifere de la Balan.
De asemenea, 'in lungul Oltului existii or~e importante: Miercurea Ciuc,
Baile Tu~nad (~i alte statiuni balneare 'in Depresiunea Ciucurilor ~i defileul
Tu~nad), Sfiintu Gheorghe, Fag~; Brezoi 'in defileu; Calimane~ti ~i Rfuunicu
Valcea ('in Subcarpati), Drag~ani ('in Subcarpa~), Dragane~ti-Olt ('in podi$),
Slatina (la limita podi~-cfunpie).
Arge~ul (51,7 m3/s,la Bude~) izvo~e prin doi afluen~, Capra ~iBuda, di~
Muntii Fag~, care se unesc 'inLacul Vidraru. Raul fonneaza apoi Cheile Arge~ulU1
('intre Muntii Ghitu ~i Frun~), trece peste Muscelele Arge~lui, pana la Curtea.d~
Arge~, apoi de la Pite~ intra 'in cfunpie (face limita 'intre CfunpiaTeleonnanulu1$1
Cfunpia Ialomitei) ~i se varsa'in Dunare la Oltenita (delimitfuldpe 0 mica po~une
Baraganul de :sumas, care ap~ne Cfunpiei Tele~rmanului). In podi~, prime~e ca
afluentipe Valsan~i Raul Doamnei(ambeleizvorfuldde sub vfufulMoldovean~),
ultimul unindu-se cu Raul Targului (izvo~ din Masivul Iezer ~i trece ~nn
Cfunpulung).In cfunpie are ca afluen~ pe Dambovifa (izvo~e din estul Mun!1lo~
Fag~, curge prin Culoaml Rucar-Bran ~iface limita 'intre Subcarpa~i de Curbura
~i Podi~ul Getic 'impreuna cu Muscelele Arge~ului), iar din dreapta prime.~e
Neajlovul unit cu Calni§tea.1nbazinul ~rge~ului se afla cap~~~ ~i, pe ~ambOV~
la confluenta cu Colentina. Aceasta a tmpUSample amenaJan hidrotehn1ce'''~1
care aduc apa din Ialomita spre lacurile de pe Colentina, canale de deviere a Vll~ .~r
de ~e D~bovita 'in AI?e~, canale de aduce~e a ~pei din ~rge~ ~entru neces1ta!1~
Capltalel ~.a.,precum ~1eventualul canal navlgabtl Bucure~-Dunare (pc !,.rg~$):la
munte, pe Arge~s-a realizat lacul Vidram ~i'in aval alte 10 lacuri mai mlClpan!!
86
sud de Pite~ti; pe Dfunbovitaau fost create lacul Peeeneagu, spre izvoare, ~i Lacul
Morii,langa Bucure~i. Pe Colentinaexista lilacuri de acumulare (plus Cemica).
Ialomita (45,6 m3/s, la Slobozia) izvora~e din Bucegi, de sub vfuful Omu,
formand mai multe chei (Ta~aru, Zanoagei, Orzei) 'intre care au fost realizate
lacurile Bolboci ~i Scropoasa. In munte, prime~e ca afluent mai mare Ialomicioara
(curge 'intre Bucegi ~i Muntcle Gurguiatu), dupa care patrunde 'in Subcarpa~,
trecand pe la Fieni $i Pucioasa; la nord de Targovi~e intra 'in cfunpie, de unde se
indreapm tot mai mult catre est. Cel mai important afluent este Prahova; izvo~te
de la Predeal, dar are un afluent mai lung, Azuga, strabate localitati balneo-
climaterice ca Azuga, BU$teni,Sinaia; la Comamic intra in Subcarpa~, iar dupa
Cfunpina pat:runde in cfunpie, unde prime$te Doftana (din 'in$euarea Predelu$ -
~ 1295 m), Teleajenul (izvo~e din Ciu~ $i trece pe la Valenii de Munte). Tot 'in
campie mai are ca afluenti pe SCirata(izvo~te din Dealurile Istritei $i face limita
intre Cfunpia Ialomitei $i Baragan) $i cmeva rauri mai mici, de cfunpie, cu limane
fluviatile (Snagovul, Cociovali~ea, Valea Strachina ~.a.). Dupa Targovi~e,
Ialomita trece prin o~ele Urzieeni, Slobozia ~iTandarei.
d) Grupa de est cuprinde ciurile ce izvorasc din estul Carpa~lor Orientali $i 0
parte din cele de la Curbura, afluente Siretului, precum ~i apele Podi~ului
Moldovenesc.Are doua mari bazine hidrografiee:Siretul ~iProtul. Regimulhidrologic
se caracterizeazaprin ape mari de primiivara-vara,cu 0 frecventamai mare a viiturilor
'in august, cu unele viituri de iama la Curbura (din cauza vanturilor foehnale), dar'in
podi~l Moldovei cu ape mici de iama, cu viituri 'inmartie, dupa care vin ape mici ~i
din nou viituriin iunie $ichiar'inaugust $iape mici de vara-toamna.
Siretul (222 m3/s) are cel mai mare bazin $i eel mai mare debit pe teritoriul
ra,rii~ieste al patrulea rau ca lungime (dupa Mure$,Pmt $i Olt). Izvo~te din nordul
Obcinelor Bucovinei (pe teritoriul Ucrainei) $i intra 'in tara la nord de o~ul Siret.
StrabatePodi~ulSucevei, dupa care valea sa se large~e mult, formand un culoar larg
la contactul Podi$ului Moldovei cu Subcarpa~i Moldovei (care se continua pe valea
Moldovei pana sub munte, Culoaml Moldova-Siret). De la confluenta cu Trotu$ul
pmrunde 'in Cfunpia Siretului ~i se varsa 'in Dunare langa Galati. Cu exeep~a
~arladului, t~~ afluentii importan~ vin din Carpa~i Orientali $ide C~rbura,respectiv
dm dreapta. In lungul sau au fost create 6 lacuri, 'incepandcu Rogoje$ti.
Suceava izvora~e din Obcina Mestecani$ (ca ~i Moldova), formeaza pe 0
distanta mica granita cu Ucraina (pana la VIrna), dupa care curge numai in
Romania. Treee pe la Radauti ~i Suceava, in Podi$ul Sucevei. Are ca afluen~:
Putna, Sucevi{a $iSolca, toate cu izvoarele in Obcina Mare.
. Moldova (30,3 m3Is, la Tupila~) izvo~te din Obcina Mestecani$, curge
p~ntre obcinele Mestecani$ $i Feredeu, dupa care 0 apuca spre est, prin Culoaml
Campulung, ie$ind in Subcarpati la Gura Humorului. Are urmatorii afluenti:
Moldovila (curge intre Obcina Feredeu $i Obcina Mare) $i NeamfU (sau Ozana,
care izvora~e din Muntii Stfuli$Oarei~i curge pe la Targu Neamt). Moldova se
varsa'in Siret la Roman.
. Bistri{a (60,4 m3/s, la Frunzeni) este caul cel mai caracteristic pentru Carpa~i
Onentali (cu sectoare longitudinale ~i altele transversale $i afectfu1dtoate $irurile
l11untoasecomponente ale Orientalilor. Izvorii~e din Muntii Rodnei, trece pe langii
87
,
pasul Pristop Ii fuce linnta mtre Munpi Subard Ii Obcina Mesteciinil.In~ a<ffinci
Ii mean4rnt\dar kuga. I. it P . ., . . .
DepresiuneaDomelor,trecandpe la YatraDomei~iculegeatluentidin Caliman; unde s-a construit~i un bar/I m ~~as . (:mta mgustanla S~ca (~tef3ne~),
Bargau (Dorna, Neagra $arnlui). Intre masivele Giumalau-Rarau ~i Pietrosu~ Stfu1ca-Coste~. Are atluenti ~ ~u. o. ?V;, ~ fo~ URSS), .re~lzandu-se lacul
Bistritei formeaza Cheile Zugreni (sau Cheile Bistritei), dupa care valea face limita Jijia (in care se varsaBahluiul' ~I~I
'
pup~1.
~ceP nn I~ I? ~p~a M~ldovel pnme~ Ba:jeul~i
intre Muntii 1 ~I Harlau), rau ee curge aproape 70 km
~ . Stfu1i~oarei,
c. I Id b
.
in est, ~i Muntii
I
Bistritei ~i Ceahlaul,
IM
.
I I
in vest. La POalele
d 33 km
Paralel cu Protul ' in lunca ace stuI a. In aval are af1 uentElanul
CeahlaulUla lost creat acu e araj zvoru unte UI, ung e . La nord de e) Grupa Dobrogei se caracte . ~ ' ~. . . . ,
Ceahlau, prime~ . pe . Bistricioara (are izvoarele
. in CaIiman ~i curge Prin temporar torential din cau I' ~zeaza pnn raun foarte mlCI~l rare, cu debit
. hd I .
'
~

fl ~, . ' " za c Imel secetoase Acestea au un

DepreslUnea Btlbor), lar In aval de baraj con ueaza Blcazul (IZVo~te din foarte dezordonat cu viituri ep' d' M" . . ~ .regtm, I ro oglC ~

H~m~u, d~ I~ga ~asul B~caz, trece p,rin Lacul Ro~ ~i prin ~heile Bic~lui, cele (spre Dunare), sa~ maritime (spl:eO
~:~), ajontatea se termma m hmanun fluviatile
mat pltore~1 dm ta-ra).Tot In munte pnme~te Tarctiul (curge mtre Mun~1Tarcau ~i Raurile se scurg in do ad' ti.. D ~

Go~manu),iar in Subcatpati, Cractiul (din Muntii Stfu1i~oarei).In aval de III mare. Catre Dunare cel ma~m lrec,l.;Ire una~ (~ubgrupadunareana)~i spre
hidrocentrala de la Stejaru se in~iruie 0 salba de 7 lacuri, pana la Bacau. La ie~irea Canalul Duntire-Mdrea Neagrtiare;: Dar~su,a ~arel vale a fost ~olosita pentru
din munte se atla or~ul 3 Piatra Neamt, apoi Buhu~i~i,la
. viirsare,
.. Bacau.
. Pot fi amintite Tonolo g ul, Cerna ~l e 0 rogea mtre Cemavoda ~IAgigea; mai
~"Jljl Z
1. r a.
~ ' ' ~ "

I (35 7 / 1 V ) d M C ~

Tro~:ju m. s'. a raneem .~zvo~~te

'~ ~ m. .unpl, IUC~~UI, de langa Spre Marea Neagra se indrea ta Taita i .. ~. " " ~
pasul Ghlme~, racand hmlta mtre Muntn H~m~u ~l CIUC ~l apOl mtre Ciuc ~i Podi~ul Niculitel ~i apoi c P~' 1 Bab~ n Munp~ ~acmulu~ ~I f~e hmlta cu
Tarcau. Parcurge Depresiunea Diirmane~ti (sau Comane~) situata intre Muntii Niculitel), ~i se'varsa in Lac ~B ~~~u . a~), um~ cu !elz/a (dill Podi~ul
Nemira ~i Berzunt, unde prime~e Uzul (la limita Nemirei cu Muntii Ciucului), pe varsa in limanul Ceamurlia,u~.~ . ag, u(:;~az:S~ava (ill ~odl~ul Babadag), ce se
care s-a creatlaculPoianaUzului.La TarguOcnapatnmdein Subcatpati,unde,in limanulT~ul iar in sud suntI a~;m~eah.
I~. od.l~ulCas~cel),carese varsain
~

apropiere de o~ul One~ti, prime~te trei atluenti:Tazltiul (izvo~te din Muntii ' raun e ec lrg wi ~IMangalza.
Go~manu), Oituzul (izvor~te din Muntii Vrancei ~i trece pe langa pasul Oituz) ~i Autoevaluare - intreb ~ . . a .
Ca:jinul(din estul Vrancei). La Adjud se varsa in Siret. Lacul Belci de pe Tazlau acari ~Ir spunsurl
fost distrus de viitura din 1991. I, u,:, se.grupeazti re!eauahidrografictiinjUncpe de Carpati?(In
~ ati ~

Putna izvo~e din Vraneea ~iare ca atluenti pe Milcov ~iRdmna (ambii din extracatpatIca ~ItranscatpatlCa). ' tracarp ca,
Subcatpati). Pe Milcov se atla ora~ele Odobe~ti~iFoc~ani, d' 2, Ca,re sunt cara~terefe re/elei hidrografice intracarpatice? (Conver e ta
Ramnicu Stirat izvo~te din Muntele Furu (Vrancea), iese in cfunpie la ill ~:rat~ spre TransIlvama, 0 retea circumtransilvaneana peste depresig ~I
Ramnicu Sarat, strabate Cfunpia Ramnicului ~icea a Siretului. ~
margill e ~I retea paralela est-vest pe centrul depresiunii). um e
Buztiul (28,8 m3/s,)a Racovita) izvo~te din nordul Ciuc~ului, face un cot 3. Ce tip de re/ea hidrograficti este cea extracarpaticti :ji unde are t
de 1.800in ~ep~es!unea Into~~u~ .Bu~aului,dupa c~re ~~punge ~irul munt?~ pr!n ~~~~;~ apelo~ del!las~ta spre ~~teri?r? (~eteaua este radiara ~i are c::;a::
Chede BuzaulU1(Intre Munp.1Smu ~I Podu CaiulUl)~I patrunde In lacul Smu. In A P ~ spre mtenor ill Catpatll Onentah ~i de Curbura ~i la Cri~ul Alb ~

~unt~ pr~e~te ~~I Bdsc~ Roz~ei, fo~rmat.din~Bdsc~ Mare ~i Bd~ca Mica, c~ pus~mc' ill
IZVOrasC dill Munpl Vrancel, dupa care mconjoara MaslVulPenteleu, In Subcatpatl M'1 ~re ~unt ~tille total transversalepeste Carpati? (Some~ul Cri~ulRep d
are ca afluentiBasca Chiojdului(din CulmeaTataru,sub vfufullui Crai),Sltinicul ure~u, un~a ~lOltul). " e e,
(izvor~te din MunteleFuru ~i face limitacu Cuimea Ivanefu)~iNi:jcovul(~ur~e (F .t~ C,efac1lzt~tide circula,tie,:jiin ce direc,tii,au determinatrauriletranscarpatice?
intre dealurile Ciolanu ~iIstrita). Patrunde in cfunpieinainte de o~ul Buzau,.lar In T~I ~~p ~en~ruImpu~erea unor coridoare principale cu ~osele ~i cai ferate i tr'
continuare mai are cativa atluenti mici, cu limanuri, toate foste cursuri parasIte ale So Sl~~a ~I Muntent~ (pe 011,Jiu ~i BUz8U),cu Moldova (prin pasuri din: e
Ramnicului Sarat. Pe Buzau exista Lacul Siriu, iar pe Basca Mare, Cire~u. . ge:e~u d' are, Mure~ ~I 0It),. spre vest (pe Some~, Cri~ul Repede ~i Mure~) ~r~=
B~rladul (10,5 m3/s,la Tecuci) este s~gurul atl~ent imp~~~ din ~dl~, d~ cu er6 ~nspre ~nt.rul.Europel s~re Marea Neagra).
cea mat mare suprafatii (7220 km2) dintre top atluenpl Slretulul, msa cu 7' C e raun pn'}c1l!ale.cupnnde grupa raurilor de vest?
apa foarte putina. Izvo~ de langa 0 in~euare dinspre Siret ~i curge ca val.e are su~t raunle dm bazinul Mure:jului?
'

~ubsecventa, apoi consecventa ~i ulterior din nou tinde a deveni subsecventa, ~. Ce raur~cUl!rindegrupa de sud-vest?
In zona o~ului Vasluiprime~ un manunchide at1uenfi(Vaslui,Racova,Crasna ~.a.), . Ce raun prmcipale cuprinde grupa de sud?
iarin aval,Tutova,Zeletinul~iBerhe~i~l.Treee~iprin o~ele Barlad.~i~ecuci., al :~. gare sun( r~ur~led~nbaz~nulOltului?
Protol (85,6 m3/s,la Unghem)Izvo~e dm Ucmma (Catpapl PadurO~I).~ste . 12' Care sunt r~ur~ledm bazmul Siretului?
doilea ..au ca lungime (dupa Mure~) pe teritoriul tiirii (dar eel mai lung socottnd ~1 . are sunt raunle dobrogene?
cursul exterior) ~i formeaza graniJa cu Ucraina ~i Moldova pe 716 lan. Are 0 vale I
88
89
 "
DUN AREA

Este al doyea flu.viuca marime al Europei, dup~ Volg~. Izvo~:e din Munpi
Padurea Neagra (M~lVul Kandel, 1241 ~, Germanla), pnn doua rauri, Breg ~i
Brigach. Are 0 lungtme de 2857 km, dm care 1075 km (38%) pe teritoriul
Romaniei, ~i 0 suprafata de 805.300 km2, din care 221.671 km2 in tara noastra
Dunarea trece prin 10 tan ~i4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta ~iBelgrad). .
Cursul ~au s-a ~orm.atla sf'~~i~l p1i~cenului ~i in cuaternar prin secarea ~i
drenarea bazmelor Vtenet, Panomc ~t Genc, care au fost separate prin ridicarea a
lantu1ui carpatic. Strapungerea muntilor s-a Ia.cut prin captari, sau antecedent
realizandu-se defilee sau porti mai largi. Ramurile muntoase principale pe care l~
traverseaza (fig. 21), formeaza limite conventionale care impart Dunarea in trei
mari sectoare: Dunarea superioara (sectoml alpin), Dunarea mijlocie (sectoml
panonic) ~iDunarea inferioara (sectoml carpato-pontic).
_ Cursul superior tine pana la Bratislava. Aici Dunarea culege ape din Alpi,
dar ~i din~muntii hercinici de la nord (Padurea Neagra, Jura Suaba, Podi~ul
Boemiei). Intre afluentii principali pot fi amintiti: Iller, Lech, Inn ~.a.
_ Cursul mijlociu tine pana la Bazia~ ~i strabate marea Depresiune Panonica.
Pe acest sector prime~e cei mai mari afluenti: Drava ~i Sava (din Alpi), Morava
(din Alpii Dinarici) ~i Tisa (din Carpati).
_ Cursul inferior urmeaza granita, sau teritoriul Romaniei. Aici se deosebesc
patru sectoare secundare.
Sectoml Bazia~-Drobeta Turnu Severin (1327 sau 144 km pana la Tumu
Severin) se axeaza pe defileul Poftile de Fier, unde fluviul traverseaza Carpatii ~i
podi~urile Mehedinti ~i Miroc (Miroci) din Serbia. Defileul se compune din
poftiuni mai largi (depresiunile: Moldova Veche, Liubcova, Svinita, Dubova,
O~ova), sau inguste (Cazanele Mari, Cazanele Mici ~.a.), sau cu stiinci in albie
(fostele Porti de Fier de la Varciorova - Gura Vaii, unde s-a realizat barajul), dupa
cum strabate roci mai moi sau mai dure (~isturicristaline, roci vulcanice, calcare).
Sectorul Poftile qe Fier era cel mai periculos pentru navigatie, aici producandu-se
multe naufragii. In acest sector au fost realizate, impreuna cu fosta Iugoslavie, un
baraj (Gura Vaii-Sip), un lac ce se intinde pe tot defileul ~i un sistem complex
hidroenergetic ~ide navigatie (portile de Fier I), intrat in functiune in 1971.
Asupra modului de formare a Dunarii peste defileu s-au emis ipoteze ce
sustin, unele, captarea, altele, antecedenta. Din pliocen defileul a functionat ca.0
~tramtoare marina, care, de la Or~ova,mergea spre Bahna, nu catre Tumu Sevenn.
In pliocenul superior se formeaza aici un rau ce curgea dinspre Cerna ~i Bahlla
catre Depresiunea Panonica (cumpana de ape era peste portile de Fier). In
cuatemar, cand clima devine mai umeda ~iunimtile pericarpatice se inalta, are loc
o captare peste cumpana de la poftile de Fier.

91

~32 km are defileul,la caresoadaugJ12km in amou" pOnA

la Bazia>,deci 134km ~
 Sectorol Drobeta Turnu Severin-Calara§i, unde Dunarea trece peste Podi~ul Debitele medii, urmarite ~i in afara Romaniei, cresc in felul urmator:
Getic ~i Cfunpia Romana, formand 0 lunca larga ~i depunand multe aluviuni. Pe 1470 m3/s la Passau, 1920 m3/s la Viena, 2350 m3/s la Budapesta; dupa aceea,
dreapta vaii se afla Podi~ul Prebalcanic, cu mal inalt, fluviul curgand cel mai Dunarea prime~te trei mari afluenti (Drava, Sava ~i Tisa) care ii aduc in plus
adesea sub acest mal, iar pe stanga, de partea romancasca, se dezvolta lunca.
2944 m3Is, ea atingand la Bazi~ 5300 m3Is. Afluentii sai din Romania ~iputini din
Sectorol Calara!ji - Braila are ca specific largirea putemica a luncii, pana la
Bulgaria fac ca fluviul sa intre in Delta, la Patlageanca, avand 6480 m3/s (fig. 23).
20 kIn, ce capam caracter de balta, ~i despletirea fluviului in doua brate principale. Se
mai cheama ~i sectorul baItilor. Prima bifurcare se face la CaI~i, in bratele Dunarea
Veche ~i Borcea, ~i tine pana la Giurgeni - ~ova, unde se reunesc; inchid intre ele 1---
Balta Borcea (sau Balta Ialomitei, deoarece la sud de Giurgeni se varsa Ialomita). Peste
centrul acestei balti tree podurile de la Fete~-Cemavoda, iar peste Dunarea unita,
2_
podul rutier Giurgeni-Vadu Oii. Dupa cativa kilometri, Dunarea se desparte din nou in g.
31'.IIU-90
DunCirea Veche ~i Braful Cremenea, care se reunesc la Braila ~i inchid intre ele Balta
Brailei. Ambele baIti au fost indiguite, ferite de inundatii ~i cultivate.
Sectorol Braila - Marea Neagra se mai nume~e ~i Dunarea maritima, deoarece
I
pe el pot patnmde ~i vapoare maritime (pescaj de 7 m). Are doua subsectoare: Bnlila- '"
I Patlageanca ~i Delta. Pe primul subsector, Dunarea are din nou 0 singura albie, dar r
lunca i~i mentine caracter de balta (Balta Isaccei). La Patlageanca (primul eeatal sau
prima bifurcare), fluviul se desparte in doua brate, care nu se vor mai reuni, respectiv
Braful Chilia ~i Braful Tulcea. De aici incepe Delta. La est de o~ul Tulcea, bra!ul eu
acel~i nume se imparte, la randul sau, in doua (ceatalul Tulcea), Bra,tul Sulina ~i
Braful Sf Gheorghe, ambele varsandu-se independent in mare.
Aspecte hidrologice
Pant a generala de curgere pc teritoriul Romfutiei era de 0,06 rooinainte de ridicarea
barajului de la Poftile de Fier. Aceasta panta era mai mare in defileu, de 0,2%0 (azi s-a
redus, la luciul apei, la aproape 0,0%0),iar in aval scade la 0,040/00(fig. 22). Luciul apei
lacului este la 69 m. Diferenta de altitudine intre Bazi~ ~iSulina era de 66,5 m.

Profillongitudinal pe Dunlire
(pe teritoriul rcmAnesc)

:r I

iii
I I I
4Q

ao

Fig.23. Epura cre§terii suprafefei bazinului §i debite/or Duniirii

ao
(dupa Geografia Vaii Dunarii, 1969).
10

Debitele maxime ale Dunarii se produc primavara sau la inceputul verii, cand
100 800 300 400 500' eoo >Go 800 au loc ~i inundatii. Spre deosebire de raurile din Romania, debitele maxime nu
cresc mai mult de 2-3 ori fata de cele medii. Aceste debite difera oarecum de la un
sector la aItul in funetie ~i de aportul afluentilor. Cele mai mari debite maxime
.
Fig.22. Profillongitudinal pe Dunare inregistrate au fost urmatoarele: 15.900 m% la Oltenita (mai, 1942), 15.500m3/s la
(dupaAtlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).
92 Patlageanea (iunie, 1970) ~i 15.100 m3/s la Or~va (aprilie, 1940).
93
 .' .
Debite1e minime au 1OCtoarnna ~l uneon lama.,mal rar vara. S-au mregistrat:
. ~ .~ · Temperatura apelor Dunarii este ceva mai ridicatii decat cea a aerului.
Mediile multianuale sunt de circa 12-13°C in defileu ~i 17°C la varsarea in mare.
1250 m3/s la O~o~a (ic:muari~,1954), 1250 m3/sla PatUig~anca(octombrie, 1921)~i Temperaturile scazute de iama coboara pana la 0-I°C, iar cele de vara urca la 26°C.
1450 m3~sla Oltemta (lanu~e, 19?4). In ~~?3 (au~ust - mcepu~de septembrie),pe In iemile mai reci se produc sloiuri, zapoare ~ipod de gheata, cu 0 medie de 45-50
un timp mdelungat secetos, mvelunle Dunam au scazut enorm, zlarele anuntfutdcele '
mai mici debite din ultimii 163 ani (!), respectiv 1600m3/sla Bazi~. Efectele au fost zile. Zapoarele se formeaza la Zimnicea.,Calara~i,Cotul Pisicii ~.a.
dezastruoase: baItile au secat pana sub 25 cm, intinse suprafete de albie au ie~it la Hidrologia Deltei
suprafata, mai ales sub forma de grinduri, radacinile copacilor s-au descoperit pe Delta este unitatea morfo-hidrologica terminala a Dunarii aflata intr-o
adfulcimi de 1-2 m aratfuld ca ni~te mangrove, au ie~it la iveala nenumarate nave permanentii constructie ~i transformare datorita suprafetei sale mari (4152 krn2),
abandonate sub apa, pasarile de balta au avut de suferit, cantitati mari de pe~i au situata la 0 altitudine aproape de nivelul marii (media 0,52 m), dar mai ales
murit, unele localitati au rfunas tara apa, navigatia a devenit imposibila pe unele g
aportului mare ~i continuu de apa (200 km3/an) ~i de aluviuni (60 mil. t/an), care
sectoare cu praguri, multi oarneni din porWti au ~omat, centrala nucleara de la oscileaza mult pe parcursul unui an.
Cemavoda a fost oprita (pagubele s-au cifrat la 500.000 dolari/zi), feribotul de la Dupa datele cadastrale (1992), suprafata ~i hipsometria Deltei se prezintii
Bechet a fost suspendat, iar la Sulina pe bratul dunarean au patruns ape marine etc. astfel: suprafata - 4152 km2 (tara arealul Razelrnului ~i lara lacurile din sudul
Regimul apelor prezinta urmatoarele variatii medii: ape mari de primavar.l Basarabiei), din care 80% (3351 km2)apartin Romamei, iar arealul sau restrans, intre
(obi~nuitin mai, dar in bazinul panonic incep in martie-aprilie);dupa 0 scadere,apele bratele Chilia ~iTulcea - Sf. Gheorghe (delta propriu-zisa), are 2540 km2;impreuna
cresc u~or~iin iunie (apele provin din topirea ghetarilordin Alpi); unneaza apele mici cu complexul Razelm se ridica la 4460 km2;altitudinea medie este de 0,52 m; 77%
de toamna (septembrie-octombrie);vara ~iiama se produc ape moderate. din Delta are peste 0 m ~i23% se afla sub nivelul marii; altitudinileminime obi~nuite
Scurgerea aluviunilor variaza cu debitele de apa ~i din amonte cresc spre sunt de - 3 m in arealele lacustre ~imaxime, de 14 m pe dunele din grindul Letea8).
aval. Media pe timp indelungat la Patlageanca a fost de 2140 kg/s (sau 340 g/m\ In lungul bratelor fluviatile apar insa anafore mult mai adfu1ci:- 39 m pe Chilia.,
-34 m pe Tulcea.,- 26 m pe Sf.Gheorghe,- 18m pe Sulina~i-7 m in laculde meandru
ceea ce inseamna 67,5 mil. tlan. Maximum de aluviuni s-a inregistrat in 1941 -
numit Belciug. Grindurile fluviatile ~imaritime sunt mai inalte, de 1-4 m. Grindurile
162 mil. tone. Dupa ridicarea barajelor, media aluviunilor a scazut la 1873 kg/s, fluviatile ocupa circa 50.000 ha, sunt mai inalte in arnonte, scad sub 1 m in aval ~ise
ceea ce inseamna 58,75 mil. tlan (P. G~tescu, B. Driga., 1983) sau 60 mil. t/an
latesc sub forma de cfunpuri la bifurcatii (Ceatalul Chilia, Ceatalul Sf. Gheorghe),
(dupaAtlasul Cadastrului Apelor, 1992). unde aluvionarea este putemica. Grindurile marine ocupa circa 35.000 ha. Proportia
Nivelurile apelor cresc ~idescresc in functie de debite, viteza apei ~iprofilul apa-uscat la ape mari este de 10-13% uscat.
transversal al albiei. Intereseaza in mod deosebit nivelurile maxime, care produc ~i
Hidrograjia se compunedin brate principale,garlej canale, lacuri ~ibalti. Brafele
inundatii. Inainte de ridicarea barajului de la Gura Vaii, aceste niveluri atingeau principale au urmatoarelelungimi9~idebite (procentual)0:Chilia 120km (debit 60%),
peste 9 m la Bazi~, scadeau la circa 7 m la Or~ova.,se ridicau aproape de 10m la Tulcea 17,5 km, Sulina 63,7 km (18,8%), Sf. Gheorghe 69,7 km (21,2%). Garlele §i
Tumu Severin, dupa care in aval oscilau in jurullui 8-9 m pana la Cemavoda, dupa canalele impreuna au 0 lungimede 1680km. Lacurile mai mari de 1 ha ocupa 25.800
care scadeau treptat, atingand numai 5 m la Tu1cea(fig. 24). ha (8% din suprafata Deltei) ~isunt in numar de 480. Cele mai multe lacuri se gasesc
intre bratele Sulina ~i Sf. Gheorghe (fig. 25 ~i harta Deltei din partea I a lucrarii
i:i.. '" ~
E II> {!I
Geografiafizica a Romaniei). Suprafetelecu altitudinide - 0,5 m la 1 m sunt acoperite
f.t~
!II5
(.) ~ ~~
'" ;:0 It)
...is I~.~ .~
'"
~a
~ <11
Cb ~ ~.,
!\)
9) to
de vegetatia acvatica fixata (stu£, papura, rogoz etc.), reprezentfuldcarn 43% din
suprafata Deltei. Pentm aspecte ale mediului deltaic vezi partea I din lucrarea
Hem ~~
.iii~ ~~. .;:) ~~
~ ~~ ~(1)~
~ ~~ ~~ ~~ ~!::~.~ ~~.
~~ ~~
~
-!Q
10CIDl I I I I 1 I t 1 r I If! I I r mentionata,capitolul,,Relieful,suportal mediului natural ~ial activitatilorumane".
90tH'" J
::: : ":: I
I I: I' I I
,
: ~:
i'"
1 I
Modificarile hidrografice antropice au inceput in principal cu indreptarea
ill I I I I I
I ~ I I I I I bratului Sulina (1862-1902). Au fost taiate apoi canalele Dunavat, Dranov, Litcov
8001 ': I 'I:: :: I ~.a. (1911-1940), canale pentru exploatarea stufului (1960-1970) ~i arnenajari
700J 'I\. : : piscicole (1970-1980). Din 1983 s-a trecut la aplicarea unui plan de alllenajare
integrala a Deltei, realizandu-se alllenajari agricole extinse (Sireasa 7500 ha.,
600
500
~. ~ ~ ~ D ~ ~ a ~ ~ a
~
- a
Pardina 27.000 ha), arnenajari forestiere (Papadia, Rusca., Murighiol ~.a.) ~.a.
Lucrarile respective au fost sistate in 1990, deoarece afectau un mediu unicat.
Fig.24. Variapa amplitudinii nivelurilor in projillongitlldinal ale Duniirii,
pe perioada 1921-1960 8
9
Majoritatea lucriirilor indicA 12 ill.
(dupAGeograjia ViliiDuni'irii, 1969). ~ DupAAtiaslil Cadastral, 1992.
10DupA Geograjia Romaniei, vol. I, 1983.
94
~ 95
 In 1990, Delta a fost declaratARezerva/ie a Biosferei (legiferatA'in 1993 prin
Legea 82/1993). in fapt, Delta are un statut triplu: Rezervape a Biosferei, Zona
umeda de importantii internationala, 'indeosebi ca habitat al piisarilor de apa, ~i
Delta Dundrii Zona apartinand Patrimoniului Mondial UNESCO. Ca rezervatie (RBDD sau'in
engleza DDBR), cuprinde 5800 km2~i include 'in plus Complexul Razelm-Sinoie,
lunca inundabila dintre Isaccea ~i Tulcea, Duniirea Maritima 'intre milele marine
43-74 ~iapele litorale pana la izobata de 20 m.
Ca Rezervatie a Biosferei, respectiv ca ecosistem unic 'in Europa cu 0
biodiversitate care nu se mai afla 'in altA parte, Delta a intrat 'intr-un proces de
reconstrucpe ecologica, 'in care balanta cercetare - gospodiirire durabila sa se
armonizeze cu cerintele economice, 'indeosebiale localnicilor.
Importanta economica a Dunarii, pentru tara noastra, este deosebitA. Se
evidenpazii prin: navigatie, resursa de apa ~i alte resurse naturale, potenpal agricol
'inluncii, dezvoltarea de porturi ~icentre industriale, potential energetic.
Dunarea este cea mai importanta artera fluviatila a Europei, rolul sau
crescand 0 data cu realizarea Canalului Dunare-Marea Neagrii ~i a Canalului
Duniire-Main-Rhin. Pentru Romania, ea reprezinta 0 legaturii importanta cu tiirile
Europei Centrale ~ide Vest (import, export), dar ~i0 arterii de tranzipe spre Marea
Neagrii ~i Mediterana. Navigapa ~i resursele sale naturale au favorizat dezvoltarea
timpurie de ~eziiri ~iporturi, 'inspecialla vadurile de trecere. Transportullesnicios
al materiilor prime~sau al produselor finite a condus la aparipa unor importante
centre industriale. In cadrul tiirii noastre, pe malurile Duniirii, se giisesc 18 o~e,
plus Sulina, care este ~i la mare; majoritatea sunt porturi, iar unele sunt ~i mari
centre industriale (Galati, Briiila, Cala~i, Giurgiu, Tulcea etc.). in prezent,
Duniirea a devenit 0 axa de integrare europeana.
Intre resursele duniirene mentioniim: pe~tele, stufuI, speciile albe de lemn,
apa pentru irigat ~i industrie, iar prin 'indiguiri au fost incluse 'in circuitul agricol
circa 300.000 ha. Resursele energetice au inceput a fi intens folosite prin
I
,\
complexul Porfile de Fier ~iamenajarea Ostrovu Mare.
"-

«..
I I Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
j"..
LEGENOA 1. Care sunt prin.cipaleledate privitoare la Dumire? (Izvo~ din Masivul
.</:-
I . 1ft I Kandel, Iungimea 2857 km, parcurge Romania pc 1075 km, bazinul este de 805.300
ORA km2,trece prin zece !iiri~ipatru capitale, se varsa'in Marea Neagriiprin trei brate, este
.... I
". couHA. sot
Cale f.ralb I eel mai importantfluviu al Europei,de~ica lungimeocupa locol doi dupa Volga).
2. Pe ce sector de curs Dunarea prime~te cei mai mari afluen,ti~i care sunt
Oruftl
ace~tia? (Pe cursul mijlociu-panonic, unde prime~te pe Drava ~i Sava din Alpi,

=l
Curs d, opa, gitlO,canal
Loc Morava din Alpii Dinarici ~iTisa din Carpati).

-
--
". . -------
!II'
-
PerimfttJI D(!UeiOunllril

J 3. Care sunt limitele sectoarelor duniirene romane~ti? (Barajul de Ia Porple

de Fier sau Drobeta Turnu-Severin, Ciil~i, Briiila ~iPatlageanca).
4. Care sunt debitele medii anuale ale Dunarii la Bazia~ ~i Patlageanca?
Fig.25. Delta Dunar;; (5300 m3/s~i6480 m3/s).
(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992). 5. De ce a scazut ~i la cat debitul de aluviuni ale Dunarii? (Din cauza
barajelor, scazand la 60 mil. t/an).

96 97
 6. Care sunt altitudinile specifice Deltei ? (0,52 m altitudine medie, - 3 m
altitudine minima cu exceptia anaforelor, 14 m altitudine maxima, 77% din Delta
are peste 0 m, iar la ape mari uscatul ramane numai cu 10-13%).
7. Care este suprafala Deltei ~i care este cea a Rezervafiei? (4152 km2 ~i
5800 km2).
8. Apa canalului Dunare-Marea Neagra provine din Dunare sau din mare?
(Din Dunare).
9. De ce Dunarea a devenit 0 axil de integrare europeana? (Este 0 diagonala a
Europei ce trece prin 10 rari, care fac sau vor face parte din V.E., ~iprin patru capitale).
" sau turba; se gasesc in unele masive mai mici (Siriu, Bihor, Gutin ~.a.): Lacul
LACURILE
Sunt de doua mari categorii: naturale ~iartificiale.
Lacurile naturale au fost studiate la nivel de tarnde P. G~tescu (1963),
I. Pi~ota ~i V. Trufa~ (1971), iar regional, de I. Pi~ota (1971), AI. Sandulache
(1970), Ariadna Braier (1976) ~.a.
Dupa P. G~tescu, aceste lacuri sunt in numar de 2300, iar dupa I. Pi~ota ~i
V. Truf~ (1971) sunt circa 3500 lacuri, totalizand 2500 km2 sau 1% din tarn.
Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a retinut 406 lacuri naturale mai mari de 25 ha,
dintre care 194 principale, ce insumeaza 0 suprafata de 132.730 ha ~iun volum de
apa de 2265 mil. m3.
Ca suprafara, numai 17 lacuri au peste 10 km2 fiecare. Cele mai mari ca
intindere sunt lagunele ~i unele limanuri. PrimeIe lacuri dupa suprafata ocupata
q
sunt: RazelmJ415 kIl12),Sinoie 71 km2), Golovita (119 km2), Zmeica (54 km\
Oltina (25 km2),Babadag (24 km ) ~.a.
Ca origine a chiuvetei sunt indicate (in Cadastru) 17 tipuri: carstic, glaciar,
vulcanic, de tasare, de baraj natural, nivostructural (periglaciar), de excavatie (in
sare sau balastiere), de meandru, de crov, intre dune, de lunca sau delta, liman
fluviatil, maritim ~ilagune ~.a.(fig. 26, la sffir~itullucrarii).
Clasificarea hidrochimica se refera la trei tipuri. Lacurile cu apa dulce au 0
mineralizare de pana la I g/l. Ele cuprind lacuri glaciare, carstice, vulcanice,
iazurile ~i lacurile de alunecare din podi~uri, lacurile de lunca ~i majoritatea
limanurilor fluviatile. Lacurile salmastre prezinta 0 mineralizare de 1-25 g/l. Ca
lacuri salmastre pot fi citate: limanurile de pe Buzau (Amara, Balta Alba, Jirlau) ~i
unele de pe Ialomita (Fundata, Reviga, Amara, Strachina ~.a.), lacurile de crov din
Baragan (Chichinetu, PI~cu, Tataru, Plopu, Lutu Alb), sau de pe litoral (Babadag,
Razelm, T~ul, Mangalia). Lacurile sarate au peste 25 g/l sarori. Se gasesc in
nordul Baraganului (Movila Miresii, Ianca, Lacul Sarat - Braila), pe litoral
(Techirghiol) ~iin ocnele de sare din Transilvania ~i Subcarpati.
Cea mai utilizata clasificare este dupa treptele de relief ~i originea
chiuvetelor. Dupa acest ultim criteriu, lacurile se impart in: lacuri de munte, lacuri
de dealuri ~ipodi~uri, lacuri de cfunpie ~i de litoral. La acestea se adauga lacurile
artificiale, create in toate treptele de relief, dar adesea cu specific aparte.
Lacurile de munte, dupa originea chiuvetei, sunt de mai multe feluri:
glaciare ~iperiglaciare, vulcanice, carstice ~ide baraj natural.
98
L
Lacurile glaciare sunt cele fixate in circurile glaciare, sau in chiuvetele vailor
glaciare barate de praguri (sunt mai putine ~imai mici, ca acelea de pe valea Balea
~.a.).Ele au 0 intindere mica, cel mai marefiind de }2 ha (Bucma.d.in-Retezat),dar
adancimi ma,[i, pana la 22,5 m (Zanoaga din Retezat). Apele lor sunt limpezi ~i
reci. Se mai numesc ~i "muri". Cele mai numeroase lacuri glaciare s-au format in
Carpatii Meridionali: 58 in Retezat, 25 in Fag~, 20 in Parang, la care se adauga
. 23 in Rodna. Principalele lacuri glaciare sunt: Bucura, Zanoaga, Peleaga (in Muntii
Retezat), GaIcescu (CaIcescu), Ro~iile (Parang), BaIea, Capra, Podragu, Vrlea,
Avrig (in Fagara~),Lala ~iBuhaiescu (in Rodna).
Lacurile periglaciare sunt mult mai mici, adesea colmatate ~ipline cu mu~chi
Vulturilor (Siriu), Taul Mare (Bihor), Baia Vulturilor (Semenic).
Lacurile vulcanice sunt cele de crater. In Romania exista numai unul, Lacul
Stanta Ana din Muntele Puciosu (langa Tu~nad).
Lacurile carstice s-au format pe calcare, in doline sau polii (lacurile Padi~,
Var~oaia ~i Ratu-Ponor in Muntii Bihor, Lacul Ighiu in Muntii Trascaului,
fl
r Corongi~ in Rodna). Tot carstice, dar pe sare sunt lacurile Co~tiui ~i $ugatag din
,. Depresiunea Maramure~. La Cetatile Ponorului, in Apuseni, pe un rau subteran se
in~iruie mai multe lacuri.
Lacurile de bara} natural se formeaza prin bararea cursului unui rau de catre
o alunecare sau prabu~ire de proportii mari. Cel mai important este Lacul Ro~u
, (1837) din bazinul superior al raului Bicaz; altele au disparut: Balatau (1883) in
Nemira, Beti~ (1957) pe Vi~eu.
Lacurile de deal ~ipodi~ sunt create prin alunecari ~iprabu~iri, iazuri pe vai,
lacuri pe sare, lacuri carstice, limanuri in Dobrogea.
Lacurile situate in spatele valurilor de alunecare sunt mici, dainuie putin ~i
se intaInesc in special in CfunpiaTransilvaniei ~iCfunpiaMoldovei.
I Iazurile sunt lacuri create prin bararea naturala sau antropica a unor rauri
~
~ mici ~icu profil sub echilibru. Bararea se face prin aluvionari putemice (conuri de
I dejecpe formate in albie), prin prabu~iri de maluri, sau valuri de pamant create de
om (in ultimul timp se fac baraje ~i din beton). Au fost foarte numeroase in trecut
in CfunpiaTransilvaniei ~icea a Moldovei ~i s-au inmultit din nou in ultimul timp.
Dintre cele mai mari citam: Taga, qeac~ Ca!ina, $tiucii (in Cfup.piaTransilvaniei)
l ~iDrac~ani(in CfunpiaMoldovei).
( Lacurile pe sare se formeaza amt pe cale naturala (prin dizolvarea sarii), cat
.I ~i pe cale antropica (exploatari vechi de sare in care a patrons ulterior apa). Din
prima categorie pot fi amintite Lacul Stancii (Podi~ulTransilvaniei) ~ilacurile de la
II Lopatari (Subcarpatii Buzaului). Categoria lacurilor antropice pe sare se intaIne~te
I'I in zona cutelor diapire din Transilvania (Ocna Sibiului, Ocna Mure~, Turda, Ocna
I
Dej, Sovata-Praid ~.a.), din Subcarpap (Slanic, Telega, Brebu in Prahova, Ocnele
t
II Mari, Ocnita in VaIcea, Sacelu in Gorj ~.a.). Aproape toate aceste lacuri au apa
sarata ~ilanga majoritatea lor au fost realizate statiuni balneare (fig. 27).
Lacurile carstice sunt mai putine decat in munte, tipice fiind in Podi~ul
Mehedinti (Ponoare, Zaton), dar exista ~iin Dobrogea de Sud, formate in calcare
§armatice.Lacurile carsticepe gips se afla la Nuc~oara ~iBradet in bazinul Arge~.
99

Fig.27. Lacul Brebu (de tasare ~idizolvare, foto Nedelcu).
Limanurile fluviatile din Podi~ul Dobrogei: Bugeac, Oltina, Dunareni
(Marleanu), Vederoasa, Hazarlac (Topolog), plus limanurile maritime.
Lacurile de dimpie sunt foarte variate ca origine ~i chimismul apei. Multe
seaca vara. Exista urmatoarele tipuri: de tasare, interdunare, iazuri de cfunpie,
limanuri fluviatile, de lunca.
Lacurile de tasare clastocarsticese mai numesc de cro~e formeazape loes~~i
se intillnesc dominant in Baragan ~i mai pupn in Bumas ~i sudul CfunpieiGavanu-
Burdea. Cele mai mari sunt: Janca, Plopu, Movila Miresii (in CfunpiaBrailei),Coltea,
Unturos, Tataru, Pl~cu (in Baraganul lalomitei),precum ~iAmara - lalomita ~iLflCUI
Siirat - Braila (tasare pe cursuri vechi acoperite cu loess). Toate au apa sarata sau
salmast:ra~ichiar namol terapeutic.Majoritatealacurilorde crov seaca vara.
Lacurile interdunare se formeaza pe nisipuri, sunt mici ~i seaca. Se intalnesc
pe stfulgaJiului, la Apele Vii, pe dreapta Calmatuiului (de Braila), in Cfunpi~Valea
lui Mihai ~iin Lunca Dunarii, mai ales in marele cot de la Ciupercenii Noi - Desa.
Iazurile de campie sunt similare celor din podi~. Au fost tipice pe Mosti~tea
~i Colentina (in prezent, unele sunt transformate de om in adevarate lacuri de
acumulare antropica). Se gasesc pe toate vaiugile ~i pe majoritatea vailor cu
izvoarele in campie, din Baragan, Campia Teleormanului, Cfunpia Vlasiei, Cfunpia
Saratei, uneori ~iin cfunpiileinalte Banato-Cri~ene.
Limanurile fluviatile s-au format pe un areal estic al Cfunpiei Romane ~i al
Dobrogei care a fost influentat de transgresiunea neolitica (Cfunpia Limanurilor).
Se intalnesc la gura vailor mici barate de aluviunile Dunarii (catalui pe valea
Zboiu, lezerul Mosti~tea, Galatui; apoi, Oltina, Marleanu, Vederoasa ~.a. in
Dobrogea), de Arge~(Comana, pe Neajlov), de Dfunbovita (Cernica, pe Colentina),
de lalomita (Caldaru~ani, Snagov, Fundata, Strachina), de Buzau (Co~teiu, Jirlau,
Amara, Balta Alba), de Siret (Malina, Lozova, Catu~a).
Lacurile de lunca (~i delta) se formeaza pe meandre sau cursuri parasite, dar
mai ales in spatele grindurilor fluviatile. Se mai numesc ~i baIp. Erau extrem de
multe in lunca Dunarii (peste 700), dar aproape toate au fost secate prin indiguiri ~i
amenajari agricole; se pastreaza Bistretul, parp din Potelu, Suhaia, Greaca, Lacul
CaI~i, Crapina ~.a.,sau Brate~ulpe Prut.
100
Cam de acel~i tip sunt ~imajoritatea lacurilor din Delta, peste 600 lacuri, dar
peste 1 ha sunt 480: Gorgova, Merheiu, Dranov ~.a.(vezi harta Deltei).
Lacurile maritime se gasesc in lungul litoralului ~i sunt de doua categorii:
lagunc ~ilimanuri maritime.
Lagunele provin din inchiderea unor golfuri cu cordoane de nisip: Razelm,
Golovita, Zmeica, Sinoie, Siutghiol. De exemplu, in Antichitate, complexul
Razelm-Sinoie era un golf larg deschis spre mare (Golful Halmiris), pe malurile
sale aflandu-se portul-cetate Histria. Aceste lagune sunt alimentate cu apa dulce din
Dunare sau din izvoare carstice (Siutghiol) ~idin mici parme. '
, Limanurile maritime se intalnesc la toate vaile care debu~eazala sud de Delta
..
a ~i pana la Mangalia. Cele mai importante ~i mai cunoscute sunt Babadag, T~aul,
I
Techirghiol, Mangalia. Peste fostul liman Agigea trece Canalul Dunare-Marea
Neagra. Techirghiolul are apa cea mai sarata ~inamol, folosite in balneoterapie.
I
.11 Lacurile artificiale sunt realizate in scopul general de a retine apa pentru
" t perioade deficitare ~i in alte diferite scopuri ca agropiscicol, hjdroenergie,
:11 alimentari cu apa, atenuarea viiturilor, agrement ~i microclimatic. In categoria
'~I
agropiscicola intra in mod special iazurile, folosite atat pentru piscicultura, cat ~i
pentru irigat. De menponat, din aceasta categorie, ele$teele in care se practica 0
!j
, piscicultura intensiva (in Cfunpia Banato-Cri~ana la Cefa, Inand ~.a., in lunca
CaImatuiului,in lunca ~iDelta Dunarii etc.).
.!
Lacurile pentru hidroenergie sunt plasate mai ales in munte ~i pe Dunare:
lacurile de pe Bistrita, Buzau, Arge~, Olt, Some~ulCald, Lotru, Sadu, Sebe~, Raul
Mare, lalomita, Barzava, pe Dunare la Poqile de Fier ~ila Ostrovu Mare etc. Multe
dintre ele servesc ~i la atenuarea viiturilor (in mod speciallacul Siriu etc.). Alte
exemple privind atenuarea viiturilor: lacurile de pe Bahlui (pentru la~i), sau cele
din complexul Dfunbovitei(pentru Bucure~ti).
Cat prive~ alimentarea cu apa, pot fi citate mai ales lacurile: Gura Raului
(pe Cibin) pentru Sibiu, Firiza (pe Firiza) pentru Baia Mare, Valiug ~i Secu (pe
Barzava) pentru Re~ita, Gilau (pe Some~ul Mic) pentru Cluj, Cinci~ (pe Cerna)
pentru Hunedoara etc.
Lacuri mai insemnate de agrement ~imicroclimatic sunt cele de pe Colentina
(Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon I ~iII ~.a.).
Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a inregistrat peste' 1900 lacuri de
acumulare, in principal mai mari de 25 ha, cu un volum de peste 13 miliarde m3,la
nivelul anului 1996. Cele cu un volum de minim un milion m3de apa sunt in numar
de circa 400. Cele mai mari acumulari sunt urmmoarele: Porple de Fier (100 km2 ~i
2400 mil. m\ Izvorul Muntelui (15,6 km2 ~i 1130 mil. m\ Stfulca-Coste~
(24,5 km2~i 735 mil. m3), Vidraru pe Arge~ (9 km2 ~i469 mil. m\ Vidra pe Lotru
(9,5 km2~i340 mil. m3), Fantfulelepe Some~ulCald (8,9 km2~i226 mil. m3).
Suprafataeclormai mari 400 de lacuriinsumeaza 159.480ha; ele un volum total
de 15.549mil. m3,iar la niveluri normalede retenpe,numai 11.230mil. m3de apa.
Enumeram, in continuare, unele din acumularile lacustre importante sau mai
cunos~ute,pe bazine hidrografice.
In bazinul Tisei, primullac important este Caline$tipe Tur.
101
 In bazinul Some~ului se remarea lacul Stramtori (pe Firiza, lac eu folosintii
eomplexa, indeosebi pentru Baia Mare). Pe Bistrita (ardeleana) s-a eonstruit lacul
Colibifa. Pe Some~ul Cald sunt trei laeuri foarte importante: Fantane/e, Tamilq,
Some~ul Cald, iarin aval, pe Some~ulMic, se gasese lacurile Gilau ~iFlore~ti. In
Cfunpia Transilvaniei, pe raul Fize~ exista lacuri piseicole (raga Mare, Catina,
Taul Popii ~.a.), iar mai in sud, pe Paraul de Cfunpie (afluent al Mure~ului) se afla
Zaul de Campie.
In bazinul Cri~urilor exista peste 60 de acumulari, inclusiv unele ineinte
inundabile. Citam eateva: Salard (pe Barcau), Cefa ~e valea Corhana), Dragan (pe
Dragan), Le~u (pe valea ladului), Felix (valea Hidi~el),Tileagd (pe Cri~ulRepede).
In bazinul Mure~ului au fost construite peste 30 de acumulari principale, mai
importante fiind cele de pe Raul Mare (Gura Apelor, Pacli~a, Hafeg), pe Cerna
~I
I
Hunedoarei (Teliuc sau Cinei~), pe raul Sebe~ (Oa~a, Tau, Capalna, Petre~ti), pe
Mure~ (Iemut, Nadlac), ineinta inundabila de la Balau~eripe Tarnava Mare ~.a.
I
In bazinul Bega; mai mare este lacul Surduc, pe raul Glatna.
Bazinul Timi~ are circa 15 acumulari, unele nepermanente, intre care: Trei
Ape (pe Timi~), Gozna, Valiug, Secul, Parte~ (toate pe Barzava) ~iPoiana Marului
(pe Bistra Marului, in Muntele Mic).
Pc Cerna sunt lacurile Iovan ~iHercu/ane.
In bazinul Jiului se citeaza lacurile: Valea cu Pe~ti (pe un afluent al Jiului de
Vest), Turceni ~iI~alni,ta(pe Jiu).
Pe O1t sunt ~ase lacuri in Depresiunea Fag~, doua in defileu (Turnu ~i
Gura Lotrului) ~i 17 de la Calimiine~tipana la varsare. Pe raul Cibin este lacul
Gura Raului, pe Sadu se afla Negovanu ~i Sadu II, iar pe Lotru se gasesc lacurile
Vidra,Malaia ~iBradi~or.
In bazinul Vedea sunt peste 16 acumulari situate pe afluenp..
Bazinul Arge~ului este bogat in acumulari de apa in amonte de Pite~ti ~i in
arealul bueure~tean. Ineep in munte eu lacul Vidraru ~i apoi alte 10 acumulari in
Muscele ~i Piemont. Se adauga lacul Mihaile~ti la sud-vest de Bueure~i. Pe
Dfunbovita s-au eonstruit lacurile Peceneagu (in munte), Vacare~ti ~iLacul Morii
(in efunpie). Pe raul Ilfov sunt ~apte acumulari, intre care Nucet, pentru pe~te. Pe
Colentina au fost realizate 12 lacuri (Buflea, Mogo~oaia, Chitila, Grivi{a,
Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ~i 11, plus limanul
Cernica). Lacuri sunt ~ipe Valea Pasarea: Fundeni I-III ~i VadulAnei.
~e Valea Mosti~ea sunt ~aseacumulari principale.
In bazinul lalomi!ei au fost create lacurile Bolboci ~i Scropoasa (in Bucegi),
Pucioasa (in Subcarpa!i), Dridu ~i Co~ereni (in cfunpie); pe valea Snagov s-au
format acumularile Butimanu ~iTancabe~ti;pe Doftana se afla Paltinu; pe Teleajen
este laeul Maneciu; pe raul Siirataexista trei acumulari.
Bazinul Siretului are multe laeuri, mai ales pe afluenti. Pe Buziiu au fost
create lacurile Siriu ~i Cande~ti, iar pe Basca Mare, lacul Cire~u; pe raul Uz este
POiana Uzului; Bistrita are un lac mare, Izvoru Munte/ui, ~i alte ~apte mai mici in
aval, pana la Bacau. Pe $omuzul Mare, in Podi~ul Sueevei, exista einei aeumulari;
in lungul Siretului au fost create ~ase lacuri: Rogoje:jti, Bucecea, Ga/beni,
Racaciuni, Bere~ti ~iCa/imane:jti.
102
$i bazinul Prutuluieste bogat in acumularilacustre,peste 50, din care 10pe Prut,
,C'i incepand cu Stanca Coste:jti~itenninand cu lacul Brate~(rest din limanulindiguit); se
mai giisese~aselacuripe B~eu, altele pe Jijia, Sitna,Miletin,Bahlui etc.
In lungul Dunarii au fost realizate lacurile Porfile de Fier ~iOstrovuMare.
~
I Pentru Dobrogea sunt importante doua acumulari: Horia pe Taita ~iLimanul
(pe valea Albe~ti- Mangalia).
Valorificarea lacurilor imbraca aspecte multiple. Cele de la munte atrag
turi~ti, in cele glaciare cresc pastravi, iar lacurile de acumular~ dezvolta
hidroenergie, atenueaza viiturile ~ipot aproviziona cu apa unele ~eziiri. In podi~uri
~i dealuri se adauga, in plus, calita!ile terapeutice ale lacurilor de pe sare, dar ~i
folosirea piscicola, iar uneori pentru iri$atie in lunci. La cfunpie domina
valorificarea agro-piscicola ~i terapeutica. In preajma unor o~e sunt lacuri de
agrement, iar pe litoral lacurile sunt folosite in balneoterapie, agrement ~i agro-
piscicol (exemplu, Complexul Razelm).
Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
1. Cate lacuri naturale ~i artificiale mai importante sunt inventariate in
Romania? (2300 ~i 1900).
2. Care sunt primele 5 lacuri naturale dupa suprafafii ~iprimele 5 ca volum
dintre lacurile artificiale? (Razelm, Sinoie, Golovita, Zmeica, O1tina; Porfile de
Fier, Izvorul Muntelui, Stanca-Coste~i, Vidraru ~iVidra).
3. Enumera,ti 5 lacuri cu apa sa/mastra! (Strachina, Pl~cu, Tataru, Plopu,
Babadag).
4. in ce unitafi ~i regiuni se gasesc lacuri sarate? (In nordul Baraganului, in
arealele cutelor diapire din Transilvania ~i Subcarpap.~ipe litoral).
5. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale din munte? Indicafi ~i cate un
exemplu ! (Glaciare - Bucura, periglaciare - Lacul Vulturilor, vulcaniee - Sf. Ana,
earstiee - Padi~,de baraj natural- Lacul Ro~u,pe sare - Co~iui).
6. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale de deal ~i podi~? (Iazuri, de
aluneeare, pe sare, earstice, limanuri in Dobrogea).
7. Ce origine au chiuvetele lacustre naturale din campie? Indica,ti ~i un
exemplu (De tasare - Col!ea, interdunare - la Ciupereeni, iazuri - in Cfunpia
Vliisiei,limanuri - Cerniea, de lunea - Potelu, de Delta - Gorgova).
8. Enumera,ti 8 rauri cu acumulari hidroenergetice! (Bistri!a, Prut, Buziiu,
Arge~,Olt, Lotru, Some~ulCald, Draganul).
9. Care rauri au suite de lacuri de acumulare? (Bistrita, Arge~ul, Oltul,
Colentina, Siretul, Barzava, Some~ulCald, Lotru, Raul Mare).
10. Enumera,ti10 lacuri de acumulare din bazinu/ hidrografic al Dambovifei!
(Peeeneagu, Lacul Morii, Buftea, Mogo~oaia, Chitila, Herastrau, Floreasca, Tei,
Pantelimon, Fundeni).
II. Enumera,ti raurile din bazinul Mure:jului pe care exista lacuri de
acumulare (Mure~,Sebe~,Raul Mare, Cerna de Hunedoara).
103

ANTROPIZAREA RETELEI HIDROGRAFICE
Omul, traind aproape in permanentii in apropierea ffiurilor, a unor lacuri ~i a
marii, a inceput cu timpul sa Ie aduca modificari &at ca scurgere, cat ~ica aspect ~i
distributie teritoriala. Primele modificari au constat in devieri locale ale apei soo
anumite constructii pentruirigatii locale (pe lunci ~i conuri de dejectie), pentru
mori, fierastraie, pive ~.a. Incepand mai ales cu secolul XIV s-oo inmultit iazurile
pe vaile mici din Moldova, Transilvania sau pe centrul Campiei Romane.
Actiuni importante se cunosc, 0 dam cu secolele XVI-XVII, pentru apararea
de inundatii a unor o~e, pentru aprovizionarea cu apa a acestora, sau desecarea
unor areale din Campia de Vest. In secolele XVIII-XIX s-a trecut la amenajari mai
ample ale unor sectoare de cursuri de apa, cu lacuri de retentie, transfer de apa
dintr-un bazin in altul, incep sau se proiecteaza indiguirile unor lunci ~i chiar
indreptari de cursuri. Secolul XX se remarca prin mari lucrari impotriva
inundatiilor, constructii hidrotehnice, ample alimentari cu apa ~i extinse irigatii.
Dunarea a intrat ~i ea in atentie din vechime, dar concret numai in secolul XIX, cu
rectificarile ~i dragarea bratului Sulina, culminand in secolul XX cu realizarea
complexului Poqile de Fier, indiguirea luncii ~iCanalul Dunare-Marea Neagra.
Intre primeIe actiuni ample privind modificarea hidrografiei se inscriu cele.
din c~piile de subsidenta din vest ~iarealul bucure~teanal bazinului Arge~.
In 1728 incepe canalizarea mului Bega (115 km, din care 40 km pc teritoriul
Romaniei), ce s-a terminat in 1916. In drepOOITimi~oarei a fost siipat un canal
complet nou, albia anterioara ramanand pe actuala Bega Veche. Ulterior, s-au mai
tacut imbunamtiri pentru navigatie.1n 1774au inceput desecarea ml~inei Eccedea
~i canalizarea Crasnei catre Tisa, ultima terminam in 1898. Tot in secolul XVIII se
dec1an~eazalucrarile pentru amenajarea arealelor Some~ului, Barcaului, Cri~urilor,
Mure~ului ~i Timi~ului. Unele dintre acestea au fost finisate numai in secolul XX.
Printre altele, mentionam Canalul Cri~urilor, care in fapt pome~ de la Barcau,
trece peste Cri~uri ~i face legatura cu Mure~ul. Se adauga ampleIe lucrari de
desec¥C din Campia de Vest, care au redat imense suprafete agriculoorii.
In arealul bucure~tean,prima interventie incepe la 1775 (Alexandru Ipsilante)
cu un canal intre Lunguletu ~i Ogrezeni (pe Arge~) pentru devierea apelor de
viitura ale Dambovitei. S-au racut apoi mai multe modificari ale acestei devieri
pentru a se gasi soiutia cea mai functionala. In 1883 .a inceput ~i rectificarea
cursului Dambovitei in Bucure~ti, iar in 1950 a intrat in functiune canalul
Ogrez~ni-Ro~u,prin care se aduce apa din Arge~ (6-7 m3/s)in Bucure~ti.
Intre 1796-1797 s-a tacut 0 legatura intre doua ffiuri ce curgeau in lunca
Arge~lui, Rastoaca ~i Sabarul, primul avand izvorul in Piemontul Cande~ sub
numele de Potopul. Sporirea debitului Sabaruluiavea ca scop alimentareaunei fubrici
de postav ~iapoi de hartie a domnitoruluiC. Moruzi, situatapc malul ffiuluirespectiv.
o alm modificarepentru Bucure~i a constituit-o canalul Bilciure~-Ghimpati in
vederea alimentariilacurilorce unnoo a fi create pc Colentina.Canalul s-a construit in
1935 ~i traverseaza murile Crevedia ~i Cociova1i~; in care se pot deversa ~i ape de
viiOOra.Ulterior,s-oo tacut ~ialte legamri,in care a fost implicatffiulIlfov.
104
Modificari hidrografice de inceput s-au realizat ~i in Campia piemontana
Targovi~te-Ploie~i, in special pentru irigatii. Astfel, Iazul Morilor - Ialomita
pome~e de la Targovi~e ~i revine dupa 5 km in Ialomita; Iazul Morilor - Prahova
(intre Flore~ti de Prahova ~i Cricovul Dulce); Canalul Leaotul (intre Prahova _
Filipe~tiTarg ~iTeleajen); Iazul Morilor - Teleajen (revinc in Tcleajen).
In secolul XX, in special in anii '60-'70, au fost amenajate sute de iazuri pe
murile mici din campie ~ipodi~, cateva sute de lacuri de acumulare (1900 lacuri de
acumulare sunt inventariate in Atlasul Cadastrului ... 1992, din care 416
principale), multe hidrocentrale, indiguiri ale principalelor lunci, mii de km de
canale pentru desecare ~i irigatii etc. Sa amintim mai ales 01001, care, din
depresiunea Fagar~ ~ipana la varsare, s-a transformat intr-o salba de lacuri.
Existii~iconsecin{enegative ale modificarilorhidrografice,uneori neprevazute.
S-a redus volumul de aluviuni carate in mare ~iplajele litoraluluinu se mai refac dupa
eroziunileprovocatein special de furtunilede iarna. Cam 40-80% din aluviunileintrate
in lacurile de acumulare raman pe loc, colmatand repede aceste lacuri; tot in aceste
lacuri apare fenomenul de colmatare regresiva (care, pe Bistrita, de exemplu,
avanseaza~icu 250-400 mJan, dupa I. Ichimm, 1986).Albiile ramase tara apa in aval
de barajse adancesccu 1-3m, ca pc Bistrita,Some~l Mic aval de GiIaupc circa 40 km,
pe Arge~pana la 100 km aval de Gole~, pc Olt in aval de Drag~ani pe circa 85 km,
pe Siret aval de Bere~ pe circa 150 km etc. Aluvionari (sau eroziune ~i tasari) se
produc ~ipc canalele de irigatie sau de desecare. Inmultirea balastierelordecalibreaza
albiile,impunerupturi de panmin amonte etc. Panzelefreatice din preajmalacuriior se
tidica uneori foarte mult ~i, in dealuri ~i podi~uri, provoaca alunecari de teren. Pe
marginea lacurilormari de acumularea aparut ~ifenomenulde abraziune.Acolo unde
se fac irigari, dar ~iin arealele cu lacuri s-a intensificatevaporarea, ceea ce activeaza
ridicareasiirurilorla suprafuta~isaraturareasolului.
Autoevaluare- intrebiiri ~iriispunsuri
1. Care sunt regiunile ~i locurile cu cele mai ample modificarl antropice ale
hidrografiei? (Hidrografia Campiei de Vest, arealul bucure~an, Canalul Dunare-
Marea Neagra, barajul P0rtite de Fier, Oltul, luncile muItor rauri ~i cea a Dunarii,
iazurile multor rauri mici ~.a.).
2. Ce devierl de ape au fost rea/izate in arealul bucure~tean ? (Din Dambovita
spre Arge~ pentru viituri, din Arge~ spre Dambovita pentru aprovizionarea cu apa a
Bucure~ului, din Ialomitacatre Colentinapentru acumularilelacustre). ..
~ . 3. Ce modificarihidrografice s-aujacut in lunca Arge~uluide dimpie ? (Unirea
raunlor Potopul,Rastoaca~iSabarintr-unul singur ~ilacul de la Mihaile~).
4. De ce s-au adtincit unele rtiuri in aval de marlIe baraje ? (S-oo redus
aproape total volumul de aluviuni ~i aluvionarile, iar "firicelul" de apa ramas
capamforta de eroziune in adancime, mai ales la ploi).
5. Ce efecte relativ negative au aparut in urma unor modificari ale a/bitlor ~i
r~~imului rtiurllor ~i Dunarii ? (Reducerea aluvionarilor pe plajele litoralului,
ndlcarea nivelului unor panze fteatice sau coboriirea acestuia, alunecari de teren in
arealele lacustre, abraziune lacustra, colmatari importante de lacuri - exemplu, pe
Pirge~,s-au intensificat evaporarea ~iridicarea unor saruri la suprafata solului etc.).
105

APELE SUBTERANE
Acestea sunt de doua categorii: ape freatice ~iape captive.
Apele freatice au fost apreciate la un potential de peste 5 miliarde m3Ian, sau
160 m3Is. Ele sunt cantonate In formatiuni ~i tipuri de relief foarte diverse. Cele
mai bogate ape freatice se gasesc In aIuviunile luncilor, teraselor, piemonturilor, in
depresiuni ~i cfunpii (in loess, nisipuri, pietri~uri), In conglomeratele ~i gresiile
putin cimentate situate la suprafata-,In conurile de dejectie de la contactul deal-
cfunpie etc. Din panzele freatice se aprovizioneaza cu apa majoritatea satelor (prin
puturi sau izvoare) ~ichiar unele cartiere urbane.
Adancimea apelor freatice variaza dupa adancimea la care se afla stratul
impermeabil de sub ele ~i dupa grosimea stratului permeabil de la suprafap.. Cel
mai adesea, oglinda acestor ape se afla la 2-10 m adancime (pe lunci, terase,
majoritatea suprafetelor de cfunpie ~i podi~uri etc.), dar uneori atinge 20-60 m
(portiuni din Baragan, din Bumas, din cfunpiile piemontane ~i de glacis etc.), sau
chiar peste 100 m In unele Parti din Podi~ulGetic. ~
Nivelul acestor ape este oscilant in functie de anotimpuri. In perioadele foarte
ploioase, ele se pot ridica pana la suprafata, producand exces de umid~tate(In lunci,
cfunpiile joase, in crovuri ~i padine, in unele depresiuni etc.). In perioadele
secetoase, se intfunpla invers, apele freatice coboara mult ~ichiar pot seca.
Cele mai mari cantimti de ape freatice se gasesc in CfunpiaRomana ~i lunca
Dunarii (un volum apreciat la 75 m3/s, din care 30 m3/s numai In lunca Dunarii).
Urmeaza, ca importanta, Cfunpia Banato-Cri~ana ~i depresiunile golfuri din
Dealurile de Vest (circa' 30 m3/s). In podi~uri, dealuri ~i munp, apele freatice sunt
ceva mai bogate numai in depresiuni, la debu~area raurilor, pe lunci ~i terase.
Unitatea cea mai deficitara este Podi~ulDobrogei (2 m3/s).
Apele de adancime (captive) se gasesc in straturile permeabile prinse intre
altele impermeabile. Nu au scurgeri la suprafata-,dar sunt scoase prin pompare, ca
ape potabile, minerale sau termale; mai rar, izbucnesc ca apearteziene (in
vestul Cfunpiei Banatului, pe locurile de scufundare a unor straturi piemontane,
ca In Cfunpia Rfunnicului etc.). Potentialul acestor ape este estimat la peste
3 miliarde m3/an,sau la 100 m3/s.
Cele mai mari depozite de ape captive se gasesc sub Cfunpia Romana, in
special in straturile de Frate~ti (de exemplu, in Bucure~ti se scot, din aceste straturi,
carn 100.000 m3/Zi).Urmeaza ca importanp. Cfunpia Banato-Cri~ana (Timi~oara,
Arad, Satu Mare ~.a. se aprovizioneaza in parte cu astfel de ape). Volume mai
reduse sunt cantonate ~i In Podi~ul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei,
Dobrogea, Podi~ul Getic.
De obicei, apeIe de la adancimi mai mari, tara a fi 0 regula absolum, sunt
mineralizate ~i uneori termale. De exemplu, in Cfunpia Banato-Cri~anaexista ape
mineralizate ~i cu temperaturi de 40-90°C, cu debite de 100-17.000 m3/zi. Chiar ~i
Dobrogea are In unele straturi mezozoice calcaroase, carstificate, ape bogate
(aprovizioneaza litoralul cu circa 100.000 m3/zi).
106
Izvoarele carstice sunt iviri de ape la suprafafA, care provin din masive
tificate ~icare au debite foarte mari. Sunt importante pentru aIimentarea cu apa
carsor centre, Ca,de exemplu, Zame~ti ~iTohanu (Depresiunea B~ov), Uricani ~i
t~can (Depresiunea Petro~ani); la po~a. MuntiAlorVaI~an.apar izv~are carstice
luziene ca la Isvema ~.a. Izvoare slDulare t~nesc ~l dm stratunle groase de
~~~glome;"te, precum cele .de la baza ~iuca~ului, ~eahlaului ~.a~~cu debite de
20-25.000 m3/zi). 0 categone. aparte de lzvoare cm:stlC~0 ~o~eaza lzbucurile, cu
~niri intermitente, ca acela dm Codru-Moma, numlt Calugan.
. Apele minerale sunt cele cm;,econtin sarnri (clornri, sulfati, bicarbonati etc.)
in proportie de minimum 1 g%o.In majori~tea lor, s~~t ape de ~ancime, ~ar ~!
a freatice ~i chiar lacustre. Pentru a fi SOCOtlte0 bogat1e balneara, ele trebUle sa
contina Insa diferite elemente chimice cu actiune farmacologica stabila ~i intr-o
proportie admisa ~i necesara; de asemenea, sa contina anumite gaze, sau sa fie
radioactive in limitele admise ca terapeutice. Se folosesc in tratament balnear, in
industria de imbuteliere ~i pentru extragerea unor sarnri sau gaze. Pe teritoriul
Romaniei se gasesc cateva mii de izvoare naturale sau iviri rezultate prin foraje.
Consumul pe locuitor este de peste 20 litrilan.
Exism c1asificari variate ale apelor minerale, dar cea mai utilizam este
c1asificareachimica: sarate, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase etc.
Apele minerale siirate contin clor ~i sodiu, uneori ~i brom, iod ~.a. In
proportie de 20-300 go/oo.Se subimpart In ape clorosodice, bromurate, iodurate etc.
Au 0 foarte mare raspandire, fiind legate de masivele de sare, zacamintele de
hidrocarburi, de sarurile continute in diferite formatiuni geologice, sau de sarurile
spalate din soluri ~i depozite superficiale (in cfunpii, lunci, delm). Dintre centrele
exploatate balnear putem mentiona: Turda, Ocna Mure~, Ocna Sibiului, Bazna,
Sovata etc., In Transilvania; Ocnele Mari, Ocnita, Slanic-Prahova ~.a., in
Subcarpati; Amara, Movila Miresii ~.a., in Baragan - provenite din spalarea
solurilor; Techirghiol etc.
Apele minerale sulJUroase-sulfatatei~i au geneza in sulfatii gipsurilor din fli~
~i din Subcarpa!i, in sulfurile unor straturi din depresiun~a Getica, sau din
Orientali, in sulful zacamintelor de carbuni, sau In hidrogenul sulfurat de origine
organica. Astfel de ape se gasesc mai ales in Carpatii Orientali ~i Subcarpatii
Moldo~ei (Solont, Bro~eni, Tarcau, Pipirig, Moine~ti, Oglinzi, Baltate~ti ~.a.), in
Carpatll de Curbura (Siriu, Cheia, Sinaia, Bu~teni, Azuga), in Subcarpatii de
Curbura (Berca, Sarata-Monteoru, Campina, Moreni ~i mai ales Pucioasa), In
~Ubcarpatii Getici (Bradet, Calimane~ti-Caciulata, Govora, Olane~ti, Sacelu ~.a.).
pe sulfuroase termale sunt la Herculane, Mangalia, Ha~ova.
. Ap~l~ carbogazoase contin bioxid de carbon ~i ~!lnt~~n~!ic lega1L£le
~~l11~esfanlepostvulcanlce din Carpapi Vulcanici ~i din Muntii Metaliferi.
10Xldulde carbon vine dIn profunzime pe anumite fracturi, iar arealul pe care
este la.suprafata formeaza aureola mofetica. Compozitia minerala a acestor ape
apare
vanata, deoarece in drumul lor subteran strabat roci diferite, .din care dizolva
unele saruri' ca fi ~. lfu
¥
Exis '. urmare pot 1: lerngmoase, su roase, magnezlene, sarate etc.
fa patru man aureole mofetice:
¥
,
107
 . Aureola O~- Tible~ se extinde pana in Munpi ~i Dcpresiunea Maramure~,
CfunpiaSome~ului,Dealurile Silvaniei,nordul Transilvaniei~iMunpi Rodnei. Izvoare
de ape carbogazoaseapar la: Bixad (O~), Valea Borcutului(Baia Mare), Baia Sprie ~i
Chiusbaia(langa Baia Mare), SangeolZ,Valea Vinului,Parva (sub Rodna) etc.
. Aureola Caliman-Harghita este cea mai mare din Europa. Ea cuprinde
Carpapi Orientali din vecinatate, dar ~i 0 parte din Curbura ~i estul Transilvaniei.
Cele mai bogate zacaminte din Romania se gasesc aici, in zona cristalinului din
apropierea vulcanilor, mai ales in nivelurile carstificate ale calcarelor cristaline
(Bilbor, Borsec, Madar~). In fli~ se exploateaza la: C~in, Slanic-Moldova,
Maln~, Bodoc, Covasna, Zizin, Lep~a-Vrancea~.a.In aglomeratele vulcanice apar
iviri la: Miercurea Ciuc, Tu~nad,Vlahita, Lueta etc.
. Aureola Carpaplor Apuseni are iviri de ape carbogazoase la Boholt,
Geoagiu, Bonpotoc, CaIan, Teliuc ~.a.
. Aureola Campiei Banato-Cri~ene pare a fi in legatura cu unele intrusiuni
de magme ascunse (poate 0 prelungire a celor din Apuseni). Apele apar pe fracturi
orientate est-vest, precum cele de la: Tinca, Lipova, Buzi~ ~.a.
Apele term ale sunt, de asemenea, minerale, dar cu temperaturi obi~nuite de
peste 20°C. Se incaIzesc prin coborarea apelor la trepte geotermice de adanc, sau
sub influenta unor corpuri magmatice. Se folosesc in terapie, incaIzirea locuintelor
(Oradea), sere etc. Cele mai bogate ape termale sunt in Campia Banato-Cri~ana,
dar se gasesc ~iin alte regiuni. Dintre sursele mai cunoscute arnintim: Felix ~iBaile
1 Mai (Oradea), Vata de Jos (pe Cri~ul Alb), Moneasa (in Apuseni), Geoagiu (in
Metaliferi), CaIacea (langa Timi~oara), Siriu, Baile Herculane, Tu~nad, Mangalia.
Autoevaluare - intrebiri ~i raspunsuri
I. in ee tipuri de relief $i de forma,tiuni geologiee se gasese eele mai bogate
ape freatiee? (In campii, depresiuni, piemonturi, lunci, terase, conuri de dejectie;
formatiuni geologice: aluviuni, nisipuri, pietri~uri, conglomerate, gresii, loess).
2. La ee adaneimi se gasese apele freatiee? (2-10 m cele mai multe, 20-60 m
mai rar, iarin piemonturi chiar 100 m).
3. Care regiuni $i unita,tigeografiee de/in, fn ordine, volumele eele mai mari
de ape freatiee? (Campia Romana, lunca Dunarii, Campia de Vest, depresiunile
golfuri ale Dealurilor de Vest).
4. De ee muntele are pU,tineape freatiee? (Din cauza fragmentarii foarte mari
~ia pantelor).
5. in ee regiuni sunt eantonate eele mai multe ape de adaneime $i de ee ? (In
Campia Romana ~i Campia de Vest ~i mai putine in podi~urile Moldovei,
Transilvaniei, Dobrogei ~i Getic; pentru ca dispun de mai multe straturi de roci
friabile ~iau fragmentari reduse sau mici ce nu permit scu~erea: apelor).
6. Unde se gasese izvoare earstiee $i ee tipuri? (In masivele ~i platourile
calcaroase carstificate ~i apar sub forma de izbucuri, ca izbucul CaIugari, ca
izvoare vocluziene, ca la Isvema, dar ~i la baza conglomeratelor, ca in Ciuca~,
Bucegi sau Ceahlau).
7. De etitefeluri suntapele minerale ? (Sarare, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase).
108
8. Care sunt aureolele prineipale eu ape earbogazoase? (O~-Tible~,
CaIiman-Harghita,care este cea mai intinsa din Europa, aureola Apuseni ~i cea din
Cfunpiade Vest).
9. Din ee fel de straturi provin apele sulfuroase-sulfatate? (Din arealele cu
gipsuri ale Carp~ti~or fli~ul~i ~i. din .Su~carpati, di~ sulfu~le ~or straturi ale
Subcarpatilor Getlcl, ale POdl~ulUlGetlc ~l ale Carpatdor Onentall, sau din sulful
zacamintelor de carbuni).
10. Enumerafi loealitafi cu ape sulfuroase-sulfatate! (Siriu, Sinaia, Azuga,
Bu~eni, CaIimane~i, Caciulata, Govora, Olane~ti,Sacelu, Herculane, Mangalia).
II. Enumerafi loealitafi eu ape termale! (Felix, Baile I Mai, Vata de Jos,
a Moneasa, Geoagiu, CaIacea, Herculane, Siriu, Mangalia).
MAREANEAGRA
Intre sintezele despre Marea Neagra arnintim pe cea a lui V. Trufa~(1969).
Numita in Antichitate, de catre greci, Pontus Euxinus (mare primitoare),
Marea Neagra a jucat aproape totdeauna wi rol economic deosebit in istoria dacilor
~ia poporului roman.
Este situata in estul Romaniei, spre Asia Mica, avand legaturi cu Marea
Mediterana, prin stramtoarea Bosfor-Marea Marmara-stramtoarea Dardanele ~i cu
Marea Azov prin stramtoarea Kerci. .
Suprafata Marii Negre este de 413.490 km2,la care se adauga 38.000 km2ai
Marii Azov, un fel de golf al sau, cu.adancimi foarte reduse. Lungimea !iifmurilor
este de 4020 km. Adancimea medie a Marii Negre este de 1282 m, iar cea maxima
de 2245 m. Bazinul sau hidrografic este de 2,4 milioane km2 (carn 1/3 din Europa
continentala) ~ise intinde peste 17 !iiricu 160 milioane de locuitori.
Originea ~i evolutia acestei mari sunt legate de evolutia din pliocen ~i
cuatemar a contactului dintre platformele Est-europeana, Dobrogea, Moesica,
precum ~i cu lanturile muntoase carpatic, caucazian, pontic (Muntii Pontici) ~i
b~canic. Acestea din urma au separat-o de Mediterana. Istoria sa incepe la s~itul
mlOcenului,cand s-a individualizat, din Marea Tethys, a~a-numitaMare Sarmatica,
ce ~~ intindeadin bazinulVieneipanain arealullaculuiAral. 0 data cu ridicarile
m~ mtense din pliocen ale lanturilor muntoase amintite, aceasta mare se imparte in
~al. multe ~azine ~ubsidente,cu caracter lacustru: bazinul Vienei, bazinul Panonic,
azm~l G~tIC,bazmul Pontic, bazinul Caspicei ~icel al Aralului.
1 In tImpul villafranchianului, aceste bazine lacustro-marine se reduc foarte
~u t, cele de la vest de Marea Neagra actuala pana aproape de disparitie. In acest
lmp, pe locul Marii Negre ramasese numai un lac situat in partea central-estica.
ceasta este faza cand incepe istoria actualului bazin al Marii Negre, cand ea a
~t ,;a m~ redusa suprafa!ii ~i cel mai mic nivel; cauza consta in climatul foarte
fund 1ar ~~ ales in scufundarile accentuate care au avut loc pe acest areal, cand
de ~ M~i Negre incepe sa capete caracter oceanic (se bazaltizeaza) cu tendinta
.. a eVemun geosinclinal in largire. .
109
 In timpul fazelor glaciare ~i interglaciare din cuatemar, In special din
glaciarul mindel, acest lac se extinde tot mai mult catre vest ~inord-vest, unde apar
mi~cari subsidente pe marginea activa a platformelor. Extinderea se face insa
sacadat, cu oscilari de tipul transgresiunilor (de o~icei, interglaciare, dar ~i
glaciare) ~i regresiunilor (mai ales in fazele glaciare). In aceste faze altemante se
realizeaza ~i unele legaturi periodice ~i in contratimp, cand cu Marea Caspica
(peste Depresiunea Manici), cand cu Mediterana (peste stramtoarea Bosfor).
Ultima legatura cu Mediterana, care se men~ne ~i azi, dateaza din timpul
transgresiunii neolitiee (acum 7000 de ani, cand nivelul marii era mai ridicat cu
5 m). In continuare, Marea Neagra a ramas in legatura cu Oceanul Planetar ~i va
oscila in func~e de acesta, in timp ce Caspica, izolam, are un nivel cu 37 m mai jos.
In fazele cand Marea Neagra nu avea legatura cu Mediterana, nivelul sau oscila
de Dunare. Peste nivelul apelor sale salta numai Insula $erpilor (17 ha), un inselberg
d tip dobrogean. Abruptul continental, cu 0 panta de la 10%0 pana la 20-150%0,
" econjoarapartile adanci ca un brau ingust. EI coboara de la 180-200 la 1000 m in
~reptul platformei con~entale, i~ in e~ ~i sud coboara apr?ape de la !fum pana la
1500 m. Pe abrupt se gasesc canlOane~l areale cu alunecan. La baza abruptului se
contureaza,pe alocuri, mai ales in nord-vest, ~i un glacis submarin, cel mai extins
fiind in prelungirea fostului curs al Dunarii (conul Dunarii). Campia abisalii, foarte
neteda.,ocupamai mult dejumatate din suprafatii~ise extinde in jurullui - 2000 m.
a r CURfNTINEPfRMANENTI
(j) CU"'"tul Cn",.i;
I o Cu;oetltul Oaesei

independent, in func~e de clima. De exemplu, eel mai sciizut nivel din timpul I @ Curent~~_~bro!J~: 1
fazelor glaciare a fost in stadiul maxim al glaciarului wiirm (- 130 m) ~i in
glaciarul riss (circa - 15 m). In schimb, niveluri maxime, peste zero actual, nu se
cunosc, cu precizie, decat eel de + 5 m din neolitic (postglaciar).
Caracterele specifice Marii Negre sunt de trei categorii: continentalism
aceentuat, configura~a bazinului ~ia !fumului~ieuxinismul.
. Marea Neagra este tipic intercontinentala., respectiv influentele uscatului
asupra ei sunt mult mai moo decat invers. Din aceasta cauza, temperatura apelor de
la suprafatii oscileaza in func~e de temperatura aerului. Marea Neagra prime~e 0
mare cantitate de ape continentale, in raport de volumul sau, ceea ce face ca
salinitatea sa fie mult mai redusa ~ivariabila la suprafatii, reducandu-se chiar ~iin
adancime in raport cu Oceanul.
. Configuratia geometrica a !fumului se compune din doua bazine
elipsoidale, unul estic ~ialtul vestic, cu axele perpendiculare. Pe de alm parte, de~i
este vorba de 0 mare in faza de transgresiune, configurapa de amanunt a tarmului I4Ckm
I
este relativ rectilinie, adica este lipsim de peninsule importante (cu exeep!ia
Crimeii), iar golfurile sunt pu~ne ~i foarte larg deschise (golfurile Odesei, Fig.28. Marea Neagrii
Balcicului, Burgasului ~.a.), sau au fost barate de cordoane (Halmyris sau actuala
laguna Razelm-Sinoie). De asemenea, lipsesc insulele; singura insula, structurala., Reliefulliniei de litoral prezinm doua aspecte generale. In dreptul podi~urilor
este Insula $erpilor, la care se adauga cateva insule acumulative foarte joase, ~i campiilor (podi~urile Prebalcanic ~i Dobrogea, Campia lagunara ~i a Deltei
existente la gurile Dunarii, ca, de exemplu, Sacalin. Duniirii, Campia golfului Odesei), litoralul se compune din faleze inalte de 10-100
· Caracterul euxinic consm in lipsa vietii in adanc, sub circa 180 m, din m, din plaje, lagune, limanuri ~i cordoane litorale. In dreptul muntilor (Balcani,
cauza acumularii.de hidrogen sulfurat, caz unic in lume (vezi "Salinitatea;'). Pon~ci, Caucaz, Crimeii) apare un !fum muntos, foarte inalt ~i abrupt, care se
Relieful poate fi urmarit in profil transversal ~i ca linie de litoral. In profil ContlOuaaproape direct cu abruptul submarin, pana la circa minus 1500 m.
transversal apare 0 dispunere relativ simpla in trei trepte: platforma continentala
(0-200 m), abruptul continental (200 m la 1000-1500 m) ~i campia abisala .~i~carile apelor sunt de mai multe feluri: vOOa~ide nivel (sezoniere etc.),
valun ~lcurenti.
(1500-2245 m) (fig. 28).
Platforma continentalii ocupa earn 1/3 din suprafatii, dar se intinde inegal. " · Variafiile de nivel sunt determinate de vOOatiasurselor de alimentare, de
Domina In partea de nord-vest ~i lipse~ in est. Are 0 panm de 1,4 ~i 8-9%0.Pe ~an~~: maree, presiunea atmosferica, sau cauze' planetare de lunga duram.
suprafata sa exista urme de viii submerse (din glaciarul wiirm), ca, de exemplu, fosta at~latI~le~impusede sursele de alimentare (in special, de Dunare), ca ~icele de vant
\ s 109P~a la circa I m ~i pot avea caracter sezonier, anual ~i chiar dium. Mareele
Dunare, In prelungirea bratului Sfantu Gheorghe, apoi Casimcea, Techirghiolul,
Nistrul ~.a.Deasupra ei se atla sedimentemarine, dar ~icontinentale,In special aduse d~~.~lCI ~i dau variatii diume de 8-12 em. Exista ~i varia!ii Intamplatoare cauzate
I eren!ele de presiune atmosferica, ce provoaca sei~e de 2-50 em, rar peste. Pe
llO lli
fondul acestor oscilatii scurte se inregistreaza ~i 0 tendin!a generala milenarii de
T ra nsp arenta ~i culoarea apelor sunt in functie
~
. de aluviunile in suspensie,
crefitere a nivelului marii cu 2-3 mm/an, comuna cu Oceanul Planetar, care in
. . antului etc. In 1arg, apeIe sunt putemlc transparente, pana 1a 20 -30 m
~ ~

ultimii 1500 de ani i-a ridicat nivelul cu 4 m.

du;c~a v Spre litoral, transparenta scade; de exemplu, atinge circa 6 m in dreptul
. Valurile sunt generate, cu preciidere, de vanturile de NE, N, E, SE ~iating adanc:;ei
Mang. ~e ~i 05-1 m in apropierea Deltei. Culoarea este variabila, de la albastru-
obi~nuit 2-4 m inaI~me, dar la furtuni mari ajung ~ila 6-8 m, cu lungimi de 60 m. n larg ' pana la galben ~i brun-gaIbui
verZUI,I, . s:. ~in zonele
1oarea apel. SUtera
' ~ cu
. aluviuni dunarene. In
. Curenpi din Marea Neagra apar sub impulsul vanturilor (mai ales de NE), .
functle de direetia
t&
vantulUl, cu
~ - . mo d IfiIcan.
. .
ata in Marea Neagra se dezvo1ta numat m stratu1supenor (cu un vo1um de
~

al excesului de aport tluviatil din NE ~ial schimbului de ape cu Mediterana. Existii

.
. V'
101
curenp de suprafa!ii permanen!i ~i nepermanenp ~i curen,ti de compensa,tie (de Clfca 1010 ), de Pana la 220 m spre margini ~i 130 m .in largoSub aceste adancimi
obicei, de adancime). Caracteristic este un curent permanent principal, cu forma de . tii numai bacterii reductoare
eXlS de stuf, care produc hldrogen sulfurat.
circuit gamit in dreptul Crimeii, din cauza ingustarii bazinului marin; aici, acest N
~

at . t s:. . ~

Fauna in Marea eagra are p ru provemente: fauna sarmato-casplCa

curent se imparte in doua circuite secundare.
Curen,tii nepermanenp se dezvoltii in golful Odesei (Curentul Crimeii ~i
Curentul Odesei) ~i in dreptul Dobrogei (Curentul Dobrogei); ace~tia sunt curenti
de derivii. Cand vanturile bat din sud (23% din an), Curentul Dobrogei se dest~a
~ise n~te Curentul Sudie.
Curen,tiide adancime pot merge in acel~i sens cu cei de suprafatii,din care de
fapt provin (euren~uniei),~i ating pana la 150 m adfuteime;al~i sunt curenfide
compensa,tie propriu-zi~i,san euren~dubli,ee curg in sensuriopuse,unul deasupra
eeluilalt. Cel mai important curent de compensa~eeste eel spre ~idinspre Mediterana.
Curen~ de compen~e pot aparea ~ipe laturadobrogeana~ispre golful Odesei.
Din eauza eurentului dinspre Mediterana, apeIe cele mai sarate se loealizeaza
pe fundul Marii Negre ~ibloeheaza sehimbul eu apele oxigenate de la suprafatii.
Bilan/Ul hidrologic se compune din: volumul general = 530.000 km3;
prime~e 827 km3 (din care murile ~i tluviile aduc 309 km3 sau 37%, precipita~ile
230 km3san 28%, prin Bosfor intra 193 km3 sau 24%, iar din Marea Azov 95 km3
sau II %); pierde anual prin evaporare 365 km3 san 44%, ies prin Bosfor 392 km3
sau 47,5% ~i spre Azov se scurg 70 km3 san 8,5% (din Enciclopedia geograficii a
Romaniei, 1982).
Temperatura apei marine la suprafata oscileaza in func~e de cea a aerului,
fiind cu I-2°C mai ridicata. Astfel, media anuala este de 12-14°C, cea de varii de
23°C (dar maxima poate atinge ~i 28°C), iar cea de iama de 0-8°C. In anii foarte
gero~i poate aparea gheaf3,in zona platformei continentale din golful Odesei ~i a
f3.rmuluiromanesc, pana la maximum 15 km de la f3.rm.
in adancime, temperatura variaza sezonier, dar numai pana la maximum
50 m. Urmeaza apoi un strat mai rece, de 5-7°C,situat earn intre 60-80 m adancime
(ramas din apele cele mai reci cobomte iarna), dupa care temperatura ere~te u~or
pana la 450 m, unde atinge 9°C. Aceasta se men~ne pana la fund ~i reprezintii
(sturioni, guvizi etc.), medite~eana ~(calcan,stav~d), atlcll~ti.~a (0 buna parte din
tii migratori) ~ifauna de apa dulce m dreptul gunlor Dunanl.
pe~ in afariide pe~ii comuni, se remarca sturionii (morunul, pastruga ~inisetrul),
care dan icre negre ~i care se gasesc numai in nord-vestul Marii Negre ~iin Marea
Caspica, apoi serumbia albastra, paIamida, stavridul ~irechinul. Dintre mamifere se
intalnesc delfinul (porcul de mare) ~ifoca de Marea Neagra, care este localizatii la
Ecrene pe litoralul bulgar.
Flora se compune din diferite tipuri de alge - ro~ii, albastre ~ibrune, intaInite
pana la minus 70-80 m, unde patrunde lumina solarii.
Importanta economics a Marii Negre deriva din avantajele pe care Ie are
orice tara cu desehidere spre Oceanul Planetar. Pentru poporul roman, Marea
Neagra a avut insa ~i are un rol aparte, deoarece pamantul nostru se afla ~i pe
Dunare, care canalizeaza legaturile oceanice cu toatii Europa Centrala ~ide Vest.
Intre aspectele economice specifice sunt de subliniat:
· transportul de apa, cu ie~irela Oceanul Planetar;
· taIasoterapia ~iturismul, legate de radia~a solarii putemica pe timp de vara
(500 cal/cm2/min) ~i de apa saratii;
· resursele biologice (pescuit, posibilitatea de exploatare a algelor ~i a
culturilormareice,in specialnevertebrate); .
. · resurselegeologice (hidrocarburi,fosforite ~i concre~uni feromanganoasein
sed~e!ltele platformei; minerale grele in grindurile Chituc ~iarealul Sffintu Gheorghe;
poslblhtatea exploatarii de clor, sodiu, sulfa~, magneziu ~.a. din apele miirii;
· posibilitatea folosirii energiei valurilor ~ia vanturilor.
~ Tirmul ~ilitoralul romanesc se prezinta,in mare,sub douatipuri:farmjos
In ~ord (d~ I~ gura Musura pana la capul Singol sau Pesciirie - Constanta), cu
f~r ~~e ~I?nnduri emerse ~i submerse, cu plaje, deltii ~i lagune, ~i fi1rm cu falezii,
Ta: '1Inalta.de 5-40 m, fierastruit de guri de viii cu limanuri, pe alocuri colmatate.
vecheu nordlc este dublat, in spatele lagunelor Razelm ~i Siutghiol, de 0 faleza
~

temperatura medie aproximativa a stratului de suprafatiidin timpul iemii.
Salinitatea (compozi~a chimiea) cre~te de la mal spre larg. Media salinitii~i
apelor de suprafatii este de 17-180/00,dar in nord-vest scade la 10-12%0. In
adancime, unde apele provin in special din Mediterana, salinitatea este de 22-23%0.
o caracteristica absolut specifica 0 constituie sciiderea relativ brusca a
con~nutului de oxigen incepand de la adaocimea de circa 130 m in larg ~i220 m la
periferie; pe de altii parte, earn de la 130-180 m in jos apare hidrogenul sulfurat.
112
, In stare de conservare (fig. 29).
o Pl~e~e doua sectoare d.e tiirm se deosebesc ~ica geologie. Tarmul sudic are la bazii
ridica d e Calcar~ Sarmatice, a carei suprafa,a este ondulatii, astfel ca pe alocuri se
oUJnai~~pra Dlvelului miirii, iar in alte p~ coboarii sub acesta, fuleza ramanand
argila ro~ie OCss.Peste. pl~a d~ calcare se ~a~ un strat ~ub~re, pe. alocuri ero.dat, d~
fosile car ficuconcrepum de glps . Peste argda urmeaza onzontun de loess ~I solun
ridica'u~o: onne~ aproape in exclusivitate abruptul falezei. Acolo unde calcarele se
peste Dlvelul miirii, tiirmul prezintii ~icapun foarte reduse.
113
 Pl tforma continentalii din fata !fumului romanesc este mult mai lam ~i mai
. ~ca in nord. Pe p~l~la guriiMu~ura,ac~as?~e extindecontin~~pana la
pu!1.n I Crimeea, iar adanclmea coboara numal pana la 70 m. Pe allmamentul
peOl~SUalatforma are 200 km la~me, iar spre sud se reduce la numai 100 km, pe
Port1~a\rama Veche. Panta este de 1.'4:2r~:mai midi in nord, ~~ se accentueaza
paral tul capurilor. Pe platforma eXlsta Val submerse (prelungm ale celor de pe
10d~P
contlOen t) <:i
'i
trepte .. care par a prezenta sta~onari ale nivelurilor marine
tWiirmienesau mal vechl.
pos Sedimentele de pe platforma sunt dominate de nisipuri, pana la adancimea de
20-30 m, in care se gases~ ~i coc?ilii. d~ ~olu~te ~i ~e .pi~tri~uriproveni~e d~
III tarm. In larg urmeaza 0 ffi~lecu malun mSlpo~e ~laadanclm~de 25-75 m) ~l apOi
. ~l ri argiloase (intre 75-180 m) de culoare gaIbUlesau cenU~le.
ma u Dunarea are 0 influent;a aparte in majoritatea fenomenelor hidrologice ale
rtoralului, cu precadere in jumatatea nordica: influenteaza, la ape mari, nivelul
~iirii cu panii la 0,5 m; scade salinitatea; aduce 0 mare cantitate de aluviuni care se
riispandesc ~i se depun spre sud langa !fum pana pe la Constanta, de unde se
disperseazii;aluviunile dunarene reduc transparenta ~ischim~a culoarea apei etc.
Oscilafiile de nivel sunt date de maree (8-12 cm), de sel~e(2-50 cm), de apele
Duniirii.(panala 0,5 m in dreptul Deltei), de vanturi (scade la vanturile dinspre vest
~i se ridicii la vanturile intense dinspre nord-est ~i est). Importante sunt insa
oscilarile milenare, in prezent marea (ca ~i Oceanul Planetar) aflandu-se in
transgresiune. La tiirmul romanesc, efectul este amplificat de 0 u~oara subsident;aa
marginii de est a Dobrogei ~ia Deltei. Majoritatea cercetAtorilorindica 0 ridicare a
nivelului cu 2 cm/IOOani, dar al~i presupun 3-5 cm/IOOani. Important insa este
efectul de intensificare a abraziunii ~i de retragere a !arroului. Dovezile acestei
transgresiuni,pe langa 0 serie de masuratori, provin ~idin gasirea unor morminte ~i
!..AGUNE
a unor urme de construc!ii la 1-2 m sub nivelul apei, la Mangalia ~iHistria, ~i care
initial erau cu cel pu~n 2 m peste nivelul marii.
Curenfii marini de litoral sunt instabili ca viteza ~i chiar ca directie, dar in
TIRM JOS DE ACU},{ULARE ~are se lncadreaza schemei generale. Cauzele curen~lor sunt vanturile (de N, NE
(cordo~n" xnarlruo) ~l~, ~ar uneori ~idin sud), debitul Dunarii, diferenta de salinitate ~itemperatura ~i
fIRM INAtT DE ABRAZIUNE Ch1ar: 1Ofl~entacuren~lor de compensa~e din Bosfor. Curentul principal ramane cel
(laloza marinA)
eu d~rec!1eN-S, impulsionat de vanturile de NE ~i aportul fluviilor din NY; are 0
PfCURl PORTUARE ~ros1mede circa 25 m, 0 viteza de 5-20 cm/s, dar la viituri ale Dunarii ajunge ~i la
).0 em!s. Se eviden~aza mai ales pe timp calm, dar, la vanturi puternice ~ide duratii
~ldeblte mari ale D ~.. ~ ~. . ~
Id b
I D. ~ unarn, acest curent se 1Ogro~a ~lsupnma contracurentu e su
. 10loe In loc prezinm despletiri in centrol carora apar mi~cari circulare. Acest
eurent principal t ~ . ~ .
se d.f es e Imp10Sspre est, loarte rar, de curentul dunarean de debit, care
TARMUL
, ROMANESC At
pot ~rseaza in ev~~i pana la 2-4 km de tiirm. Pe de altii parte, vanturile din sud
MARII NEGRE a Curentulpnnclpal pana la oprirea lui.
eel d Contracu~entulde compensa!ie are direc~e inversa, S-N, ~ise deplaseaza sub
Fig.29. Ti1rmu/ romanesc 0/ Mi1rii Negre e Suprafa!ii,ciitrenord.
(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992). ale cu;egea ~oriolis impune ~i0 mi~carehelicoidala celor doi curen~, astfel ca ape
ale con~ntululde s~~rafatii se abat spre adanc in afealul !fumului, iar ape mai reci
racurentulUlles uneori in suprafatii la !fum.
114 115
 VaJuriJe difera dupa viteza ~i directia vantului, dar ~i dupa locul tfinnului. De
exemplu, media valurilor la Constanta este de 3,6 m, dar la Sulina de 1,6 m. La
nivelul izobatei de 10m ~i peste, valurile pot atinge ~i 5-8 m.
Temperatura apei are 0 medie anuala de 12,7°C, cea de vara este de 23°C
cea mai mica temperatura survine in februarie, de 2°C, iar extreme Ie sunt de 29°C
~i - 2°C. Sub 75 m adancime, temperatura este constanta tot anul, in jur de 8-9°C
iar deasupra oscileaza sezonier.
Salinitatea are 0 medie de 16-18%0,dar cu oscilari zilnice ~i lunare intre 7-20%0.
In fata Deltei, media se reduce la 100/00,dar imediat la gurile Dunarii salinitatea poate sa
scada ~i la 2%0.Spre larg ~iin adancime, salinitatea cre~ pana la 20-22%0.
ProceseJe de abraziune $i acumuJare, specifice litoralului, au ca efect genernl 0
retragere a falezei, dar ~i a sectorului nordic prin migrarea grindurilor spre vest. Cauza
consta in faptul ca marea se afla in transgresiune, dar ~i in reducerea cantitatii de
aluviuni carate de Dunare, datorita barajelorconstruitein lungul sau sau pe afluenti.In
ultimii25deani,plajeles-auredus,dincauzeleamintite,cucirca20kn{ . AnNV scade la 10-12%0, iarin adanc, sub 200 m, se ridica la 22-23%0).
Poluarea apelor este cauzata de deversarile diferitelor substante nocive.
Fluviile, rfuIrile,industria ~i agricultura de langa litoral, ca ~i porturile sau statiunile
balneare evacueaza cantitati mari de nutrienti care in ultimul timp au condus la 0
inmultire exagerata a fitoplanctonului, crescand eutrofizarea, care blocheaza tot mai
mult patrunderea luminii in adanc. Barometrul presiunii ecologice antropice asupra
ecosistemuluimarin, mai ales din ultimele trei decenii, poate fi considerat domeniul
bental. Flora bentala este intr-un dedin continuu.S-a redus mult campul de alge ro~ii~i
brune, care forma0 adevaratajungla, explodandde viata in trecut. Se adauga 0 seriede
substante toxice ca petrolul, detergentii, metalele grele ~.a. La un moment dat s-a
practicat~isuprapescuitul.Ca urmare a poluarii, speciilede alge s-au redus lajumamte,
delfinii au devenit tot mai rari, au scazut cantitativ ~i ca numar de specii pe~i
comercializati, speciile bentonice.~i-au redus de asemenea numarul prin mortalitate
crescutain lipsa de oxigen. In ultimul timp s-a redus ~ipescuitulde trei-cinciori.
Cele mai importante surse locale de poluare sunt: Dunarea, Navodari,
Con~ta ~iMangalia.
In 1999 afost adoptata Cartea Ro~ie a MIMi N(fgr..e,in care s-au inregistrat
159 specii de plante ~i animale aflate in stare de amenintare. Intre acestea sunt:
11 specii de nevertebrate bentale, 36 specii de pe~ti~icele 3 specii de delfini.
Autoevaluare- intrebari ~iraspunsuri
1. Care sunt datele morfometrice specifice Marii Negre? (Suprafata - circa
414.000 km2, volum 530.000 km3, adancimea medie 1280 m, iar cea maxima de
2245 m).
2. in fimc,tie de carefactori a oscilat nivelul Marli Negre ? (De tectonica, d~
oscilatiile dimatice glaciare ~i interglaciare, de evapotranspiratie, aport fluviatil ~I
de legatura prin Bosfor cu Mediterana).
3. Ce niveluri specifice pentru Dobrogea $i Delta a avut Marea Neagra 'in
cuaternar ? (- 130 m in wiirm, + 5 m in timpul transgresiunii neolitice acum 7000
de ani, - 4 m la regresiunea dacica de acum 2-3000 de ani ~i zero metri actual, in
urma transgresiunii valahe, incepum dupa anii 500).
116
4 Care sunt carac~ere~eg~ne~a~e~specif!.cea~eM~rl! Negre? (Continentalismul
'm configuratia ehpsOldala gatwta la myloc ~IeUXlD1smul).
accen~. Ce adancimi a~e ~ampia abisala a ~arii Negre $~~~ proporfie reprezinta?
2245 m ~i reprezmta ceva peste 1/2 dm suprafata manl).
(15006. Ce amplitudini au mareele, sei$e/e $i valurlle 'inMarea Neagra? (8-12 cm,
50 cm ~i 2-8 m).
'
2- 7 Cu cat cre$te sau scade nivelul Marii Negre 'in 100 de ani? (Cre~ cu 20 cm).
8' Ce tipuri de curenp se fOrmeaza 'inMarea Neagra? (Curenti permanenti de
u raf;ta - curentulcir~ular;~urentinepe~anent~ de suprafata - de deriva, pe
SvP I dobrogean; curenp dubh de compensape - pnn Bosfor).
rarmu9. Care sunt temperaturl~e s~ec((ice apei l!Cir:ii Negre? (Media anuala
III
12-14°C la suprafata; 23°C vara ~I 0-8 C lama; la adanclmea de 60-80 m are 5-70C,
d a care cre~telent ~iramane la 9°Cde la 450 m pana la fund).
up 10. Care sunt valorile salinita,tii 'in Marea Neagra? (Media este de 17-18%0;
I II. Ce grosime are mediul de via/a 'in Marea Neagra $i de ce? (Pana la
adancimeade 220 m spre litoral ~i 130 m in larg, din cauza hidrogenului sulfurat).
12. Ce structura geologica are faleza dobrogeana de la sud de Constanfa?
(Calcare sarmatice in baza, argila ro~ie cu concretiuni de ghips ~i, dominant, loess
~isoluri fosile).
13. Ce lafime $i 'inclinare are platforma continentala 'in dreptul Romaniei?
(200 kIn la nord de paralela Portita ~i 100 km pe linia Vama Veche, iar panta este
de 1,4-2 %0).
14. Ce inj/uen,tilare Dzmarea pentru hidrologia litoralului? (Influenteaza nivelul
marii la viituri, scade salinitatea intre 2-10%0, reduce transparenta ~i schimba culoarea
apei, aduce pana la 60 milioane tone aluviunilan pe care marea Ie resedimenteaza in
parte pe plaje ~iin grinduri, suplimenteaza cu apa curentullitornl de nord, formeaza la
viituri un curent dunarean de debit ce avanseaza 2-4 km in mare).
. 15. De ce ~i cu cat s-au miqorat plajele romane$ti 'in ultimii 25 de ani? (Cu
cIrca 20 km2, din cauza abraziunii, impusa de ridicarea nivelului marii cu circa
2 mm/an, ~i mai ales datorim reducerii cantitatii de aluviuni aduse de Dunare prin
?ep~erea lor in spatele barajului de la Portile de Fier ~i a barajelor de pe diurile
lOtenoare, ca acelea de pe Olt).
APELE ~I GEOSISTEMUL CARP ATO-DANUBIANO-PONTIC
e Iement
Aceasta problema poate fi abordata atat global, cat ~i raportat la fiecare
de mediu.
geo ~r~ modul ~Iobal,. a~a este. element p11.mar $i primo~dial ~. inveli~.lu~
eneg . .': ' ca medlU de vlata. Ea aslgura cea mal mare parte a clrculatlel matenel ~I
eStcrgle~~ngeosistem ~i regleaza regimul termic ~i de umiditate al c1imei. Tot ea
ex.ist:':~.de via,~apentru fcupa ~i ve~et:atia acvatica, dar ~i eJ~ment ~l ~iefii pentru
diverse: CuIn medlul .terestru. In acel~1 tlffip, interacfioneaza ~I coeXl~~ sub ~orme
zaPada A fiecare dmtre ceJelalte elemente de mediu: apare ca vapon ~I ploale sau
In atmosfera, se disipeaza impreuna cu aerul in sol, se localizeaza pe relief,
117
organizandu-se in retele de scurgere sau in ape "staponare". ataca putemic ~i divers
relieful. realjzand fonne specifice. altereaza rocile sau se acumuleaza in cele
poroase etc. In general. apa are, alaturi de relief ~i de temperaturile aerului. cel mai
mare rol in diversificarea locala $i regionala a peisajelor geografice.
In cazul geosistemului (~i sociosistemului) romanesc. Duniirea ~iMarea PonncQ
reprezinm doua dintre cele trei elemente definitorii ale Domeniului Carpato-
Danubiano-Pontic. Se adauga insa tot ca factor definitoriu, atfu:pentru geosistem. cat ~i
pentru sociosistem. un al treilea factor acvatic. refeaua radiara a rfuIrilor noastre. care
pe langa alte roluri. a definit reteaua de circulape a romanilor. de "dute-vino", d~
Transilvania ~i Carpati ci'i.tremarginile Domeniului. margini marcate aproape in
exclusivitatede colectoricirculariai hidrografieide sorgintecarpatici'i..
Potenfialul hidroenergetic al geosistemului romanesc rezulta din cei circa 250
miliarde m3/an, inclusiv Dunarea. la care se mai pot adauga circa 750 miliarde din
arealul romanesc al Marii Negre. Acest volum de apa fonneaza un sistem circulator-
de la evaporare. ploaie ~i scurgere sau valuri ~i curenti. pana la actiuni chimice,
biochimice ~i mecanice (de eroziune, transport ~i acumulare-sedimentare) -, care
intrep.ne~idiversificaatfupe timp scutt. cat ~ipe timp indelungat peisajele noastre.
Ca legaturi generale de interdependenta in geosistemul major. amintim numai
ca apele colectate in Carpa!i (66-70% din volumul mediu anual) aprovizioneaza
campiile marginale. dar ~iparte ~in dealuri ~i podi~uri. iar ca ac!iune mecanica se
remarca uria~ cantitate de aluviuni in suspensie, de circa 45 milioane tone,
evacuam anual de pe teritoriul Romaniei. Prin acest proces general de eroziune.
apele carpatice au contribuit la geneza ~idepunerea sedimentelor cu care s-au cladit
unimple pericarpatice.
Relieful continental ~i apa realizeaza, putem spune, 0 simbioza. Procesele de
eroziune. transport ~i acumulare sunt specifice apelor; ele au realizat reliefurile
fluviatile - albii. terase. lunci. delta. conurile de dejec!ie. glacisurile, chiar
suprafe!ele de eroziune, relieful carstic etc.; pe de alm parte. relieful impune apelor
diferite regimuri de scurgere (de munte. deal sau campie). chiar medii diverse de
viata acvatica. Apele marii au fonnat plajele. falezele sau platfonna continentala.
iar in prezent sunt intr-o mica transgresiune. Densitatea ~i adancimea fragmentarii
reliefurilor noastre sunt aproape in exclusivitate opera apelor. ca ~i principalele
procese de degradare a terenurilor. . ca resursapentru viata ~ieconomie ~ica element primar de mediu.
Clima are ca un prim element caracteristicprecipitap.ile,apoi umezeala relativaa
aerului, nebulozitatea~imultiplelefenomene meteorologicede varn sau iama. ca roua.,
chiciura. poleiul ~.a., care sunt stan fizice ale apei. Subliniem rolul climatic al
evaporarii. mai ales in unimtile de campie ~i deasupra unimtilor acvatice, unde
potentialul de evaporare poate dep~i cantitatea precipitatiilor cazute. Marea impune
brize ~i un climat mai moderat mat iama. cat ~i varn. Suprafetele mai intinse de ape
lacuri, Dunarea ~imarea - reduc fenomenele de bruma, ploi. chiciura etc.
Solul. ca geneza ~i structurare in orizonturi, este in mare masura un prod~s
actiunii apelor. incepand cu alterarea rocilor. dar mai ales al circulatiei pe vertlcala
a apei in partea aeram a pi'ituriide alterari. a rocilor mama ~ia solului insu~i. pe ~e
alm parte. apa. in circulapa ei pe orizontala, contribuie la erodarea solurilor. lar
stagnarea pe terenuri plate impune gleizarea.
118
F1 a $ifauna sunt dependente de apa. Ele se diver~ificauneorifiziologic ~i
. ~raza habitatul in funcpe de sursele de apa. In riluri, pe~tii sau alte
i~l
v~e!U
~:; se grupe~a p~ e~ie de munte. deal sa~ c~pie, sau dup~ adancimea.
a i calitatea apel. Vlltunle sau secare~ unor ~~n mfl~e~teaza vI.at: acvatica;
vltezl ~alinitatea. inghetul sau poluarea. Dlferenpen de VIaJAapar ~l mtre muri.
la fe. \aIti sau mare. Hidrogenul sulfurat din Marea Neagra elimina viata sub
lac~uf1:
mi de 180m. iar relieful de fund marin a impus 0 fauna bentonica bogam.
adanc~mul ~i-a organizat viata mai ales de-a lungul murilor. langa lacuri sau mare.
C timpul ~i-a adus apa in casa sau la locul de munca (industrie. agricultura ~.a.).
d u rsand~ apoi poluam. Amt de mult s-a implicat omul modem in calitatea ~i
a df;bupa apei dul~i. incat ac.easta a de~enit 0 ~roble~a ~um a dezvoltarii. In
Romania. apa pota~da care reVI?e pe l.ocUltor .es~ msu~cl~nta (2705 m3 Ian .fata de
majoritateaEuropel. cu 4000 m Ian). lar lunglmlle de raun cu apa de categoria I se
ridica la 61% (fata de 35% in 1989). dar multe areale relativ punctifonne au apa
degradata. De aceea. trebuie continuam ac!iunea de amenajare a bazinelor
hidrografice.Dispunem in plus de foarte multe surse de ape minerale ~itennale. ca
~ide un litoral cu mari poten!e balneare.
DEZVOL TAREA $1 GOSPODARIREA DURABILA
A RESURSELOR DE AP A
Problema apei este primordiala amt pentru via!a, cat ~i pentru economie.
activitatea sociala. amenajarea teritoriala ~i in general pentru dezvoltarea
durabila. Chiar mai mult. in Strategia Nafionala pentru Dezvoltarea Durabila
(1999) se arata ca gospodi'irirea apei a devenit ramura integratoare a economiei
na/tonale ~i ca aceasta este "singura care nu poate fi inlocuita ~i care se
regenereaza pennanent printr-un proces natural. circuitul apei pe glob". Pe de
aim parte. "cantitatea ~i calitatea resurselor de apa reprezinti'i. un factor
determinant care condi!ioneaza dezvoltarea generala a economiei na!ionale ~i a
proce~uluide amenajare a teritoriului".
In ce prive~te dezvoltarea durabila, apa trebuie privim intr-o dubla ipostaza:
d ~1.Problemele de bad (confonn acelei~i strategii) pe care Ie pun resursele
e apa ale Romaniei sunt de doua feluri. cantitative ~icalitative.
a) Problemele cantitattve:
te ~ principala resursa de apa 0 formeaza murile interioare. cu un volum
- co~~\mediu de 40 mid. m3/an.dar utilizabili numai 25 mId. m3/an. utilizabili in
apelltll ~ tehnice actuale 13 mld./an. iar in stare naturala numai 5 mId.; se adauga
~ tehn~su terane cu 9 mid. m3 (dar posibil de folosit numai 6 mid.. dar in conditiile
juma: ~~ale numai 3 mId.) ~i Dunarea cu 85 mid. m3/an (ceea ce reprezinm
COnditi.~In stocul mediu anual scurs la Bazi~). dar posibil utilizabili 30 mid. ~iin
. I e actuale tehnice numai 10 mid. m3Ian; deci. un total de 26 mid. utilizabili;
119
 · repartipa spapala a resurselor de mai sus este foarte inegala, chiar in Ce
prive~te apele raurilor (de exemplu, 1/2 din apele scurse se plaseaza intr-un
teritoriu montan intins pe 17% din suprafata tarii);
. debitul mediu specific al apei scurse variaza enonn, de la 1 I/slkm2, in
arealele joase din sud ~i su~-est ~i din Banat, la 1,5 IIslkm2in campiile inalte ~i
podi~uri ~ipana la 40 I/s/kmMin arealele inalte din Fag~ sau Retezat~
· debitele raurilor fluctueaza enonn intre viituri ~i apele foarte mici sau
secari, in medie cu 1/200,dar pe anumite cursuri se atinge ~i 1/1000 sau 1/2000'
. cantitatea specifica de apa utilizabila in regim natural este' de
2705 m31l0c.lan,media pe Europa fiind de 4000 m31l0c.;au fost create peste 1900
Iacuri importante, de utilizare complexa a apei, cu un volum de peste 13 mid. 013
(in 1996), plus peste 2000 km canale ~igalerii de transfer al apei~
. cerinlele de apii erau de 1,4 mid. m3in 1950, peste 20 mid. m3in 1989, iar
dupa 1989, au oscilat in jur de 12 mid. m3/an~cat prive~te prelevarile de apa de
catre utilizatori, ele au oscilat intre 9,8-10,5 mid. m3/an (deoarece au scamt
producpa industriala ~iirigapile).
b) Problemele calitative:
. calitatea apelor curgatoare ale tarii se incadreaza astfel: 57% in categoria I,
28% in categoria a II-a, 6% in categoria a III-a ~i 9% in categoria ape degradate;
apeIe de calitate proasta (categoria a III-a ~i D) au scamt dupa 1989, dar au ramas
sectoare, relativ punctifonne, bine populate, care intra in aceasta categorie, ca, de
exemplu, in bazinul Ialomitei, conul Prahovei, arealul Arge~-Dambovnic, Sasar-
Baia Mare, Jiul, Barcaul ~.a.;
· chiar apele Dunarii inregistreaza 0 diminuare continua a calitapi lor, in
specialla debite mici (ca in august 2003) sau medii~
· apele subterane au tendinta de depreciere a calitapi, in special in arealele
agricole ~iindustriale.
2. Dezvoltarea ~i gospodarirea durabila a resurselor de apa., prevazute in
Strategia Na,tionaliipentru Dezvoltarea Durabilii (1999), se bazeaza pe 5 principii
recomandate guvernelor de catre Conferinta Napunilor Unite de la Rio de Janeiro
(1992) ~ivizeaza 5 categorii de obiective.
a) Principii ale unei gospodliriri durabile:
· principiul bazinului, care cere 0 gospodarire globala.,pe bazin hidrografic,
~i totodata sa se imbine problemele sociale ~i dezvoltarea pe plan economic cu
protecpa ecosistemelor naturale ~iprin integrarea tuturor utilizatorilor de apa;
. principiul gospodaririi unitare cantitate-calitate, care sa conduca la solupi
tehnico-economice optime pentru ambele aspecte;
. principiul solidaritapi presupune participarea statului, a comunitatii locale,
a utilizatorilor, gospodarii de ape ~iONG-uri;
· principiul "poluatorul plate~";
. principiuleconomic"beneficiarulplate~", care cere recun~rea apei ca bun
economic ~i, ca unnare, fondurile scoase din vfu1zareaei sa fie folosite pentrU 0
exploatare eficienta ~iechitabila.,dar ~ipentru protecJia ~iconservarea resurselor de apa.
120
h .ective ale gospodiiririi durabile:
b) ~I; Asigurarea alimenfiirii continue cu apii a folosintelor ~i in special a
.
populapei prin;ealizareaa noi surse de apa pe .calea unor lacuri de acumulare ~iape
subterane, mai ales pentru sate ~Io~e;
. economisirea ~i reducerea pierderilor de apa pe tot traseul ~i in toate
locurile, inclusiv in locuinte;
. sisteme separate de apa pentru industrie ~iPopu.latie.
b2) imbuniitiilirea calitii1i~resurselor de apii prin:
. tehnologii nepoluante In procesele de producpe;
II . stapi de epurare moderne ~i suficiente ca numa.. pentru toate apele
evacuate;
. crearea unor rezervapi hidrologice ~i hidrogeologice pe locuri sau
bazine vulnerabile;
· preturi, tarife ~i penalitap (dar ~i bonificatii) pentru serviciile de
gospodarire a apelor ~i pentru contraventii, destul de ridicate pentru a
susJine costurile pentru gospodarirea ~i protecpa calitapi apeIor;
· metode ~i mijloace de prevenire ~i diminuare a efectelor poIuariIor
accidentale;
· imbunataJirea educatiei pentru un mediu acvatic curat, mai ales in
~coala, dar ~i Ia locul de munca.
b3) Reconstruclia ecologicii a raurilor prin:
· imbunataprea ~i realizarea unor habitate corespunziitoare conservarii
biodiversitapi;
· asigurarea unor debite suficiente, pe cursul raului, mai mari decat
debitul e~ologic, pentru protectia ecosistemelor acvatice;
· asigurarea continuitapi de debit pentru migrarea speciiIor piscicole.
b4) Reducerea riscului producerii unor inunda,tii prin:
· realizarea unor acumulari cu folosinte complexe prevamte cu un
volum de protecpe contra inundapiIor;
· realizarea unor indiguiri in combinape cu pastrarea unor areale
~mede in Iungul cursurilor de apa; .
· 10terzicereaamplasarii de construcpi in jurul arealelor inundabile.
doffieOlul
b~) ap
Crearea comitetelor '+;;
elor statuI de. bazin, prin. ' implicarea tuturor "actorilor" din
. , COmUDlLap 1e Iocale, utI1Izatom... ~Igospod am" apeIor.
Cfecte?unArea ridica probleme speciale privind efectele indiguirilor ~i barajelor,
din...in: ape:or fo.artescazute (ca in august 2003), poluarea insumata in tara noastra
integra:egu baz1O,reglementarea navigatiei ~i, mai ales, rolul sau ca axil de
p e eU~op~ana~ichiar globala. .
800 ~. ~~tonul R~mfu1iei,l~nca Duniirii a fost. f~iguitii pe 0 di~ta de circa
nutrientilorcC:le ap~t~ uIten?r ~ condus la ehm1Oar:aproC:SUIUl. de .~Itrare a
veStuIMari' N se reaIIza10lunca, ~1la eutrofizarea apelor In Delta, parpal ~I10nord-
Uoorpe~ ~I egre. S-a schimbat totodata spectrul piscicol, cu scaderea putemica a
, tntrecare crapul,disparandlocurilede depunerea icreloracestora.
121
 Pe de alta parte, barajele de pe fluviu au modificat regimul apelor ~i au red
aluviunile transportate in Delta ~i pe litoral, impunand ingustarea plajelor. Barajele Us
oprit ~imigrarea unor specii de pe~ti, sturioni in special, catre locurile de reproducereau
Asupra efectelor barajelor nu se mai poate reveni, decat eventual parp~
deoarece acestea au 0 mare importanta economica. Aducerea insa a unor parp din IUt} :
la starea naturala este 0 problema rezolvabila, care se cere insa bine studiata ~i gandi ~
in mod compensatoriu, companind avantajele ~i dezavantajele ~i cunoscand totodata ~ . ~a~:'oltare durabila,trebuie privitain conte':,udPlanului ~":at~lpc de.Ac~u~e
situapile de pe alte tluvii relativ similare. In orice caz, indiguirile nu pot fi elimina:
total, dar acestea trebtiie sa altemeze cu areale umede, inundabile, conform conceplie'
inipale a lui Gr. Antipa ~ifuncpilor naturale ale tluviului.
Delta trebuie gospodarita ~i protejata conform statutului sau de Rezervatie a
. Biosferei, pentru a-i menpne ~i imbunamp complexitatea extrema de medii ~i a
multitudinea de ecosisteme a celei mai mari zone umede din Europa. Delta fonneaza
un geosistem particular, dar ~iunul complex impreuna cu Dunarea. Ea a fost insa ~i
este afectata de intervenpile omului in lungul tluviului ~i in bazinul acestuia.
Eliminareaarealelor inundabileale luncii Dunarii a condus, dupa 1980,la eutrofizarea
accentuata a apelor Deltei,cu reducereamacrofitelorsubmerse,schimbareaspectrului
algal specific~i 1a proliferarea,in condipile unui exces de nutrienp,a speciilor
~
competitive (exemplu, algele verzi-albastre). In plus, diversitatea biologica a fost
afectata ~ide modificarlleaduse regimuluihidrologic prin inchiderea sau deschiderea
unor canale artificiale, indreptarea unor meandre (pe Sf Gheorghe ~i anterior pe
Sulina), transformarea unor areale in suprafete agricole (Pardina), sau piscicole
(Ceamurlia, Popina, Holbina ~.a.) sau, in cazul Razelmului, prin schimbarea calimjii
apei din salmastffiin dulce. Ca urmare a acestor acpuni au fost reduse sau distruse
unele habitate. Renaturalizareaunor asemenea areale, inceputa pe alocuri, nu trebuie
Iacuta msa in lipsa cun~rii altor efecte negative posibile pe timp indelungat. In
orice caz, inaintea sau concomitent cu aplicarea unor asemenea bune intenpi, care se
cer a ridica ~inivelul de trai allocalnicilor, vor trebui reglate, mai "ecologic" ~ichiar
mai drastic, vanatul ~i pescuitu1in Delta. Ca masuri educative se impun mai multe
facilitappentru excursiileelevilor ~istudenplor,chiar ale strainilor,in Delta.
Litoralul Marii Negre, ca geosistem specific, face parte concomitent din
sistemul Marii Negre, dar ~i din cel dobrogean, cat ~i din cel al Deltei ~i Dunarii.
Problema esenpala de mediu a litoralului 0 constituie eroziunea $i retragerea
farmului (~i a plajelor) datorita actiunii a trei factori: ridicarea nivelului marii c~
circa 20-30 cm pe secol, u~oarele mi~cari de cobowe ale tarmului dobrogean ~l
deltaic ~i unele actiuni antropice. Conform datelor publicate in Strategia Nafionali'i
pentru Dezvoltare Durabila (1999), /inia de farm se retrage anual cu circa 0-5 la
15-20 m pe litoralul nordic ~icu circa 0,2-0,5 m pe litoralul inalt de la sud de Cap~l
Midia. Aceasta a condus, in ultimii 30 de ani, la reducerea plajelor cu circa 20 Ian .
Intre .cauze1e care afecteaza plajele trebuie subliniata ~i reducerea cantitapi. de
aluviuni varsatede Dunarein mare, cu circa 50%, din cauza barajelorde pe tluviu ~Id~
pe afluenp ~i, intr-o mai mica masura, din cauza digurilor de protecpe a ~e~ul.U1
navigabil Sulina, pre1ungitin mare, ~i a digurilor de protecpe a porturilor Midl~
Constanta-Sud~ichiar Mangalia, care deparreazaaluviunile dunarenede tarm.TotU~l,
in 2003, la Costine~, s-a inregistrat0 inisipareputemica a plajei submerse.
122
' , a tannului afecteaza putemic nu numai plajele, dar ~i constructiile
Retr~er~ wrismul ~i economia locala. In multe tari, acest fenomen' de
limitrofe, :nului, pentru efectele ~ale previzibile ~i ~~uri1e ~e.treb~ie luate, a
reu-agere a .
~ roblema de interes naponal. Ca urmare, ~l In RomanIa se lmpune un
fost dec~= de prevenire a efe~telor abraziunii lit~rale. . .
plan natl
~
Neagra ~i, respectIv,platformanoastra contInentala,ca prob1emabcade
~
merliu~rotecfia $iReabi/itareaMarli Negre se~at. m 1~~~.de.mml~l ~edlUlul dl~
p:~trU. rane. Acest plan se refera la protecpa diversltapl blOloglce~l a cadrulw
I
tanl~::aluarea periodica a ~i biodi~er~itapi~i popul~pilor~e mamifere marine,
n~ifi~a practicilorde pes~wtp~~trudlmmuareacap~rn mamlferel?r.e~. .
m AcJiunilede protecpe ~lreablhtare pomesc de la cat:evacaractenstIcIale acestel
-' cum sunt: caracterul de mare aproape inchisa, stratificarea specifica de tip
m<lf.1:uc suprafatamarina relativ redusa (432.000km2)~i,mai ales, bazinulhidrografic
~~~,4 ~ilioane km2(0 treime din Eu~opacontin.e~tala)ce aco~e~ total.s~~ Parti~
17 Wi 13o~e-capitale, un total de CIrca160 mtllOanede 10cUlton,cantItaple man
de ~utrienp,dar ~ide poluanJicarate de tluvii, in special de Dunare ~.a.
in Marea Neagra exista doua ecosisteme generale; unul pana la 150-200 m
adancime, cu apa oxigenata ~i cu un volum de circa 10% din totalul marii, cu 0
bogata ~i variata flora ~i fauna marina; al doilea ecosistem cuprinde 90% din
volurn, cu ape stagnante provenite din Mediterana, tara oxigen, cu hidrogen
sulfurat~iin care viemiesc numai bacterii su1foreductoare.
in ecosistemul'superior traiesc peste 150 specii de pe~ti, intre care 19 specii
comerciale, inclusiv sturioni, trei specii de delfini etc. Aici, in ultimele cinci
decenii a crescut insa poluarea, care a condus la degradari ale ecosistemelor
componentespecifice. Astfel, a crescut de 3-5 ori cantitatea de nutrienp adusa de
<lI!elecurgatoare, a aparut 0 supraproducpe de fitoplancton, care blocheaza
patrunderea luminii catre alge, in special pe platforma continentala din nord-vest.
Se adauga. deversarile de petrol, detergenp, metale grele, plus 0 tendinta de
sUP~P~SCUlt. Urmarea a fost reducerea cantitatilor pescuite de 5 ori la litoral ~i de
;ed:~ 10 larg, r~~ucerea .~peciilor de pe~i comerciali c~pturaJi l~ 5 (din 19),
~reaputemlca a speculor de alge, reducerea numarulUlde delfim etc.
In cadrul Programului de reabilitare se impun masuri privind: introducerea
~~~~tehnologi.inepoluante de extracpe ~i transport al petrolului ~i gazelor de pe
m=ri~:a ~n~nenta1a; ~asuri specifice de protectie impotriva poluarii in porturile
biodivers' ~l.. I,? ce pnve~e transportul pe mare; masuri pentru refacerea
ltaP.l;lnfiintarea de acvaculturi etc.
Bibliografie
.
mijlo;ce~n:Pa, Gr. (1910), Regiunea inundabila a Dunarii. Starea ei actuala $i
~ ~a 0 pune in valoare, Bucure~i.
Studiu hidraler Adriadna (1976), Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre.
rografic, Ed. Academiei.
123
 . CaIdare R. ~i colab... (l96~), Studiu. ~idroge%gic
teritoriu/ R.P.R., ISCH., "Studll de hldrogeologle , m.
de sinteza pent/ij

. Diaconu C. (1971), Stu1iu/ rep'a':,tipei scurgerii de a/uviuni pe teritOriu/

R.S. Romania, IMH, "Studu de hldrologle , XXVIII.
. Florea N. (1976),
de nord-est, Ed. Academiei.
Geochimia §i va/orificarea ape/or din Campia R0l1u1nQ

. G~tescu P. (1971), Lacuri/e din Romania - limn%gie regiona/Q

Ed. Academiei. '
. G~tescu P. ~i colab. (1979), Excesu/ de umiditate din Campia Romana d
nord-est (1969-1973), Ed. Academiei. e
· G~tescu P., Rusu C. (1980), Eva/uarea resurselor de apa din raUri ~i 1"1I

amenajarea bazinelor hidrografice in Romania, "Terra", XII (XXXII), 2.

. Lazarescu D., Panait I. (1957), Tipurile de regim ale raurilor din
.
R.P. Romana, "Meteorologie l-Jidrologie",2, 4.
Liteanu E. ~i colab. (1959), Raionarea hidrogeologica a teritoriu/ui
R.P.R., "Probleme de Geografie", VI.
. Pi~ota I. (1971), Lacurile glaciare din Carpa!ii Meridionali. Studiu
hidrologic, Ed. Academiei.
. Pi~ota I., Truf~ V. (1971), Hidrologia R.S.R., vol. II, Lacurile Romaniei,
Centrul de multiplicare al Universitapi Bucure~ (vezi ~ibibliografia, foarte bogata).
· Pricajan A. (1972), Apele minerale §i termale din Romania. Ed. Tehnica. BIOGEOGRAFIA
· SAndulache AI. (1970), Lacurile dulci din Campia Transilvaniei, ,,Lucrarile
Stiinpficeale InstitutuluiPedagogicOradea".
· Truf~ V. (1969), Hidrologia R.S.R., partea I, Marea Neagra, Centrol de
multiplicare al Universitatii Bucure~ti.
· Ujvari I. (1972), Geograjia ape lor Romaniei, Ed. Stiinpfica.
. Zavoianu I. (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Ed. Academiei.
. Zavoianu I., Podani M. (1977), Les inondations catastrophiques
1975 en Roumanie, ,,Revue Rownaine de Geologie, Geophysique, Geographie", 21.
de I 'annee

. x x x (1974), Atlasul seciirii raurilor din Romania, 1MB ~i IGFCOT,

Bucure~ti.
. x x x (1976), Dunarea intre Bazia§ §i Ceatal Izmail, MOl1ografie
hidrologica, ISCH, Bucure~i.
· x x x (1973), Marea Neagra in zona litoralului romanesc, Monografie
hidrologica, 1MB, Bucure~ti.
· x x x (1971), Raurile Romaniei (Monografie hidrologica), IMH, Bucure~.
· x x x (1983), Geograjia Romaniei, vol. I, Apele, Ed. Academiei. .
· x x x (1983), Enciclopedia geograjica a Romaniei, Ed. Stiintifidi ~I
Enciclopedica. . .
. x x x (1992), Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, Ministerol Medlulu1,
Aquaproiect S.A., Bucure~.

124
 ASPECTE GENERALE

I. 0 problema de principiu: biogeografie sau vegetatie ~ifauna?

II
Ve etapa ~ifauna unei ~s~pot trata fie separa~,~e impreuna. Un exe~~plude
gmbinatii se giise~ m Bwgeografia Romamel (coordonator R. CaImeseu,
t:ratare
1969), I ~
0 tratare separatii, in
. . Geografia Romaniei
I
. I (1983).
vol.
d
. Prima luerare
I f
"

insista, in deserierea vegetapel, ~~pra trepte ~r majo~e e r~ Ie , 'pe etaje (~l

subetaje)~i, totodatii, as~pra e~n~~pllorde medm sau blOtopun speelfi~e, ~upra
componentei ~i struetu~l1as.oela~lIor veg~tale: Exemp~el~ mer~ un:on pana la
'nfluentamicroreliefulUl,roellor ~la unor tlpun de solun. In sehlmb, m Geograjia
~omaniei (1983) sunt prezentate mai bine tipurile de vegetatie. Manualele de
Geografie fizica a Romaniei adoptii mai ales modelul din volumul I Geografia
Romaniei(1983), ea, de exemplu, Valeria Velcea (2001, Sibiu), sau I. Bojoi (2000,
la~i).Mai apropiat de eoneeppa din Biogeografia Romaniei (1969) este manualul
lui AI. Ro~u(1973), de~iin el se trateazii separat vegetapa ~ifauna.
Adoptfun~inoi 0 linie intermediarii,mai apropiatii de Biogeografia Romaniei
(1969),dar eu separarea eelor doua PiiI1i,vegetapa ~ifauna, ~ieu preeizarea ea este
necesara fi expuse ~itipurile de vegetape, dar ~ieondipile de mediu ~iadaptiirile la
me~iu, deei ~i prezentarea pe zone ~i etaje, distribupa ~i limitele, eomponenta ~i
mal ales strueturape verticalii, dar ~iregiunile.
"r;,

2. Unele definitii
Cilteva defmipi ale unor nopuni sau concepte de baza sunt, in prealabil, necesare,
preluandu-IedupaDicponarul explicativ (1972) ~iDEX (1975), fiind mai scurte.
Flora = (zeita florilor) - totalitatea plantelor care triiiesc intr-o anumitl regiune a
globului, intr-un anumit mediu, sau dintr-o anumiHi perioada geologica. Vegetape
producatoarede flori1.
o V~getape = multime de plante dintr-o zona, regiune sau tarn, sau complexul unor
~uPU~afilde plante eterogene ca structura ~i origine geografica, grupate impreuna, in
s.:e~~ de conditiile de mediu ~i de necesitiiple de trai, in fitocenoze ~i asociapi. Toate
ell e ~e regn vegetal.
l11edi.u ~'to~e~oz~(fito = plama; koinos = comun) - asociape de plante care triiiesc mtr-un anumit
E: ~ta (bIOtop)~isunt condiponate de anumip factori fizico-geografici ~ibiologici.
stabileseoS~st~~=. ans~blu fonnat din biotop ~ibiocenoza(fito+ zoocenoza)in care se
Ae~:til strii~, mclusiv Cllfactorii abiotici (cu biotopul). ..A

flora ~iVe ~efiIUtilsunt necesare in special pentru a se face diferenta mtre termeml de
getatie, care adesea se folosesc impre~ sau flora se subintelege.
1 .
Sllvianp
arent (1991), Dictionnaire des sciences d'environnement, Hatier-Regeot, Paris.
127
 3. Istoricul studiilor privind flora ~i vegetatia Drosera anglica),.-/ la )care
C
se adauga
[
" ~i specii din etajul subalpin, ca
,sa, 'niumvitis-luaea, arex lmosa ~.a.
Studiile privind distributia ~orei ~ivegeta~ei sunt d~osebit d~ ~ple, efeCtu ; --~ri~orulWa~f' alpine (din Alpi) sunt din familiile Compositae, Ciperaceae
cu precadere m secolele XIX ~l Xx. Pot fi cltate, ca mceputun pnmare, ha.n~ . specl; e Carex rupestris), Gramineae (Agrostis rupestris, Poa tremula,
executate de Mercator pentru Transilvania (1595-1611), cea a lui C. Cantacu/ e l a~) , Juncaceae (Juncus "trifidus),
(Carex cl~rvu . Cruciferae ~.a. .
a VIOace A

"Ie submediteraneene $' me Iteraneene soot m generat xerofile ~l

(1700) ~entru Tara Rom~~asca Ji a .lui D. Cantemir (1716) pentru MOldo~o d
~
pesfllC
Unneaza fondatorul botamCll romane~, D. Brandza (Despre vegetafia Roman"a.
· S~r'~ar pot fi ~i mezofile ~i chi.ar mezohigrofile, toate insa sunt tennofile.
1880), care contureaza ~e regiuni de vegetatie, ~iD. Grecescu cu prima schen:', O1eZOxero e~udul Romaniei, in sud-est ~l vest. Ca plante lemnoase se citeaza: cerul
A

zonalitiitiivegetatiei din Romania (Conspectulflorei Romaniei, 1898).In secolulxX Se gasesc lDrvi gamita (Quercus Frainetto), stejarul pufos (Quercos pubescens)
se remarca AI. Borza (publica regionarea floristica a Romaniei, 1929, 1931, 1957
rcUsce""s)
"l. .' '
(C!~/eI brumanu (Quercos pedunculiflora),.fras"!ul. ~Frraxinuspallissae ~i
1960),. P. Enculescu (1938, .harta v:~etapei Romani~), 1. Prodan (1939, u~ steJafIl angustifolia), sorbul (Sorbus domestica), carpm1ta (Carpinus orientalis).
dete~ator p~ntru plantele dm Romanla)A~.a~0 opera fundamentala, la care auIII frra~:~oret tipice soot moj~re~u~ (Fraxi~us ornus): cru~i?ul. (Rha"!~us tinctoria)
contnbmt mulp auton, este Flora R.P. Romane, m 13 volume (1952-1976).Amintirn' I~ s~ . " ta in Paji~ au SOSltdlfente specn de
. grammee
. ~l.dm famlha Fabaceae.
.
<:1carplOl, . A
totodata, ~i unnaroarele lucriiri: Biogeografia Romaniei (1969), harta vegeta,tieidi~ '( ..
I mediteraneene m gene ral soot mc IUSIV me dlteraneene-atlantlce ~i
Atlas RSR (1972-79), lucrarea colectiva Piidurile Romaniei (1981, Editura Specll e .
mediteraneene-pontlce. ~ A' .. . A A"
Academiei)~icapitolulFlora $ivegetafia,din vol. I, GeografiaRomaniei (1983).
. Speciile endemice, c~ ~ale de raspandire ~ro;~lln~v ~umat m ~~ani".? sunt
mai numeroase in moote, ap~l ~ J?<>b~gea,pealu~le ~l Cfun~la Banatulm, m Campia
TransiIvaniei~i in alte dealun ~l campll, mat ales din Mootema. Soot endemisme care
ORIGINEA ~I REPARTITIA ELEMENTELORFLORISTICE exismpe teritorii foarte largi ca Thymus bihoriensis, Koeleria transilvanica ~.a.,existente
in to~ Carpapi, altele numai intr-oo ~irde moop (Centaurea carpatica din Orientali, sau
Flora Romaniei este foarte bogatii, avand 3350 de specii (Flora Romaniei, Poa tremu/a in Meridionali), soo numai pe arii locale (Saxifraga demissa in Ciu~,
1952-1976). Aceste specii apaqin diferitelor regiooi din Europa ~iAsia ~ioglindesc Bucegi, Piatra Craiului), soo garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) numai in
detenninari climatice glaciare, interglaciare, holocene ~i actuale. Principale sunt PiatraCraiului, sau StiJXldanubialis numai la Portile de Fier.
unnatoarele grupe de elemente: vest ~i central-europene, euroasiatice, pontice,
boreale, submediteraneene ~imediteraneene, alpine ~iendemice. Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
. Speciile vest $i central-europene de arbori sunt: molidul (Picea abies) existent
in euyul montan inalt, bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica) in mOOPimijlocii ~i
I. Caror regiuni apar,tin speciile floristice ale Romaniei? (Vest ~i central-
dealurile inalte, gorunul (Quercus petraea), stejarul pedooculat (Q. Robur), carpenul europene,euroasiatice,pontice, boreale, submediteraneene~imediteraneene,alpine ~i
endemice).
(Carpinus betulus) ~ialooul (Corylus avellana) la altitudini mai joase. in subarboret se
2. Care sunt arborii de origine vest $i central-europeana?(Molidul, bradul,
gasesc: marul paduret (Malus sylvestris), paducelul (Crataegus pentagyna), comul
(Comus mas), sorbul (Sorbus torminalis), teiul (Tilia cordata), u1mul (Ulmus laevis ~i
fagul,gonmul,carpenul,stejarulpedooculat,teiul, cornul, alooul,paltinul,u1mul~.a.).
. 3. Ce specii boreale sunt localizate in muntele inalt? (Mesteacanul pitic,
Ulmus procera), paltinul (Acer pseudo platanus). in paji~ soot multe specii din men~orul ~.a.).
familiile Liliaceae, Gramineae, Rosaceae, Compositae.
. Speciile euroasiatice tipice soot urmatoarele: pinul silvestro (Pinus sylvestriS), .

mesteacanul (Betula pendula), aninul negru (Alnus glutinosa ~iAlunus incana, ultimul
in loocile din moote), u1mul (Ulmus minor ~i Ulmus glabra), paltinul (Acer
platanoides), jugastrul (Acer campestre), iar in looci se gasesc plopul alb (Populus
alba), plopul negru (Populus nigra), plopul cenu~iu (Populus canescens) ~i saIcii .(sab~
triandra, pentandra, fragilis, purpurea). Se adauga subarboret ~i diferite ierbun, mal
ales din familia Gramineae,cu genurilePoa, Festuca,Nardus ~.a.
. Speciile pontice soot ierboase de stepa ~i cinci specii lemnoase de silvostep.a.
In ierburi domina fainiliile Gramineae, Liliaceae ~.a., cu g~nurile Stipa, !~:~
Asparagus,Allium, Centaurea, Artemisia,Astragalus ~.a.Cele mat multe s~t ~h~\e
(Stipa)de tip nord pontic ~ipontic-mediteranean.Ca elementelemnoasemat raspaIl 1
soot artarnltiitarasc(Acertataricum)~iporumbarul(Prunusspinosa). ~. te
. Speciile boreale, localizate in mootele inalt ~iturbarii, sunt totodata rehcla
glaciare, ca mesteacanul pitic (Betula nana, Bohumilis), Viola epipsila, PrllrtU
128
CARACTERE GENERALE ALE FLOREI ~I VEGETA TIEl
iN RAPORT CU POZITIA ROMANIEI
~I CU PRINCIPALELE MEDII FIZICO-GEOGRAFICE
_
noast; , A~ezareaRomaniei in zona climatica temperata continentala situeaza tara
tip eUroIn.z~na .st~pei ~i silvostepei, mai precis la intalnirea dintre stepa pontica de
. ~a~lc ~l sIlvostepa panonica, vestica (fig. 30).
o seParateXlsten~ Carp~tilor a modificat insa mult zonalitatea bioclimatica, impunand
Etajele sun~ ~~l pontlce de silvostepa panonica, dar mai ales 0 etajare a vegetafiei.
fOioaseeu sllnIl~e zonelor vegetale tot mai nordice (zona nemorala a padurilor de
zona de siI:O~run~! fag, zona r~inoaselor boreale soo a taigalei, sau etajul molidului,
ndra, respectiv euyul subalpin ~izona de tundra sau etajul alpin).
129

Limita dintre climatultemperat continentalmoderat ~ieel exeesivtreee azi pe la .~
est de Carpap ~i reprezinm totodam limita dintre doua mari provincii fitogeografice ':,~
(vest ~i est-europeana). Suprafata Romaniei cu vegetafie de tip vest-central-european
ocupa circa 64%, iar eea cu vegetape estica, circa 36% (Biogeografia Romaniei, 1969).
ExistentaCarpaplora rncutsa apara ~i0 a treia zona alamride stepa ~isilvostepa,~i,
respectiv zona de padure nemoralii (cu foioase), in campii ~i dealuri, avfu1ddo~ .~:
subzone, cea de foioase mezofile de tip stejar pedunculat ~i gorun (Quercus robur ~l
Quercus petraea) ~ieea tennofila cu eer ~igfunitii (Quercus cerris ~iQuercus frainetto).
. Situarea Romaniei la interferente bariee-climatice extrem-europene a
favorizat avansarea, in holocen, in exteriorul Carpafilor, a unor fonnafiuni vegetal~
din toate direcpile. Astfel, stepa pontica euroasiatica a avansat pe teritoriile tn~
joase (sub 200 m) din sud-est (parte din Cfunpia Moldovei, Dobrogea de Sud ~l
Baraganul); elemente submediteraneene (Quercus cerris ~i Quercus frainetto) au
avansat din sud (in Banat ~iOltenia, peste sudul CfunpieiRomane pana in Dobrosi
de Sud); elementecentral-europene(in special, padurea de foioase.cu Querc~c
robur, Quercus petraea ~i fag ~i parte din ~inoase in munte ~i chiar elemente
alpine din Alpi) se intind, cum am aratat, pe 64% din tarn;din nord au venit eleftlef/
de taiga ~itundra, in timpul glaciarului wiinn, care apoi au urcat in munte.. din
. Pe de alm parte, oscilarile climatice glaciar-inteIBlaciare,dar ~l ~le 11,1
holocen, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~i solOOlor, au creat blotO~jtf;.
locale foarte diferite, in care s-au adapostit, s-au adaptat ~i au rfunas pe loc plante sO
130
. gtOroscilari. Ca urmare, co~orul vegetal.este foarte dive~si.f!cat,in special
',ocazta~ . endemice, extrazonale, IDtrazonale ~l azonale. TOtu~l, ID fiecare zona
pritt form?:' etaj (~isubetaj) dominaan~ite.fo~at!uni ~i ~ciapi vegetale.
(~iS1IbZ?~) c3teva exemple de asemenea diversificart. In fonnapunea zonala compusa
CttaIU cus cerris) ~i gfunitii (Quercus frainetto), care ocupa dominant interfluviile
din cer (~':terca1eaza ~i ~~aru1 pufos .(~ercus pubescens) pe .ve~pi insori~, ~i
netede, s. fagUlpe eei umbnp, ca fonnapunl extrazonale, precum ~IPa.J1~ de lunca, pe
gorunulv~lor,ca formap~ ~nal~. ~te exemple, ~u.asoci~ extrazonale, ~ ~le
fund~1 saraturiIor ~i nislpuriIor (stmllare unor locurt dID ASia Centrala), sau, IDetajul
spc.clfice ."tiilor tipic alpine Ii se alaturii ~ielemente de tip tundra ~i silvotundra.
alpJD, a5QCI<>r
III
Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri
1. Ce zone de vegeta,tie s-ar intretaia pe teritoriul Romaniei daca nu ar exista
Carpafii? (Zona de stepa pontica de tip euroasiatic ~i zona silvostepei panonice de
.,. tip vestic).
, 2. Ce elemente noi de zonalitate a vegetafiei introduc Carpapi. in Romania?
:~ (Impun 0 etajare, dar introduc ~i 0 a treia zona, padurea nemorala - de foioase - in
arealul campiilor ~i dealurilor, cu doua subzone, una mczofila, cu Quercus robur ~i
Quercus petraea, ~i alta tennofila, cu cer ~i gamitii).
- 3. Care factori au impus marea diversificare a covorului nostru vegetal?
(Oscila!iileclimatiee glaciar-interglaciare ~i'cele din holocen, eu retrageri ~i veniri
"". de speeiinoi, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~ia solurilor).
EVOLUTIA MEDIILORBIOCLIMATICE ~I A VEGETATIEI
~i
i Vegeta!iaactuala, ca repartipe ~i structura, reprezinm rezultatul unei evolufii
~iadaptaricontinue in raport cu schimbarile de mediu bioclimatic, care au avut loc
Incuatemar,eu precadere in holocen.
j . Genurile de flora tropicala se inmlnese inca in eocen. ,,spre sfar§itul
" ;lOc..enului,c1imatulregiunilor noastre a devenit temperat ~i ... din paleoflora au
I~sparut~eelemai multe dintre genurile tropicale" (Geografia Romaniei, vol. I,
83)~~atr~sfar§itulp/iocenului, c1imaincepe sa se raceasca, apropiindu-se de eea
actuala, lar tn cuaternar au loc oscilari mult mai importante.
flo Flora~Plioceana de la Borsee,studiatilde Emil Pop (1936),indica similitudinieu
flo: ~a nord-americanaatlantica,cu cea de tip mediteranean~ibalcanie.Aeeasta
aveauP~~tii ~taje~in partea inferioara fiind padure de tip nord-american, colinele
Picea ~~ ~unde.tIpsud-european,iar in munte erau coniferede tip microtenn (Abief,
general' .). Lacunle Pontic, Getic ~i eel Panonic atenuau diferentele sezoniere. In
de la ciue~ V?rbade un climat subtropical temperat.Concluzii similareindica ~iflora
de specii~: ata (R. Givulescu, 1979),~ianume, padure cu 0 mare diversita,!e,dominatil
apqr~ispe ..~ercus, Fagus, Carpinus,Acer, Ulmus,Populus,Alnus ~.a.Intre acestea
CIl e SequOia,care dispar spre s~itul pliocenuluidin toatilEuropa.
131
 ~ ~uat~rn~r, r.1cirile ~i inciUzirile ~pe~te ale climei au inpus ~i oscilfu-j
vegetapel, mal bme cunoscute pentru glaclapunea wurm. Pentru mtregul Cuate
c?nditii1ebi~climatice sunt ~p~te fie i~ tre~tipuri de ~azefitoclimatice(anatern ~>
hipsotenne ~lcatat:~e), fi~ mpenoade chmance (preglaclar,glaciar ~ipostglaciar~e,
fazele catatenne, raclrea chmel conducea la regresul esentelortennofile, la cobo .. In.
I~itei p~u~lor ~i.la reducerea numarului de etaje de vegetatie. in fazele anate:eq
chma se mcaIzea ~Icre~a frecventa esentelortennofile, cum sunt stejarii,teii uIme,
sau carpenul, scazand in schimb pinul ~i mesteacfu1Ul.La maximum de clim~ caluJ.
fazele hipsotenne, esenteletennofile ating ~iele un maximum. d,
~at ~rive.~teperioadele, ~regl~ci~~ue s-a ~lasat intr~ pli?cen ~i instalarea
ghetanlor m wurm.Este vorba m pnnCIpmdeplelstocenulmfenor $i mediu candil.
climatul nostru se pare di a rfunas inca destul de cald, rara a exclude altem~ta d
faze periglaciare (oarecum temperat rece, in arealele joase) ~itemperat-calde, ~hiae
semide~ertice. Confonn acestor oscilari, etajele de vegetatie, in special padure~
urcau sau coborau. Glaciarul se refera la wiirm, cand in Carpati s-au instalat
ghetari. Acum, lantul muntos Carpato-Alpin a jucat rol de prag fn calea migrarii
spre sud a plantelor pliocene subtropical-temperate, multe plante de la nord de
acest prag disparand, iar flora saracind.
Vegetatia glaciarului wiirm a fost studiata de catre E. Pop (1945, 1971) ~i
I. Ciobanu (1959)3. Acest glaciar a avut trei stadii - WI, W2 ~i W3, cand
temperaturile coborau - ~idoua interstadiale temperate.
Carpatii Orientali, Meridionali, 0 parte din Apuseni ~i Muntii Banatului erau
ocupati de tundra, dealurile in majoritate erau cu silvotundra, dominant in Podi~ul
Transilvaniei,Muntii Banatului ~iApusenii Sudici, plus Dobrogea de Nord; stepa era
la contactuldealuri-campie,estul Moldovei,in CampiaRomana ~iDobrogea Sudidi. .
Padurea s-a pastrat totu~i ~i in stadialele reci, mai ales prin pinete, dar .
cobornta pe arealele deluroase, desfiintiindu-se insa etajele forestiere. Predomina,
in rest, 0 flora arctica-alpina ~i subarctica ierboasa cu tutari~uri de salix herbacea,
Betula nana ~.a. Aceasta flora alpino-arctica rezulta din amestecul speciilor alpine
din Alpi ~i Carpati, care au cobornt in timpul intensificarii glaciatiunii, cu speciil.~
arctice, siberiene, altaice ~i caucaziene migrate spre vest ~i sud-vest; aceste specn
amestecate au urcat apoi, la sfa~itul glaciatiunii, pe culmile carpatice (In flora
Carpatilor, mai mult de jumatate din specii apartin florei alpine a Alpilor). . ~
In interstadialele wiirmului dominau padurile de molid, stejar, ulm, fras~n,
carpen ~i alun. E. Pop (1971) a stabilit chiar varsta absoluta a unui interstadial
(Denekamp, sau W2-W3)la 27.000:1:360 de ani. 00-
Postglaciarul incepe acum circa 13.000 de ani cu Tardiglaciarul (13.0
10.000 ani) ~icontinua cu holoc~enu~..' ~ chi,
a) Tardiglaciarut a fost Imparpt de Bhtt-Sernader m 5 faze (d,!asul ve .
bOlling,dryasul mijlociu, allerod ~idryasul nou), iar De Geer separa trel faze (doni,
2 Sensul de preglaciar a fost preconizat prima datil de J.P. Voite§ti, 1936, §i se refera nu.wU
la Catpati.
3 Citati de R. CAlinescuin Biogeografia Romdniei, 1969.
4 Unii autori 11indud warmului.
132
.
. rul care merge pana acum 9000 de ani). in aceste faze se mai ptlstrau
§iftniglac~ au' avut loc oscilari de r.1ciri ~i u~oare inciUziri, vegetatia oscila intre
"iu1Ue
de.gh~~dra in munte ~i stepa in depresiuni ~i locuri joase, chiar pin ~i
t1JI1drli§1 sIlvo llerod) ~i se incheie cu 0 r.1cire~i cu extinderea tundrei. Cam pe la anii
l11esteaciin(tn ~ra se ~trage spre nord ~i se termina tardiglaciarul (pe la anii 9000).
9700 I.Ch., tUDeaztlholocenul inferio~ sau p~ebor~alul (9~00~7000~, cu c1imat
b) Vrl11
ratrece~ I. umed .
..' iar ca vegetabe se exbnd pmul, apOlpmul $1molidul, cu
tel11pe e de stejan ~Ialun.. . . ....
unele u~ I cenul mediu comclde cu un chmat cald numlt ~Iopttm clzmatic (7000-
c) . 00 and un maximum de caIdura in faza numita "atlantic" (8500-6000
1O~0~~~ ~:meda, spre deosebire de fazele b~real~ (YOOO-50qOani) ~i su~boreala
aOl),c 1006 ani) care au fost calde sau u~or mal reci ~I uscate. In acest optImum se
(30.0~ ~ordin; ulmetele, alunetele ~i molidi$urile, fonnandu-se in final un etaj
cxtlO, l~Umolid'fiistejari$,in amestec cu alun, un etaj de dealuri cu alun-stejari$,
~ontan
10amestec cu molid, ~i un etaj. de . campie cu stejari$, in amestec .. cu alun ~i
. stepe
Co.
. Acumvin, in mod maslv, dIn sud , J.OlOase tenno fil e, ca steJan, u1m, tel, alun.
Joase'in subboreal, mai rece (3000-1000), apare un etaj clar de carpini$, interpus
"ntremolidi~~istejari, iar pe vai incep sa soseasca, din vest, ragete. Se extind mult
~istepelejoase, faza cand se pare c~ s-au fonnat ce~oziomurile. ~
d) Holocenul superior, respecbv faza subatlantic (- 1000 la actual), mcepe cu un
c1imattempera! umed ~i rece, iar apoi unneaza un climat continental. Apar fligetele fn
mod masiv, care formeaza un mare etaj in locul celui cu carpini~ ~icare totodata imping
In jos stejari~urile, iar stepa se reduce in favoarea padurii. Este faza cu cea mai mare
ex1inderea padurii ~i a golurilor alpine. Arborii termofili se retrag spre Banat, sudul
Cfunpiei Romane, Dobrogea, sau raman in unele enclave favorabile, ca in Subcarpatii
Curburii, protejap de foehn (liliac saIbatic, carpiniJ:t'i,mojdrean ~.a.). La inceputul
subatlan~cului, mai rece, pare ca s-au format ~ighetarii din pe~rile Muntilor Apuseni
(E. Pop ~1I. Ciobanu, 1950). Spre actual, c1ima se aridizeaza ~istepa joasa se extinde.
Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri
1. Ctind a existat fn Romtiniaflora de tip tropical? (in eocen ~i miocen).
at! ti2~c.u ce tipuri actuale de flora seamana flora pliocena? (Cu cea nord-americana
an ~a §1 cea mediteraneana ~i balcanica, apariind inclusiv Sequoia).
vegeta#e;~ncf.filde ce au eXist'!tFe t~r~t?riul~om~niei cele mai multe oscilari ale
4 C' (In cuatemar, datonta oscIlanlor chmatlce).
vegetane'~(~ Sunt fJ.erioadelecuaternare care au impus principalele oscilari ale
5~' reglaclarul,glaciarul ~ipostglaciarul).
retrage'rii e rol a jucat lan,tul Alpino-Carpatic, pe timpul glaciarului, fn calea
l11ulte'dintr?~le s~d a plantelor pliocene subtropical-temperate? (Rol de baraj,
. 6. Cee e e dISP~~d).
~ Silvotun~a:e prezrnta, pentru vegeta,tie,postglaciarul? ( a) Tardiglaciarul, cu tundrii
~I ~o1id; c) 0111~unte ~i stepe in depresiuni ~ locurile mai joase; b) Preborealul, cu pin
,~eJar, de ca::;~rnu~ clin:atic,. cu e~e: montan = molid ~i stejar, de deal = alun ~i
. SUbatlantic ~le - steJar ~1 stepe, un etaj de carpini~ intre molid ~i stejari;
, , and fageteleiau locul e~ului cu carpen ~iimping stejariimaijos).
133
 Zonalitate, etajare, azonalitate ~iregionalism
Vegetatia in general (~i cea a Romamei in special) depinde de latitu
(zonalitate), altitudine (etajare), gradul de continentalism, de influentele eXteri' ,
climato-barice(regiunide vegetatie)~ide unele conditiilocale de mediu (azonali~ ).
Zonele de vegetatie
Zonele de vegetatie rezulm din pozitia latitudinala ~i chiar longitudinal' .
Romaniei pe glob ~iin Europa, respectiv zona de silvostepi:i~izona de stepii ( a ~.
est ~i ~u.d-est). Exism insa.~i 0 z~ni:i nemorali:i ~e stejari, situ~m J?e.cfunpii inal~r~
dealun Joase (300-400 m), care m Europa se gase~te la longltudml mai mici d ~l}
ale Romaniei, dar la latitudini mai mari sau egale cu ace lea ale tarii noa:t
Ap~ti.a aici a ~stei zone nu. e~ cauzata .de al~tudinea ac~stor, locuri, deci nu e~f.~
etaJ, CI reprezmta un deterrmmsm carpatlc, pnn aceea ca mare~e cantitatea
precipitatii, pe arealul din jur, cu circa 20-25%; ca urrnare, este socotita tot zon?
/
(deosebim de etajul nemoral). Mai trebuie remarcat, pe de alm parte, ca influentel:
barice exteme impun ~i ele unele diferentieri in ce prive~ speciile de plclli~
specifice ~ide amestec ale acestor zone, deterrninandin cadrullor subzone (fig.31).:
,. silvostepei s-a !ntins pe cemozio~uri.le levigat~, ~i.~u~e,. peste
· Zona b 250-200m din Podi~ulMoldovel,pnn sudul Camplel Rfunnicului,
.'art.i~esitU~ s~ui in Dobrogea (intre 150-250 m), Bumas (sub 150 m), sudul
'~siuI ~araran.ei 'apoi in vestul ~i centrul Cfunpiei de Vest pana la Carei. Se
campiel 0 ~te~o~asubzone (S. P~covschi ~iN. Donita, 1967): silvostepa nordica,
subiIt1part~ 10pedunculat (Quercus robur), ~i silvostepa sudica avand stejari
avan~ .steJiarufos (Quercuspedu~culiflor~ ~~Quercus p~besce~s). ..
bfU111at1U.t p nemorali:ia stejanlor s-a mtlns pe solun de padure cenU~l1,brun-
· naaflate in nordul Podi~ului M'oldovei (intre 200-350 m), in centrul
ro~~tel~'iransilvaniei (ceva mai sus, intre 250-400 m), dar ~i in cfunpiile inalte
P?dl~udu1.vest (intre 100-300 m). A fost impaqim (N. Donita, 1963) in doua
subzo
dtn s~e:~~ustejari mez~fili (s~ej~ ~e,dunculat sau Que~cu~ robur) ~i cu stejari
submezofili, mai terrnofih (cer ~l garrllta sau Quercus cerns ~l Quercus frainetto).
Etajele de vegetatie
Sunt impuse de altitudinile de peste 300-400 m a)e dealurilor pericarpatice ~i
de Carpap. Botani~tii ~i b~ogeo~rafii separa patru etaj~ de vegetatie (Geo~ra.fia
Romaniei,vol. I, 1983):etaJul fOlOaselormtre 3-400 m ~l 1200-1400 m (dommante
gorun ~ifag), etajul molidului (1200-1400 m ~i 1600-1800 m), etajul tutari~urilor
(jneapan,ienupar, bujor de munte) (intre 1600-1800 m ~i 2000-2200 m) ~i etajul
paji~tilorscunde ~itufiiri~urilorpitice (fig. 32).
135
 . Etajul de foioase (nemoral) este format la bazii din gorun (intre 300-400 . Carpatica domina tara, ocupand top Carpapi, Transilvania,
600-700 m) ~i apoi fag (pana la 1200-1400 m); are patrn subetaje: gorun; go 1 '~Reg1un~~ 1 Getic ~i Dealurile de Vest. Aici, specifice sunt ecosistemele
fag; fag; fag in amestec cu brad ~imoJid. l'Uti. )oarPapi,P~~~ropene, plus ecosi~temebo:eal~ ~ietajarea ve~etapei. .
. Etajul molidului (intre 1200-1400 m ~i 1600-1800 m), zis ~i etajul bo' >jI>J'CStiere
ce~\ea Vestica se ~ax~~ pe. C~~Ia de yest ~I ~e ca specIfic
estemultmai uniform~inu se separain subetaje. real, · ReglU icede cer ~igarmta,dar ~lsteJarIcentrah-europem.
. Etajul tufliri~urilor ~i rari~tilor, zis ~i etajul subalpin, are doua sUbeta. . ' ~cosisteII1e b~~ Sudica se intinde peste vestul Campiei Romane pana la 0 linie
cel al rari~tilor ~icel al tutari~urilorinalte. ~e. · R.eglU~e Bucure~ti.Ecosistemele sale specifice sunt cele balcanice cu cer
. Etajul paji~tilor scunde ~ial tufliri~urilorpitice este numit ~ietajul alpin. Olteni~.~l.es:
. Ita.,Iar In :ilvostepa apar stejarii
. dbrumanu1 ~ipufos
C
~ .. (anatolo-balcanici).
~ .
~igi.i111
. . ea Sud-Estica cupnn e estu ampiel R omane, D 0b rogea ~I
Regiunile tloristice ~ide vegetatie . · ~~l:ului ~i are ca specific ecosisteme de stepa, de stejar brumanu ~i
POdl~ul cer in Dobrogea de Sud, cu amestec de tei, carpen ~.a.
Sunt conturate de botani~i (cap. ,,Flora ~i vegetapa" in Geograjia Romania.
pufos, go;niunea Estica sau Nord-Moldava acopera Cfunpia Moldovei ~i Podi~ul
vol. I, 1983)in douamoduri: el,
v:i ie;'e ca specific e~osistem~ fores~ere contine.n~e ~.e ~urop~i de Est~(f~
- regiuni floristice sau fitogeografice, socotite dupa prelungirea peste tara noastra, Suce ~ '(c:i chiar stejari ~l gornn .
10 PodI~ul Sucevel
. ~l paJl~tI. steplce cu padun
cu carpen .
Campla M0 Idovel.)
a trei regiuni fitogeografice europene: central-europeana - cuprinde aproape toti'
~ ~ ~ ~

Carpapi ~i partea central-nordicaa Moldovei; mediteraneana- cuprinde sudul tari;.

.
1 de
IllSU are
Steiar
~
Pedunculat ~l
.
artar tatarasc 10

inclusiv SubcarpapiGetici ~ide Cwbura, sudol Moldovei,Dealurile ~iCfunpiade Ve~
~i Munpi Banatului, inclusiv Poiana Ruscai, Balple Dunarii ~i Macinul; regiunea
ponto-caspica - Baraganul,CfunpiaGalapolui ~iDobrogea;
_ regiuni geobotanice, conturate dupa .influen!ele climatice exteme indicate
mai ales de ecosistemele forestiere (N. Donitii ~i colaboratori, 1980 ~i 1983)..
Acestea din urma (regiunile geobotanice) au un caracter mult mai geografic ~i
reflecta regionalismul climatic. Este vorba de cinci regiuni: carpatica, estica, sud..'
esticii, sudica ~ivestica (fig. 33).
Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri
1. Caresunt zoneIe de vegetape din Romania? (Stepa de tip estic, silvostepa
.
de tip central-european~i zona nemorala a stejarilor, situata peste cfunpii inalte ~i
dealuri,cauzatade ridicarea cu 20-25% a pluviozita!ii in arealele precarpatice).
2. Enumera,tietajele ~i subetajele de vegetape din Romania! (Etajul nemoral
cu patm subetaje - gornn, intre 300-500 m, fag-gorun intre 500-700 m, fag intre
700m ~i 1200m ~i fag-conifere pana la 1400 m -, etajul molidului intre 1400 ~i
1600-1800m, etajul tulari~urilor ~i rari~i1or sau subalpin ~i etajul alpin soo al
tufiiri~urilorpitice ~ipaji~ilor scunde).
.3.Care sunt regiunile de vegeta,tiedin Romania? (Carpatica - cu ecosisteme
forestler~v~stice~iboreale;Vestica - peste Cfunpiade Vest, cu ecosisteme balcanice
~e cer ~I.garnira~i de stejari central-europeni; Sudica - CfunpiaRomana la vest de
ucure~tI,cu cer, gfuni!ii,stejari pufos ~i brumariu; Sud-estica - CfunpiaRomana de
~ D~broge~ Podi~ul Bfu-ladului, cu stepa ~i stejari brumanu, pufos, gorun, cer ~i
~ ultune~e 10 Dobrogea; Estica - nordul Moldovei, cu ecosisteme estice, de fag,
en, steJar,gorno, dar ~i stepa cu paduri insulare in Cfunpia Moldovei).

PRINCIPALELE TlPURI DE VEGETATIE

de 1111~~~e~Palele tipuri de vegetape sunt: padurile, paji~tile, tulari~urile, vegetapa

lor, aces;::' \1ege~!ia ~cvatica palustra, vegetapa sagetaIa ~i rude lara. La ~dul
SUccintaa au subtIpun (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983). Vom face 0 descnere
- aeestora, dupa lucrarea citata.
1. P4durile
Padu '1
. 'e nUI11~ ~ oeupa27% din suprafataRomaniei,au 0 structuracomplexa~i un
~~chi,CiU~ee. plante lemnoase, peste 200 specii, peste 1000 specii de ierburi,
reI, alge ~.a.
137
 Padurile de moUd sunt situate 'in etajul boreal, 'intre 1200-1700 m in C
0
nordici ~i intre 1400-1850 in cei sudici. Structura acestor paduri este mai s~ ,
domina molidul (Picea abies) ~i mai rar se asociaza scoru~ul (Sorb us aucu 1111
,
mesteacanul (Betula pendula), paltinul de munte (Aeer pseudoplatanus), Ul~Q17
munte (Ulmus glabra), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica). Arbu ~l~,
generallipsesc, iar ierburile sunt rare. Mai des apare un strat de mu~chi (fig. 3~)~.
Fig.34. Etajul molidului (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).
. Piidurile de brad nu sunt compacte, apar mai rar in amestec cu fag ~i IDQ'_.
intre 800-1200m. Cevamai compactesuntpe versanpiesticiai Carp.qilorOrien~
de Curbura ~i Partial in Munpi Banatului. Structura acestor paduri este simpla: bra'd
sau brad cu molid, fag, paltin de munte, ulm de munte; stratul arbustiv e redus,
alun, soc, zmeur, iar cel ierbos are plante de mule, mai rar mu~chi. ".~
. Piidurile de amestee fag eu rii~inoase fonneaza un brau intre mun!ii jo~~
00
mijlocii, intre 600 m in nord sau 800 m in sud ~i 1250 m in nord ~i 1400.ro i~.SU~
Cea mai lata ~i mai compacta ~ie se gase~e in estul Carpaplor Onenta I:
Curbura ~i Meridionali pana la 01t, intre altitudinile de 600-1100 ro, urca6:
Curbura la 800-1250 m, iar in Meridionali intre 1000-1500 m. Fonnapunea ~ar
in vestul Orientalilor ~iin Apuseni intre 800-1250 m. Structura e dominata e
asociat cand cu brad, cand cu molid soo cu ambele (fig. 35).
wetiJ
5 Mull _ tennen pedologic - fonna cea mai fillii de humus; principalulconsU .'
materiei organice din sol; humus forestier de mediu aerat.
138
Fig.35. Etajul de amestecfag-rii§inoase (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).
. PCidurilede fag sunt cele mai extinse ~i fonneaza trei subetaje: unul de
muntemaiinalt (intre 1250 ~i 1450-1650 m), altul de munte jos ~imediu (intre 600
m ~i 1000-1250m) ~iun subetaj de dealuri (intre 400-600 m in nord ~i 500-800 m
in sud), dar in subetajul gorunului coboara uneori ~ila 100 m in nord ~i 300 m in
sud. Ca structura domina fagul, dar la munte se asociaza ~i paltinul ~i uIrnul de
~unte, mesteacanul,frasinul ~i chiar plopul tremurator, iar la deal gorun, paltin de
camp,frasin, plop tremurator, carpen. Stratul de arbu~ti la munte este fonnat din
~un, soc ro~u, zmeur, iar la deal, din alun, soc negru, com, paducel ~.a. Stratul
lerboseste in funcpe de tipul de sol, expunere, altitudine ~iTOea(fig. 36).
300 · PCid~rilede gorun se gasesc aproape numai in dealuri, intre 200 m (nord) ~i
Zonamnemoral
(sud)~l600
W
m
'.
(nord)~i700 m (sud). Fac parte atat din etajulnemoral,cat ~idin.
cobo W a a ste~~or. Peversanpisudicipoateurea,extrazonal,panala 1000m, ~1
Piemam ~ve~anpl nordici pana la 100 m. Ca subetaj se intinde in Subcarpap, in
Stru:tu Genc, Dealurilede Vest ~ipodi~urileTransilvaniei,Moldovei ~iDobrogei.
0
de la n~ ~estor piidurie~ dominatade doua-trei specii de gorun care se oranduiesc
salbatie.in ~ sud: Se ~al adauga fag, frasin, paltin de cfunpie,jugastru, tei ~i cire~
(Dobrogea) OCun~emal umede apare ~i un etaj de carpen, iar in cele mai uscate
PaciuCCI,co::: ~ta.Jde ,,~3.rpini~~i mojdre~. ~bu~i, destul. de den~i, se. <:>mpun~in
lerbUrileSunt{; ernn ~esc, sanger ~.a., lar In Dobrogea ~1Banat domIna scumpla.
· PQdu~rate dm f1o~ de mull ~igraminee (fig. 37).. w"
~na eu eVe . e d~ #eaun (ames tee de evereinee cu alte fOlOase) se gasesc In
eauri eu s~~lnee ~1sUnt de mai multe feluri: ~leauri cu gorun (intre 200-500 m);
o Jar pedunculat in Cfunpia Romana, mai ales in Cfunpia Vlasiei (intre
139
50-160 m), in ~odi~ul Sucevei (int~ 150-350 ~)~~i ~
I~cile lar~i;~~Ieaurid ':
(Ia 100-200 m) m Dobrogea, Dealunle BanatulUl,m campllie Romana ~iBan e ,
;.. 'l de cer ~i gami,tii, de origine sud-europeana, se gasesc la altitudini
," fdduT1emar 350 m in Podi~ul Some~), intinzandu-se in sudul ~i vestul
~Ieauri de stejar brumiiriu, la 50-250 m, existertte in silvostepa sudica, in Do:tut""' M-300 rn .~c(la vest de Bucure~ti), in Dobrogea de sud-vest, pe Culoarul
~i dealurile Moldovei, dar mai ales in Cfunpia Mosti~tei. rog,
~, pe .ca;np;ealurile de Vest ~i Podi~ul. S~me~ ~i p~ P?ale!e ~untilor jo~i din
)f1ll~u1U1,l~ acestor paduri ~ate fi num~ dm cer, numat .dIn.gamlta, ~estecate in
vest. StrtlctU rrii, uneori inclusl~ go~, steJ~ ~dun~~at ~~ch!ar fag, mat rar frasin,
_.-kifrararas' J"UgastrU,
diferit~~r~~ . uIm, ~ar ~aduret ~1 te~ argmtm, lar In sudul pobrogei se
inidi ~1mOJdrean. Are ~1un strat dens de arbu~l, cu Paducel
all""
fonn~
un eta~ de carp
- ~

.
salba raioasa, mace~, goron, com, sanger, porumbar, spinul cerbului.
,
cii111esc, .,. d C P
lenut . stratulierbos,acesta confinespeen e arex, oa ~.a.(fig.38).
cat pnve~

Fig.36. Etajulfagului (dupa Geografia Romtiniei, vol. 1,1983).

-L=:J 2
I'

Fig.38. Subzona padurilor de cer §igtirni,tii

(dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).

~ti
fo;:
· Pi'i~urile de stejar brumariu ~i pufos sunt specifice zonei sudice ~i sud-
d: stlvostepa (la 50-200 m), iar in Dobrogea de Nord, stejarul pufos
Ureae:a u.n e~~ peste silvostepa, la altitudini de 150-250 m. Stejarul brumiiriu
t'ol11lat~eon ~l ill arealul padurilor de cer ~i gfunitii ~i chiar at gorunului. Ca
in B;U;~~n~ eX!="azonala,stejarul pufos exista pe nisipurile din stepa, inmlnindu-l ~i
B.arladUl~i~1~Ul .Transilvaniei, iar in amestec, in Subcarpatii Buzaului ~i Podi~l

n!Unai eu
.~,
:
81Ietului'~i at ~nve~te stejarul brumiiriu, el se gase~e singur in Baragan, Cfunpm
gnndunle Letea ~i Caraonnan. Structura acestei paduri este complexa,
in ~ar brurnanu, sau numai pufos, in amestec, cu un strat mai jos de artar
~.;.~
Stratul dee:c c~ cer ~i gfunita, cu stejar pedunculat, jugastru, ulm, tei argintiu
!l"Ogea),s bU~1.se compune din piiducel, porumbar, corn (bine inchegat in
Fig.37. Etajul cu gorun §i de amestec gorun cu altefoioase Dcnegru, lar stratul ierbos este mozaicat, co specii de stepa (fig. 39).
(dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).
140 141
 " este variat). Zavoaiele de cfunpie se compun din salcii ~i plop,
16r?0Sarnestec(plopul sm pe grinduri, iar salciile mai jos), la care se
_ Iia

,te sau 10 arbustiv dezvoltat, cu sanger, calin, soc negru, mace~, salbe ~.a.,
Ugaun st~tatoare (curpen, hamei, vita salbatica) ~i un strat ierbos variat ~i 0
.. is pl~te
hlgr~fi~~. Cele IDa! ~ompacte ~voaie .se.gas~sAcin luncile. i~fe~oare ale

-o~
/'&r8 tului Ialomltel, Arge~ulUl, OltulUl, JmlUl, III lunca Dunarn ~I III Delta.
':: (~Iui. Sire" ~

i"'"
ill!illIU
)~ .'.:. , 1I

Fig.39. Subzona stejarilor brumi'iriu§ipufos: 1) zonale; 2) extrazonale (munai pufos) j,

3) etajul padurilor submediteraneene (dupii Geografia Romaniei, vol. 1, 1983), .

· Padurile de stejar pedunculat apar ca formatiuni zonale-nemorale in Podl

'.I
Sucevei ~i in sudul ~i vestul Podi~ului~i Cfunpiei Transilvaniei. Tot ca fonnaJi
zonala, dar de silvostepa se gasesc ~i in Cfunpia Moldovei. Mai apar insa, r~t. · a
formatiune extrazonala, in amestec cu alte foioase, in Podi~ul Barladului ~:
CfunpiaVlasiei pana la Bucure~i, indeosebi ca ~leauri.Ca formatiune intrazonar
intind in toate luncile mari.din cfunpii ~i dealuri, pe nisipurile de la Carei,
Conachi ~i Letea, ca ~i pe terasele fluviatile dar acestea cu alta structura. Padq :' Fig,40. Arealele stejarului pedunculat: 1) zonale; 2) extrazonale eu amestee; 3) zonale de
,: silvostepa;4) pe terase vechi; 5) in lunci (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).
zonala nemorala are 0 structura cu stejar, frasin, cire~,gorun, paltin, fag ~iun sub!,
de carpen; arbu~i se compun din sanger, alun, pooucel, lemn camesc ~i soc ne
Padurea de silvostepa este poienita, are un etaj de stejari cu frasin ~i un altul cu '. 2. Paji~tile
tatarasc, jugastru ~i par poouret; stratul arbustiv e dominat de porumbar ~i este f(
pe
des in lumini~uri; stratul ierbos e compus din graminee. In formatiunea de I .' ntruAeestea
arealel ocupa
I . circa 17% din suprafata tarii, sunt specifice, conform
. climei,
.. .
stejarul e amestecat tot cu frasin sau ulm, dar ~i cu plop alb ~i artar tatarasc. pe teD' secunda . e a pille, cele de silvostepa ~i stepa, la care s-au adaugat ~I paJI~11e
poourea de stejari contine mai putin frasin sau ulm sau jugastru, iar stratul de at . re, Instalate pe locuri defri~ate.

se compune din cru~in, pooucel, alun ~icalin; stratul ierbos este variat (fig. 40). I 2000_;2~Clji~tilealpine ~i subalpine se gasesc intre altitudinile de 1700-1850 m ~i
. ZCivoaielereprezinm exclusiv poouri de lunca de esenta moale, ca p din urrn- 111(cele subalpine) ~i mai sus de 2000-2200 m (paji~tile alpine). Acestea
salcia ~i aninul, ~i sunt intrazonale, intu,zandu-se discontinuu din zona de : t
nUl11aJ Sunt P.~i~i scunde, se asociaza cu tutari~uri pitice ~i apar pe areale reduse
:R.etczatup~.un.tllRodnei ~i Caliman, apoi in grupele Bucegi, Faga~, Parang ~i
pana la etajul boreal inclusiv. Cu aproximatie, zavoaiele de plop ~i salci~ s~~ i
intre 0-200 m altitu~ine, cele de anin neg~ intre 2.00-700 ~ ~i ~ele de antO (arb,' 1850111' 'i a.JI~ttl~subalpine se gasesc in toti muntii care depa~esc 1700 m in nord ~i
700-1500 m. Zavomele de munte au, pe langa anm alb, ~I mohd sau brad . "Ullt cQ,..nsud ~Ise asociaza eu tufiiri~uri. Princi palele specii care compun paji~ile
'. ex CUrvl .
lipsesc, dar stratul ierbos este bine dezvoltat). Zavoaiele de deal, c~ anio o~foafJ .(h7f11Q,CQ u a, Juncus trifidus, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Pnmula
in partea superioara ~ianin alb, iar in cea inferioara plopul alb, salcla pl~SOI. ,rrQ/"jQ
iSI:p~nUIQ alpina, precum ~i 0 serie de licheni (Cladonia rangiferina,
ulmul (iotre arbu~i apar socul negro, alun, artar tatarasc, pooucel, cru~tO ~I ndlCQ),sau l11u~chi(fig. 41).
142
143
-- - -- - --
------
 -- - - - ---
,.' .' d deal §i podi§ s-au intins pe locurile defri~te, intre altitudini de
.'FaNnIe eexistat paduri de gorun sau gorun-fag, paduri de stejari ~i chiar de
J-oO ~, ~nde ~a uneori ~i mai sus in arealele de pe marginea Transilvaniei sau ,in
. gir01ra; e~e kcadrullor in~ ~io.~rie d: plante mezofile ~ixero~ezofile ,~rc:ate
~.;~pj APuS~~'stepa. La altitudmI mat malte: In l~ul,gorunetelor, se gases~ paJI~ cu
fIiJ'silvostepa~ dar ~i cu Festuca pratensls, Trifolzum campestre ~.a, In POdI~ul
. Jgrostist~n~'S,DealurileVestice~i,cevamaireduse,in depresiunile C~u-Bistrita.
1Jn1Osi1v~I~\~ sunt paji~ cu Festuca rupicola ~i Festuca valesiaca. In podi~urile
T~au ~~?I~~~dovei se intind paji~ xerofile d~ ti~ sil~ostep~ ~i stepa de s~d-est. ¥ '

J)Obrogel ~ .' tile de campie se gasesc, ca formapum pnmare, In zonele de sdvostepa ~I

~ palZ nnatiuni secundare ~ipe arealele defri~ ale zonei stejarilor, in general,
_

s1Qp~ ,~
lar
d d~ 0-200 m. In podi~le Dobrogei ~i Moldovei, stepa ~i silvostepa pot
Ia aJutu 101
A. pfutala 300 m. ;.{; I ' "
P , 1 I x...! ' I d (
;- Speciileedificatoare sunt o~p~atensls ~ngustiJ,ola m ocu pi:IU~nor e cer
'. ~ '13.)~i Festuca valesiaca, dIfente specll de Stipa, Agropyron cnstatum ~,a,
~Ij~~~stepa ~i stepii). Paji~tile cu Poa se ~tin~ cu. precadere ~n cfun~iile inalte di~
Fig.41. Paji§te alpina iarna, in Bucegi; in ultim plan, Ciuca§ul
(foto BruntArescu). :dul Romaniei, iar cele cu Festuca valeslaca, m sIlvostepa dm POdI~ul MoldoveI,
aNansatemai ales in locul gorunului. Paji~tile cu Stipa s-au redus foarte mult, fiind
rjocuite cu Poa bulbosa ~i Artemisia austriaca, ca, de exemplu, in Dobrogea
" . Paji$tile montane secun~are se gasesc ~~arealele defri~ate,c~ aproximaK
mtre 700-1850 m. Se compun dm multe specll, plantele sunt de talle medie s
~trnla, in sudul Moldovei ~i estul Biiriiganului.
. Paji~tile de lunca au caracter intrazonal, fiind diferite, sub aspectul
inalt:a, cele mai irnportante fiind: Festuca rubra, Nardus stricta, Agrostis tenu" ~i al
~tJ<i)'mpozi~ei productivitiitii,fata de celelalte.Se gasesc pe luncile din toate
Poa pratensis, Viola declinata ~.a, In etajul molidi~urilor, paji~ile se com .. ,~~.~tii!ile ~iregiunile,Compozitia lor difera dupa gradul de umiditate (de la ml~tini
dominant din Festuca rubra; paji~tilecu Nardus stricta (t3P0~ica)se intind,~I ~~:'~~a la locuri uscate) ~i de inundabilitate. Pe locurile permanent ml~tinoase se
precadere pe fatada vestica a Carpatilor Orientali, pe cea sudica a Meridionaliloli
~ \. (fs~~cpaji~i cu Poa trivialis, impreunii cu multe plante higrofile, In luncile mari ~i
in Apuseni; paji~tile cu Agrostis tenuis, dar ~i cu Festuca rubra se gasesc in eta;~ t' 4S mundabile~i pe toate ~iile joase din lunci, specia edificatoare este Agrostis
fagului ~i arnestec fag-conifere (fig. 42).
~, ~10nifer~, plus Poa pratensis" s~ecii de Carex, Iuncus, Ty!folium ~.a. Pe l~curi~e
i~ ,m"~lndablle,dar umede domma Alopecurus pratensis, Iar pe cele mat pupn
.~ ~ede, Poapratensis. Aproape tuturor Ii se adaugii plante higrofile ~ihidrofile.
. ~ .,
~ pa ~I sllvoste
~egeta!iahalofila este intrazonala,
pa, dar
~
.".
' 'formatii
. pe soluri
w siirate,in arealele de¥
t'ih\trei " ~Ipe I1to ral.~I m JUru1Izvoare Ior sarate. A ceasta se grupeaza
U)l)jdi~at~~OI:l1:pe s~luri cu salinitate ~i umiditate mari, pe soluri cu salinitate ~i
BOlonce~ I~Inuate ~I pe soluri saline, dar uscate. Prima comunitate se gase~e pe
hld-cst; m~ umede, fo~ate pe micile depresiuni din stepa ~i silvostepa situate in
iO.n1ctiede r7 ~pare ~IIll est ~i~ud. Are 0 structura in ~ii, adesea concentrice, in
~da mar~ IOIzare.a,solului. In centru se afla brfulca (Salicornia herbacea),
~ eflorescen!ma ~?hInnul) ~.a. in altemanta cu locuri tara vegetatie (chelituri), dar
~(,eI11~~iam e ~~ Ine; Salicornia este ro~ieticii;in ~ia. urmatoare
. domina pelinul
.
"~tU af/tllna ) iar I
. - CaPSeUdov"
'r.'
I d w' I
a penlene, pe so onetun, se extm palU~u stepIc
~~e ~O~urilem~7~f' firu~ ~Poa bulbosa), ~elinita.~e step~ (Artemisi~ austriaca)
- ~na paiu~ul ab.sahmzate (solonetun, solodll), specllie sunt mat abundente
If:Stucapseud ~epIc (Festuca pseudovina), trifoiul (Trifolium strictum) ~.a.
, (ArtemiSia ovzn~ ,este edificatoare pe solurile saline, dar uscate, impreunii cu
ma17tlma) ~.a.
Fig.42. Paji§te montana, pe areale despadurite, in culoarul Bran-Rudir
(foto BI'Ul1illrescu).
145
144
-- ----
 · Vegeta,tiapsamojila, sau a nisipurilor, are caracter intrazonal. S "
pe nisipurile din cfunpii, Delta, litoral, la Reci ~i pe grindurile rauri~ g, __
Vegetafia este diversa, dupa gradul de fixare al nisipurilor ~i adancirneOr ti
freatice. Plantele au adaptari specifice, sunt rare, au radacini foarte exti a ap,
ordoneaza dupa adancimea umiditiifij.Pe nisipurile maritimecre~te0 vegeta~se~~
fata de vegetafiile continentale, formatii din pelinul de nisip (Artemisia d e ap
varza de mare (Crambe maritima), rogozul de nisip (Carex colchica) ~.a. rel7Qr-j
3. Tufiri~urile
Tuf'ari~urilesunt de doua feluri: subalpine ~ixerotermofile sau ~iblea ' rogOZ(Care~helypteris),
Tujari!jurile subalpine apar in altemanta cu rari~ti de padure la I~u~. "
inferioara ~i cu paji~ti subalpine in partea superioara. Existii mai multe ~~lIta,'t
asociatii de tufari~uri. Cele mai intinse sunt tufari~urile de jneapan (Pinlls1pun.,
care ating inaItimi de 1,5-2,0 m ~i formeaza specia edificatoare a subetaju7".g,
acel~i areal apare ~iienupar (Jenuperus communis nana), mai scund, pana la Ou~.
~i care se dezvoltii intre 1450-1700 m in nord ~i intre 1700-2000 m in'
Tufi~urile de smardar (Rhododendron kotschyi), care sunt ~i mai scunde, se situc,'~'
!a partea superioara a subetajului, intre 1800-2000 m in nord ~i 2000-2200 m in sua
In acele~i areale se gasesc ~i tufari~uri derivate de afin (Vaccinium myrtillu!
Existii ~i tuf'ari~uri de anin verde (Alnus viridis) pe locuri cu umezeala mai mare 0
paraie, torenfi ~iversantii acestora).
Tujari!jurile xerotermofile au origine submediteraneana ~i balcanica.,
dezvolta mult in sud-vestul rani, pe locuri cu pooure ~i silvostepa care au f9
descoperite ~i p~unate, sau pe locuri stfutcoase, inclusiv in munte, urcand chi
1200-1400 m in Muntii VaIcanului. Se mai numesc ~ibleacuri(R. Ciilinescu,19~
iar in Dobrogea, me~elicuri. Foarte intinse sunt in sudul Muntilor Banatulr.
mergand pana in Munfii ~i Podi~ul Mehedinfi ~iin cei ai VaIcanului, chiar pan~
Cozia. Se compun din: liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus om
scumpie (Cotynus coggygria), pooucel (Crataegus monogyna), mace~ (R,
canina), com (Comus mas), alun (Corylus avellana), lemn cainesc (Ligust
vulgare), ciirpinitii(Carpinus orientalis), vi~in turcesc, sanger ~.a., iar in Dobro~,
mai ales paIiur (Paliurus spina christi), migdal pitic (Prunus tene/la) ~icire~p~
(Prunusfruticosa), ultimele intinzandu-se ~iin Moldova ~iTransilvania.
4. Vegetatia mla~tinilor de turbi
'0{
Vegetafia ml~lor de turba este intrazonala ~i ocupa suprafete foarte .I11I
comparatie cu unele ran nordice. Turbariile sunt insa importante, deoarece ~a Ie
relicte ale vegetafiei proprii incepand cu glaciaml ~i pana in prezent, p~~ p~ dI:
adus de vant din unitiifile vecine, dupa care s-a reconstituit istoria glacl~ ~l 111di
postglaciara a vegetafiei; totodata, tinoavele din Romania reprez.intii hmlta SUii
plante lor tipice acestei formafiuni, iar impreuna cu bahnele conpn unele spec
ating limita sudica mondiala a arealului lor (Biogeograjia Romaniei, 1969). babll
Existii doua tipuri principale de ml~tini de turba: eutrofe sau
oligotrofe sau tinoave.
146
" t plate ~i se fomleaza pe unele mici depresiuni umplute cu apii, cu
~ahneles~care incep sa se colmateze cu materie organica vegetala. Se pot
ot de lac~(ldini variind intre 100-1000 m. Vegetafia lor este dispusa concentric,
'za la alutU ntrU unde cresc plante plutitoare ~i submerse. Urmeaza un cerc de
~
fJlcepand d~ '~le fufipte pe fundul lacului, dar cu frunze plutitoare, iar la adancimi
ptante co riid~l~ici se dezvoltii stuful cu radacinile in maIo Stuful (Phragmites
%I1arginal~malasociazii cu papura (Thypha latifolia), fipirigul (Scirpus), limba bro~i
conmll1nlS)
i~orul coco~ului (Ran~nculu~ lin~a). !'e m~, ca ultim .cere, apar s~cii de
(A/iSnra), P ) grupate in mu~urome numlte ~1popandac1. Pe aIocun se adauga ~1feriga
coada calului (Equisetur:zpalustre), specii de izma (Mentha),
(D1J~pfer1~batica(Angelica silvestris), dragmca (Galium palustre), bumbacanta
nng~h~orumangustifolium) (Biog~og!afia Romanie.i, 1969). <?>~atarea totala a
(liT/oP. duce la extinderea stufulm catre centro, apOl a rogozulm ~l, 10final, fie spre
~~;adure,fie c~e tinov ~s~.bombeaza),daca cI~a este.r~ce...
la~rl~1 ..
paJ~ Tinoavele reprezlOtii turbanl bombate, formate 10 COndlfl1cIlmatIce mm reci ~i
/ rosi umede, pe locuri cu. soluri ~i apa .sarace in subst:ante mine~e,. unde cresc
fndeosebi specii ~e.mu~ch1.Apar pe dlf~nte fo~e de reh~f, d~ ~~ fente ~e ~eruri
mari intre altitudlOl de 900-1200 m, putand urca 10 Carpatl1 sudicl ~1Apusem pana la
1700m, Aceste turbarii iau n~ere prin extinderea mu~chilor de tip Sphagnum intr-o
U11~tinasau lac de tip bahna ajunsa la evolu~a finalii, sau pe alte locuri inml~tinite,
. inclusivpe platouri sau versanfi. Vegetafia se compune din specii de Sphagnum, dar
~ roua cerului (Drosera rotundifolia), bumbacanta (Eriophorum vaginatum), rogoz
(Carex),precum ~iunii aroori inchireifi ~i scunzi, ca molidul, pinul ~imesteacanul.
5. Vegetatia acvaticA ~i palustrA
Vegetatia acvatica ~ipalustrli este specifica apelor curgatoare, lacurilor stagnante
au prea adanci, luncilor inundabile soo cu ape fteatice putin adanci, Deltei Dunarii.
Vegetapa acvatica se compune din plante rnraradacini, care plutesc, cum ar
13unele specii de alge, lintita ~.a., apoi plante cu rooacinile pe fundul apei ~i
~Yentual~u frunze ~i fIori plutitoare, cum sunt nuf'aml alb ~i cel galben. Sub apele
Horalululcre~te mai ales iarba de mare. .
..au'I Veg~ta,tiapalustra se dezvolta in ape foarte putin adanci, soo pe marginile
CIUs~~~s ~l lacu~~or, precum ~i pe soluri gleice. Aici domina stuful (P~ragm.it~~
plutitoare),nUmlteplaur.
un~n Impreuna cu papura (Typha latifolia). Stuful poate forma ~Iasoc1al11
6 Veg t t '
. e a la sagetali ~irudelari
Vegetatia Sagetal .
~ " . .
Veget ' a ~lrudelara reprezintiiceea ce obl~nmtse numesc burmem.
CornUnita~~pasage~alase compune din speciile care insotesc plantele de cultura.
~ rnaj°rltat:~espectl~e s.untfoarte intinse in campii, unde terenurile sunt ocupate
~Prafetelor e,Cultun, ~1scad la dealuri ~imai ales la munte, 0 data cu reducerea
. ~.aJoase(gra~ncole. Existiidoua categorii de vegetafie sagetalii,una in culturile de
.~tq in cUl~ ~rz, oviiz ~.a.), dominata de Consolida regalis ~i Centaurea cyanus,
hel10Podi~ e de pra~itoare (porumb, fIoarea soarelui, sfecIii, cartofi), dominatii
111album ~iAmaranthus retrojlexus.
147
 Vegetapa rudelara insote~te ~ezarile, cuqile, drumurile, gardurile gract. ~
stanele ~~locurile batiitorite. Comunitii~le de plante care domina aceasta Vel~
sunt mal numeroase: Polygonum OVlCulare,Hordeum murinum (in ~ge
Artemisia annua (pe langa garduri). c<UnP'
Autoevaluare- intrebari ~iriispunsuri
1. Ce procent din suprafa!a ,tar;;noastre ocupa padurile? (27%).
2. Ce tipuri de piiduri exista in Romania? (De molid, de brad, ame te '
ra~inoase,de fag, de gorun, de ~leauri,de cer ~igamita, de stejar brumanu s. Cfc~
de stejar pedunculat ~ide zavoaie). ~lPuf~
3. La ce altitudini se aflii ~i cu ce se asociaza padurea de molid? (I:~
1400-1850 m in sud ~i 1200-1700 m in nord ~i se asociaza cu scoru~,me~ten~,
paltin de munte, ulm de munte, brad ~ifag). ac,
4. Unde apar piiduri de brad compacte? (lntre 800-1200 m, in Carp<-
Orientali ~ide Curbura). (\1
5. La ce altitudine se aflii braul de amestecfag-ra~inoase? (La 600-1250]
in nord, 800-1400 m in sud ~i 800-1250 m in Apuseni).
6. Care sunt ~i la ce altitudini se afla subetajele padurilor de fag? (
munte inalt la 1250-1650 m, de munte mediu la 600-1250 m ~i de dealuri
400-600 m in nord ~i500-800 m in sud). I.
7. Cu ce se asociazii padurea de fag? (Cu paltin, ulm, mesteacan, fras1!l
gorun, carpen, plop tremurator).
8. La ce altitudini cre~te gorunul? (intre 200-600 m in nord, 300-700mr~
sud, dar poate urca pe versanfiisudicipana la 1000m, sau coboripe cei nordror
pana la 100m). ' ~Ficarpatice ~i campiile inalte), pe etaje (alpin, de ~inoase, de tagete, de
9. De cate feluri sunt piidurile de #eauri? (De gorun intre 200-500 m'
stejar pedunculat in Campia Vlisiei, Podi~l Sucevei ~iin luncile largi, ~leaUl~:
cer in Dobrogea, campia Romana ~i Dealurile ~i Campia Banatului ~i ~leauo1
stejar brumariu in silvostepa). . .t,
10. Unde se gasesc piidurile de cer ~i garni!ii? (La vest de Bucure~tIl~_
100-300 m, in Dealurile Vestice, Podi~ul Some~ansub 350 m, Culoarul Mure~q
~iDobrogea). ' ~t cauza ' ~n~ene~ralnegativa. Vara, temperatura medie este de 5-1O°C. Aceasta
11. Unde se gasesc padurile de stejar pufos ~i brumiiriu? (in silvostepar
sud-est la 100-200 m ~ipe grindurile Letea ~iCaroorman). . e'
12.Unde apar piiduri de stejar pedunculat? (in Podi~ulSucevel,v
Transilvaniei, Campia Moldovei, Vlisia de nord, pe terase etc.). te.l
13. Care sunt tipurile de paji~ti? (Alpine ~i subalpine, secundare de l11un .
deal ~ipodi~, de campie in silvostepa ~istepa, de lunca). . use
. ~14.I?e ca~efelu~ sunt ~i und~ se afla tufliri~urile? ~subalp~ne: co~J'_ve;.
jneapan, lenupar, smardar, afin ~l xerotermofilesau ~lbleacun,In ~ oQ.
sud-estul tarii, compuse din liliac, mojdrean, scumpie, paducel, l11ace~,
cirpiniti, sanger ~.a.).
,
15. Ceforme (tipuri) prezinta mla~tinile de turba? (Bahne ~i tinoave).
16. Ce este vegeta,tia sage tala ~i rude lara? (Buruieni).
148
FAUNA
If' _ r3nsa legatura intre t!purile ~e fau~a ~im~diile de viata,.indeosebi
Exista0 st tatie. Acestea ofera faunel hrana ~l adapost. Cel mal complex
(tate la 'lege .ste cel al padurilor. Aici, fauna specifica diferitelor etaje s-a
(!1~istel11terest%~ror acestor medii de padure~uneori cu p~ndulari in~~ 'lara ~i
:.spta1 ap~oapenaeste mohila, se observa tOtu~1~nel~ zo~an. s~ g~p~, fie pe
.~, De~lfau (uneori anotimpuale), fie pe etaje ~l reglUlli blOchmatlce. Cele
~edii geogra;;C~eosebiri sunt intrefa~na de piidure, ~ea alpinii ~i~eade.s~epii.. ~ .
tlJariImp~~ f unei. Ca ~i vegetapa, fauna actuala a rezultat dm venm, oscllan
o~~~ne:m;ul altemantelor climatului cuatemar, cu precadere in holocen. Ca
~ adap~ ~
Me In laun a terestra domina
1
. cea£; de tip dcentral-european
. de. padure,. interferatii
a est-europeana~lcu launa su lca. T010dam, s-a ImPUS~l0 oarecare
~ ~
~
(!f1»cu,
ou~a
tta d~::~inata de Carpa.ti~!cu aspecte r~latiy diferenti~e i~~re'lara ~i iama.
yore..;; etaiare
Tnaceasw
, se evidentlaza: arealul .alpm ~l cel al
. padum
. montane, unde
~
b
~ ~
'. _ . . d d
faunacentral-europeana(cer , capnoara, porc mlstret, j er, coco~ e munte
~jl~afauna din Alpi (capra neagra, b~arita ~.a.);in d~al~ri ~ic~mf;; s-a ad~ptat
~ai ales faunaeuroasiatic~ pontocas?~C~medlteraneana ~l balcanlca (~acal, dlhor
ptitat,~oparla,gu~ter,scorpIOn,caIuganta ~.a.). . . .
~. Etajele ~izonele de fauna sunt oarecum slmIlare cu cele de vegetape, dar cu
amapmri~ieA1inderi
ale unor speciipe multe din acesteetaje ~izone, cu deosebire
. ~ara.Datoritainterferentelor dintre conditiile mediilor locale ~i conditiile mediilor
,q.eme, fauna Romaniei a capatat urmat:oarelecaractere: este bogam ~i diversa
~ecii central-europene,pontice, mediteraneene ~i autohtone); este structuratii pe
~Jile(faunade stepa de origine est-europeana ~i fauna stejaretelor din podi~urile
~~~te), pe re~giuni(dacica, panonici, moesica, moldo-podolica ~i pontica) ~i
ti n~mtrazonala.Sub aspectul mediilor in care traie~te fauna, de baza raman insa
~"ato~rele:.mediul
'"""w~unlor" ' ..1alpin,~ mediul padurilor de munte, mediul zonal de stejarete al
. ...1C~Pl1 or malte ~imediul de silvostepa ~istepa.
Gare~~d'UI alpm este mai putin propice vietii. Clima este elementul principal
l2)~t,..e_l;~u~e.Pe prim loc sm temperaturaaerului, care, ca medie, este intre
~tbiill1b,tu~n~c~Pala p~e~t~ .care aici. nu mai cre~te padurea. Se dezvolti, in
,rtpedc.Cres ~ n, care l~l ~ntmd. crengIle pe sol, deoarece ziua se incaIze~te mai
, ~ agIOl11ere~~ : ~eme~ea lerbun care, adesea, se asociaza cu tu:tari~urimarunte ~i
tl Vantulb~:n orma de pemite sau rozete pentru a se proteja mai ales de vant.
~ ~l11uriSCUrtee.~pr?ape permanent ~i putemic. PlanteIe se adapteaza prin tulpini
III~Zol11i),
apar ~b~p~tede s~l, prin dezvoltarea parfilor vegetative subterane {bulbi
~O Rarcficrea n d~pel m rari~ile alpine etc.
,
"- .11)~~fac Caa~rulul, redu~erea oxigenului ~i reducerea presiunii (la circa
nn~a c~e~terea~vunele~~~ale sa se dezvolte cavitatea toracica, la plante
~ Ul111ditcuea . aporaru ~llmpun 0 mic~rare a frunzelor ~i 0 rarefiere a lor.
. c ~l descar~ acr e~ crescuti, norii ~i ceata apar foarte des, se dezlantuie ploi
eleetriee, lapoviti ~i zapada muM (1,2-1,6 m), zilele eu soare
149
soot reduse. De aceea, multe tulpini ~i ramuri, dar chiar animale au cuI .' 1 mierla, sau p~~ cantii~are, cum ~unt.au~elul, pitigoiul de
(melanism) pentru a absorbi mai multa radiape solara (vipera neagra, fluturele On' II,corbu,.ntre reptile se mtalnesc: vlpera comuna, tntonul, salamandra.
De asemen~a, paruI ooor animale sau penajul ooor pasari soot scurte ~idese ne, "pittJlicea.~ll) padurilor de fagete are conditii de viata mult mai bune, cu
Anotlmpurile au 0 importanta aparte. lama este foarte lunga, . ,_ ;BllnB (~t~~n piidure, cu mu~te varietiitiv~e¥etalAe~i te~pera~ri mai ?dicate
multii zapada, cu vanturi putemice, zilele cu inghet survin uneori ~i gero~ ,~ Jtlllita1uJ11lnlmai reprezentattvesunt pasanle, m specIal pnn numarul lor
unele animale hibemeaza, iar altele coboaca in arealele mai joase pan;r, I, oderat~.C~e stau: pipgoiul de munte, muscarul, au~elul sprancenat, pitulicea
Vara, in s~himb, este scu~ de ~ee,a cicl~l v~getativ se scurte~ ~i el a .cfun, ~, in po~-p ~a, porumbelul g~lerat, eiocanito~a cu spatel~ alb, plus une~e
fo~e rapId; Cresc n~al lerb~n ~~tuIan~un, cu multe adaptari; de ~Id~1 '
;i~!itoa,re' le~ vecine. Ca ~aml!ere sunt me~tlOna~,~u mal mare ~ecvent3.,
brandu~elemfloresc chlar pe zapada,plantele se reproducmai ales p , xel11 i~ dill e~rat, rasul, veven~ p~~l cu c~ada seuIta ~l,cel de alun, jderul de
~ul~ A v ~i mamifere dm etajele vecme, precum vlezurele, vulpea, lupul,
eXlsta Insa 'i
lonarecele
vegetale (nu prin seminte), altele dezvolta organe vegetative subterane c~, Ori ij'" . . 1
bulbi, caprele negre se imperecheaza toamna etc. nzo ~ure: 'd 1 mistretul, capnoara sau lepure e.
Un caracter aparte al mediului nostru alpin il constituie dispu' 1I1I:5u1
bru~,J1~:~ei de 'gorunete prezintii cele mai bune conditii de viata at3.t
insu~~ izolatii de la,~ ~asiv la altul. De ~eea, adap~le locale au c~~~(jJ _ ,Eta~uecat ~i ca hrana. De ~ee'7 fauna est~ ~oarte bogata, eu .repr~z~ntanti
apanpa unor subspecll nm de plante, devenmd endemlce, originare la h---- 1)1Oc1lInat1c~'ele de piidure, incluslv dm zona stejanlor. Reprezentatlve alCI sunt:
relicte glaciare, venite din Alpi ~idin arealele arctice. din tOate~c't~are dintre mamifere par~ul de ghinda, caprioara, pisica salbateca, iar
Fauna alpin a ~i subalpina este, ca urmare a mediului asupru, destu "b~asca:a~
dl1tre pas turturica, sturzul cantiitor,:<:l '
mierla
. . neagrii, scoqarul, ciocanitoarea
v'
b ful d d V

siira~~ inde~s~bi pe ti~p de i~a. :' ~ urca aici ~~~~le ~im~e specificep p.:. ' ,- pitigoiul mare, frunzanta gcu Ole ~l cm e pa ure, '

medllie mal joase, mdeosebl pasan pentru cOlbant ~l anlmale din a~'
~olidi~uluivs~~ nemoral. Specifice sunt: capra neagra,. ia~ vara, ~i ursul,
lepurele, pasan precum Ia.sa de munte, flutura~ul de platr.l, brumarita, acviIi
~ 'Fiduri zonale (zona nemorala) fo~ate
monte (foarte rara), zaganul (un vultur uri~ care a dispiirut), coeo~ul de m;
mai pot cuibari aici ~icorbul, mierla guleratii, vanturelul, pitulicea, ciocarlia,If
reptile urca tritonul ~ivipera comuna, iar din piidure vin ~ifluturi.
Mediul piidurilor de munte este mult mai moderat din pooct de V;f/;
climatic, in special al temperaturilor. Aspectele esentiale de mediu soot .~
padurea ~i fu1gmentarea reliefului in viii ~i eulmi. ExistA totu~i difere
altitudinale, cu un mediu superior de tip boreal, avand conifere, ~i 00 me~
padurilor nemorale, dominat de fagete. Aici se produc insa diferentieri ~iin
de orientarea versantilor, cei vestici mai umezi ~i cei estici cev~ mai arizi,
nordiei umbrip ~i cei sudiei insoriti, cu eonseeintele respective. Inca 0, earacte ,1
este cea a inversiunilor termice ~i de vegetape din depresiunile ~traC
indeosebi cele din Orientali ~i Curbura. Mediul montan de padure are etaje",
Mediul etajului boreal sau al molidi~rilor este compact in CarpatllO~@J!!I!
~i se fragmenteaza in insule marl la Curbura: Goru, Penteleu, Ciu~, BucegL
Carpatii Meridionali, etajul molidi~urilor este fragmentat in trei .insule,.1
Fag~, Parang (eea mai mare insula), Retezat-Tarcu. Aici apare ~I 0 ~l
evidentii intre versantii nordiei ~i sudici, in ace~ia din urma lati,mea,eta):
reduce spre vest pana ce dispare in Godeanu (climat mai cald ~l mal USer~
v
Apuseni,etajul moliduluise gase~e numai in Bihor ~i cu precaderepe v
estici; etajullipse~e practie in Muntii Banatului. . Ites
rs~n~ediul de pdilure al stejarilor de d~aluri ~ cl1,,!p~i
se c~ri~aza prin
~ommant din st;jan,v pe .aloeunv ~l ~0fW1.,0
':~a partedi~ ~adU?au fost d:fri~ate ~l trans~orma~ ~ aratun sau ~~um. V:nle
"'f;" ~ sootloog1;lemtlesc~rte.'~p~a ~esea dlscontmua,~mperatunled~ vara se
tr: '#Sica la 0 medlede 20-2~ C, 1:U-m lan~e ~cadla - 2 ... - ~.~. ~p~ un,e?n secete.
~.rfo~nJ Fauna zonaHia padurdor de steJan are multe SpeCllmtalmte ~l m celelalte
r:~uri, Exista~iooele relativ specifice,mai ales de origine sudica. Dintre mamifere,
,S.06f~ intalnitesoot: veverit3.,par~i, mistret, ciiprioara, lup, vulpe, pisica salbatica,
0,1":;:
~ci, Pasarile specifice acestor paduri sunt: sturz, mierla, potfu-niche (este ~i in
t"- '. !~~), ciocfu'lie (~i in stepa), eanepar, frunzarita cenu~ie, pipgoi de livada,
~p,:~etoare, gait3.,viesparul, liistW1ul,fazanul, pupaza, silviile, pitulicea, sft3nciogul,
~~Ito~~ turturica,grangurul,dumbraveanca,sitari, cristei~.a.Ca reptilesunt
~ce'rrpll, l~tre ~ ~arpele orb, ~parla de camp, batracieni, broasca testoasa.
"t(, i a~na,~lmedlUlde steps ~isilvostepa
.- actst Tento~lleeu stepa ~i silvostepa se gasesc in campii, Dobrogea, Moldova de
. te~p~~re~ad:re ~ampia Moldovei ~i Depresiunea Elanului. Aici, varia~ile de
~
txcesiva atat dmme, cat ~i anotimpuale sunt mai mari. Vara, existii 0 caldura
,~t(:relativesea cu secete,precipita~ile, in general, sunt reduse ~ineregulate, iarna
'~
D&rninateri~ec~,dar eu zapada discontinua ~i, uneori, cu viscole ~i geruri marl.
~araganul ~iO~Ulbcu loess ~i loessoide, unde unele animale i~i sapa adapost.
deortnanulu' 0 roge~ sunt cele mai arlde, iar Campia de Vest ~i Campia
I
Ca UrtnI cev~Il1atumede.
i~l11ina r0Ziitoare.. ~I fa~na este mult mai redusa decfu:in padure. Intre mamifere
v

Fauna (etajul) padurilor de molid sau de ra~inoase cupnnde mUbo
eomune ~ipiidurilor mai joase, in special marnifere, ~iAtotodati e.stefoarte 111a!'
pasan de asemenea comune unor areale mai joase, Intre mamlfere ~a~1lc
~oarecelevargat, ursul, cerbul, casul, veverita, pa~ul; pasarile abunda pOacft
de mesteacan, speciile de ciocanitori, ierunca,..apoi ~p~~are, precur\u"
munte (foarte rara), ~orecarul, sau alte specll de pasan ca buha,
150
~~b~gea)~.::ep~pand~ ~iharciogul, care"afecreaza terenurile agri~le, ~vanul
ul ~I iepurel ~ll d: camp,. ~obolanul de camp, orbetele, catelul pamantulw, plus
. v,eZUrele;v ~~arnp. Dmtre carnivore apar: dihorul de stepa ~i patat, lupul,
c.IUI.d~cfunp' c,as~'Il~ des intalnite sunt: dropia (tot mai ram), prepelita ~i pitulicea,
tap1toare:he~C<lrhade Baragan, Ia.sade camp, prigoriile, dumbraveanca; soot ~i
tele, ~oreearul ~.a. Reptilele soot reprezentate prin ~erpi, ~parle,
151
broasca testoasa, broasca rmoasa. Exista ~i multe insecte: lacuste, greie '. cicCise intinde p~ste ~ati, ~ubca~ati,. D~alu~le de Vest (mai
caIugarit3,c3rcfuacul~.a.,precum ~imulti fluturi de zi ~ide noapte. 0" ~neo qo ) caropiile Plte~l-Targovl~te-PI01e~tl,lar 10 Moldova se
Fauna intrazonaHi ~i azonaHi se compune din fauna luncilor (de . :
e bana!e~~'I Central Moldovenesc pana in codrii din estul Pmtului. Se
de paji~), fauna siiriiturilor ~i fauna Deltei. 2aV0 e peste ~o~~~entral-europene ~imulte endemisme, Este cea mai intinsa ~i
Fauna terestra a Deltei este specifica ~i bogatii in acel~i timp lnd fIlledin ~lln I e ai mult specificul geografic al Romaniei.
~
p~ari. Delta ~ste in fapt un rai ~~arilor,. oferindu-~e hrana multa., adapo~ose~
~l adecvate ~l loc de popas pasanlor mlgratoare mtre zonele tropicala ' fe -
(;1>'-reflectace
~~
e o pono
~ica cuprinde.' Campia de Vest
. ~ la nord de paralela Timi~oarei.
. Regiun -europeana, dar ~l stnct panomc~. . ... ~.. .
Emblema 0 constituie pelicanu!. Clocesc aici: pelicanul obi~nuit ~i crer, lebaJl ar~, fauna central sica cuprinde Banatul de cample, deluros ~l muntn Sat JO~I,
~i gasca de v~~greta, ~c~~ ro~u, ~alb~n.~i deAnoapte,~g~u~ul, connoran:lde, '. RegiUneoA-!0ei de campie, Cfunpia Teleormanului ~i Podi~ul Oltinei din
de mal, rata caraItoare.Pasan m pasar garhfa, gasca cu plCloarero~ii,cocorul' ~I tnia deluro.~a ~ fauna central-europeana se adauga specii termofile
.. AICI, Ia .
vulturul pescar, vulturul ple~v-alb, califarul, rata mica. Sosesc pentru iemat: l~b~1
.'10gea, e i submedlteraneene. ~. ~ . ~ ~
iarna, rata de ghetari ~i motatii, rata lingurar ~i cea tluieraroare, gasca cu gat TO.
neagra, cea cu obr.;yiialbi sau cea de zapada, cufundarul polar. Dintre reptile: vi~u.
r'. . jf(/lteraneeneo~pontica se intinde p~ste arealele ~e ~tepa din. Vlasta, Ba~an~
,. Siret- uzau, Cfunpia ~i Podi~ul CovurlumlUl, Depresmnea ElanulUl ~l
Regl~m ~

B
~
. ~

stepa, ~o~a de ~ip ~i cea euxini~ ~rpi~.Pe arealel~ c~ stuf,))~ure sau nis:
',' pia a. Fauna este de tip est-european de ~teya. ~ A' . .
gasesc mamIfere: mlstrer, lup, vulpe blzam, came enot, VIeIra,nurea ~l, mai recent, rat.. ".... :broge, a Sarmatica, sau moldo-podohca, ocupa Campla Moldovel ~l estul
ReglUne . .
e{ . . 1 . Sucevei Are fauna de sllvostepa speCIfica Ucramel de sud-vest.
. ~ '

~
~
.

Regiunile zoogeografice . I~UU1 .

'1 It'
Este vorba de unitati mari teritoriale, cu faune relativ unitare, fonnat,
Fauna apelor curgatoare
conditii specifice de mediu. Nu exista un punct de vedere unitar in pri'l
continutuluiacestora,a limitelor~inici a denumirilor.Prezentamconcep~aceaj Ne yom referi numai la fauna piscicola. Aceasta face parte din bazinul Dunarii
. (

acceptata, propusa de R. Calinescu (Biogeografia Romaniei, 1969 ~i Geogfj aceea este unitarii. Se diferentiaza totu~i, dar nu total, in etaje morfoclimatice ~i
.

Romaniei, vol. I, 1983), dar inlocuind numele de provincie cu cel de regiunei ~ joase, dupa cum apa curge mai repede sau incet, este mai mult sau mai putin
o regionare axata pe specificul geosistemului geografic romanesc, de sor~i Jg~nata,este bogatii sau nu in substante nutritive etc. Clliar in cadrul acelui~i etaj
carpatica ~isituat la interferente bioclimatice extrem-europene (fig. 43). I ~deosebiri intre fauna murilor cu debite mari ~i fauna riiurilor cu debite mici. Se
tureaza unnatoarele etaje ~i zone: etajul pastriivului, allipanului ~i moioagei, al
'arului~icleanului, apoi zonele mrenei, a crapului, a bibanului ~i zona Dunarii.
L Etajul pastravului corespunde p3.raielor mari de munte, cu conifere, cu ape
.ZlI,bine .oxigenate, limpezi, dar cu putina hrana. Se adauga ~i lostrifa,
~~avocul: bOle~teanul,molanul ~i mai jos chiar moioaga ~i mreana de munte.
.'~ Etajullipanului este specific murilor mari de munte. in afaca de lipan apare ~i
~.,.m..~'aga: cresc ~ipe~ti din etaiul Piistravului mai J.os c:iclean iar in murile mici din
)' . '~teta (N :J , 't ,
';'- Et~. I era,Cara~~.a.),domina numai moioaga.
, ~u
tuIlburi S~o~~rulUi
marl acopera dealurile
D .
~i podi~urilor,cu apemailine.mai
.
' '
u osctlan d d b b I d
~

I
~

~b'In. in ra'i " e e lte. omma sco am, ar cresc ~l: c ean, mreana,
.If:~ Etaju~nle I1UCI~e podi~ lipse~e insa scobarul ~i domina cleanu!.
;
-'Oarele in ~~nuIUl este acel~i cu cel al scobarului, dar numai in murile cu
A

Zona m~ l~.sau deal. In afarii de clean mai exista obler, boa£tii ~i guvizi.
~a sealatu~neleste specifica riiurilor de cfunpie, cu nisip pe fundul albiilor. La
I: ~"20nQ crQpu~~ar, :le~, mo~, somn, obler, crap ~ cega (pc Some~ ~ Mure~).
'\ ,,:e, dOl11inan:li
se lOtlOde~ai ~es pe cursul inferior al riiurilor ce se varsa in
I,carasul ~t' n Banat ~l Cn~ana. Afara de crap, cresc platica, babu~ca,
,:'~onQ bib~n IUC~ vMuvita ~.a.
> l11ai
Vietuie
Ulu~acopera murile mici din campie, mai ales cele cu multe
sc abu~ca ~i batca.

Fig.43. Regiunile biogeograjice (dupa Qilinescu, 1969).

152 153
 Dunarea, lunca §i delta au 0 fauna piscicola deosebit de bogata , _ intrebari ~iraspunsuri
~valuare A' .? . ~.
fiauna~ Romumel. (Este bogata, d Iversa ~l
~

toate speciile din cfunpie, dar ~i altele proprii: scobarul, mreana, clean~1 c~1!
~
Ij.-. racter1s
,tiei generale
. ..
are
crap, plati~a, vaduvitii, ~alau, sau pe~i migratori ca morun, nisetru'Ce nal
~

. ~e ea etaje, regium ~l l~trazO a.) . . .. . .

scrumbie. In lacurile din lunca specifice sunt caracuda, ro~ioara, linul ~.a: p
.w sunt etay'ele faunei dm IRomama?
,ta pc zone,
)
(EtaJul alpm ~l subalpm, etaJul
? Care telor ~ial gorunete or .
Fauna Marii Negre ~eIor, al £aget zonele de fauna? (Zona stejaretelor ~i zona stepelor ~i
J03 Care sun
Fa~a. ~arii Neg~e ~ste relativ saraca, .~eoarec~ viata lipse~te sub 18
(zona ablOuca sau azOlca). De aceea, specllie medlteraneene care triii 0., st.epelor). nimalele speeifiee mediului alpin §i subalpin? (Capra neagra,
inm~l!esc l~ adancim~ n~ ~-au disp~~sat ~i. in Mare~ Neagra. Pe de :~c_s
-"i7'l J 4. Care:u~d~ chifcanul de munte; dint~e p~ari, bruma~ta alpina, ~sa de
medlUl specIfic acestel man, cu specn dommant medlteraneene, dar ~i tit" !~~cele d~ ~p unte flutu~ul de munte ~l mat rar eerb, mlerla gulerata ~.a.;
facut sa aparii ~i multe specii endemice. Cas_I , ~te, a~\'tla el~upul: iepurele ~imulti fluturi). .
in zona biotica existii trei categorii de vietuitoare: planctoniee (mici care
; ' ~ 11,u.reaCare
~Iursu
sun/ animalele speeifiee
. mediului ra§inoaselor
. . ? (~oareeele vargat ~l eel
I cerbul r3sul,veventa, p~u; I dmtrepasan, coco~ e munte, coco~
ul d ul
~ ~
A

. ' :.
sau stau in suspensie), nectoniee (care inoma) ~i bentoniee (dependente de fund IP
Primele doua categorii constituie zona pelagica, iar eelelalte zona bentonicii.
Formele benton ice sunt adaptate faciesurilor terigene ~i adancimilof' '
urmatoarele faciesuri: st:3ncos,nisipos ~i maIos de diferite adancimi; dupa ~e,
viata se rare~te, iar intre 120-200 m apare 0 zona perizoica, tranzitie intre
biotica ~icea azoica.
u

;;j..
i
.[111iit~U
mest

;
..' ~ucuve~a
(. tC specnde
' incaItata, pitigoiul de bradet ~i motat, f~rfecuta, gaita de
CIOcan itori ierunca, ~orecarul,buha, huhurezul, cluhurezul, corbul,
.' .
~

~ A ~

a.; sunt ~i repttle ca: Vlpera comuna, ~opar~ade ~un~,

~~+ lerll Ce pasari ~e ~asese f~. etajul /agulw? (Plpgoml de munt~, ~u~carul,
A, ul sprancenat, pI~I!c~a s~attoare, .1~runC~ ,Porumbelul gulerat, clOcanltoarea
salamandra ~.a.).

ate alb ~ialte pasan dm etaJele mohdl~ulUl ~l gorunetelor).

Fauna faeiesului staneos-pietros se compune din animale cu ad' . sp 7. Care este etajul de fauna eel mai sarae §i ce adaptari au suferit unele animale
necesare pentru fixare, impotriva valurilor. Pe stfutca goala sau printre 'Ii? (Etajul alpin ~i subalpin, iar ca adaptari se mentioneaza: melanism, mic~orarea
stfu:1cilor(verzi, ro~ii, brune) se int:3lnesc:midia de stfu:1ca,stridia de piatra; iei,cre~erea volumului toracic, penaj des sau blana deasa, hibemare etc.).
spongieri, caIutul de mare, acul de mare, crevetele negru ~.a. Pe fundul'p!' I 8. Ce condifii de via/a §i ee fauna reprezentativa are etajul gorunetelor?
exism: spongieri verzi, midii, steluta de mare, crabul de piatffi,iar dintre pe~' Ie mai bune conditii bioc1imatice ~i de hrana; fauna este eea mai bogatii ~i
sprotul, stavrizii, paIamida, lufarul ~ichefalu!. ) ~'Rersa,dintre toate etajele, mai reprezentative fiind: broasca saritoare, dintre
Fauna faeiesului nisipos cuprinde animale care patrund in nisip (c I'niferep~ul de ghinda, caprioara, pisica saIbatica, iar dintre pasari turturica,
nisip, guvizi de nisip, calcan, limba de mare, sprot, stavrid, paIamida), sau .C ?~I .cantator, mierla neagrii, scortaml, ciocanitoarea pestritii, pitigoiul mare,
pe suprafata nisipului (melci, scoici, pisica de mare, rfu:1dunicade mare, vulp"!, . ,nzantagalbuie~iciuful de padure).
mare, chiar chefat ~inisetru). Pe fundul cu apa mai lini~titii,cu alge ro~iis _c 9.,Un~es~ fntin~e §i eefauna are zona stejaretelor? (Pe dealurile sub 400 m
de mare, existiimeduze sau caIutul de mare, acul de mare, crustacei. \' p _ camp~ll~
malte,lar fauna specificaeste comunacu eea a gorunetelor,plus
Fauna faeiesului malos se'compune din: midia demaI~i altescoi.ci. c~ ''i'Sn~de ?ngme.s~dica:~oarecelepitic ~icel subpamantean, chi!canul de padure ~i
maIuriledinspregurile Dunariidominabarbunul,iar in malurileadanclapar, ~g~ ~amp, PI~IC~~Ibatica, dintre pasari turturica, porumbelul de scorbura,
de fund, steluta de mare, spongieri. . 1I9tfu-ni;hoarea" Cl?C~Il1toareaverde, eretele, gaia ro~ie, dar apar ~i sturzul, mierla,
, Fauna pelagica este compusa din plancton ~inecton. . "'~aTld e~ clocarha, caneparul, frunzarita cenu~ie, pitigoiul de livada, gaita,
Planetonul prezintii forme mici vegetate (fitoplancton) ~I '\
irangurele~tunul,yupaza, privighetoarea, silviile, pitulieea, sfranciogul, turturica,
(zooplancton), care plutesc sau stau in suspensie in apa marii. Cel ~~rtf ~9brogean'~o~~raveanca, sitari, cristei; sunt ~i multe reptile, ca ~erpi, gu~terul
plancton este iarna, iar ca adancime intre 0-50 m. ZooplanctonU~ t ':, 10. Car~ara de padure, ~oparlitade frunzar, broasca testoasa ~.a.).
fitoplancton) este consumat de hamsii, sprot, gingirica, stav~d, scrumbl~ei~. t:~rilor, med'efte fauna ~tepelor §i silvostepei? (Este mai saraca decm fauna
Neetonul este alcatuit din animale Acareinoata pe dlStante man. cter.i ,~~logUI,griv':: I fhnd .mat asp~; se gasesc: multe rozatoare, ca popandaul,
.""~~rele;carnivou Icenu~lU,~oareClde camp, orbetele, catelul pamantului, bizamul,
Neagrii existii circa 140 specii ~e ~~~ti. In ~pel~ dinspre m~ sunt ~:gii)~ ~r:; cc!.pas~e e SUntre~rezentate prin dihor de stepa, dihor patat, lup, vulpe,
scrumbia de Dunare, chefalul, gmgmca,
. stunonn (morun,
. msetrU,P ..1 her! ~

b alb t hamsll e, ~ .~
.t~an, grauru?ar. dropla, prepelita, potfu-nichea,cristeiul de camp, ciocarlia
de mare, caIutul de mare ~.a., lar spre larg, scrum la as ra, . I ~a.'
~l.reptile, ca' png?ntle, fasa de camp, dumbriiveanca,eretele alb, ~orecarul;
paIamida, sta~rizii ~i, mai rar, pastriivul de mare, pe~telespada, rechinU . '. se gasesc .~erpl, ~oparle, vipera de stepa, broasca testoasa, broasca
mamifere traiesc trei specii de delfmi.
~lll1ultiflutu~~:UI~ .msecte, lacuste, greieri, cos~i, caIugarita, carcaiacul;
n e Zl~Ide noapte).
154 155
 . 1.1. .Ce cafegorii de pasCi~i sunf Tn vDelfCi?(Vi,? pentru clocit:
obl~nult ~I ere!, lebada de vara, gasca de vara, egreta, starcul ro~u, eel g I~
d~ noapte, ~g~u~ul, ~nnoranul, si~1 de mal, rata caraitoare; in pa:a' .e\.
IA ~I DOMENIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC
g~ca cu plclo~e rO~I~. cocoru~, sltarul,. vulturul pescar, vulturul I~. !t £GEfAT
cahfarul, rata mica; pasan care VIn pentru lemat: lebada de iarna, rataPde~uv
cea moj:ata, rata lingurar §i fluieratoare, gasca cu gat ro§u, cea neagra, ce e ghe V . tor §i de control al Carpaplor se resimte §i in vegetatie, ca §i in
albi, gasca de zapada, cufundarul polar). a Cu0" , Rolulpolanzante geografice ale Romaniei. Acest rol se fuce simtit pana la
12. Care sunt regiunile zoogeografice? (Dacica, Panonica, Moesi _
.' II'~ce1e1a1~e1e~~i dar in mod tot mai atenuat §i imbinat cu influente climatice
§i Sannatica). ca, Po ",''/' i.t6Ie&eosl~ia, 'spre deose~ire d~ stepele unifo~e nor~-p'?ntic~. §i.pano~ca,
;'.. ~e In Ro ta'e de vegetatie, mcepand cu coroana discontmua a pa.ll§tllor alpme,
13. ~e areal~ cupr~nde $i .ce tiP. de fa~na C:~eR:giunea Daeiea? C J
()IP8pi .iJ11P~e ~nifere, fag §i goron. Pe de alm parte, ca §i in cadrul celorlalte
Su~carpap, ~ealunle Cn§ene §I POdl§ul ~llvanlel,. ~~piile Pite§ti-T~ ~.
.tJ»Ojetajele ~ce Romania carpatica, tara de raspantie climatica, i§i manifestl din
PIOle~tl.'~o~l§ul ~oldove~esc. Este cea mal vc~tenstlca ~egiunezoogeog~~ dIJ11e~te. geog tati~ func~a unificatoare a acestei raspantii, prin aclimatizarea
Romanlel §l cupnnde fauna central-europeana §Imulte endelsme). 1(;
14. Unde se fntinde $i ce tipuri de fauna are regiunea Moesiea? (BanatJ' plin
. !JJ!ll1croase veg;cii vegetale §i animale venite dinspre est, vest, nord §i sud, cu cele
$1 1111
campie, deluros §i muntii sm jo§i, Oltenia deluroasa §i de cfunpie C' <-.a1e endor
.
ernl~ce. S-a creat astfel,. pe langa etajele zonal-concentrice,
v " . 0 flora
tal fi rafi
Teleormanului, Podi§ul Oltinei; are fauna mediteraneana §i submedite .' IWU"ena, care are §i 0 organizare onzon a, eu regl~~ to §l zoogeog . ceo .
suprapusa faunei central-europene). . _IOSpadurileRomaniei au f~st ~reate ~e C~ap, lar el~ au devemt m~dlUl de
15. Care sunt etajele $i zonele faunei din apele curgafoare? (Eta! ,> .' 'stenm aI eelor mai multe vletultoar~, mclus,.v al omulUl, c?~rul. devenm~ fra~e
pasttivului, lipanului, scobarului, cleanului; zonele: mrenei, crapului, bibanu; \,.-
-.$Ilro~{jnul. Totodam, complementansmul
. dmtre stepa alpma §l vegetapa
" dm
.
Dunare-Delm). 1 ral d I h
{~II1iJeJt'A,
din lunca Dunarii sau ,.to ,a con us a trans um~ta ro~ano-carpatlca
16. Ce pe$ti cuprinde etajul pastrtivului? (Lostrita, zglavoc, boi§tean,nlOl 'i~~ncatoare de neam. Codrul §l ~untel~ au fo~, de-a lun~l tlmp~nlo~, cetatea de
§i chiar mreana de munte §imoioaga). 1
. ,,~iirare ~i pe~anenta "a ne~ulUl romane.sc. In, Evul. Me~lU, tot In pvadure a fos!
17. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde etajul scobarului? (In dealu ~~liCatacivilizapa romaneasca a lemnulUl. Mal apOl, padurea a cazut prada
podi§uri, cu ape mai line §i mai tulburi; cuprinde: scobar, clean, mreana, sornn): .~fhdustrieilemnuluisau exportului de lemn brut.
18. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde zona mrenei? (In cfunpie, pe rauri .~'. Padurea~ivegetapa,in general, vehiculeazain sistem, in fonne proprii, materie
au nisip pe fundul albiilor; cuprinde: mreana, scobar, clean, moruna§, sornn,0 ~,. energie.Prin aceasta, ea indepline~ diferite functii in raport cu sistemul §i mai
crap §icega pe Mure§ §i Some§). ; ~,.~ cu elernentele sale. Intre altele, joaca rol de tampon §i de osmoza intre atmosfera
19. Ce cuprinde $i unde domina zona crapului? (Se intinde pe cursurile infe (:{,~I\ma),.sol.~iTOea.. Im~reunaeu relieful §i cu clima, este factor esential in conturarea
ce se varsa in Dunare §i cuprinde: crap, platica, babU§ca, oblet, §tiuca, vaduvit!J. :" nommallzareatIpunlor de mediu de uscat (alpin, de ti§inoase etc.). Regleaza
20. Ce pe$ti se gasesc In Dunlire $i Delta? (Toate speciile de ~p~e, ~ ,.:tJlrge.re~
apelorpc versanti, contribuie la formarea §i protejarea solului, este suport
ales: sco?ar, mr~a, c!ean, ceg~ ~ra~, plati~ ~ad~vita, §atau §ivpe§b.rnl~rn~or -:l1'Ii:n~atrofiea .ese.n!ialapentru fauna §i chiar pentru om, impune un anume
morun, msetru, pastruga, scrumble, lar In lacunle 11ffi1trofe, caracuda, ro§IOarn. h~ ~.
ocImat,~ontnbwela fonnarea §imentinereaechilibrului versan~lor etc., etc.
21. Cefaciesuri terigene cuprinde platforma continentala? (StfulcoS-PI.;
nisipos, maIos). . . Bibliografie
22. Ce fauna bentonica are faciesul stancos-pietros? (Mldla ded · A .
stridia de piatra, crabi, spongieri, caIutul de mare, spongieri verzi, stelu!a e
crabulde piatra,sprot,stavrid,paIamida,luparul,chefalul). . . vizl: }llJi:>lica~ile
~tlpa Gr.. (1909), Fauna ihtinologica a Romaniei Academia Romana,
· AnondululAdamachi.
23. Ce fauna cuprinde faciesul nisipos bentonic? (Crab de ~ISIP,~~ pi ~ tonescu C C I' V

nisip, calcan, limba de mare, sprotul, stavridul, paIamida, sau melcl, SCOICI, '. ~ ~., Donita ., a mescu R., Banarescu P., Boto~eneanu L., Cotet P.,
hlei,Ed. ~t" ~., ~egrea $1., Ple§a c., TaIpeanu P. (1969), Biogeografia
de mare, rfutdunicade mare, vul~ea de mare, ~ai rar chefal §inisetru)? Din fit, -.' · B l1nttfica,Bucure~ti
24. Din ce se compune $1la ce adanclme se ajla planctonul. ( --'''''In / _ unescu Al 'I'.
zooplancton §i vietuie~e dominant la 0-50 m adancim~).. ? (SP~ . Qe rneditera e~dra (1959 ~l 1961), Raspandirea geografica a unor
25. Ce pe$ti $i mamiftre traiese In arealul pelagIC mann ro~nesc. ~ I~" Catincs~eene In R.P.R., Nota I ~i II, "Probleme de geografie", VI §i VIll.
existl serumbia de Dunare, ehefalul, gingirica, sturioni, ca mo~.' ~lSe~, ~ p' '1,1.Raul (1946), lntrodueere In biogeografia Romaniei, Tipografia
. ' Bucure<>t-'u
c3tre larg, serumbia albastra, hamsiile, heringii, paIamida, stavnZll §l, mal ') ,
de mare, pe~le spada, reehinii; dintre mamifere se gasesc trei speeii de delfinl .
156 .
157
 . Donita N. ~i colab. (1980), Zonarea ~i regionarea ecologica Q ;.

.
din R. s.R., Centrol de material didactic ~i propaganda agricola, Bucure~ti PCi,
P~covschi S., Leandro V. (1958), Tipuri de padure d:
Ed. Agrosilvica, Bucure~ti. 111l(
. x x x (1952-1976),FloraRP.R - R.s.R.,I-XIII,Ed.AcademieiB
. x x x (1972-1979), Atlas R.S.R, Ed. Academiei, Bucure~ti. ' Uc

..
. x x x (1952-1980), Fauna R,P.R - RS.R, Ed. Academiei, Bucu~ .
x x x (1981), Piidurile Romaniei, Ed. Academiei, Bucure~ti.
x x x (1983), Geografia Romaniei I, Ed. Academiei, Bucure~ti.
e~tl"

',.
/'
SOLURILE
J'

158
 ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

. ul cercetarii solurilor
lstonC . D ~. ~ ~ . . .
_ mcepecu 10fimtareaInstltutum
tiintificaa solurilordm 1'..omama 1
. (Jercetarea~nie'i (1906), care a avut ~i 0 secpe de agrogeologie, condusa de
,gtcat Ro;;.urgoci(1872-1925). Murgoci este considerat intemeietorul ~tiin!ei
,ll~te';:mania. Impreuna cu al!i colaboratori, el intocme~te prima harm cu
.~ l11enetice zonale de soluri, la scara 1I~:500.000~1909). Cerce~'ile sale se
.1Ie~ g
azape metodagenetico-geograjicaa ~coln. pedologlce ruse, a 1m Docuceaev,
1 d 1 ',+;
-~.andsolul caprodus ~i comp?nent a me lU ~l geo?ra)'c, ca. un "corp ~
atural"
'" ~ere la suprafatalitosferelpe seama rocdor ~l a restunlororgamce,sub
~ta factorilor mediului geografic cu care este in stransa interdependenta
,i'~u 1987). Prin harta amintim, ca ~i prin alte lucrari, Gh. Munteanu Murgoci
azelecIasificarii ~inomenclaturii solurilor din Romfulla, in parte pastrate ~i azi.
.Intrecolaboratorii ~i cei care i-au unnat, ca pedologi, pana la al doilea razboi
in~al,mai putem aminti pe Emil Protopopescu-Pache, P. Enculescu, N. Cemescu,
jrita ~.a.
Ul'~pa 1948 se produce un fenomen nou, mai ales in invat:funantul geografie,
, au fost introdusecursul de geografia solurilor, iar apoi ~i alte cursuri
ale.0 buna parte din absolvenp au devenit pedologi in cadrul Comitetului de
) Geologiei.Ace~tia au studiat, in spiritul conceppei genetico-geografice,
.~ea nenumarateunimp, executand in special carmri. Pe baza acestor cartari se
'~t'tm1964,la editarea unei lucrari de mare anvergura, Harta solurilor Romaniei
. (Ira: 1:200.000, la care au Participat Printre altii g eografi ca: Ana Conea,
I'>"ce H A '. ,
on a, . svadurov,N. Barbu, M. Parichi, M. Spirescu, M. Geanana ~.a.,sub
~t :.n~aprof. ~. Florea, de la Facultatea de Geologie-Geografie. Tot in acest
'01:~~~~ee~l ~concep!iea fost editata, in 1970, Harta solurilor Romaniei la
~. ,~Tn 1970s.O,~v~d 13.grup~de soluri ~i72 tipuri ~iasociapi... . .
.,,
I7~A.). In ~mfimtat ~l mstltutul de Cercetan pentru Pedologle ~l Agrochlffile
3 se treceI 1acestuia, dar ~iin concordanta cu orientarea pe plan mondial, in
~
(t
,

~ ~i lJNES~~~nou concept de clasificare a solurilor, similar cu eel adoptat de

''';. " rele intri m .1960 pentru harta solurilor lumii. Acest concept pune accent pe
~6ce.EI a fo~~ecl ~e s~olurilor, cuantificabile, ~i pe procesele pedogenetice
7J"?,lor.
In cl ~ahzat 10 1980 sub denumirea de Sistemul roman de clasificare
IUta!1-cu ran
}!111trepte ~~ carea. resp~c?va sunt cuprinse 10 clase, 39 tipuri ~i 470 de
e SU~tip.~laslficarea coboara ~i la un nivel mai amanun!it, eu
~rva indica~n?rnIce, ~~anume: .v~rietatea de sol (subdivi~e.a subtipu1~i pe
U! parentQJ) n de .gleIZare, sahmzare ~.a.), familia (subdlVlzare bazata pe
,yl1JQI1Ql1tQ(d sp"'eclQ(dupa caracterele texturale din partea superioara a
upa modul de folosinta ~i modificiirile antropice).
161
 Pe baza acestor noi orientari, criterii ~iclasificari au aparut noi s' .'
solurilor Romaniei, dintre. care amintim, drept cele mai apropiateIn
urmatoarele: N. Florea ~I un numar mare de colaboratori (1983 ge
"Soluri~e~' din Geografia ~omCinie.i, vol. I; N. Barbu (1987), GeogrJ' c:,
Romamel; M. Geanana ~l I. OChlU (1990), Pedogeografie; Anca-L .QSa
M. Parichi (2003), So/urile RomCiniei. Aceste lucrari stau ~i la baza cu UlZel.-,
rsulul d~
Factorii pedogenetici
. La noi in tarn.se intalnesc ~roap~ to~ solurileglobului, cu precMere.
zonel temperat-contmentale, dar ~Isolun speclfice zonelor reci ~i umede sau
Aceasta mare varietate se explica prin diversitatea medii/or pedogenetice ~Ul
combina in mod variat, de la un loc la altul, urmarorii fuctori: relieful ' In
clima, vegeuqia ~i fauna, apa, fuctorul timp ~i ac~unea omului. Fiecare d::'e
devine,direct sau indirect,~ifactorpedogenetic.
in general, ace~ factori ac~oneaza in complex, dar cu importanta dife
dintre ei avand pe alocuri rol hotarator, Pentru Romania, ro/u/ reliejUluiestel
?desea l!ref?Onde~ent, u~at i~sa ~e ~actoriiclim,,?ci ~ibiologici. Ca 0 legeg;'
m speclallmpusa de relIef ~I chma, se observa 0 dispunere etajat-concen
claselor ~itipurilor de sol, influenFaine/u/ui carpatic fiind aici evidenta. . 'IJ'sediferen!iazii ~l ~xpu~erea n~r~ f~ta de sud. .Ast~el, plUVl?ZI~ea este ~~
Relieful se impune in pedogeneza ~i in repartitia solurilor Romaniei,
nivel de formemajore,medii~iminore,cat ~ica fragmentare,pante~iexp\
prin procesele geomorfologice. La nive/ major este vorba de diferdir
determinate de carnpii - cu molisoluri, dealuri ~i podi~uri - cu argiluvisl
mun~i - cu etaje de carnbisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri. Totodam, fo
inel a Carpa~lor ~i dispunerea concentrica a intregului nostru relief detenni
distribufie concentric-etajata a principalelor clase ~itipuri de soluri.
MezoreliejU/ din cadrul formelor majore, indeosebi in dealuri ~i'
influenteaza pedogeneza prin formele sale specifice: versan~ cu pante ~i~.
diferite, depresiuni, terase, lunci, glacisuri, conuri de dejectie, sau interfluvi!i
rotunjite ori inguste etc.
La randul sau, ~imicroreliejU/face ca 0 serie de factori ~iindici ped~
(panta, adancimea panzei freatice, roca-mama ~.a.) sa se asocieze ,d _
procesele de solific":fe;exemple: crovurile: dolinele, po!iile,.c!~curileglac~~:
Ca 0 concluzle, se poate spune ca formelor ~I unltaplor de re t:
suprapun cel mai adesea tipuri specifice de sol, iar valori/e indicil~r cuan~..
ai reliefului (altitudine, panta, fragmentare, expunere ~.a.) devm esen
pedogeneza ~iin valoarea bonitativa a terenurilor . . daI:
Clima influenteaza prin temperatura, precipita~i ~l evapo~, ti
ansamblu ca tipuri de clima, respectiv prin etajarea ~i.regionalizarea chrn:pu
sau incepe chiar cu alterarea ~i dezagregarea "
rocdor, cu fonnarea .a
rernarc
- '
depozite superficialecare devin mame de sol: In sensol etaJanl se ~iri:
campiile cu climat mai secetos, unde sunt actIvatef~ mult evaporare:lisq
prin capilaritate a ~or ape din panza freati~a; ~ ~pu.?, astf~l,:di~uri
solurile halomorfe. In climatul mai moderat dIDcampllie IDalte,~l Pd' 0'"
ploaie circula mai mult de sus in jos, producfu1d0 spaIarea samnlor 10
162
~'
eri in cele inferioare; do~ina mai ~es ~iluvi~ol~rile,
t dep~ ale O1untelui, alterarea mmeralelor dm rOClse dimIDueaza tot mal
~etajel~
. mai recI"1 . este redusa, se acumuleaza humus acid.
"rrnarea a:sI:W se observa diferenfieri pedologice regionale. impuse de
Fe de aI~ ~ce 'externe. Sub climatul vestic, mai umed (Carnpia Some~ului,
ren!ele ch01 Podi~ul Transilvaniei ~i paru;.a mai ~alta a P~i~u~ui Ge~c), sunt
lttriled~ V~~urile brune ~i brune lUVlce, Impreuna cu subnpunle glelzate ale
Sf:argduVI~ . intraZOnale.Climatul bucovinean, de influenta baltica, din nordul
~lcu so unai rece ~iumed, a condus la soluri cu 0 podzolire mai accentuata. in
. dovei,c~ ~rc: injluenle subm:diteranee~e (Dealurile ~~ui, sUwdulPod!~ului
~f6StU1 ran, stul Cfunpiei Romane), solunle au 0 nuanta mal ro~cata, uneon apar
c ~inord~vece01oziomuri. Climatu/ arid de tip est-european din sud-est ~i est, cu
. -~I,anurnt: a, face sa domine molisolurile de tip cemoziomic ~i cele cenu~ii (sudul
gtaJle?e , f
iulCample Rornane, Dobrogea, estul ~isud-estul
.. Podi~ului. Moldovenesc).
ala externa se reslmte chlar . A
. .. 0 oarecare influenta region
. '"
al
~I In munte (unde ' '
'na totu~i etajarea), in Sp~~l m ce pnve~e ~x~unerea ~st-.vest a versan~ or, lar
I
1m Meridionali ~i ~arpatl1 Maramure~~IUl ~I aI Bucovmel (c~e. se extmd est~
pe versan~i vesticl, rncand ca ~l l~nlltele un~r npun .sau subt~pun ~e ~ol~n sa
ai joase cu circa 100-200 m fata de est. In ce pnve~te aslmetna hmltelor
,geneticenord-sud (pe alocuri nord-vest - sud-est), aceasta are valoare de circa
I' m in masivele nordice ~i cele ale Meridionalilor, dar apare ~i 0 diferen~ere
intre cele doua ramuri, cu pana la 500 m; de exemplu, solurile brune acide
.~
bisoluri) coboaca in nord-estul Rodnei la 500-600 m, pe cand in sudul
ndionalilor,numaipanala circa 1000 m.
.
, Vegetatia merge in tandem cu clima in ce prive~ pedogeneza. Ea alimenreaza
~ cu ~terie ~rganica,dar impune ~itipuri sau subtipuri de sol, dupa cum solulla
_1IlI
sau favonzeaza anumite plante, In principiu, fiecarei zone de vegeuqie ii
~d, anurnite soluri. Sub stepa ~i silvostepa se formeaza molisoluri de tip
~zl~mlc(biilan,cemoziom, cernoziomcambic, cernoziom argiloiluvial).Acestea
~ carnpiiledin estul,sudol~ivestul~i ~iin unelep~ din
~I c,uprecaclere
;. .~if JC>ase:
Un rol ~p~rtan~ in formarea acestor so!uri gro~, fertile ~ide culoare
'8e f ~
~Ifauna din mtenor, care Ie affineaza~l Ie aensesc. Sub ptidurile de
. . nOiluv7~~~ pe dealuri!i podi~Uri.do~ argi"uv~solurile (btpn ro~cat,brun
"~1CU foioase r;;n '?~~ IUVlC,brun lUVlC,luvisol albic ~l planosol). In etaJu/ montan
\
_id), se inti ~ pana l.a 120.0-1400 m (fag ~i gorun, fag, amestec fag brad ~i mai rar
'ere, do ? camblsolunle (brun eumezobazic ~i brun acid). Sub paduri/e de
. IUrile~nant ~.olid, (intre 1200-!400 m ~i 1600-1800), principale sunt
~O~2200 rn)1'Un!e~duVlale ~i podzol). In eugul subalpin (cu tuIari~uri extinse pana
. i1f~lescu~ ID~esc podzoluri ~iumbrisoluri, mai ales soluri hurnicosilicatice.
~
-~tliC<UiC)e ~lpzne, la peste 2000-2200 m, sunt umbrisoluri (mai ales sol
~late cu soluri neevoluate(litosol)~icarnpuride pietre sau stanci.
1~~Cile...rn~
a circa ~_9~~t ~ele care dau componentul mineral al solului ~i care
~
II a SOlului Yodin acesta. Ele influenteazagranulometria~i compozi~a
. ' structura ~i, in final, gradul de fertilitate. Totu~i, influenta
163
rocilorin solificarese resimtepregnantnumaiin primeIe stadiide fo
cu unele exceptii, evolutia fiind dominata de clima ~ivegetatie. O1larl
. ~in p~ct de vederep~do~e~etic,rocil~se subdividin masive~iafiin .
aclde ~IbazIce, ~au pe~eabde ~IImpermeabile. Rocile masive (metamorfi.ate,ld:
~unt compacte ~I dure. ~Ipe ele se ~onneaza sol.uri subtiri ~i cu mult mate ~e, e
In cadrullor, cele baziee (gabroun, bazalte, chmr calcare ~i gipsuri) fay ~ scij
eeva mai adanc~..P.erocile acid~(grani~, ~ei~e, ~ite, ?olite, mi~istu~nz~ , ,rima! :~m aceea care ~~ceput 0 ~
conglomerateslhclOase),solunle sunt msa mat pupn adanci, scheletice u ' san.grl
acide ~islab fertile.Aproapein totalitate,aceste roci apaqin muntelui. ' ~Ornisi
Roc~le afa:,~te inclu~ lo~ss?l ~i..loes~soidele,nisipurile, pietri~urile, ar
mamele ~I dom.Inadealunle ~Ic~pll!e. In~ ele, .unele ~nt impenneabil;I,lj
foarte permea~de,sau cu textura fina (rocde argdoase) ~Igrosiera(ni .
pietri~urile). Intre acestea, loessurile ~i loessoidele care au Val~I~U
granulometrice~ichimicefavorizeazafonnareade soluriprofunde,binest.
~i foarte fertile. Pe argile, solificarea este m~i lenta din cauza slabulu~.i
~ertic~, ~ar acumularea in hum~s este ?ogata.. In ca::ul pod~~urilor,levigan
mtensa ~I acumularea de matem orgamce mat slaba. Solun levigate ~i sa
humus se formeaza ~i pe nisipuri. Rendzinele apar pe calcare, iar pseudoren .'
pe mame. Pe rocile bogate in sare solurile specifice sunt eele halomorfe.
Intermediare, intre rocile consolidate ~i cele aranate, sunt pirocI.
(cinerite, tufuri, aglomerate), pe care se formeaza andosoluri, larg raspan"
arealele vulcaniee.
Apa influenteaza pedogeneza de pe pozitii climatice, ca precipitatii,
panza freatica ~i apa stagnanta deasupra solului. in primul caz, ea favorizeaz.1t/
parte la 0 serie de procese fizico-chimice din roea-mama ~idin sol, iar in celelal~
favorizeaza excesul de umiditate. Apa freaticti se poate prezenta in trei pozitii'l~
sol: la adancime critica, de pana la 2 m ad3ncime, subcritica (circa 2-5 m
adancimi mari, cand nu mai influenteaza procesul pedogenetic. in primele doua
se formeaza soluri intrazonale din clasa hidromona. Cand apa este aproal
suprafara. ea produce gleizare, inml~niri ~ichiar turbificari. in arealele joase d,
~i silvostepa un rol aparie II are ~i evaporarea, care dep~e~ pluviozitatea, caP.
tea ridicand saruri minerale la suprafafA.Apa stagnantti apare in arealele cu pre~!
excedentare ~i suprafete netede, cu permeabilitate ~i drenaj slabe. A~ast: PI
pseudogleizarea p~i superioare a solurilor zonale, mai ales argtlU~:h
cambisoluri, dar ~i a solurilor locale intrazonale. Cand excesul de apa e~ I~ ~p
ioo ~re soluri hidromorfe pseudogleice. Aceste soluri se gasesc I~l~~i1
dealurile piemontane din sud ~i vest, in podi~urile Sucevei ~i Transl van
depresiunicarpatice ~isubcarpatice. . . dev'
Omul, prin folosinta agricola a solului, dar ~i prin alte a~!1Unl,a rant~
factor atat negativ, cat ~i pozitiv in proeesul de pedogene~a..Sa enu~~ri, jd
urmatoarele actiuni: defri~ari de paduri inlocuite cu paJI~1 s~ aranof '_
~
ing~aminte chimice, drenari ~i desecari, desfundarea adanca a u 1110.'
indiguiri, excavari, decopertari, terasari, poluare ~.a. Toate acestea ~~~uriJ
profilului de sol, uneori mai putin esentiale, dar alteori se creeaza tI
erodisol, sol desfundat, protosol antropic ~.a.
164
'
[aCtorolcare face ca procesele de solificare sa evolueze stadial de la
I este ctUrare ~i un profil de sol care reflecta 0 stare de cchilibru cu
a la,0 ::irnarici, cand ~ste. vorba de soluri zonale, sau tacf?rul local
~
zonal1 b dogenezei la so~unle m~~e. De ~xe.mpl.u,In zo.na sdvostepei,
'rrant ~. pc indica cernozlOmul camblc ~l eel argll0l1uVlal. Stadlul de evolutie
e ech1bbru°ri ~i de ~a-zisa varsta absoluta ~i cea relativa a solului. Varsm
cu tim~ul cand supraf$ topograflca a
es~ so
arsta geomorfologlca), declan~du-se ~I procesul de formare a solului
In ZI (vab olum este ~i vafsta cand s-a depus (format) depozituI de solificare
. , . iv .TO~ ~uni de lunca ~i terasa etc.). Varsm relativa este cea a procesului de
I. I; nJS1~~ UVut mult mai tfuziu decat varsta suprafetei geomorfologice.
eza IDCCp " . . .
d b d b I
.. J1 as ctul varstei.se e~se esc, e 0 I~I, mat ~u ~ tIpun: so uri tinere I
Sub_ :Ie din lunCl,Delta, de pe conunle de deJecperecenteetc.), 80luri
( . ~~ (pleistocene - pe loess,terase)~i vechi (pe suprafetede nivelaresau
~elO~ne pastrate, cu 80luri din cuaternarul inferior ~i pliocenul superior); intr-o
~are se vorbe~e de soluri mature (bine dezvoltate pentru tipul zonal soo
conalpc care il reprezint1, ca, de exemp~u, ee~oziomul camb~c pentru silvostepa)
'riimature(neevoluate sau erodate, ca litosolunle, psamosolunle soo regosolurile);
les folosim este msa clasificarea in: 80luri actuale (cele postglaciare), soluri
(ll (sau relicte, formate sub alt climat, dar care evolueaza ~ in prezent la partea
~I) ~iso/urifosile (acoperite de alte fonnatiuni, ca ~lea intercalate loessurilor).
lasificareasolurilor Romaniei
.Dopacum s-a aratat, la ,Jstoric", prima clasificare a Ia.cut-o Gh. Munteanu
.Oci(1909-1911).Aceasta avea la baza principiilezonalitafiigenetico-geografice,
'ind eu precadereprofilul solului ca 0 reflectare a proceselor de solificare
STiinatede complexul factorilor de mediu. Clasificarea respectiva a fost
~flimbunamtita
Qrea (1965)~.a. de alti cercetatori, ca N. Cernescu (1962), C. Chirita (1964),
11.d~eniul 1970-1980, in cadrul I.C.P.A. (InstitutuI de. Cercetari pentru
.~~I~~lAgrOChimie)~
~i av~du-se ~
ved.erenoua cl~ifi~ mondiala F.A.O. ~i
s-a IOtocmlt 0 noua claslficare, pubhcam In 1980. Aceasta a pus
'. .0. (I~75),
'I~SlstemululPrincipiul masurabilita~i sau cuantificarii caracterelor intrinseci ale
n ~ ~n~ ca fiecaretip sa poata fi delimitatcu preciziein teren ~ipe harm,dar ~i
~ el~'~ sa p°ata fi compamte ~i echivalate pe plan mondial. Totodata, sistemul
SiSte~u~ a ~ostadaptat.condi~ilor spe~ifice de .mediu ale Romani~i. . .
: 'Pnri,care ro~an de claslficare a solunlor conpne 10 clase, 39 tIpun ~I 470
~I~i Orizo t
.11{
~
r.'~' ~iv::1 caracter ~~ subu~ta~. Se .adauga, in continuare, ca nivel infe~or ~e
~ha, specla ~lvananta de sol. Clasade sol reune~ tIpunle
~enetic ~. lagno~c de baza. Orizontul diagnostic este mai mult decfu un
rt CTeat,'ea:n~ de~t a~ prin. ~aracte~le dete~i~te de PT?cesul ped~genetice
e()~anica, ~I POll alte msu~In expnmate cantItatIv (grosImea, contmutul de
tiPle o~u oarea.~.a). Tipu/ de sol se contureaza, in cadrul fiecarei clase, prin
de sol se ::IUl di~ostic ~i p~ unel~ c~~re ~iagnosti~ spe~ific~.
ea0rizontu'l e~ pnn caractere dlagnosbce difente In cadrul tlpulUl,pnn
nor, gradulde dezvoltarea profilului,tranzitii spre alte tjpuri ~.a.
165
 Clasele ~i tipurile de sol, inclusiv orizontul diagnostic, SUnt redat . tabel prezintAcorelarea tipurilor romane~ti,tacutAde speciali~ti,
urmator (fig. 44). e.,
doll~O_VNESCO, din 1988 (fig. 45).
careaf
Clasa I Caracter diagnostic I FAO-UNESCO FAO-UNESCO
Tipul de
, Kastanoziom Cambisol(umbrie
. . . . 2. CemoziOIll Andosol
Cemoziom
Onzont A molIe l onzont subiaeentcu 3. Cemozi Litosol umbrie
I I Molisoluri Iearacter de rizont malic eel pupn in 4. CemozioIIICbj Gleisol(molic)
p ..supenoara (tarAa se indeplini 5. Sol eem argoiI Gleisol
eonditillede la clasele 6 i 7) 6. Sol eenuorn01d,
7. RendzinA Gleisol (molie) de panta
8. Pseudorendzina . Sol pseudogleie (Unitati de sol
9. Sol brun ro' "stagniee"
10. Sol brun argiloir
Soloneeae Soloneeae
Orizont B argiloiluvial Vertisol
II. IArgiluvisoluri I(tarna se indeplini eondipile de la 1I. Sol brun rocat " Vertisol
cJasele I, 6 i 7) 12. Sol brun luvic . Litosol
13. Luvisol albic Leptosol (Jitie)
14. Planosol
Regosol Regosol
ill . I Cam b'ISOun eonditiileB de
I ' IOrizont eambie (tarn1a, se
la clasele 5 6indepJini
, ,
7) 16.
115.
17. Sol
rou (terra
Sol brun
brun eU.rnez
acid , PSaDlosol Arenosol
18. Sol brun feriil'';'' Protosol aluvial
IV. I Spodosoluri IOrizont B spodie 19. Podzol Fluvisol
Sol aluvial
Orizont A umbrie i orizont eu 20. Sol negru acid
V. I Umbrisoluri Icaraeter de orizont umbrie eel pupn 21. Andosol , Erodisol (Sol putemie erodat)
in Darteasu rioarii 22. Solhuprieosilica Coluvisol Fluvisol
23. Uieovite Sol desfundat Antrosol (arie
Orizont G (gleie) sau W 24. Sol gleie
Soluri 25. Sol negru ,45. Core/area aproximativd a so/uri/or Romaniei (1980) cu grupiiri/e majore de sol
VI. I hidromorfe (pseudogleie),
superioara
I esteasituata
earorlimita
in primii clinohidromo din clasificarea FAO/UNESCO (1988) (dupa diferip autori).
125 em sau, respeetiv, 50 em' (sol negru de f3
26. Sol pseudol!lei
Soluri Orizont sa (salic)sau na (natrie),situat 27. Soloneeac ~.
~. Zonalitate, regionalism, intrazonalitate, azonalitate
VII. I halomone in rimii 20 em sau orizont Bt na 28. Solone
Orizont vertic de la suprafatAsau sub 29. Vertisol ... ~nalitat~a solurilor globului, imprimata in principal de zonele de c1ima,este
Vertisoluri
VIII. I orizontul arat ~~ca.n~aJ in parte ~i cu anumite adaptarl la teriloriul Romaniei. Este vorba de 0
30. Litosol rl e,tipunde soluri zonale care se dispun in ~ii direc~onate pe paralele vest-est, in
31. Regosol J
32. Psamosol .: Iddi:l, dar care, in sud-est, se curbeaza spre nord, pana ce devin orientate pc
Soluri Orizont A (in genereslabformat) 33. Protosol aluv1. ieli~ s~d-nord?pe de altA parte, in Cfunpia <!eVest exista, de aseme~ea, ~
neevoluate, urmat de material parental; sau profil (aluviunc) . ~<IT
~end1an,sud-nord,al ~iilor de sol. In al treilea rand, alte solun de tIp
IX. Itrunchiate sau intens trunehiat ori deranjat prin 34. Sol aluvial OeotriceSpeeIfi~ cIimatului boreal, se succed pe verticala, inscl in eercuri
desfundate desfundare 35. Erodisol I~ui ~ cu.pre~ere in Carpa~. Ca urmare, se poate spune ca influenfa puternica a
36. Coluvisol t
37. Sol desfundao -,~ia.A~~ a.Irn~us 0 ~onalita!e concentric etajata a ti~urilor de ~ol.uridin
A

38. protosol ant! .Joaseal ~ tip~? sunt mclusem cIasele:mo/isoluri(dommantem parple cele
'so/urt(~~Illor, in parte ~i ale dealurilor cu climat mai arid din est),
Soluri
Orizont turbos de peste 50 em 'o/Urj(in onun~te. in podi~uri ~i dealuri) ~i apoi etajat, in mun~, .unneaza
X organice grosime , ~f1g.46)7 C~lardIDSubcarpa~),spodosoluri ~i umbrisoluri,toate fimd c1ase
. I '"-istosoluri
eiat eXi~ h~sa Carpatilor ~ia reliefului etajat impus de ace~a, pe teriloriul
Fig.44. C/ase/e i tipuri/e de so/uri din Romania :; 0 SIDgurii
cIasade sol, molisolurile,cu cateva tipuri.
166 167
 art varietatea reliefului, dar mai ales influentele climatiee
ia1ta ~
~ din vest, est ~i sud, impun a doua particularitate,
preciid:: r Romaniei. Trei exemple sunt edifieatoare: la altitudinile
SJJ1ul
.~ol~rr~tul tfuii s-au format soluri eenu~ii sub influenta climatului
'nUjloClld~ eud sub influente submediteraneene, au aparut soluri brun-
sud-vest~t: l;viee (0 tranzipe can: solurile ~e~it~~eene ~aron~i), dar
.~ibrun-~o~ . sunt aiei mai ro~cate; m vestul tam ~I In TransIlvama s-au
, cernozlOrnu~_mezobaziee,
bruneargiloiluviale~ibruneluvice,impusede
,.
sdluri.b~e ~r ca ~i in Europa Centrala. Chiar ~i in nord-estul tarii, cu
,atlant~ce ~ ob~rva cemozi~muri care difera de .cele sudi~e, av~d ~ai
:1ftba1t~ce,orizont humifer mal gros. A~adar, zonahtatea romaneasca, chiar
io!l1US
~I_unu este uniforma, ci prezinm asociafii regionale de soluri, grupate
~entl1~~nenteleexteme ~ide unimple ~iregiunile geografice.
~c de Inas~ciatiiregionalede soluri-intrainsa ~iso/urile azonale, respectivcele
ace:de zon;Uitate,care pot fi intaInite in orice zona (50100 neevoluate,
~;, halomorfeetc.), <;:a~i so/urile i~trazonale (solu~ zonale intruse in alte
cum~idiferenperileImpusede mednle locale sau reglOnale.
P-~eogra.fia
Romaniei, vol. J (1983) sunt conturate cinci regiuni pedogeografice:
~.Regiunea carpatica, cu trei etaje:
0: ~ etajulpoourilorde aInestec,cu dominareasolurilor brun acide, asociate ~ieu
Z
w-mezobazice(ambele fiind cambisoluri), cu bmne luvice (argiluvisoluri),
riiluviale(spodosoluri),dar ~icu soluri azonale (litosoluri ~iregosoluri); in
:transse gasesc ~i luvisoluri albice (argiloiluvial), terra rossa (caInbisol) ~i
itluri .(umbrisol); in Depresiunea B~ov pot fi intaInite ~i soluri
~om~,de, dar ~i hidromorfe; in celelalte depresiuni intramontane domina
~lunle ~iargiluvisolurile;
;:)
':~etaj~1molidi~~rilor ~i jneapanului este dominat de spodosoluri (brune
., ' l~ ~I podzolun), dar acestora Ii se asociaza ~i brune acide (cambisol),

e ~I~errarossa (pe calcare ~i dolomite), ca ~i litosoluri ~i regosoluri;

;aC~~UIpaji~!or al~ine este d~~in~ de soluri hu"'.~cos~licatice(umbris<;>luri)~i
j, stan ~~bISol~) c~ tranZlpe catre brune femluVlale (spodosolun), plus
l .' . cane, rendzme c;,1
I. unltatil . 'i
chiar hidromorfe'
,
,alade . Ie. vulcamce formeaza 0 eategorie montarIa aparte, neetajata,
Re ~oun brune acide-(cambisoluri)
. - di~iandosoluri (umbrisoluri).
. gIuhea Transirna
ce,deaic' '.
. . ..
. na prezmta 0" versitate de re1Ie,f de roCI ~I aspecte
~. bepresl.~1diversitatea pedologica. In Subcarpatii Transilvani, in dealurile mai
.
. lUl1ea F- -. .
; ~SoIurile b ag.~ domma cambisolurile (brune eu-mezobazice, brune
~:a Sibiu~~e luVlce (~iluvisoluri). Podi~urile Some~ ~i Tamavelor, ca ,,~i
,~~<!lnpia T~isunt. ~ommate. de a~gi/~i~olUri, urmate ~e cambisoluri. ~n
liI)~atede Ce l~ameI, Dealunle CluJulUl ~ICuloaml O~e-Apold-Alba Julia
..~Regilt..
,.ea B
l170Zl0muricambice ~i argiloiluviale.
.~ in ordinea;ato-c.ri~ana cuprinde Campia ~i Dealurile de Vest ~i este
e. ' e argl/uvisoluri ~i cambiso/uri, apoi de mo/isoluri ~i so/uri

168 169
 4:.Rel5,.iun~aDun~re~n~-Pontica cuprind~ i.?clusi~ Subcarpatii e de repartifie ~ solului impune relieftl, cu preciidere Carpa,tii?
Curbura, Campla Romana ~l Dobrogea. Domma mobsolurile in' leg ncentric-etajata).
carnpiei ~i in Dobrogea, apoi argiluvisoluri impreuna cu cambiso~Ud~ ,'riazon~l~co ne clima fn regionarea climatica a Romaniei? (hnpune legea
carnpiei (vest de Bucure~ti) ~i in estul Podi~ului Getic, iar in Subc UI1.t ~~'celeg1llnf~arii climatice, dar numai la nivelul c~piilor ~i dealurilor,
Podi~ului Getic dominante sunt cambisolurile impreuna cu argiluvisofP~li jti1rii~i a reg1~inate de influentele climatice exteme. hnpreuna cu relieful,
5. RegiuneaMoldava este ocupamin majoritatede molisoluri~11., il~fiind de~arii morfoclimatice pentru regiunea carpatidi).
in Subca~api. N~amtu~ui),. apoi. "de cambiso~uri. ~i argiluViSOlu~ns~~ ne ~ilegeae~Jparentale domina substratul solurilor Romaniei? (Cele
Subcarpaplor), Iar m podI~unle mat malte, de argIluvIsoluri ~i cambisol ~l '.s.. Ce ro~~, mai ales loessul, lo~ssoidele, argilele, nisipurile, pietri~urile,
Proportia claselor de solla nivel de tara este urmatoarea1: Un..' en~-.atannera! depozitele superficlale).
. molisolurile- 26,7%;sunt intalnitein carnpii~ipodi~uriiar' . '. Catec as , . d
ifJr:le~I.,IO get e p uri ~i subtipuri de soluri exista fn Romania? (10 clase, 39
domina cernoziomurile cambice cu 8,8% ~icernoziomurile cu 8 7%. In c ~. . 470subtipun). ..J' - A A .. A ,J
I . . d. " A

. argiluvisolurile - 25,5%; se gasesc mai ales in dealuri '~i d~pres' 1\ . ~I Care clase de sol uo.'!11na~n cr:mpll: !n uea un. ~~po I!Un. ~l. care. m
in carnpii ~isunt dominate de solurile brune luvice, cu 15%; lU1)<1 M
'Il? ( 0 I I'soluri in .'
carnpll,. argtluvlsolun
." m dealun ~l podI~un ~I, etaJat,
. cambisolurile (19,5%) impreuna cu spodosolurile (5,2%) ~i cu umb~ .~"':' . odosolun ~Ium b nso Iun m mun te) .
(0,8%) ocupaimpreuna 25,5% ~ise gasescin munp. . tbJS01~;:P
sunt clasele zo.nale .de sol ~i c~l~ azof7£!le ~~ ~ntrazonale? (Zonale:
Proporpile de mai sus reflecm oarecum proporpa dintre cfunpii,d ~~luri. argiluvisoluri,cambIS?lun, spodosolun ~I~bnsolu~; mtrazona,Ie~Iazonale:
munte. !. de halomorfe,vertisolun, solun neevoluate ~Ihistosolun sau oIgamce).
Solurile azonale ~iintrazonale ocupa, in ordine, UImatoareleprocent~ 1J'J10
C~re este proporfia (procentul) areala a claselor de sol ~i ce reprezinta
. solurineevoluate ... 14,5%; . "'olisolurile ocupa ceva peste 25%, argiluvisolurile 25%, iar solurile de munte
. solurihidromorfe... ... 3,2%; bisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri - tot 25%. Reflecta proporpa de circa 1/3
. vertisoluri" .1,6%; ~piilor, dealurilor ~i muntilor. Se adauga, ceva sub 25%, solurile azonale ~i
. soluri halomorfe... ... ., . ... 0,8%; zonale, care se distribuie peste toate unimple de relief).
. lacuri~iml~ini .,. ... .2,2%. it~;. Care sunt regiunile pedogeografice din Romania? (Carpatica, Transilvana,
A$adar, solurile zonale ocupa 3/4 din tara (77,7%), iar cele ato-Cri~ana,Dunareano-Pontica ~i Moldava).
intrazonale 1/4, respectiv, 22,3%. '; Caresunt etajele pedogeografice ale regiunit Carpatice? (Etajul poourilor de
stec, cu soluri brune acide asociate cu brune eu-mezobazice, brune luvice, brune
Autoevaluare - intrebiri ~iraspunsuri j",.
,viale ~.a.; etajul molidi~urilor ~i jneapanului, cu spodosoluri asociate cu brune
f
~t re~dz~e, ~ITa rossa, litosoluri ~i regosoluri; etajul paji~lor alpine, cu soluri
1. Cine este fntemeietorul ~tiintei solului fn Romania ~i ce metoda df' slhcatIce~Ibrune acide, litosoluri,stfutcarie, rendzine, rar hidromorfe).
folosit pentru clasificarea solurilor? (Gh. Munteanu MUIgoci, care s-adi! ': Ce regiuni geomorfologice ~i ce clase de soluri cuprinde regiunea
metoda genetico-geografica). ,.eO?rafica.Ba~ato-Cri~ana? (Cuprinde Cfunpia ~i Dealurile de Vest ~i este
2. Cand ~i de ce s-a trec1f..tla un alt sistem de clasificare a solurilo",;
)/ natade argduvlsoluri~icambisoluri, apoi molisoluri ~isoluri neevoluate).
pune accentul acest sistem? (Intre 1970-1980 se realizeaza Sistemul ':(
clasificare a solurilor, pentru a fi in concordanta cu sistemu~ mo~dl,
UNESCO; el pune accent pe caracterele intrinseci fizice ~i chimlce mastl" TlPURILE DE SOL DIN ROMANIA
pe procesele pedogenetice). '111
3. Cate trepte taxonomice are noul sistem de clasificare ~ solurl t~~
C I. Clasa molisolurilor2
doua niveluri, cel superior cu trei trepte - clasa, tip ~i subtip - ~l un altU, .. lasarnolisolun
l . . . . . .
cu patru trepte - varietate, familie, specie ~i varianm). t( bogat. .. or cupnn d e so1un 1e care au onzontu 1d IagnostIC A mo IlC, cu
4. Ce pedologi-geografi au scris despre sol~ri~e Romaniei, dUf.). . au culoare fnchisa. Se formeaza dominant in condUit bioclimatice
iepc} ~i sf! ~l

(N. Florea, Ana Conea, N. Barbu, C. Oancea, M. PanchI, M. Geanana.~. ro: "Iecerno;?step,a, in arealele de cfunpii ~i dealuri joase. Oarec~e exceppe fac
5. Care sunt factorii pedogenetici ? (Relieful, clima, vegeta!la, r e obicei lorno1d~d~zvo]tate subAun climat ceva mai umed, forestier, dar car~
omul ~itimpul).
~
'.tlPUrjcu s~ P~l~l secundare. In cadrul molisolurilor sunt introduse insa ~~

· l/zoll'
~ -
IS rn al
dar care au caractere molice, rendzine (pe roCI
SOIUride
1 Datele, dupa Anca-Luiza Stanila, M. Parichi. .0H,.
e, afanat. Prezinta
Ie,uuri" . un orizont A gros, negro, saturat in baze, bogat in
Romania de Maine, Bucure~ti, 2003. , cele mat productive din lume.
170 171
L
calearoase ~i sub climat forestier de molidi~uri, fiigete ~i chiar
pseudorendzine (pe m~e ~im~o-argile ~isub un ':llediude paji~i). got
Clasa mohsolunlor eupnnde urmatoarele tIpuri: sol bdl . . 'c de sub stepa propriu-zisa, cu temperaturi de 9-1laC,
cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoidan, cel"rz
rendzina~ipseudorendzina.
Solurile molice au fertilitate potentiala mare, se foloses
agricultur.1, dar tipurilor de stepa Ie lipse~te adesea apa. Cele mai fe~.~omlnau
tar3. s':lIlt cemozi011.1~rile cambice (de sub silvostepa, care sunt l~ l.al1i.
Potenpalul de fertlhtate este redus la rendzine (sunt foarte b~ .lint!
pseudorendzine, deoarece acestea au un regim aerohidric deficitar. su ~n) j
Pe tipurile de soluri baIane, cemoziomice ~i cenu~ii se cultiva ce at .
.
tehnice, leguminoase, .nutreturi, vita-de-vie
. ~i pomi . fructiferi. Dore.e:
mll1a
cere ale, mal ales grau 1~l porum bu,I orzu I ~l ovazu I, apOl floarea soarelu'
~ ~
: ~'. - aminte
precum lucema, trifoiul (mai ales pe cemoziomurile argiloiluviale) bor~ l1u
~i sorgul (mai ales pe cemoziom); cre~ bine ~i sfecla de zaha'r dom'
cemoziom cambic. Pe solurile cemoziomoide dau rezultate bune, alAturid~~,
~i plante tehnice, ~i cartoful, canepa ~i mai ales inul pentru fuior. Pe dealuril
cu rendzine ~i pseudorendzine se pot cultiva, de asemenea, cereale.
Vita-de-vie se dezvolta dominant pe solurile cenu~ii, unde s-au extins
vestite (Odobe~, Panciu,Pietroasele~.a.),dar ~i pe eemoziomuri~i mai pt;.,
solurile baIane, pe solurile cemoziomoide ~i pe rendzinele ~i pseudorendzin~
dealuri (podi~le See~, Tfunave,in Subcarpapide Curbur.1etc.). 'r.
Se cultiva ~i pomi fruetiferi pe soluri baIane (cais, piersic), pe cemozi~
(eire~, par, mar, migdal), pe eemoziomuri argiloiluviale (eire~, vi~in, prun, rri'
gutui, nue), pe soluri cemQziomoide ~i pe versanpi eu rendzine ~i pseudorendzitti
dealuri (Muscele,Subcarpapide Curbur.1,podi~le Se~ ~iTarnave~.a.).
Fanetele ~i p~unile se extind mai des pe soluri eemoziomoide, pe renuy.'
pseudorendzine.PaIeurile de padure pot exista pe solurile cenu.~ii,?: ,~~
cemoziomoide, pe eemoziomurile argiloiluviale ~i cambice. Padun mal m~
se pot pastra pe rendzine (de la gorunete pana la molidi~uri)~ipe pseud~ren,~
Proportia, ea intindere, a molisolurilor este urmatoarea: 8,8% dm t~"
tarii noastre sunt cemoziomuri eambiee, 8,7% eemoziomuri, 2,5% ce~o~.
argiloiluviale, 2,4% soluri cenu~ii, 1,4% rendzine, 1,3% pseudorend~:ne,!'
soluri balane ~i 0,6% sol cemoziomoid. Important este ea solun e
eemoziomuri ocupa peste 20% din teritoriul tarii. De altfel, ce~o~
eemoziomul cambie ~i eel argiloiluvial formeaza fondul edatie al pnne .
granaredin Romania(N.Barbu, 1987). . )
1. Solul balan
. s:::. ., ~ Dobrog
Oeupa teritorii restranse, dar foarte secetoase, cu trel .l~lll1~,fd'a ~i ....
Oltina ~i Macin,in lungulfosteivai Carasu~iin est intre Capul ll~ pe :
pe ,,grindul" Chilia ~i insular in estul Cfunpiei Roman~..S-~.dezvorezulwie
loessoide, sub 0 stepa arida (lloC ~i 350-430 mm preclpltaPI). Oil pen
bune in agricultuta daea este irigat ~i lucrat cu agrotehnica adecv~ area>
poate tasa. in culturadominagraul,dar se cultiva~iporumb,orz, 0
mazare, lueema, eais ~ipiersic, iar vita-de-vie da produepi reduse.
172
. pJul
"-11
oz.0
Jtt solul ~~;OOmm ~i evap~transpirape pote~tiala ~e .700 I?~' ~oca
' Sol Ce: itatii de 40aza loessul ~l loessoldele, dar poate sa apara ~l pe mSlpun sau
.
1 0 fOrJ11~i caractere loes~oid~.Cea mai.m~e ~pandire 0 are in .Cfunp!a
,~'t11ai
ales (Baraganul ~i C~pla C0':lrlulU1Ul), .m Dob~ogea (dommant. ~n
. a de e~ _ . centrala, dar ~l m De~unle Tulcel ~l Depreslunea Nalbant) ~l In
gea sud1c~~l (jumatatea vestica). In mod discontinuu se mai gase~e pe
,js BaJ1a~~l Campia Jijiei, sau pe terase ~i glacisuri de pe vaile Prutului ~i
__~e~Un~l, ' :zultate foarte bune in culturile de eereale, plante tehniee,
- uhJl~D~tIc ultura ~i chiar pomicultur.1 (cire~, mar, migdal ~.a.). Necesita
mVl
. , c.
. ~Itngr~
de azot ~l fos.lor.
",3.Cernoziomul cambic
.. ca sol zonal tipic al silvostepei (impreuna cu eel argiloiluvial),
AJ':e la temperaturi ro:lUalemedii de 8,5-1 0,5°C, p~eipitatii ~e ~80-600 ~m
~vapotranspiratiepote~~ala de 60?-700 mm. A mal fost ~umlt ~l cem?ZIO~
' (sta sub prec~pitatllceva. mal bogate). ~e .forme~ pe ~le~l roc~
e ca ~i ccmozlOmul.Locunle sale de raspandlre sunt ill contInuarea, mal
~a cemoziomului. Oeupa doua mari areale: unul in estul ~i sudul !3rii (estul
-estul Podi~ului Moldovei, Cfunpia Teleormanului, cfunpiile de glacis ~i
.e.ntanede la Curbura, vestul Baraganului ~i apoi se alunge~e prin sudul
'!jieiRomane)~i altul m Cfunpia de Vest (~ii alungite nord-sud, eam pe
\ ilmentulcampiilor malte, intre Carei-Salonta-Arad-Timi~oara-Deta). Se mai
'l'elite,discontinuu, in Podi~ul Transilvaniei (Podi~ul See~elor ~i Cfunpia
:iIvaniei),in Dobrogea, in depresiunile Cracau, Neamt ~i Bra~ov, precum ~i
.,~~ril~din podi~urileBfu-ladului~i Sucevei. Sub aspect agricol este solul eel
"dd dlORomania. Se cultiva eu eereale, plante tehnice (floarea soarelui ~i
I e zahar), plantatii pomiviticole, uneori apar chiar paji~ti.
. Cernoziomurile argiloiluviale
. " 'Cont'
,iepei~~~i ~a d~zvoltare, eelelalte eemoziomuri in partea cea mai umeda a
'8~ibrum' .0C ~l 5~0-60~ mm preeipitapi), dominata de cer, garnit3., stejar
in Olte~u. Se.e~de dlscontinuu in ~ia intema a silvostepei din Moldova
J tala est~la,apOlsImilar in Cfunpia de Vest ~i insular in Transilvania. Roca
.\ Ietehnicecea a cel.orl~te soluri molice. Culturile specifice sunt cerealele,
r.5g , nutretunle ~lpomii fructiferi (intre care vi~in,gutui, nuc ~.a.).
. olu '1
\ fl e cernoziornoide
,. atl;'i111
~
.~700_85lrezent SU?padure de foioase, cu climat u~or mai rece ~i mai umed
i,Pare a;:n preclp1tatii) ~i pe reliefuri netede de podi~, in depresiuni sau
. aI, sub P ~~t ~~ere, insa, ca cemoziom, cemoziom eambic ~i cemoziom
a.J1~tI,1Otr-operioada cand stepa era mai extinsa. Ca distributie,
173
 solul respectiv este intill.nitin Podi~ul Sucevei, inclusiv pe in~eu . - . II. Clasa argiluvisolurilol
Siretului, pe terasele Culoarului Moldova-Siret, in depresiunile ~lel . .solurilor inglobeaza tipurile de sol care au orizontul diagnostic
Bistrita, B~ov, Sibiu ~i io partea de est a Campiei Transilvanie' e
tot, aceste soluri sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, cartof ~: A.P~I ~a argtl~v~oltate sub padurile dealurilor, podi~urilor ~i campiilor mai
:oiluvlal,.e ro~cate ~i brune. Sunt soluri reprezentative pentru treapta
fuior ~i mai putin cu plante furajere, pomi ~i vitii-de-vie. Uneori 'n ane~a, I
drenaj, iar pe alocuri, in dealuri, se mai gasesc ~i paduri de ~Ieau'./cete~~ta Atl CtllO~rca~i in SubAc~~ti sau .ch!arin piirtile .~.ai jo~e ~e ~untelui,
Y s Jaref. ~tlr.:ilor.
d~oarii ~i in campllle m~, m~te.. C~ndl~de blOch~atlce sunt
6. Solurile cenu~ii ct1J11.c7_I00C, 550-800 mm preclplta!n ~l padun de cvercmee, sau ~i
,a,rele. Clasa respectiva cuprinde ~ase tipuri de soluri: brun rO:jcat,brun
Sunt soluri de silvostepa, dar care fac tranzitia intre molisol . , , c ctl {ag~n rO:jcatluvic, brun luvic, luvisol albic ~iplanosol. Cea mai mare
argiloiluviale, fiind ceva mai levigate. Se gasesc numai in partea deun $\ iluvla'aresolul brun luvic - 15% din suprafata tiirii. Aceste tipuri au 0
Moldova ~i la poala Subcarpatilor pana la Teleajen ~i in Dobrogea, eSt 'aerc: .0 >p mai sdizuta, din cauza
L_h,htaw . ' ceea ce
. orizontului argilos, ~ face
. ca regimul
h d d d I
si.lvo~ep~ estica contine~tala ~care .face tranzitia cu zona de Piidure.peM:e ~. _ fie deficitar; apare c lar exces e uml ltate upa pOl, care merge
blOchmatlc se caractenzeazapnn 7-CYC, 550-650 mm precipitati;'
A
.J~~~~~ (maiales pe I~vi~olulalbic ~i.la pl~~sol). Cre~te~ne~ri ~i~iditatea
evapo~spiratie e~hi~ib~ de 6~?-650 .~. In M~ldova apar mai des p~ 1une Itlvice, luvisol albIC ~l planosol), ..
lar fertthtatea este obl~nU1tmal. sca.zuta,
I I
I I P I
din Podl~ul Sucevel ~l pe mterfluvll1e mal joase, apOi pe 0 ~ie de-a lungU ~bruoro~cat catre p anoso. entru cu tun agnco e, aceste so un necesita
I~ului ~i pe interfluviile de peste 180 m din Campia Moldovei, de ase' ,'. mai adaoci, pentru aerare, unele amendamente calcaroase ~i chiar drenan.

Colinele Tutovei ~i .Falciului la peste 250 m ~i in toate cele trei & ~folositeagricol pentru cereale, mai ales porumb ~i grau, dar ~i secara, ovaz,
Subcarpatice moldave. in Dobrogea se dezvoltii cu deosebire in podi~urilel ft,pomifructiferi, ~iviticol (in special, brunele argiloase ~i brunele ro~cate).
~i Babadag ~i numai sub fonna de petice in Dobrogea de Sud. Specifice sun itetipuripastreazapaduri, uneori pana la 50%.
poala piemontana ~i de glacis a Subcarpatilor de Curbura, unde suporta p:l
Pietroasele, Cotoari, Odobe~i, Panciu, trecand ~i la Nicore~i in Tutova. "I. Solul brun-ro~cat
de~i sunt folosite in general agricol, aceste soluri sunt dominate de viticultura, Este sol forestier de campie. Se dezvolta dominant in Cfunpia Romana, incepand
pia Vlasiei, unde are cea mai mare intindere; trece apoi catre vest peste
7. Rendzina !JiIia
Gavallu-Burdea, Cfunpia Iminogului ~i nordul Cfunpiei Olteniei, precum ~i
Este un sol cu caractere molice, dar geneza sa este legata de roci 1.> ii.~IPodi~uluiGetic. Insular, apare ~i in dealurile ~i campiile inalte ale Banatului.
tipul calcarelor, dolomitelor, gipsurilor, conglomeratelor calcaroase' ~ltii1ebioclimatice ale acestor soluri sunt: 10-11°C, 550-650 mm precipitatii, dar
aparand ~i pe roci eruptive ultrabazice de tipul gabrourilor. Ca uon: 'Ii ~ iemi blfutde ~i umede, veri calde ~i secetoase, iar ca vegetatie, esente tennofile
intill.nitainsular in toate zonele ~i etajele bioc1imatice,dar mai des in C.a~l. an, gorun,cer, garnita. rar carpen ~icu 0 densitate mare de arbu~).
Dobrogea. Datorita rocilor parentale dure, alterarea acestora este mat 1~1 . Penneabilitatea este buna in partea superioara a profilului, dar uneori aceste
rendzina prezinta mult schelet, este foarte penneabila ~i are un profil s(.~ ~pot fi afectate de exces de umiditate pe terenurile plate. Sunt folosite agricol,
bogat in humus, fiind printre solurile mai fertile din munte. Se asOg j;:,1t~e foarte. ~une ~ai .ales ~entru po~mb, dar ~i grau, plan~e tehn!ce~
complexe cu soluri cambice ~i litosoluri. Rendzinele sunt acoperite c~ ie areal;ume,~ vl~-de-vle ~l poml frucnfen. Pe suprafata lor se pastreaza ~l
forestiere, de la gorunete ~i tagete la molidi~uri sau stepa alpin~ d~ de ~ { cu piidun de ~Ieau de campie.
deveni paji~i secundare sau areale pomiviticole in dealuri ~ipOdl~un. ~I 2. Sol I
j, u brun argiloiluvial
NUInit . ~

8. Pseudorendzina
Ca ~i rendzina, este un sol molic, dar detenninat genetic de x,:0ca
di -
mama argiloasa. Ca unnare, se distribuie tot in petice, dar mai mult 10pota
Subcarpati, unde rocile amintite apar mai des. In Transilvania, 0 ~cve~~ti
intill.ne~ in Podi~ul Some~an ~iPodi~ul Tfunavelor, unde aceste solun.sUOve
~uni, iar versantii nordici pastreaza padure. Pe dealurile mai joase ~I~e
langa p<yi~, se practica ~i culturi de cereale, pomi ~i vitil-de-V1e.c'
pseudoreodzinele sunt chiar mai fertile decal argiluvisolurile locurilor reSpe,
174
~:'dar ar~~ nu demult "sol silvestro brun", este un sol similar cu eel brun-
;inuitpe dCal°ar:e~ru~a ~i 0 gama bioc1imatica ~i de relief mai larga. Se gase~
pneazalaet un ~l p\~monturi cu panta mica ~i poate urea pana la 60~ m.
"QeeCUfagemperatun de 7-IO°C, precipitatii de 600-800 mm ~i vegetapa de
e.r~mare ~dar cu 0 patura ierboasala baza padurii.Are corespondent,cu
, 111centrul ~i vestul Europei. in Romania, ocupa 0 suprafatii plip,n
a
CareS-a
PrOdustranslocarea argilei diotr-un orizont superior intr-unul inferior.
175

l
 maio m~ dec~t solul ?run ro~cat, ~ar este riispandit maio mult, tHn '.~I
podl~unle Getlc, Transllvan, Dealunle de Vest, Subcarpap ~i peste d I
pie~ontane te~~~~e: Ca fertilitate este ~eva mai. sl:b decat eel brun~el~
argllos, cu poslblhtatl de stagnare a ape!. Se cultlva cu grau, poru bro~t.
nutret ~.a., dar ~i cu pomi fructiferi ~i vita-de-vie. Pastreaza pe alocurilYl., pi'
. ~IPCld',=
3. Solul brun ro~cat luvic (podzolit)
~uviC ~~se~a s~atat, pr~~s c~e a condus l~ formarea unui orizon
samc I~ arglla ~lmatene org~mca,~l.sub e! a un~l oriz~ntBt imbogapt~
Denumlrea veche de podzol ~lpodzohre, avand alta semmficape pe plan It
fost inlocuita cu aceea de soluri luvice. Acest tip de sol se formeaza in a;o~
acele~i condipi cu solul brun ro~cat(IO-ll 0c), dar mai umede (650-700 ro,
terenuri mai pupn drenate. Vegetapa este de cvercinee, care se mai Pas~
circa 50% din suprafetele ocupate de acest sol. Da rezultate brune daea seP~
eu pomi fructiferi, dar mai slabe pentru culturile de camp, eand
amendamente, chiar calcaroase. Acest sol se intinde, ca benzi sau insular
~i sud-vestul Romaniei, la limita dintre cemoziomurile argiloiluviale ~i;01
ro~cat, cu precadere in campiile Vlasiei ~i Gavanu-Burdea, pana in Olten'
insa mult mai restrans decm solurile vecine.
4. Solul brun luvic (podzolit)
Ocupa cea mai mare suprafata (3/5) dintre argiluvisoluri, fiind':
reprezentativpentru dealuri §i podi§uri, dar ~i pentru condipile bioclimati"J
central-european din Romania. Urca chiar ~iin areale montanejoase. S-a fo
temperaturi medii anuale de 7-8°C,chiar 9-100Cin sud-vest, 700-850 rompre("'
~i, ca vegetape, sub gorunete ~i fagete. Extinderea tipica include p@.i:l..
Transilvan, Central-Moldovenesc,Sucevei,Getic, Dealurilede Vest ~iSubcarg
Acest tip de sol da producpi forestiere bune, mai reduse pentru pomi
chiar cartof, secara, orz, OV3z,plante furajere ~.a., dar producpi reduse ~cnt
porumb, floarea soarelui, legume ~i viticultura. Fiind sol relativ acid, JIl.
amendamente calcaroase, dar ~ilucrari de aranare.
5. Luvisolul albic (podzolic argiloiluvial)
Este solul cu cea mai avansata alterare ~i levigare dintre argiluvis,oluri,r
locul doi ca intindere intre argiluvisoluri (1/5). Se formeaza pe rebe~f\
netede, sub paduri compacte de gorunete-f'agete, fag ~i chiar fag~nifere, w;
mai inalt, cu temperaturi de 6-9°C ~i precipitapi de 700-900 nun:
Campia Some~ana, Dealurile ~i depresiunile Vestice (in speci~, PO?lt a1urit~
t
specii ierboase la nivelul solului. Sub aspect climatic, este de tIp cen~.ni'
S~lv
Depresiunea Baia Mare), Podi~l Transilvaniei (in depresiunde ~I e 1p,
periferice), in unele depresiuni intracarpatice ~i subcarpatice, in nord-v~lui:
Sucevei ~iparple inalte ale Podi~ului Bfu-Iadului,in nordul ~i centrUl pO.11~~i ft
Fertilitatea pentru culturi este scazu!a, dar se extind aici p~~1 ~efl
putfu1du-se cultiva ~i cartof, secara, ovaz, in, pruni, meri ~.a. NecesIta
calcaroase ~i organice.
176
l
.' solul
lj1fl~ ~ insular cu solurile brun.luvi~ ~i luvi~ol alb!c, avand ~ee~i arie
.~aSOClaza cu suprafete nesemmficatIve, mal ales m Dealunle Vestice,
',andire, ?:Mare ~i O~, sau in Podi~ul Ge~i~. <;?n?ipile bi?climatiee sunt,
'ufli1eB~ iIare: 7-9°C, 600-70~ mm preclpltap.l ~l ~egetape de gorunete?
. /11eflea,Sl~c In raport eu solunle eu care se asOCIaZa,planosolul este mal
saIJamese ~ permeabilitate foarte SC3zuta~i0 aciditate creseuta. Fertilitatea
. , J'Ogle~zai::le suferind cand de baltire, cand de deficit de apa. Pentru culturi,
~
redusa,. lucran de aerare,. dren~e, amendamente cu cal~ar ~.a. Se folose~te
,.n~esl~ . ~"'ete iar amehorat, ~l pentru cereale sau porn!.
p~unl ~I 1<111 .,
III. Cambisolurile4
:;~. bisolurilcsunt sol~ de mun~, specifice etaiului cu.foioase ~iamestec cu
J, ,C~u orizontdiagnostIcB camblc. Se formeaza sub chmat te~perat montan
1 . ., climat de tranzipe spre cel boreal montan (6-3°C). Vegetapa naturala este
~lfag-conifere. ~ltitudinea ~eci.~ca ~e ~~dia ~e 8~0-1300 ,?1, dar urea ~i la
1500min condiP.1de versanp.mal mclmap ~lroCIbazlce, dupa cum coboara ~i
o m pe roci acide ~i versanti mai pupn inclinap. Sunt solurile cele mai
Mite din Carpafi, indeosebi solul brun acid (ocupa 13,5% din suprafata tarii).
:_a:~ipc culrnile subcarpatice, sau podi~urile Transilvaniei, Getic ~i Mehedinp.
,Olasarcspcctiva ocupa aproape 20% din supraf$ tarii ~i include trei tipuri:
""..n eu-mezobazic, solul ro§u (sau terra rossa) ~i solul brun acid. Ultimul are
,andire foarte mare (13,5% din suprafata tarii), iar terra rossa, foarte redusa ~i
1insularin SV.
1.Solul brun eu-mezobazic
"
gase~te in partea inferioara a etajului zonal al cambisolurilor, intre
.
,?Om ~~tl1dine, dar urca ~i m~aisus pe versantii sudici din Apuseni, Banat,
~. MendlOnaii ~i de Curbur.1. In unitaple mai joase, unde are cea mai mare
Ir~,. ca Dealurile de Vest, Podi~ul Transilvaniei, Podi~ul Getic ~i
ap.,.,este asociat cu solurile brune acide ~i brune luvice. In munte se extinde
.fad:~n, ClU:n~tulprielnic este de 8-6°C, precipitapi de 600-1000 mm, iar
ih 'pii<t?rab~~a,.fag ~i gorun, gorun, rar ~inoase. Fertilitatea este relativ buna
Htnaseun'I~a.J!~t~~i ffinete, iar cu amenajari de versant ~i in condipi favorabile
,;. eu tIva ~Ipomi, chiar porumb, grau, cartofi, vita-de-vie.
~. Soluril.. '
.~
'Par e rO~II(terra rossa)
a fi sol .
Cu Oxj .u~ mo~tenite de la un climat de tip mediteranean, dezvoltate pe
in P~ e fier, iar climatul actual submediteranean Ie intrepne. Se
,Se Basesea de sud-vest, aparand, insular, 1a altitudini de 400-1200 m. De
t NIehedinleMfon~~1solului brun eu-mezobazic, pe calcare, mai ales in
, __ .
' unpi Villcan, Cemei ~i Mehedinti, Munpi BanatIIlui, Bihor,
, .l1ibiQre
_ .
. a sehimba; schimbare a culorii saul~ia stmcturii pe profit.
177
Codru-Moma ~i Padurea Craiului. Climatul sau actual este de 8-60C V. Umbrisolurile
4-5°~. ~i 700-1200 ~ precipi~atii,. ve.getatia f~vo~bila: cvercinee ' ~8. ~
Fertlhtatea este buna pentru p~um ,~lfiinete, lar In conditii de ci. ~': , 'Ie au ea diagnostic orizontul A umbric6. Sunt loealizate numai in
eroziune redusa ~i lucwi de aerare, se pot cultiva ~i cartofi, secaralma, hbriSO~~ 111iei(oeupa 0,8% din ~), la altitudini mi~locii~imar,i.Cuprind
chiar floarea soarelui sau pruni, meri, nuci ~.a. ' ova.z," ~'.pCar~ are doua (negru acid ~l andosol) sunt lmpuse mal mult de
t~.,~ri, ~In.e S
)1p
'

I lar olul humicosilicatic exprima

.. .. conditiile etajului-zonal alpin
3. Solul brun acid ii(t: roC, _ 20C~i 1300-1400 mm preclpltatll) .
_2500 111,
Se 10caIizeazala partea superioara a cambisolurilor,dominant la 10 ' olul negru acid
altitudine, ~i~e cea mai mare rasptindire tn.<;arp'a~ti, ~cupand 13,5%di00-
tiirii. Urca ~hl~ la ~este 15~0 m.p.e.ve~~fil m~ ~chna!i ~i pe roci b~~U ~.' J, s. rafete nesemnificative in arealul solului bmn acid (earnbisol) din
cum, pe roci aclde ~lversantl mal hm, ~lonentatl catre vest ~isud cobo .-"r OCtipa::t111ai brun inchis sau mai negricios,deoarece se fonneaza sub ierburile
700 m. Climatul specific se caracterize~~ p~n tranzi!ie intre tempe:: p,darcroci de euloare incllisa, cum ar fi ~isturilenegre sau bituminoase.
(6-8°C) ~i mon~ bore~ (3-.8°C),cuyrecl.p~taplde 7~0-1400 mm, cu veg6t ..~ilor saU ~a
la altitudini de 1000-1600 m, temperaturi de 8-3°C, precipita!ii de
amestec fag-comfere ~l comfere, avand htlera bogata. Are fertilitate bun&) oJ ~~
iar vegeta!ia reprezinta asocia!ii ierboase secundare, mai rar sub fiigete,
silvicultura, chiar ~i paji~ti carora insa Ie sunt necesare amendamentecalca! ~~~~dsau ~fari~uri. Fertilitatea este similara solului brun-acid, favorabila paji~lor.
insamantiiricu speciibune. ~

IV. Spodosolurile5
Spodosolurile au ca element diagnostic orizontul B spodic. Este ea~'
pentru etajul cu climat boreal de munte, cu conifere ~i subalpin ~i eu all
1300-2000 m, dar cu varia!ii dupa roea, orientarea versan!ilor ~i latitud~~
soluri acide ~i foarte acide, iar suprafetele ocupate sunt reduse (5,2% d'
Fertilitatea lor este slaba. Cuprind doua tipuri: brunferiiluvial ~ipodzol.
I. Solul brun feriiluvial
Numit ~i brun podzolic,este solul acid care premergepodzolului:'
raspandire de aproape patru ori mai mare decm:cel din unna. Altitudinea
care apare este de 1300-1500 m, cu temperaturi de 3-5°C, preeipt!
900-1300 mm, sub molidi~, moUd tn amestec cu brad, rar ~i sub fiigere,
acide ~i versan!i umezi sau umbriti coboara pana la 1000 m, iar pe eei 'ins6'
pana la 1700 m, ca in Bucegi, Fagar~, Parang ~.a. Intinderi compac~e ~I
in Carpa!ii OrientaIi, de Curbura ~i Meridionali. Pe acest sol cresc b1l1e
; 2. Andosolul
, Prezintiisolul rocilor vulcanice, de la bazaIte, andezite ~.a. pana la piroclastite ~i
, Esteeel mai extins dintre umbrisoluri (0,7% din suptafata tiirii),intillnindu-l
'
iantulvulcanic al Orientalilor ~ica petice in Apusenii Sudici ~i Vladeasa. Mediul
,specific,in afura de roea, este boreal de munte (earn 900-1700 m in Orientali ~i
,.,0-1800m in Vladeasa, temperaturi medii de 6-1°C ~i 900-1400 mm precipita!ii).
mnatulii impune levigare, debazeificare ~i acidifiere. Este un sol poros, penneabil,
-- pu~nhumus activ, favorabil fonna!iunilor de fag, fag-conifere ~imoJid.
"3, Solul humicosilicatic
.
r;~ste reprezentativ pentru tundra alpina. Rar coboara ~i in subalpin, in
;~1U1podzolului. Altitudinea la care se extinde este de 2000-2500 m in
~;~~aIi,Bucegi ~i.Rodna, cu temperaturi medii de 0° la - 2°C ~i precipita!ii de
rnic 0 .mm. Confine.mult sc~el~t, .este un so! subti!e, .inchis la cul?are .~i
8d acId. .Este foloSlt ca paJl~l ~l poate fi 1mbunatafit ca producfie pnn
amente~lsuprainsamanfiiri.

S0IUr!.1e azona Ie ~11Dtrazona

)1
pinul, uneori gasindu-se ~i paji~i. .'
."
I
.. Ie
2. Podzolul
tU[~~~P:,Cums-~ aratat, 22,3%, adica aproape 1/4 din suprafata tiirii, iar in
Este un sol foarte acid, caracteristic pentru subetajele de ,"!!l~~: . ~id~ 1~lul~~Vlal
acOVl~ti detine de departe primulloc, cu 9,2%, unnat de regosol cu
cu 1,5%.
Altitudinile medii la care apare sunt de 1800-2200 m in ~a~1 ,cIe
1500-1600 m in OrientaIi ~ Apuseni. Climatul specific se caractenzeaza.PflOoj'
medii de 6-2°C~i80q-I400 mm precipita!ii.Coboarauneori ~iin subeta~~ ;0' CI VI. Clasa solurilor hidromorfe
mai rar sub fagete. In fonnatiuni mai compacte se intinde in earpapl. i P .
Bucegi.Fertilitateapodzoluluieste foarteslaba,favorabilatotu~i1110bduiUl
~ tl. . itat~~e:Urilor ~idrom?~e cuprinde solurile fo~~te ~i situate ~n conditii de
'SlICun 0 ~enta sau clchc temporara, cu condlfil de anaeroblzare. Are ca
r1Z011tG, respectiv gleic, cand gleizarea are loc in partea inferioara a
5 . . rial a1I1orC. CuA.
Dm ~. spodos - cen~e de lemn. Onzont B cu acumuIarede ~te b' ItlOlic<fa
fonnat din materieorganicA~i/sauoxizi de aluminiu~ifier. Solun aCldede sU , r nesaturat in baze.
178
179
soIuIui din cauza apei freatice, sau/~iun orizont W;pseudogleic, ca r . tinirile pe locuri netede, temperaturi de 7-9°C, 600-900 mm
provenite dintr-o sursa externa (ploi, inunda~i, irigatii in exces) eZU,
partea superioara a solului. Aceasta clasa are 0 raspandire a;o:t rtt ~n~~ri de cvercinee. .Re~tia este Cl;.cida.
Ocu~a supra~etele red~se.in
regiunil~ ~i etajele bio-pedo-climat~ce, "cu ~eosebire in ~estul tani, Un£'1':'. 'iii ~IP tane ~i de glacIs dm vest,. m. ~ealunle y estIce~ podl~unl~
e~e ~81 ume~. wAs~el,ea afe~te~ Campla de Vest, ~piile de su d~ ~ e pl~J11onvei ~i Getic, in unele depreslunl mtracarpatlce, pencarpatIce ~l
Campia Romana, n'llcrodepreslUmlede tip crov, POrpunl relativ i111 bS1de; "anier,Suce boara ~i pe locuri joase din Campia Some~ului ~i in crovurile
lunci ~ichiar terase inferioare nefragmentate, depresiuni slab drenate l°tttrr atice,df '~run-ro~cat. Fertilitatea este redusa, cu p~uni ~i :t3neteslabe. Se
extracarpatice, Delta. Tipurile principale de soluri hidromorfe sunt.l~Ca ' 'ul,soluu~ndrenaje,
"ehorapn . af'anareOOanca~iingr~aminte, situa~e cand se cultiva
ant f10areasoarelm ~.a.
solul gleic, solul negro clinohidromorf(sol negro de :t3neatii)~isolul p;eu~:i _reale.
I. Lacovi~tile r' VII. CIasa solurilor halomorfe
;
Sunt soluri freatic hidromorfe cu orizont diagnostic G, caracteristic . I rilor halomorfe cuprinde soluri cu exces de saruri solubile, ca, de
stepa ~i silvostepa, cu panza freatica la 0,5-1 m. Se intalnesc in came11;., Clasalso ~ sulfa~, carbona~, cu orizont diagnostic "sa" (salic) sau "na"
subsidentii din Campia de Vest, in crovurile ~i campiile subsidente din PU .pIU,S~
~C!
o~le' provin din rocile locale sau din apele freatice mineralizate, in
Romana, in paqile slab drenate din lunci ~i unele terase joase nefragmen'" hI de~ima
c arida spre semiarida, care stimuleaza
" . mult evaporarea ~iridicarea
.
apar ~iin paqile joase ale depresiunilor B~ov, Ciuc, Gheorgheni, chiarin · . I "
apei cu saruri. Suprafete e pe care se mtmd aceste soIun sunt restranse,
. halofila OOeseadiscontinua (chelituri). Cele tipice apar in arealele de
e~tie
~

Jijiei sau pe unele alunecari. Vegeta~a lor este hidrofila, dar uneori exist!' 1j1,1'3
padurile de stejar, uIm, frasin. Avand 0 aerare defectuoasa, fertilitatea estel ,~silvostepa,un~e evapo~ea ~stemare. .
fiind folosite ca paji~ti, dar drenate ~i af'anate pot fi cultivate cu cerealei unt doua tipun de solun hldromorfe - solonceac ~l solonel -, ambele
tehnice, furajere ~ilegume. D.seaproximativin acele~i locuri: pe depozitele saraturate sau cu diapire
'~ransilvania~i Subcarpati, in nord-estul Campiei Romane (Campia Brailei ~i
2. Solul gleic ia Ialomitei),pe unele poqiuni ale interfluviilor dintre Cri~uri ~i Bega ale
Este tot freatichidromorf,cu apa freaticala 1-1,5m, dar apareca eC,ht 'ei de Vest, in luncile unor niuri de campie, precum CaImatui, Ialomita,
mai acid al lacovi~tilor in mediu racoros de padure, cu temperaturi de 6" ',1Sarat, Prahova, Buzau, Ramnicu Sarat, Siret, BarlOO,Prot ~.a., in jurol
650-800 mm precipita~i. Este intalnit in depresiuni montane ca O~,.- '''r sarate,sau pe litoral ~ichiar in Campia Moldovei ~i Campia Transilvaniei
urijoase,unde sarnrile se pot acumula.
Borsec, Gheorgheni, Hateg, B~ov, sau submontane, precum Baia Mare,.r
Sibiu, Beiu~, sau in Podi~ul Sucevei, nordul Podi~ului Getic ~i chiar in,~' "'::.SoIonceacul
subsidente ale Some~ului ~i Cri~urilor, in Delta sau unele lunci neind~
Fertilitatea acestui sol este redusa, dar cu drenaj, af'anare ~i amen~ libh ceamai mare cantitate de saruri, orizontul san diagnostic fiind "sa". Este
calcaroase se poate cultiva cu poromb, sfecla, nutrefuri ~icartof. I~ ~u~, saturatin baze,cu reac~epH alcalina.Pentrua fi cultivat,necesita
penodlce, drenaje pentru coborarea apei freatice aerare OOanca iri atii
C h' " g t ,
3. Solul negru clinohidromorl (negru de fiineata) u g IpS~.a. Rapandirea acestui sol este indicam mai sus.
A~a cum 0 arata ~inumele (clino), este un sol hidromorf de panta. in, 2.Solonetul
poalele unor versan~. Aici sosesc apeIe de ploaie din partea ~upen~, d~te tnaj putin sa"""tu t . . '
versantului ce provoaca pseudogleizAri,dar apare ~i un proces de glel~. d. . "
(natnc ) ~l poate provem
.
'.''In solon' I~ ra, are onzont lagnostlc ,,oa
freatica acumulata in coluvii. Acest sol are 0 fertilitate ridicata pentrUpaJI~t , reliefuri
c~acrel~v desalinizat prin coborarea nivelului matico Se dezvolta
ameliorari de tip drenaj, af'anare ~i masuri antierozionale se cuItiva ~I I~a Cu I~o~e .~l netede, de campii, lunci sau terase, cu drenaj slab. Se
plante furajere ~itehnice. Da reiultate slabe la pomi ~ivita-de-vie.
tnuri gle~VI~tI,can~ ocu~~ .supraf~t~le locale mai ridicate, sau c~
· dar POate~e, ~cuP~d P~JI~td~~81 Joase. Se folose~ drept p~um,
4. Solul pseudogleic d~" ~I<tntenaja.recult~vat m anu plOIO~I,sau dupa lucrari de drenaj, af'anare,
r, cu glps, praf de lignit ~.a.
. Se dezvo~tape locuri umede ale climatului d"etip central-eu~ope~e fc
pnn pseudoglelzare provocata de apa de ploaie. In partea supenoarii 'ficO:
orizontul diagnostic W (pseudogleic) de culoare marmoreacee. Specl .
180
181
 VIII, Vertisolurile

Clasavertisolurilorcuprindeun singurtip, vertisolul, carear "

.
'eultU iunile de podi~ poate fi cuJtivat cu vita-dc-vie ~ipomi fTuctiferi,
. "' lor .
orizontul "y" vertic7, Este solul determinat de argile gonflabile e ca .. :tID a. ie
In:g
tl' e dedIncamp.
so1, Necesita ameJioran, intre care antierozionaJe,~i
alteman!Asecetos, umed. Se mai nume~e morogan sau smolnila, 'DsUb'j' ~rea P
9
respectiv prezinm retele de crapaturi adanci de peste 50 dm fie aCe, 2 RegosoJuJ
'
alunecare, iar dupa umezire, suprafata sa formeaza un microreli~f e~e v' v
"
P al
S-a ~onnatpe te al "

,,gilgaI"s. Este vorba de mu~uroaie formate prin gonflarea mateS~~cl . l~

1
tie oeS b . . ne tera .., d ealunor
atura de dezagregan, ramase '
I
rOCImOl,ca
& '
crapaturi care se umecteaza, umple crapatura, gonfland ~i la suprafa; ul~'
"J

suri <l.iJoessoide etc" de 0 1

lcel pe versanfil I
e un or, pe llunfi e
~ , v

movil*. Este ~n .sol negru ~a~ n~g~-cenu~iu, di~ ~cauza humus~~~i e, arg, ~ampii~ichiar in munte. Areale e ocupate sunt restranse ~1pot aparea
antreneaza gravItatIOnal pe crapatun ~I se amesteca m timp, prin al
gonflari repetate, in aproape tot solul. un '~ras~ ,~I~oartediverse, de la . stepa
. e mtr-un "
la ~unte. E~te ~
so~ sla~ ev~luat, ce se
oond1J~1
pD res anume
in echilibru
pomicultura cu
~1VltlCUeroZlunea.
Itura. Pnn masun antlerozIOnale este
v

Fertilitatea este redusa, planteIe suferind cand de seceta, cand d ,sitcu sue
crescum. Sunt necesare drenari, afectarl adanci, irigari, ing~amjnte org: ' .. 3.PsamosoJuJ
fosfor, ~.a" cand pot fi folosite pentru culturi de camp sau numai paji~ti. ~
Vertisolul este raspandit, in condi~i de stepa, silvostepa ~i foioase~
:E un fei de regosol format insa numai pe nisipuri eoliene. Are arii mai
cfunpii pana in Subcarpa~, dar numai acolo unde materialul parental e~
Frecven!Amai mare au in partea de sud a Podi~ului Getic, U{lo d:;',.pandire
in s!epii Ii silvoste~ 1n,ordine. preponderentei s~p~telor:
Teleormanului (Boianu, Gavanu-Burdea), in Cfunpia Banatului, Cfunpia't . Olteniei,Baragan, Delta Dunanl, Campla de Vest (mat ales m Campla
la nord de Jijia ~imai pupn in Dealurile Banatului. fIt Cfunpia
Iresiunea Tecu~iului, litoraJuJ. Se adauga ~i dunele de la Reci din
B~ovuIUl.

IX. Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate
Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate inglobeaza'i}
de soluri, foarte diferite, in general intr-un stadiu incipient de evolu~edjn
cauze. Unele sunt recente ca varsta (protosol aluvial, sol aluvial,~
protosol antropic), altele evolueaza de mult timp, dar pe roci compacte:1i
la procesele de solificare (litosolurile); alteori, motivul este eroziuneade.'
a apei (regosolul), sau eroziunea eoliana (psamosolul). in alte cazuri, ac
in stadiu incipient de evolu~e, provin din tipuri bine formate anterior,d"
fost fie trunchiate de 0 eroziune avansata sau decopertate de om (erodrl
amestecate total prin desfundari (solul desfundat), , j
r Pe hingiipenneabiIitatea mare, incaIzirea mult mai putemica a nisipului in
"'aratiecu atmosfera provoaca in plus deficit de apa ~i favorizeaza deflapa,
"Jitat~aacestui sol poate fi ameliorata prin masuri impotriva deflatiei (perdele
ti~re,paranisipuri), irigiiri, ing~aminte organice, 0 anume agrotehnicii. in
'f cazuridii rezultate bune Ia pomii fructiferi (mai ales cais, piersic, vi~in,
mar), la vita-de-vie, plante tehnice (arahide, tutun, ricin, floarea soarelui,
f" plantefurajere (borceag, sorg, porumb ~.a.), fasole, chiar ~i pentru culturi
p (pepeni,secara etc.). Nu sunt indicate p~itoarele,
4,ProtosoJulaluvial

FertiIitatea acestor soluri este redusa, cu excep~a celor aJuviaJe ~ld ,sZ.i°calizeaziipe cele mai tinere reliefuri fluviatile, respectiv pe fOlil/.
~d~re ~IeIunci1or,Deitei, sau ale unor lacuri. SoIificarea este slaba, suportfutd
1. Litosolul 't,1~rn~~
alnviouan,care .1nsAimprospiUeazalocuI en noi minemlenecesare
riag' nt foloslte ca Pa.JI~tlsau forestler (saJcle, plop, anm), dar ~i pentru
Se formeaza pe roci compacte, dure, precwri cele metamorfiee,11'1: ' 5 Sncole(ponunb,
I sfecki de zahir, floare. Soarelui),plante furajere, legume.
calcare, gresii, conglomerate. Are grosime redusa. Se int3lne~tein ~uD~6, ' 0 uJaluvial
Este
r~st~se,. mai ales pe versan~, dar se poate i~i ~i in d~al~ri ~i p~dl~U;~ Unprotosol al
IlrJilene
~,
al . '

bIOchmatlce sunt foarte vanate, sub padun sau paJI~tl. Conttn~ 10'
Fertilitatea este slaba, depinzand ~i de condi~ile zonei bioclimatlce ,..
. 1nUnd b'l ' UVI mat ' evoluat,
, deoarece s-a format Pe aIuviuni situate
.,IUIalu a I e sau rar mundabde ale lunciIor, Deltei, sau in preajma unor
Ocupa
.

-
I VIal Ali
S,Uprafetefoarte marl,A 9,2%
d din tara, ~i este muIt mai fertii deem
7 . x . . onflare la u11le
D ID Iat. verla - ..J<~. . '
Hl:1UCtre,rasturnare (contracpe 1a llSCaC1UDe
~1g" " ' itJtfC 'Pr~int~' e un onzont e 20-30 cm, sub care se afla aluviu.niIe,
8 TenneD australian indicfutd mu~aie inieIbate, de 0,5-2 ~ ~D1te 11li\fii" a eXcesde umiditate &eatica, salinizare ~ipericol de inundabilitate.
~e litorale,ell argile imbibatecu sodiu ~imagneziuprovemte ~ apa vile4!
prin gilgai'se intelegeun microreliefmamelonat,fonnat pc vertisolun, cutnO "...It!qteoa.\d " '. .
182
etritic proverut dIDdezagregarea roellor, rnmas pe Joe ~i Deconsolidat.
183
 . sau glaciare eolmatate (ea sub eulmea Gutin), in sectoare
Cand sunt desecate, drenate, irigate ~i fertilizate, solurile aluviale d
:laC1ar~pia de Vest (cfunpiile:Ecedea, Ierului, Cri~lor, Timi~ului),in
bune la porumb, grau, orz, floara soarelui, cartofi, legume, zarzav au!
furajere. Neamenajat, este folosit ca paji~tinaturale. atuI11
, din ~ Some~ului~iOltuluifag~an, in lunca Dunarii~iin Delta.
c diJ1IUJ1~1
:olului turbos pat.:tieiparestu?le ine~mpl~t deseo~p~se ale
.. foJ111are lante higrofile. In arealele malte ~I reel predomma turba
6. Coluvisolul
clor UJ10r'~a, fonnata in mediul acvatie provenit din preeipitatii ~iin care
Se formeazape coluviiletineAdin treimeainferioaraa versantilorded \ ,
, ifi':foarte~; alb (Sphagnum), bumbaearita ~.a. TUl~bariil~~espeetiv~sunt
groase de peste 50 em, solul avand earn 20-30 em (orizont A sarac ~t. ~ 'joa (11U~In arealele joase, eu exees permanent de a~~ .freatlea, la tur~lficare
Fertilitateaeste slaba spre mijloeie~ise folose$tesilvie,pomiviticol~ica p~~~; .., ales s tuf , Papura, rogoz ~.a.
IbO(11~ate.
d
. Aeestea
~ sunt turbaru plane, slab aClde
rb '~ d
. ~ sau
d
pa (11... n.a eutrofe. Interme lara este
.. tu a mezotr0J""mo erat aci a, cu
d. catego
7. Erodisolurile l' , 10. atatfreatica, cat ~ldm pr~clpitapl.. .. , ..
, deapa fi lose~teca ing~amant organic, eombustlbll, matenallzolator, la
Sunt soluri care au avut anterior un profil bine definit, dar care au fo t
. fertilizat ~i daca
'

'urba:e
ea, namo~urilor terapeutice.. Daca este drenat, arat adane,
1 f fl 1 b
panala baza ~u .decopertate. ~e om, ~cat nu mai pot fi id~nt~fi~ate ca tip. ~e .'
c1una,t erenulpoate fi cu tlvat eu carto, oarea soare Ul,porum ~.a.
10 s~prafete mlel.pe versan.~l dealunlor,.~are s~t.formap ~~dm roci moi, f~
ea 10 Subcarpapl Curbum, Subcarpapl Oltemel, Dealunle Cri~urilor I:
utoevaluare- intrebari ~irAspunsuri
Tamavelor, Podi~ul Barladului ~.a. Erodisolul impus de vant apare ~i pe' SUi,
plane, in arealele nisipoase. Erodisoluril~ pot fi ameliorate prin terasari, p~ \h Ce proeent din suprafa,to !~rii ?cupa clase: Am~lisolurilor ~i ~are este tip~l
silvice, Inerbari, ferilizare putemiea. In asemenea conditii, pot fi ft I1s01eel mai extins? (26,7%, lar tipul eel mal mtins este cemozlOmul eamble
:% unnat de cemoziom cu 8,7%).
pomivitieol ~ipentru diverse culturi de camp. ..,
,Ce tipuri euprinde clasa molisolurilor ? (Balan, cemoziom, cemoziom cambic,
8. Solurile desfundate 'lornargiloiluvial, sol cemoziomoid, cenu~iu, rendzina ~i pseudorendzina).
Ea. in ee tipuri de medii geografice se fOrmeaza molisolurile ? (Sub climat de
Provin prin amestecarea orizonturilor diferitelor tipuri de soluri prin ~silvostepain cfunpii ~i dealuri ~i sub climat u~or mai umed forestier -
araturi adaoci, de peste 50 em, astfellncat orizonturile diagnostice nu se e cemoziomoide- ~i pe roci ealcaroase - rendzina -, sau pe maroe -
observa. Acest procedeu se practica mai ales In arealele pomiviticole, pe.)~! lrendzina).
care neeesita Imbunatatirea regimului aerohidrie, sau in locurile unde seo IJPe ee tip de sol stau podgoriile Pietroasele, Odobe~ti ~i Panciu ? (Pe soluri
}),
lucrari de modelare-nivelare, canale ~i drenuri. Rezulta mai multe sub~.,
fertilitate, in funetie de solul de origine. Se folosese, dominant, pomiviticol ,'~are s~nt tipurile de soluri cele mai fertile ~i mai productive? (In principiu,
pentru culturi de camp. I~e de1:1p
ce~oziomuri, formate sub ierburi, care sunt foarte bogate in humus).
o n ee me~lUbioclimatic ~i in ce locuri s-a format solul halan? (11°C,
9. Protosolul antropic
_~reclPi~i, sub stepa arida, pe loess ~i loessoide; pe latura de vest
Rezulta din acumuUm antropice de diverse materiale, cu grosimi de pe , .. pea. broge~,.pe laturamarinaintre Midia~iTulcea~iin lungulfosteiviii
C gnndul Chiha ~iin
. Aestul Bariiganului).
care au intrat intr-un u~or proces de solidificare. Materialele respectivep?~ . are este sol I ti

,
b
de steril, resturi menajere, reziduuri industriale, resturi ale m~fl~R . , Care Suntb' u I .'PICue su
. stepa propriu-zisa? (Cemoziomul).
constructii, excavari de fundatii pentru drumuri etc. Pentru a fi folos1te ~1 ..n, evapotran10C. lmatul
. !j1raspdndirea cemoziomului? (9-ll0C
' 400-500 rom
SUdica' spirape de 700 rom; este raspandit in Baragan, C3mpia CovurIui,
silvie, necesita remodelari ~i fertilizari. Pot fi date ca exemple. nlVe
modelarea terenurilor nisipoase din eampiile Blahnitei ~iRomanatiulu1. I ~ Depresiunea Nalhant, C3mpia Banatului
,Jinuu pe~~centrala, Dealurile Tulcei
'. Care'esteraseleDun~, C3mpiaJijiei,pe glacisurileBarladului~iPrutului).
X. Solurile or ganice (histosolurile) d'\ I ornulC<Ilnbi:01ulmolic ~el mai .terti! '!in Romdnia, ~i unde ~e fntint}~. ?
. ~ sUd-eStul,:o~at ~b silvostepa, se mtinde pe 0 ~le 10estul ~l sudul fanl-
Solurile organice euprind un singur tip, solul turbos, car: are fac,l, ~.de la C Odl~ulU1Moldovei, Campia Teeueiului, cfunpiile de glacis ~i
orizontul T (turbos), daca acesta de~e$te 50 em, iar sub el se afla gtratU art - in Cfun~rbura, vestul Bariiganului, in continuare, prin sudul Campiei
~l
separa de stratul mineral. Se intinde pe suprafete restranse, dar eu :xces; de' ,~' apare p~a~e Ve~ pe aliniamentul Carei, Salonta, Arad, Timi~oara, Deta;
e Cracau ~ In Podl~ul Se~lor, Campia Transilvaniei, Dobrogea, in
~iditate ~iin aproape toate unitatile de relief. Mai frecvent apare ~ :~ov , eaInt, B~ov ~ichiar in podi~urile Sucevei ~i Bfu-ladului).
mtracarpatlce (O~, Maramure~, Doma, Bilbor, Borsee, Gheorghe01, 185
184
 . 10. .Unde ~e fn~nd ce;noziomurile ~arg!loiluviale ? (In fa "
. de cambisol are cea mai mare riispandire §i unde ? (Solul brun
sllvostepel, dar dlscontmuu, dm Moldova pana m Oltenia, apoi s' ~l Ce ~1P rafata tiirii,dominand Carpatii).
de Vest §i insular in Transilvania). Imllar~ ;(3,5%
dIn s6toclimat se fntind spodosolurile !ji ce tipuri de soluri cuprind ?
.. .11. S~lurile ce~nozi~om~oide au luat na§~ere~ubpaji§ti sau sub' .26.S~alc~e munte, cu conifere §i subalpin; cuprind: solul brun feriiluvial §i
paJl§tl,dar mtr-o penoada cand stepa era mal extmsa; in prezent, se pQ~ll .-a! bO
de padure). afla Su 101). care subetaje de vegetafie este specific podzolul ? (Pentru molid §i
12. intre ce clase de solface tranzi,tiesolul cenu§iu §i unde ~, " 21,pentru
sol .de silvostepa,
~ . dar face. ~tranzitie intre
~.. molisoluri
. §isoluri arg iloi~e l~ti1'ld,
UVlalefii:1' l .'}). d'agnostic au !ji ce tipuri cuprind umbrisolurile ? (Diagnostic A
IeVlgat; se mtln d e numa! m estu I tanl, pe SI1vostepa continentala d' , ~!J! 28. Ce. dl. sol negru acid, andosol §i solul humicosilicatic, ultimul este
~ ,cupnn.
Dobrogea §i pe poala Subcarpatilor pan.a la Teleajen). In M ,~J1c. . 1 . alpin). .
13. Care este diferenfa genetica §i ca distributie Tntr II ~jflc e~d:lse
n dezvolta andosolul? (Pe rocile vulcanice).
I., ~9. C procent din lara ocupa solurile azonale §i intrazonale ? (22,3%, adica
pseudo.re~dzine? (Re~dzina apare pe ~oci calcaroase in toat~ etajele, ed::1 -,0 e _Co ~ "
)
Carpap §l Dobrogea, lar pseudorendzma se formeaza pe mame §i se d' t'll . e ~ sfertdin supuuata tat;l '. . O' ~

ales in podi§uri §i Subcarpati). ISn
14. Ce diagnostic are, ce tipuri fnglobeaza §i unde se distribuie J;
clasa argiluvisolurilor? (Diagnostic B argiloiluvial; inglobeaza b
brun argiloiluvial, brun ro§cat luvic, brun luvic, luvisol albic §i plan'J
reprezentative pentru treapta podi§urilor, dar urca §i in Subcarpati, rar irl
jos §i coboara chiar in cfunpiile inalte cu regim de padure). , ,
15. Unde se dezvolta solul brun ro§cat? (Dominant, in cfunpiile,
de padure: Vliisia, Gavanu-Burdea, Iminog, nordul Cfunpiei Olteniei'~"
Podi§ului Getic §i, insular, in cfunpiileinalte ale Banatului).
16. Cu ce alt tip de sol seamana solul brun argiloiluvial ~i p~'
diferenfiaza de el? (Cu cel brun ro§cat, dar este brun §i mai larg rasJ1"
dealuri §i piemonturi pan.ala 600 m - podi§UrileGetic §i Transilvan,D~aI'
Vest, Subcarpatii, pe cfunpii piemontan-terminale).
17. in ce condifii se formeaza solul brun rO!jcat luvic? (Similare cu,S"
ro§cat, dar mai umede §i, de aceea, este mai levigat). "
pajl. Care este cel m~i ra~pandlt sol azonal ~ (Sol~l al~Vlal, cu 9,2.Yodm tara).
.
32. Care sunt tipunle hId~omorft de solun ? (LacovI§ze, sol glelc, sol negru
] .'hidromorf, solul pseudoglelc).
,033. Unde sunt raspandite solurile ~alomor.(e ? ~l\;1~ales in arealele net.ede de
a ~i silvostepa cu evap~ra.:e mar:, l~ preaJ~a lVl~lor ?e s.are, pe ~ed~e~t~
rate,in luncile unor raun de cample, pe htoral, m CampIa Transllvanlel §l
, pia Moldovei).
, 34, Unde apar vertisolurile !ji cate tipuri au ? (Pe argile, sub regim altemant
s - umed §i au un singur tip - vertisol).
, 35. Care sunt tipurile clasei de soluri neevoluate ? (Litosolul, regosolul,
osolul, protosolul aluvial, solul aluvial, coluvisolul, erodisolul, solurile
...date,protosolul antropic).
.36. Unde se formeaza turba oligotrofii ? (In arealele inalte §i reci, in mediu
ICprovenit din precipita!ii §i in care cresc dominant mu§chi, bumbacarita §.a.;
turbiiriaeste bombat:a). '

18. Ce tip de sol argiloiluvial ocupa cea mai mare suprafafli? (~"
luvic, solul reprezentativ pentru dealuri §ipodi§uri, urcan.d§iin munteleJ~
DISTRIBUTIA REGIONAL..\ A SOLURILOR ROMA.NIEI
19. Ce aspecte specifice ptezinta luvisolul albic? (Are cea ~aIJ ,
alterare §i levigare dintre argiluvisoluri §i ocupa locul doi ca extln~~ L A.spectegenerale
argiluvisoluri). . . 1 .,/-
20. Cu ce alte tipuri se asociaza planosolul? (Cu brun luvlc §l U
~'a:in~a ~i distri~upa teritoriala a tipurilor de soluri pc 0 unitate t.eri~rial~
~

avan.daceea§i arie de rasp~dire,. dar mai ~sul~). bisoll(fb,

~
lfi,Purilreglonal~ ca §l pe total tar3.,reflecm distribupa §i caracteristicile tlpunlor §l
. 21. Sub ce tip de clzm~t !j1la ce ~l~tudme se formeaza camla alti, In ceOr~e medlU pe timp relativ indelungat, in fapt structura geosistemului. A§a
chmat temperat-montan §l de tranzltle spre boreal-m.ont~\ roc' ipuri :ve~ relieful,clima sau vegetapa se observa 0 mare diversitatede ti,puri§i
800-1300 m, dar urca §i la 1500 m pe versanti mai inchn.ap §l pe .

versanti mai lini' sunt solurile cele mai raspan.dite din Carpap). ezobai~ , d ap~~:aeu aspec.t m~zaicat, tot a§a §~solurile Romaniei. sunt [oarte variate~
organj p~ tOate tlpunle de pe glob, Imbinate mozaicat, dar zncadrate unw
22. Ce tip~ri de sol include clasa cambisolurilor? (Brun eu-m
ro§u sau terra rossa §i solul brun acid). . ' odi$Urf
. A.ceas~;l c~ multe.in~rengawrifractale,mereu in evolupe. . . .
SteI11Ulu'g~lzare §l dlVersitate pome§te tot de la cele doua caractenstici ale
23. Care tip de sol cambic se fntinde mai mult fn ~ealurl !j1;ilvanie
(Solul brun eu-mezobazic, in Dealurile de Vest, Podl§ul Tean I~ la la in~~:a.nes~: relieful concentric tronat de coroana c~~tica §i poziti~
;Cteregion ren~a mfluentelor extrem-europene pe carc Carpapl Ie transforma
Getic §i Subcarpati). ~ ~ " ~ntre 400- ale ~llocale specifice acestor locuri.
24. Unde se gase!jte terra rossa? (In sud-vestul tanl, I
masivele §i podi§urile calcaroase).
186 187
 Ca unnare, pe total far3., distributia solurilor este zonal-ce '
etajatA, dar ~i variata ~i local mozaicata. Acestei legitiiti gonc~
subor~on~aza, sau ea Aseb:u:e~a pe ~te~e ~atm: a~ etajarea conCentri:;~
b) ~ tnpla zo~alitate I~ ~~Pl1, POdl~U~ ~l d~aI~n: pe ~aralele est-veSt .t1.
:! '1:1,
sudlce, zonalltate mendlana nord-sud III reglUmlevestJ.ce~i estice ~i n rl 15
;:;:
I::
:Z "a
concentricii in Podi~ul Transilvaniei"lo; c) un regionalism nuanfat p "apn. '111-
I\)
de dealuri ~i cfunpii in functie de cele patm influente exteme (atl~~ re, g ij
boreal-baltice ~i submediteraneene); d) intrazonalitatea §i azonalbce, i
diversifica mult ~imozaicheaza toate etajele, zoneIe ~i regiunile de sotate <t '&
iI
suprafaf3,de aproape25%dintotal. ' ocu, '2
CI:;
De~i exi~ta.tranzipi ~ipat~deri in~~on~le .1ntreprincipalele tipuridj 't;.,

sp~cifi~e fi.ecarelA
trepte de. re~lef,.tOtu~l ~lst.nbuIrea acesto~ ramane fun~1 'E
:::!
rehef, IIIpnmul rand de regluntle ~lsubreglUmleg~omorfologlCe,in limite~"'
a
flexibile,apoi de mezo ~imicroreliefulacestora.In mare, dimpiile au rn~JF-'
dealurile ~i podi~urile sunt acoperite de argiluvisoluri, iar Carpatii prezi~ 0:: I
etaje - de cambisoluri, spodosoluri ~iumbrisoluri. ' .§
,
1. Solurile Campiei Rom'ane u
j
Ocupand partea sudica, joasa, a tarii, Campia Romana este dominata d
zonale des~rate in benzi mai mult sap mai pupn continui, orientate est-v~
.u
.-' . £
curbate pana la nord-sud in partea de est. In Oltenia, unde terasele sunt bine dei. \:JZ
tipurile ~i subtipurile de soluri urmeaza aceste trepte. Principale sunt molisoli ,
care se adauga ~i argiluvisoluri (in arealele mai inalte, cu paduri de cverciriel
care se intercaleazasoluri impuse de: nisipurile eoliene (psamosoluri),de aIu'{
crovuri ~i locuri umede-ml~oase (hidromorfe ~i neevoluate), de argilozitat\
..

u j::E
.

roci-maroe(vertisoluri),sau de climatularid (halomorfe). . i '1:1

u' '§-
Unnarite de la vest la estul campiei, apar insa ~i deosebiri de aso-
solurilor, aproape confonne cu cele trei subregiuni de relief, dar ~i de
bioclimatic ale Campiei Romanell (fig. 47). .

. Solurile Campiei Olteniei prezintii 0 dispunere paralela a benzilol1.. .5 I

zonal, orientateest-vest~icorespundin mare mersuluiteraselordunarene.Cern <§
ocupa terasele 1-2. Unneaza cemoziomul cambic pe terasele 3-5, iar la con~
CD .
Piemontul Getic aparpence de cemoziom argiloiluvial ~ide sol bn:,nr?§.cati~
arealul teraselor se intind ~ipsamosoluri, dar mai ales in .vestul cam~.lel ~ 11
u:t
..

Romanapului. Pe terasele 1-2 existii ~i petice de lacovi§n ~l solonefttn IDte ~n.

$111
pe lunci, soluri aluviale. Unele nivelari-amenajari executate pe dune au pUs 'S::
protosoluri antropice (in campiile Blahnitei ~i Romanapului). .111 ..::!
r53

.!:P

10 N. Barou, 1987, p. 136. aUuUi

II Subregiunile geomorfologice sunt cinci, dar cele ttei de la est de Arge~eoria
bioclimatic relativ similar ~i 0 evolupe mai recentii, motiv pentru care sunt u
~i numite Cfunpia RorruinA de Est, iar noi i-am zis Campia Limanurilor.
188 189

l
 . Solurile Campiei Centrale cuprind Cfunpia Teleonnan plUs .. to 100....
Cfun~ie a Ialomitei, pana la aliniamen~ Oltenita-Teleajen. Se caracte~-
benzt paralele est-vest de molisoluri, dar ~l de argiluvisoluri ~ cu relati .
la care se adauga vertisoluri ~i soluri hidromorfe in nord ~iIacovi~ ~i~~ dis
est. Pe terasele Dunarii, intre Turnu Magurele ~iGiurgiu, sunt cernozio one!11~
~p, cen;0zi?muri cc:mbic~~i~cernoziomuriargi!oiluviale, dominant ~u2~ tJ~:
~l sudul camplilor BOlanu ~l Gavanu-Burdea. Mal la nord sunt solurile b CU11PI
?run~ ro~cate luvice?fo~ raspandite ~ ~ cen~ a acestei subregi ~11e ,
m Gavanu-Burdea ~lVlasla. Partea mal nordica, cu blOClimatde padure UIu,dai.
luvice (Cfunpia Pite~ului), luvisoluri albice ~i planosoluri (ambele 'dareso~
T§rgovi~-Ploie~), adica toata gama clasei argiloiluviale. °nuna "
. C2I..sol~ri intrazonale se .remar~a v~rtisolurile, mai ales in nordul ~
~

BOlanu ~1Gavanu-Burdea, apOl solurzle hldromorfe (m estul ~i central b

din care lacovi~tile in est ~i sud, suprapuse molisolurilor, ~i apoi solu~~.'.
(spre sud ~i est). '.
. Solurile Campiei Limanurilor (CfunpiaRomana de Est) coresp "
mai mare areal de molisoluri cemoziomice din tara noastra" (N. Barb
dominate de cernoziomuri ~i cernoziomuri cambice. Zon~itatea ~iilor
orienteaza insa, aici, nord-sud, adica zona/itate meridiana. In est, pe terasa
Gura Ialomitei, se gase~ sol Mlan in petice. Unneaza cernozio~
B~anul~ ~i pana in sudul ~piei. ~vurlu~u~ui ~i sud-estul Cfunpie~'i1oo
F~ta a trela este a cernozlOmulUl camblc ~ldomma vestul, nordul CovurhiIu1
vestul Cfunpiei Tecuciului. Exista ~i 0 a patra ~ie zonala, cea a cerno;fiI.
argiloiluviale, care fac tranzitia spre bnm ro~catele Cfunpiei Centrale ~i sp
cenu~ii din Podi~l Moldovei ~iglacisurile subcarpatice viticole. "
Azonal ~i intrazonal apar: psamosoluri (pe dreapta raurilor,~
Calmatui, Buzau ~i pe stanga Barladului), halomorfe. ~i.lac~~vi~ti.(In. ~
subsidenf3" pe valea Calmatuiului, pe unele crovun ~1vat see1 dm ,.
protosoluri aluviale in luncile vailor.

2. Solurile Campiei Banato-Cri~ene

Trei reguli de baza pot fi observate in distribuirea solurilor din earn
a tarii:
, a) ~ dominare a ~olurilor int~a~onale ~i az~nale, cuyeste 50~~ ~ ¥~
de nurnat 25% a solunlor zonale tlplce, restul fimd solun de tranZl!lC,, " Fig.48. Solurile Cdmpiei §i Dealurilor de Vest
loc determina un aspect foarte mozaicat, (dupa M. Geanana ~iN. Florea).
b) 0 distributie in fa~ii zonale nord-sud in care molisolurile ~e~u~
mai joase din sud ~i centro - vest, iar argiloiluvialele, paqile mal in ,) ~~c~~~~I~ din C~p~a Bana.!"lui sunt din clase~lemo/isoluri ~i in.n:azonale.
dealuri~inordulsome~an; dul' ~llJni~a n de stepa ~l stlvostepa. Cemoziomul se gase~ la vest de almlamentul
c) 0 regionalizare de la sud la nord in trei subregiuni, in care.s~ v ' cf.'U1uivera,pc l,?Cu~~ai zvantate, respectiv in vestul Cfunpiei Aradului, Cfunpi~
Banatului) e dominat de molisoluri (asociate cu lacovi~i, s?IO~e~f1,~l(as ~Pia ~l C~plel Vinga, Cfunpia Jimboliei ~iporpuni din Cfunpia Timi~ulU1
partea nordica (Cfunpia Some~ului) este ocupata de arglluv1SOu~2:j -.,cainPia~cat. ~a est, pe cfunpiile de glacis ~i piemontane (est de Arad, est d~
soluri gleiee ~i pseudogleice), iar subregiunea centrala este ?c t .tate; °Jnul Qr 'l~V~l), in arealele silvostepice, se intind cemoziomul cambic ~~
cernoziomurile propriu-zise ~i apar solurile brone luviee) ~1un1 in carngl.?'IllV!a~.Solurile hidromorfe, in ~special lacovi~tile, ocupa m~
mozaicata, eu predominarea solurilor intrazonale (fig. 48). PUleTltru~ului, Arancai ~i Aradului. In sud-vest exista ~i vertisoluri ~1
190 191
 soloncea.cu"!,iar la Teremia (su~-ve~l ~~piei Jimboli~i)~i pe aloe
~
'..

AradulUl, ~l psamosoluri. Lunclle ~l campllie de subsldenta (tnde

Timi~ului~iArancai)prezinmintinsesolurialuviale, osebl
. Solurile Cimpiei Centrale se intind peste toata CfunpiaCri ' '. 1._
Bi :I
~i Careilor, respectiv pana la valea Crasnei. Domina solurile intrazon ~~I1.1~t;;
alaturi de molisoluri ~i argiluvisoluri. Dintre molisoluri, aici "urca" ~.e ~IQ'
cemoziomurile
'"", I :~'I ~
~ 5 _ ..a' 'i:
A . cambice ~i. cemoziomurile
~ argiloiluviale, , dar ele 0eupa
In,sua.
P 1i 13 . g..~.'-
O

I I ~ rla.it"m I 8;
.-it . '$
( C
A
B 1 d )
vest In ampla anatu Ul ocupa partea e est, respectlv la vest de al' .~' ~ 81 s~ " 'I III . . .
""~'

'
.
'
'
'
Carei-Salonta-Arad. Pe treapta estica, mai inaltii, a cfunpiiloi de glac' Inl ...1
'

w>1- 1t' . ,;;;'" "~:!II..'

'" . . .
"

:i- J ..~
.. . .
.
:.. .::".. ."!t....~ "::':'

. ,-
. " . ' ' '
..
:.

din nordarg'iluvisolurile,
cu tipurilebrune~ibruneluvice. IS,"COb: 1. .. . .. . ..
. . ... ..~ . .. .

I1..
. .

Z '1:;-. .2' ..:""w.-

. .
... .
''tit' ..
~;,.,..
... .. .. .
... ... ...: ..

Dintre solurile intrazonale ~i azonale, se mentin li:icovi:jtiledi . . . ..

._ lfi 1 = 1 .1 ~ il .:: ~:.:

i
. . .
:. .~ .
... .
.. ....i:.

Exism ~i solu ~ sud

.. .. . . ..:
.
.. . .. . .. .
. . . ..

"coboara" din nord ~i soluri gleice ~i pseudogleice.

..

II ; ZJ'I~I lb..
. . .
. .. . .. . .
.. ..
.

.. ...
. .. " . . . . ....
.

. . ...~li~"" . ... . :"

.

psamosoluri (Campia Valea lui Mihai), solone,turi ~i vertisoluri. Es~ al~ '. .'I' ..
.. .
. ... .. ...
. ..
.
.. . :.
. .....
"
.
......
.

.
... .
,... ..
pedologica cea mai mozaicata din Campia de Vest. e
', ,'. . ,.: ... '.', ,._,.. -'. ',"
," '_,,-' ,_,." _' , .', ' '-'." . ' c.
~

.,. i..i.. " :'~o ... . i .. ':'c:--.' '1:0' .' en 0'. }.. ..

.. Solu~iIe C8m~iei ~ome~ului (la nord ~e.raul Cr~na) sunt de tipp~ B :.~. .' .~:.. ~ E8 83
[3 ... ...NN. .'NP /
cu chmat mat umed ~l mat rece. Ca urmare, atCInu mal sunt molisoluriJ1I!
lacovi~ sau soloneturi, ci numai argiluvisoluri ~i soluri gleice ~ipseudogleil y
extinderemareau solurilebruneluvice~iluvisolurilealbice. .

3. Solurile Podi~ului Dobrogei

Sub aspect pedologic, Podi~ul Dobrogei este 0 prelungire estica a~
Romane, dar la 0 altitudine de podi~ jos ~i cu climat continental at:
pedologic, el devine mult mai uniform, datoritii dominarii extreme a loess
loessoidelor ~i drenajului, in general foarte bun. Aici se intind molisolurile, 1"

90% din Dobrogea Centrala ~i Sudica ~i ceva mai putin in cea Nordica, un
~iditeva soluri argiloiluviale ~imai multe soluri intrazonale ~iazonale (fig.
Solurile bi:ilanesunt aproape total specifice Dobrogei. Ele apar in
importante: una vest-dunareana, alta perpendiculara pe prima avanse
nordul fostei vai Carasu pana la Basarabi ~i 0 a treia, pe fatada complexului \
Razelm (intre Capul Midia ~iest de Tulcea, cu pmrunderi pe vaile Casim~e
~i Taita). Cu multe discontinuimti, solul balan este intaInit ~i pe Glacls~I'
dobrogean - intre Tulcea ~ivalea Luncavita. .
Cernoziomurile
tipicesuntcelem~ intinse,ocupandmajoritatea
.~11
Sudice ~i Centrale, dar ajung ~iin nord, in Depresiunea Nalbant ~i Dealun e
uneori ~imai ditre vest pe locurile mai joase. st I ~
Cernoziomurile cambice ocupa suprafete mai reduse, in. sud-v~ ?nal
estul Dobrogei de Sud, nordul Dobrogei Centrale, in parp.le mal I
Dealurilor Tulcei ~iin cele mai joase ale Podi~uluiNiculitel. .
Solurile cenu:jiiap~arn~~ in nord, imediat sub ar~iluvi~olundi ul 6/
Rendzina urmeaza apanpIle de calcare mezOZOlcedm ,Po d maio
resturile din Dobrogea Centrala ~i ivirile de calcare sarmatice din su, ,"
Podi~ulNegro Voda. . At ale'"
Argiluvisolurile sunt reprezentate numai in partile ~al m~eice.,;)
Macin, Podi~uluiNiculitel ~iPodi~uluiBabadag, prin solun brune UV
192 193
l

Solurile intrazonale ~i azonal~ sunt prezente mai mult In nOr' .,
Dobrogea Centrala. Apar: regosolun (cu precadere pe versantii y' 'ld .~.
ai vailor Casimcea ~i Slava), litosoluri (In Mun!ii Macin ~i pe ~nelal.or d1
mai pu!in lacovi~ti (In jurul limanurilor), soluri halomorfe (p e lOs
nisipuri ~i In jurul Razelmului), psarnosoluri (pe cordoanele de ~r?
Har~ova ~i Dunavat) ~i soluri aluviale pe vai. e nlSlp
Intrucat solurile Dobrogei Centrale sunt similare cu acelea d' .
Sudica, pot fi deosebite In Dobrogea numai doua subregiuni pedolog' l~ ~"
· Solurile Dobrogei Central-Sudice sunt dominate de s~~e..
cemoziomuri tipice ~i carnbice. Aceasta subregiune are Insa dOlliiUn
dunareana, cu mai multe soluri balane, plus ceva regosoluri, ~i Yaria::~la
mai arida, cu cemoziom ~i cemoziom cambic.
. ~ Soluril~ Dobrogei de Nord, u?TIe~ ~arietatea~iene~giareliefulu
~l vanetatea roctlor suport de sol. .Parpl~ mat Joase, cu 10essOlde,impun,
molisoluri cu tipun. ~e cemozio~, lar mat su.s urI?eaza .soluri cenll§ii ~i aIg~r
brune luvice. Tot atCl, calcarele unpun rendzme, lar petIcele cu alte roci du
inselberguri, determina litosolOO sau psarnosolOO (la Dunavan. Deci, .
Nordica este mozaicata pedologic, aproximativ ca ~i relieful ~ilitologia.
4. Solurile Podi~ului Getic
Podi~ respectiv, sub aspect pedologic, reprezinta 0 continuare\
zonalita!ii din Cfunpia Romana (de Vest ~i Centrala, pana la Dfunbovif
altitudine tot mai crescuta, pana spre 700 m, ~i totodata primiri\
submediteraneene,in specialla vest de Olt. De~i,ca relief, Podi~u1Getic;e
uniform, totu~i, varietatea altimetrica, adancimea ftagmentiirii,varietate)
logica ~icea a rocilorde sub sol fac ca patura de sol sa devinafoarte variat~
Ca regula generala, se pastreazii zonalitatea latitudinalii, d¥\o
oscilante ~i cu Intreruperi. Solurile zonale de,tin cea mai mare proporp
exclusiv argiluvisoluri in cea mai mare parte pseudogleizate, ~a _
intrazonale sunt variate ~i se suprapun acestora. Sub aspect pedologlc,dS'
oarecum cu Dealurile Vestice, care ~i ele au riumai argiluvisoluri, d~,
tipurile cele mai evoluate (brune luvice ~i luvisoluri albice), In timp:<;:
Geticaretoatagarnaargiluvisolurilor. ..
Se succed, de la sud la nord, urmatoarele tipOO:brun-ro~cate,P"'#.
luvice, brune, brune luvice ~i luvisoluri albice asociate cu planosoluri. 1pU:~
intinse sunt solurile brune luvice, cu deosebire pe arealele.cen~e ~..
Piemontul Cotmeana fiind asociate cu planosoluri. Luvisol~nle ~blce,. Co
cu planosoluri,ocupa mai ales ~ia nordica din piemontunle ~~de~, lui
Gruiurile Arge~ului ~imai putin In nordul piemonturilor OltetulUl ~lMotrUci '
Solurileintrazonalesunt dominatede vertisoluri,care staupe ~ei, .
raspandite oarecum neregulat pe interfluvii In sud-vestul C0tJ11~1 pie.
Piemontului Oltetului, dispersat In Piemontul BaIaci~ei~i nord-ve~ c~ri m
Motrului. Pe multi versan!i s-au format regosoluri, Iar pe un~le10pod
pu!in drenate sunt soluri hidromorfe. Pe luncile destul de larg1a ~ d~
soluri aluviale. Nu lipsesc psarnosolurile, pe locuri restranSe,la nor
194
l
. regionarea, ca ~i in carnpia sudica, se contureaza doua
(1Ve~te 12.
- P.. tate tot de 0 1t .
JI~ de1urllOlt este Piemontul Cotmeana-Ciinde~ti, cu soluri bnme luvice ~i
{.,aest de(ca c;:iIn Podi~ul Silvaniei), In general pseudogleizate, la care se
lblce 't .. al
hJria oluri ~isolun mtrazon e. A A' . . . ,
Ii~ipianos dOlt este Piemontul Oltean, m nordul Carnplel OltemeI, cu toam
. {.,~"e.s~l~rilor, respectiv b~ ro~cat, b~n ro~~at lu,:,ic. etc. pan~ la
ar~llu~lSemai pu!in pse~dogl~l~, subreg.mnea fimd mal bme drenata, la
{!uflalb~C,e versanti erodlsolun ~lregosolun.
adauga, p , .
"
'
. SoIUrIIe Dealurilor Vestice
". . d ca ~iIn Cfunpiade Vest,pe direc!iemeridiana~icontinuazonalitatea~i
.se.lD~~cesteiaspre e~ dar l~altitu~i ?e deal~ ~ipodi~OOjoase (fig.48).1\u
. ahza: an cu soluriledin POdl~ulGetIc, m specIalcu partea de la est de Olt. In
"asem
acestanr
0 dealuri, cele
. mm joase din... Romania ~i cu pozi!ie vestica, deci mai
t fiunnaritemat multe caractenstIclpedogeografice:
~,POuniformitate mult crescuta fata de Campia de Vest, prin dominarea
,a~s~lurilorde la sud la nord, inclusiv in depresiunile golf, cu specificarea ca
[U~tea din unna se Intind mai mult subtipurile pseudogleizate; solurile
,~nale sunt reduse;
. j,J)Intre argiluvisoluri, foarte intinse sunt solurile brune luvice, care scad
~~apropor!i~~pre nord, .fiin.dac?~p~iate de l~vis~luri albice, m~ ales In
.urileCri~anel~lSome~ulUl(Sllvanlel), ~Imult mat pupn de planosolun;
~) condi,tiile locale de drenaj, expozi!ie, roca ~i relief conduc insa la
'"areletipuri de deosebiri: solurile brune luvice ocupa versantii Insori!i ~imai
,..'iafi(e:empl~, In, D~al~rile P?gani~~lui, Podi~ul Li~ovei, ~~~ului,. Orad~i,
. npl,FagetulUl,SalaJulUl,trecand ~l m Dealunle ChlOarulUl),lar luvlsolunle
~. s~ intind pe locuri mai netede, versan!i mai putin Inclinati, pe terase ~i
un (ca, de exemplu, la poala nordica a Mun!ilor Codru-Moma, nivelul de
a~esu~Mun,tiiPlopi~~iMese~,culmile Dealurilor Crasnei ~iFagetului);
r
to; IroClle
de tIp montan,ce apar ca iviri insularelocale,determina soluri specifice:
dare andosoluri (Dealurile eruptive din Podi~ul Lipovei, Magura Pancota,
~ ~sub C?dru-Moma), cristaIinul impune solOO brune acide (Magura Buzi~,
'~ra~~mleuIUl, De~ul Prisaca, Culmea Fagetului), iar calcarele determina rendzine
'e) e~o~, Dealunle Rabagani, Culmea Prisnel, Podi~ul Boiu);
':t) DeC:;ll~eaafecteaza des arnbele tipuri de soluri zonale, indeosebi pe versan!i;
. Sol u~le de Vest prezinm frei subregiuni pedologice (ca ~i Cfunpia de Vest):
ye ~ispo:l.e De~luril?r Banatului au aproape In exclusivitate soluri brune
I · Sol .ICluvisolun albice, plus purine intrazonale.
1li\JiS01:1I~b~eal~rilor Cri~anei sunt dominate de brune luvice, dar pe culmi
dogleice .a Ice, lar In depresiunile golf se exprima mult mai bine subtipurile
- ~lpseudogleizate,aparand ~isoluri hidromorfe.
~~eA .
jO§j cth:d1-ru1Alehedinfi din apropiere, el este diferit de cel Getic, fund apropiat pedologic
. aproPlere,cu cambisoluribruneacide~icu rendzinepe calcare(fig.47).
195
 · Solurile Podi~ului Silvaniei se caracterizeaza prin e",
solurile brune luviee ~i luvisolurile albiee, la care se adauga g~h~,
elinohidromorfe §i, pe insulele cristaline, brune aeide. §l sol

6. Solurile Podi~ului Moldovei

Podi~ul.M~ldo.veiprezinm .unnatoar~lec~acteristici pedologice' ~

a) ~ distri?upe zon~l:taJata ~e dtrecpe aproape meridiana.'

. ~ .'.
mol~sol~m (s~lun de ~pa-stlvostepa) l~ sud~st .§i est, continuand~~ t11
argJl~vlsolun,.spre~est ~lnord-~:st, specl~ce.padunlor de foioase; dinu se .,
solunle cemozlOmOide patrund ~lIII depreslunIle Neam! ~i Cracau-Bist . e.mo!
b) ambele clase con tin aproape toate tipurile; nra,
c) solurile intrazonale ~i azonale apar pe spatii mici, dar free
115din totalul podi~ului; vent, OGu
d) trep~ele ~tajarii z~nale, in~icate ~e N. Barbu (1987), sunt ocupate in ()'.
~

unnatoarele tlpun de solu~: cem?ZlOm~n (sub ~~-100 ~), cemoziomuri cambi

80-~00, rar 2~0 m!, solun ~nu~ll, de stlvostepa l~alm (~tre 200-300 m), sohib
luvl~e, sub padun de fag (mtre 300-450 m), luvlsolun albice, sub fag §iam .

comfere (la pste 400-450 m); ",.'

e) eele mai raspdnditetipuri de solOOsunt: solurilebrone luvice,cemozi..
cambice ~isolurile neevoluate (aluviale, coluvisolOO, regosoluri ~ierodisoluri): ,,"

Cernoziomurile, Ca soluri de stepa, au 0 riispandire redusa, contin

sud-estul Covurluiuluipe terasele ~i glacisuriledin sectorul inferiorat Bfulad
Prutului, dar ~i pe vaile mai mici, ca Tutova, Zeletin (Colinele Tutovel
(DepresiuneaElan-Horincea),sauin CfunpiaMoldoveipe Bahlui,Jijia~iBa§eu(
C:er~ozio"!uril~ argi!oiluviale a~ ~ in~ndere .nese~!ficativ~ spre ~n
cu arglluvlsolun,mal alesIIIparteamal maltaa POdl~ulUl
BarladulUl. "~

Solurile eemoziomoide apar catre nord-vest, in podi~~rile FaIt~_

Dragomimei, trecand ~i pe in~uarile din Culmea Siretului (Rugmoasa,Buc
Dersca), sau in depresiunile Ne~! ~i.Cracau-Bistrita. . .' ~ ~(~

Rendzinele s-au fonnat pe lVlnle de calcare sannatlce, III pOdl~unle(

Moldovenesc ~i Sucevei. " . '
Pseudorenzinele se intind in petice, acolo unde apar mame, mal .
nordulCfunpieiMoldovei~inord-vestulPodi~uluiSucevei. "
Solurile eenu!jii, ca soluri de silvostepa inaIm ~i de padure, se intind.1~e>
estic §i sudic al argiluvisolOOlor, incepand din sud-estul Colinelor Tu~ve~, I~
FaIciului ~i urmiiresc in continuare marile cueste care marginesc. c~p:a rilo;.
este 0 ~ie cu vii. Patmnd ~i pe unele areale mai joase din zona argIluVlSO U .,
exemplu, pe ~eile Culmii Sirctului sau pe anumite terase. '. e luvils
Solurile brune argiloiluviale apar s~~ i~ arealul ~oluf!lorb~~ din ~I
Solurile brune luvice sunt foarte raspandlte sub padunle de . pe rei
Central Moldovenesc nordul Colinelor Tutovei ~i Podi~ul Sucevel.
mai netede se asociazA cu planosoluri, ca ~i luvisolurile albice'.~.1 . care cO'
Luvisolurile albice ocupa cele mai inalte portiuni ale podi~...u~are ~iin
fagului ~i amestecului cu conifere, respectiv ~ii sub mWltele .Obcroa 450 111.
Podi~ul Dragomimei, Dealul Mare-Hfuiau ~i Podi~ Bc1rladulUl,la peste . "fUtov~ ocu~ arealelejoase de silvostepa din Podi~ul Covurlui, sud~stul
196
Fig.50.SolurilePodi~lui §i Subearpaplor Moldovei §i Ciimpiei Gala,tiului
(dupa M. Geanana ~iN. Florea).
vf~~un.1eintrazonale !ji azonale sunt fonnate din: soluri neevoluate (aluviale,
iOlu~6~egoSOlUri,erodisoluri), care ocupa fundul viiilor ~i parte din vers~ti,
UviipI om~rfe (i.n sud ~i est), hidromorfe (pe viii, pe alunecari, mai rar ~l pe
ASOcieane) §?vertisoluri (insular, in nordul Cfunpiei Moldovei).
~6catar:a tip~rilor de sol pe subregiunile Podi~ului Moldovei este mai
ilrna~idIn ~od~§ulBarladului, unnat de Cfunpia Moldovei, ~i oarecum mai
.. SOlu~~lnata?e
~ilu~isoluri ~ Podi~ulSucev~i. . ~ .
.~IsilvosteePO~I~ululBarladulUl se succed, ca tlp~n, III etaJe-zonale?de l~
!~ PaniiI )a ~1llsod-est, sau de la cemoziomuri ~i mai ales cemOZlOmun
~ din unn~~.vlsolUrilealbice ~i solurile brune luvice de sub padurile de fag,
~olisoluH~Ind mai intinse.
el, Cohnele FaIciului ~i sud-estul Podi~ului Central Moldovenesc. Intre
197
ele, cemozi~,!,u~ are 0 Intindere redusa, mai ales pe terasele joase ale B ~ u$iU (de silvostepa inalm ~i paduri rarefiate) se ive~te pe ~eile
sau altor val dm sud~st. Cemoziomui cambic este eel mai inr ~<II:: /Ill cen.
ocupfu1dterenurile de sub 200-250 m altitudine. ~i cemoziomul argi~s. dUll' . w 5iretUl~~trazonale sunt dominate de hidromorfe, mai rar regosoluri ~i
petiee, pe linia sinuoasa de contact cu argiluvisolurile. Pe ivirile d ozIUViQI; solll:rle
Centrals-aufonnat rendzine.Unde existamediu de stepalnaIta~i ~caJ.cared jSOlufl.
300.m alti~~e~ se ~~i s~IUricenu~ii, respectiv in sud~stut Co~~ ( , 1. SolUrI
'
Ie Podi~ului Transilvaniei
Colmele FaIClUlw,trecand apOlpe Coasta I~ui, marcand ~ipreze ta lI1elor- . ea ~i asoeierea solurilor m aceasta regiune prezinm urmatoarele
ar
Zona argiluvisolurilor mcepe cu un etaj slab dezvoltat de :'1 o ;;nor"",... LOcaIIZ
unnat, sub paduri de fag, de cel mai extins etaj, cel al soiului bru run Qr;
. . . . ' n iUVIC .ctcrc: d'stributie zonal-etajat-coneentriea, "configurape impusa de prezenta
d Pod I C tral
~

I
ee e ~ m~ parp. In I~U en Moldo~enesc ~i nordul Colinelo ' <;,\!1 ~~0 'atice'" (N. Barbu, 1987), dar variata ~i mozaicam (intrazonalul ocupa
locunle mal netede Interfluvlale,solul brun IUVIC se asociaza cu pIa r l'ut!i1 ,,' J ca;afata), datorita condipilor locale de relief, clima ~iroca;
malte areale,de peste 400 m, din ColineleTutovei ~iPodi~ulCentral~S~~lri.a ihotPolis;/urile (mediul de silvostepa) oeupa partea centrala (dominante in
ocupate de luvisolalbic, asociatuneori cu planosoluri. ° ovel11 . ? ~ransilvaniei,cu prelungirim sud-vest),iar argiluvisolurile(mediul de
. Solurile intrazonale
. sunt compuse
. din: hidromorfe
. ~ihalomor/;
Je, Calit. pI)jormeazacercuriconcentricem exteriorulmolisolurilor~i sunt solurile
al
petIee pe IunCI,pe uneIe terase Joase, pe unecanle unor versanti ~i' :: dc departe cele ~~
intins~ ale ~o.di~ului,m~ ales c~le brone luvice; .
Depresiunea Elan-Horincea; tot pe lunci exista soluri aiuviale 'iar 'pm J.,c) in Subcarpa!ll TransIlvaniei apar ~I umbrrsoluri (andosolun) pe
glacisate apar eoluvisoluri; pe versanp, cu precadere in Podi~ul CovUrl~i bmeratele vu1canice (fig. 51).
Tutovei ~iColinele FaIciului, se gasesc regosoluri ~ierodisoluri. '
. Solurile Cimpiei Moldovei, de~i situate mai la nord, sunt MOL\$OI.URI

dominant din molisoluri, datorita malpmilor reduse, in general sub 21 r::;-"1 CernOllomun
umblte (33 cemotiomuri
3
L2...J tamUlee~icernoziomur\)
int1ue~!elorcontinentalismului estic. Nu lipsesc insa solurile intrazonale. CIJ
[;;'"I
CernOtiOmurt argimilu¥iale
Rerto1;ne{78rennine.wlun brune eu-
~nu:~.m~lisoluri, ee~nozi~mul e~e slab ~ezvoltat, cu predidere ~ L...L...J .melQ!)UIc.e ~i so\~rIuruneluute)
r-;:;--, pseudarendtice. soluriwnotiomoi<!e,
BahIUl,JIJIa ~I B~eu, urcand ~Ipe un11versant!. Cemoziom1J.rilecambicb ~ w\~ribruoe.eu'metoba1ice ~I)Oc8lsDIuri
l1~re t!loo\\idrlJmDrfe
cea mai mare intindere. in mod insular, sau ca ~ii restranse, apar ~iceni&l;
m AAIOI!.UVI$OUIIU
SaWrl brun-roseatesi solun\)I"un-ros-
argiloiluviale la contactul cu argiluvisolurile vecine. Nu lipsesc pseudore m
L..:!...J tate lu.ice ,.
~
>
SoIur)bruneluv\teslsolunbrune(argi-
lo\\uvla1e) .
din nordul Cimpiei Moldovei, unde se ivesc mai des marnele. Pe culmile []] Soluribruneluvite ~i planosoluri
mai inalte de 180 m exista ~isoluri eenu~ii.
Dintre argiluvisoluri, altitudinile reduse din Campie nu au pe~
m Luvi$o\uri albite
CAMalSOl.lIRI

formarea solului brun argiloiluvial, dar pe suprafe!e reduse. . . m

r-;;-"1
Solori br~ne eu .mezobatite
14. Suturibruoeeu-muobnite. solunbrune
~ stiCe~Isoluribr\me\\Juice
Solurile intrazonale se remarca prin: vertisoluri (in Campia mal~
B~eului, unde se asoeiaza cu eemoziomuri cambice), aluviale, hl.dr(J~
rn Solunbruneacide
SOI.URIIiIOROMO"f£

[illlatOVI~i (ml ~i$!Ilurigteice(2eb),fret-

halomorfe (pe lunei), eoluvisoluri (pe glacisurile joase), regosoluri ~l er, ~
L1.!J
w.ntdrp.!\ai:e
Solud pseudogleice luvitesi albice
pe versanp, mai ales in est ~isud. . .,.-. Vl:ltTI$OlU"I

. Solurile Podi~ului Sucevei apartin unui mediu de padure, mal rece~J ., [IDVertiso!uri
(circa
;!..:jtj"" SOli/ill N£1!VOlUATeSAUTRUtlc,\lIAn
. ..6-8°C
. media temperaturiloranuale),
.
ril
..
dar
uneori chiar cu amestecde fag - ~i'To
I d P".:.1ure solul cerI1l I~. I '29 IErooisoiun~ire90solun
I [1Q] Solori aluviale s\prOfosoluri aiuviale
pnnciplU,.Ipsesc eemo~omu e tIplee, Aaparee e e ~ ' . ante suDr. .;f-'/

rendzina ~Ipseudorendzina, plus, foarte restrtins, solul eenu~lU.DO~) ,

brune luviee(sub fag) ~iluvi.solurilealbiee(sub fag ~i.amesteccu conI ;es~b pf .
'-, to
Cemoziomoidul, de~I are caractere de mohsol, se fonne~a tara in ~,;
foioase, la temperaturi medii sub 8°C, ~iare eel mai intins areal . In t~ sub dopa M. GeanaM ~i N, Florea

Fig.51 .
Sucevei, patrunzind ~i pe ~ile Culmii Siretului. Solul brun luvre ~J-W.rl~1 . . . SolurzlePodi:jUluiTransilvaniei (dupa M. Geanana ~iN. Florea).
de fag din Podi~ul Dragomimei, Podi~l FaIticeni . ~i Dealul M~re
f1 re di~ -
d COOle , - A10lisOI .
cu planosolul. Unneaza luvisolul albic, sub fag ~I amestec e . M 1~0I17u1i
lirrle .cemoziorniee de stepa sunt restranse, aparfuld foarte pu!ine
:ffi~ieunitara pe piemonturile ~i glacisurile de sub muntele ObcIna :: 'St de cQmbrce.Se dezvolta msa mult eele de mediu forestier ale camr suprafete
parple inalte din Podi~ulDragomimei ~iDealul Mare-HarHiu. mUlt transfonnate in silvostepa antropizam sau araturi, cum sunt
198 199
cemoziomurile argiloiluviale ~i solurile cernoziomoide. Acestea se aso . . Podi~ului Tarnavelor se asociazii mozaicat, dar sunt dominate
bnme argiloiluviale. Ele domina Campia Transilvaniei ~i se'prelungesCleaza"lW'l lurde hiar luvusoluri albice, iar 'in Podi~ul Sec~elor apar ~imolisoluri.
j~ ~ .Cu1oaml~~~ui, .capeti~ p~a. 'i~Podi~u1Se~lor ~i ~ ~ Ild/ce, ~traZonale
soluri1~ lOeg re
se dezvolta
c1inohidromorfe
mult regosolurile $i erodisolurile pe
CluJu1w~lNade~u1w.In Cfunpla Transilvamel ~IP~u1 Tfunavelor pe . ~.lll I nle ° ::...1(pe versanti
d A
. cu. pante. mai mici), solurile
1 d
s-au fo~ ps~dor~ndzine, iar ~ cal~l~ P?di~u1uiSome~an, ~ir:ndzi:nle d, (~,~ou rile hidromorfe cu prec~ere!~ epre~lunl e su Ice. . .
1 .
Arglluvlsolunle
A formeaza cercun m Jurul nucleului
A ~
. I . . '.
de mor ISOUn
:e~Isol~1 subcarpaplor Transdvanlel sunt ~lele absolut dommatede solunle
al b F
trepte e mal m te pana su munte. oarte pupn apar solurile bru ' Ur,
. ~IUfl:are cuprind SubcarpaJii ~o~oroadelor.. ~i Tama~elor, !>~aluril~
~

rO$~at luvi~. ~i. varianta. ro~ica a tipu~lor bfWle luvice ~i lUVisolu~t°.)'cr'

h~/~e, istritei, Muscelele NasaudulUi ~l Sub~apl Uipu~ulUi. P~ parpl.e maI
arg~lel: ro~ll ~m dep~slUmle Huedm .~IA1m~. Sol~rile brune sunt, d~r ~:
putm raspandlte, dar mtr-un cerc, de~l total dlscontmuu, imediat Ian _ ase, dUl ~~ ~visolurialbice,i~.pe agl?meratelevulc~l1ce~t andosol~. ~u hpsesc
'apaf~11. odisolurile ~imCl solunle halomorfe din preaJma cutelor dlaplre.
Foarte 'intinse ~' pe .cele mai m~ sup~ete ~~ podi~, sunt solurile~~~OI.I: IUflle~ler .

A~~a .oc~pa. top S~bc~apl. Tran~d~anIel. (~ealuri ~i depresiuni e.,
~bac.lUl~l ~l ~ep:eslunde vecme Fag~~ ~l Slbi~, Dealurile SUbl11~~!,n:
AlUdulw ~l parp.le m~te ale. .C~loarulw ~~re~ulw, apoi aproape tot ~p.
So~e~an (~de pe a~gl!el~ ro~l~~m depreslunde I!ue~i~ ~i Alm~-Agrij a~
su~tlpul rodlC), ~ar ~~parp..le m:" malte de~est a~e Camplel Tr~silvaniei. C~'
mal malt al argduvlsolunlor d formeaza luvlsolul albic, dlSPUSdiscon~i'
marginile submontane ~i asociat cu soluri brune luvice, cu precadere i~
depresiunilor Fiiga~ ~i Sibiu. Dintre umbrisoluri, se observa andosn~;
aglomeratele vulcanice care acopera unele dealuri din SubcarpaJii Transi4'
(Homoroade, dealurile Becheci, ~iclod, Firtu~ ~.a.).
Solurile intrazonale au ca dominanta solurile hidromorfe ~i neevol
hidromoife, cea mai mare 'intindere, chiar la nive! de tara, 0 au so/uril,
clinohidromoife (paDte line de versant, substrat fin carbonatic ~i climat umed);
soluri gleice ~ipseudogleice, chiar ml~oase, pe piirJilejoase ale depresiunilor.
Sibiu ~.a. Solurile neevoluate se compun din: aluviale, regosoluri ~i erodisoluri~
mai ales 'in Podi~u1Tarnavelor; pe ivirile de gresii, tufuri ~i conglomerate, di~ ri;B;
Some~ ~i Tarnave sau 'in Culmea Breaza, se gasesc ~i litosoluri; nu lip.
coluvisolurile ~inici solurile sarate situate 'in arealu1cutelor diapire.
Asocierile regionale ale tipurilor de soluri sunt conforme cu relieful (~.
altitudinea, panta ~i fragmentarea) ~i cu pozitia topoclimatica.
. Solurile P~di~ul~i So~e~a~ Asuntdominate de ~~iluvisolu~~m;uJj
brune luvice. Apar msa ~l mohsolun m sud-est, respectIv m ~eal~nl d i11.
Nade~ului, continuate din Campia Transilvaniei. Se rema;ca ~l ren ;ri~]
calcarele din sud, 'in Podi~ul Huedin-Piiniceni ~i la nord m Cul~ea ~isW
Podi~ul Boiu. Specifice sunt ~i solurile brun ro~cate, brun ~o~catel~VI~eogeT;
rodic (al solurilor brune ~i bfWle luvice) formate pe argtlele r~~l1Plurile.
depresiunile Huedin ~i Alm~. 0 'intindere mare au ~l. so
clinohidromo~e, rego~olu~il.e~ierodi~lu~l~, dezvol~e ye versant pedol~v,
. Solurde Camp lei Transdvamel reprezmta c~ntru.
Transilvaniei, cu un mare nuc/eu de moliso/uri (cemOZlO~un AltiWdirtl
cemoziomoide, pseudorendzine ~ifoarte puJin cemozi?m c:un~lc~ize~uIUi
mari din nord-est (Dealurile Lechintei, Jimborului - dID~Pl~ . a1bice~'
8. Solurile Subcarpati10r
Subcarpatii
.'
.' ca. regiune de tranzitie 'intre podi~urileexteme ~i Carpati, au.
.,
d 1 . .
.are1ecaractenstici pe 0 Oglce. . . ~ ~. ... . A .
,0 rezintii0 varietate de solun, dar ~l asemanan cu Carpapl JO~l,cat ~l cu
>.t vecine, 'in sensul ca depresiunile $i dealurile joase externe au soluri
;
~odi~urilor(argi~uvisoluri:une~ri ~i mo~isoluri), i~ subcarp!!,fiiinter~i,
p, au cambisolun; totodatii, argduvlsolunle urmeaza cu precadere roclle
'o-pliocene,pe cand cambisolurile se d~zvolta fie pe rocile mai dure ale
., uipaleogen,fie pe cele dure ale neogenulUl;
) celemai fntinsesimilitudini apar cu podi§urile Moldovei ~iGetic, dar ~icu
rile de Vest ~i cu Podi~ul Transilvaniei, 'in sensul ca sunt dominate de
yisoluri(maiales brune luvice);
b) solurile reprezentative sunt cele din clasa argiluvisoluri, urmate de
, .o/~ri;in SubcarpaJii Neamtului, cu precadere 'in Depresiunea Cracau-
~~Ila Curbura ('intre vaile Calnau ~i Sliinic), apar ~i molisoluri, 'in propoqie
_:~O~;in mod absolut 'intfunplator, pe gresiile silicioase de Kliwa (de la
~) ~Ipe Dealul Chiciora (Muscele) s-au format ~i soluri brune feriiluviale _
(N. Florea ~i colab., 1968);
'oluri
..'
.
~) solurile intrazonale se remarca prin tipurile neevoluate, care sunt foarte
.~ I~treacestea regosoluri/e $i erodisolurile ocupa 0 buna parte din versanti,
:de~III~U~carpaJiiBuziiului ~i Vrancei, apoi solurile aluviale 'intinse pe lunci
;~:u~l1; sol~rile. hidromorfe sunt mai restranse din cauza drenajului bun,
ele ~~s.o~unglelce pe lunci ~i terase joase, ~i soluri negre clinohidromorfe;
A.rgi/~~IV~n~e sare sau izvoare sarate exista ~i soluri halomorfe.
IGeticS? unle sunt reprezentate mai ales prin soluri brune luvice (ca ~i 'in
~
de IU\li~~~o~dov~nesc, ~i'inP0,?i~ Transilvaniei~i'inD~~rile de V~st),
'hareal s IU~lalblce, care, Impreuna cu planosolurile, se asOClazaarealulw de
argilol.,
e de la 0 unlor brune luvice; se adauga puJine soluri brune (pe dealurile ~i
,1~~lora:;- de Jiu), precum ~i brune rO$cateluvice ('in Oltenia ~i sudul
~fhbiSolurilu-Ialomlta,rep~ezen~~ influenta submedite9fleana).. . A

~i argiluvisoluri (brune luvice, mai puJin brune ~i chiar.l~vISOu~e reg/I :a),ul1n.atde au ca dommantii tIpul brun eu-mezobazic (mal pupn In
dezvoltate sunt ~i'solurile negre clinohidromorfe, liicoVl~tl,aluv1 , . e solul brun-acid (pe roci paleogene, 'intreBuzau ~iArge~).
erodisoluri, coluvisoluri ~isoluri halomorfe. -.
200 201
 Molisolurile, care lipsese in Subearpatii Getici, au unn ~
ordinea importantei:pseudorendzinele (foarte raspfu1Clite pe fonna~ar~\
Sube~atii Tazlaului, Subearpatii Buzau - Ialomita, Museele ~i apunl
Oltemel); cemoziomurile cambice, impreunii eu cemoziome~l Su
cemo~omoide ~ieu .sc;luricen~~ii,aproape domina Depresiunea ~n ~rgil{j
ca p~tI~edese apa: ~Im DepresluneaNe~t, ~aula Curbura pe Cu:au~~!,
la Slamculde Buzau; pe calcarele sarmatIcedin Culmea Istriteiexistiiea BI
Asocie~ea regionalti a solurilor din Subcarpati' unn ~endZi~
geomorfologlce (Moldava, Curburii, Geticii) ~i sectoarele ace~aza suq,
pedo~ogicii.cea~~ m~ fiind in SubcarpatiiB~iiului, cu 3-5 ~irurid; d~OI11~:,
culmi, cu pmte~1~IroCImon~e, cu 0 ~,are lap.me~ifragmentare~ieu f~resI~
.. Solur~le Su.bc~rpatdo! ~etICI ~untd?mmate de argiluvisoluri:1«
apar .~I. camblsol~n, hpsesc ms.a mohsol~~le, cu excePtia pseuddre '
~
Asoclenle respective Impart ace~tlsubcarpap.m doua sectoare (fig. 47)' nq:
. S?lurile. dir: ~ubcarpafii. Olte~iei s~t mai ~iforme ca distrib~tie'yr,'
argIl~vIsolunle ~II~psesccamb~solunle.Dmtre ~gIlu~is?l~ri, foarte riispa:~
solunle brune luvlCe, cu precadere pe versanp.1mal hm ~i mai jo~i u'=
luvisolur~ albice, pe _interfluvii ~i i!l unele depre.si~i su~montan~e~ ~
Polovracl. Se adauga pseudorendzme, regosolun ~I erodlsoluri. In ace
general se observa ~i0 mica diferentiere la est ~ivest de Gilort. ,-
La vest, in Subcarpatii Jiului, exista ~i planosoluri in complex eu eel
~i putine soluri brone argiloiluviale ~i brun ro~cate luviee, iar in dei;~
submontane apar multe soluri aluviale. "!'
La est de Gilort (mai putin Muscelele inalte ale VaIcii), in afara de ;i
tipuri de bazii sunt ~i soluri clinohidromorfe ~i mai multe regos.oluri ~i~roqi~
Solurile Muscelelor Arge~ului (~i ale VaIcii) au 0 zonalltate mal e~tde
fii~ia sudica fiind oeupata de argiluvisoluri, iar eea nordiea, de. ~ambi~,
asemenea diferentiere se observa ~i la argiluvisoluri: museelele mal Joase
depresiunile submontane sunt aeoperite de luvisoluri albiee, iar vers~p~!
lini, de soluri brone luvice. Cambisolurile sunt reprezentate de solun b.
mezobazice,. iar pe ~ealele inalte mai net~~e, ~i de sol~ri b~e aeide.ie~
unor dealu~ foart~ malte,. cum este. Chlcl?ra, apar ~I sol~n b.run~orfer
(spodosolun). ,Nu hpsesc ps:udorendzmele ~Isolunl.e~egr~chnohld~ointrC'
. Solunle Subcarpaplor de Curbura reprezmta 0 mterferenJa. S
Muscelelor Arge~ului (in SubcarpaJii Ialomita-Prahova) ~i cele ~e ,~i~
Tazliiului (in Subcarpap.i Vrancei), avand ~i aspecte prop~i; sunt ce1b~~uri d'
SubcarpaJi.Argiluvisolurilerfunandominante,dar apar mal multe_camdl~ de'
sunt cei mai inalti Subcarpatica altitudin~medie ~i cu multe p~ ~47):
montane. Asocierile locale se fac pc cele trel sectoare geomorfologIce ( ~rnilare'
Solurile Subcarpa{ilor Ialomi{ei ~i Prahovei sunt ~arecurn ~~uvisoW
ale Museelelor Arge~ului. Si aici este accentuata zonall~tea arglaijoaS6
cambisolurilor, solurile intrazonale fiind mai reduse. Culmde ~elerndii~iID:
~i depresiunile sunt.ocupate de soluri brune luvice, iar culmde ~~ove-i~
solurile eu-mezobazice ~i mai pup.n de brune acide. Pe te~e1e . pseud:
eemoziomuri cambice ~i cemoziomuri argiloiluviale. Se g~ese ~l
soluri negre clinohidromorfe ~iehiar regosoluri ~ierodisolun.
202
. S bcarpafilorBuztiului se intind, ca asociere,intre Teleajen ~iRfunnieu
it/f/le ~plexitate a reliefului, a rocilor, ca ~i a mediilor topoclimatiee face din
,tJarea COI mai complex dintre toti Subcarpatii. 0 urmare directii a acestei
'sect~~ c~ ere~rea pana aproape de 1/2 a solurilor intrazonale. Se mentine insa
11e~~Pe alitate,incepanddin sud-estciitreCarpati.Astfel,pc piemontuldintre
1UJ111~~au (Culmea Blajani) apro:. cemoziof1!uri cambice, c:rn..0ziom~ri
!e ~I. i soluri cenu~ii marcate de Vll. Cele mal dezvoltate sunt msa solunle
.~toilltVlale/~vice
~i luvisolurile albice, care ocupa ~ia extema subcarpatica formam
. ~f//~e_liocene. Urmeaza cambisolurile divizate in brune eu-mezobazice, axate
(OC1111; Pgen mamo-grezos, ~i solurile brune acide, pe formapuni grezos-
illI~ p ~~ ~i pc gresii de Kliwa piistrate mai ales pc sinclinalele oligocene. Tot pe
IgIOI11~Kliwa coboarii din munte ~i soluri brune feriiluviale. Pe maroe apar ~i
II~re:dzine,pc cal~le ?in C~lmea Istri~ re~dzine. Suprafete foarte mari ocupa
.ud lurile erodisolunle ~Isolunle negre clmohidromorfe.
Ig~soSolu~ile Subcarpati10r Vrancei sunt oarecum similare cu cele din
" atii TazHiului,mult mai uniforme decm in arealul buzoian, cu care se
amanitotu~i mai ales prin multitudinea regosolurilor ~i erodisolurilor de pe
tii despadurip. Pentru solurile zonale specific este paralelismul etajat al
jlu~iSolurilor,eu soluri brune luvice de-a lungul depresiunilor ~i luvisoluri
ice pc aliniamentele deluroase. Acestui paralelism dominant i se alatum ~i
rilebrune eu-mezobazice dezvoltate pe roci mai dure paleogene, in apropiere
'munte,~ipseudorenzinele, de pe maroe.
· Solurile Subcarpatilor Moldovei au, in principal, trei caracteristici: se
.hd relativmult molisolurile ~i solurile negre clinohidromorfe; solurile brone
~ ~i luvisolurile albice raman totu~i dominante in Subcarpatii TazHiului;
lonal,solurilese asociaza in trei grupiiri (fig. 50):
, .~olurileSubcarpafilor Tazltiului sunt dominate de soluri brune luvice, pe
.
~mlInsaapar luvisoluri albice, iar pe conglomeratele de Pietrieica, soluri brune
-fI1ezo~azic~.0 intindere importantii au ~ipseudorendzinele (pe uncle suprafete
uV~ale~l pe vers~tii superiori) ~i solurile negre clinohidromorfe (pe partea
,
~a~ a.versantilor).In arealul One~i exista ~isoluri cenu~ii.
"'i~uf~'le Su~ca~pafilor Neam,tului au mai multe asemaniiri cu solurile din
Pape ,old?vel ~nn marele procent de molisoluri (pana la 50%), care ocupa
.
presiunInlntreglme. de~resiunea Cracau-Bistrita ~i ceva mai pupn din
bice~~aNeamt. Tlpunle reprezentative sunt: cemoziomoide, cernoziomuri
ibrogei~ ce~nozi0f1!Uri argiloiluviale, plus soluri cenu~ii (specifice Moldovei,
. . .).CUI~'1 ord ~I cfunpiilor de glacisuri subcarpatice de la est de Cricovul
'tuldepre e ~elur~ase sunt acoperite de soluri brune luvice, care coboara ~i in
~
r IIisOlu;~nllor, ~Ipetice de luvisoluri albice. Pe Culmea eonglomeratica Ple~u
SOluri/e ~ne eu-m~zobazice ~i chiar mai multe brune acMe.
ti QIUIliQI uloaru!Ul Moldova - Siret se caracterizeaza printr-o banda de
eu cern~ ~e luncI, dupa care, spre Subcarpatii propriu-zi~i, urmeazii trepte de
.'f1ll1eIu", ZIOmuri cambice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri cenu~ii, iar mai
OIUrt,unce. .p~ flaneul abrupt dinspre Podi~ul Moldovei domina regosoluri ~i
eOn ~l soluri hidromorfe pe aluneeiiri.
203
 9. Solurile Carpatilor 'I dependente de anumite roci, cum sunt rendzinele, andosolurile ~i
,"
. soluneide. urea ~icoboara indiferent de etaj;
Caracteristicile generale principaleale dispW1eriisolurilorcarp' . e J1egr~';~lel~ea1e de microelief, pantft, drenaj, vegetatie etc. fac ca limitele
· eta.ja,:eape~ogen.etica p~n tre~ e.taje ~i mai multe subeta~ce s~, .~ c~J1u~t:purilor de sol sa oscileze foarte mult, mai ales sub forma de petice
spodosolun ~l umbnsolun), ale caror lImIte coboara cu 200-400 ~ (CaInbj: lor ~Is . mici;
versanpi cu exp~ere nordica ~i nord-vestica, dar ~iin nordul 0 .m p~ fata' jParisa~;a:re a ace~r variatii. al: etaJari.i ~i mozaicari~ solurilo~ apar conturari
sudul Meridionalilor, ~iW1eorivariaza in functie
., de roca' nentahlot,,:
. , ca nuse obi~nUlt,celor CInCIreglUll1geomorfologlce carpatice (fig. 52).
ale SUP1<&Y ,
· factorii pedogenetici determinan,tiai etajarii, dar ~i ai div . _ 0\
~iregionale SW1t:relieful, in principal, roca ~ipozipa climatica' erSlficarii~.
· marea diversitate de amanunt a subtipurilor de ~olUri .
intrazonale. ~l

Etajele ~isubetajele pedogenetice carpatice sunt urmatoarele:

a) Etajul cambisolurilorcorespunde mW1teluijos, incepand de la 300-6 I
poate urca pana la circa 1300-1500 m, sub climat temperat montan; are doua ~, .
· brun eu-mezobazic, situat aproximativ intre 500-1000 m ~i intisu ~
Carpapi,dar multmai pupn in Meridionali; n~r~.
· brun acid, intill~it mai ales i~t~e 1000-1300 m, dar coboara ~iu;~
800-1500 m, sub un clImat de tranzlpe temperat montan catre boreal,.Jiill
specific padurilor superioare de fag ~i arnestec fag-molid; este cel mai lntins ;'r.
sol din Carpap. "
In cadrul acestor subetaje se adauga ~i rendzine ~i terra rossa, pe cal
b) Etajul spodosolurilor este specific muntelui mijlociu spre lnalt, aproXj
intre 1300-2000 m, cu climat boreal montan, sub molid ~ijneapan; "urea" ~i"cP'
intre 1000-2100 m ~idomina in Carpap.i Meridionali, dar se intinde mult ~iin r:~
~i este foarte redus in Carpap.i Banatului ~i Apuseni. Are dona subetaje: !~
. brun feriiluvial, la altitudini de circa 1300-1500 m, sub paduri de
fag-molid ~imolid-brad;u;,
. podzol, la circa 1500-2000 m, dar urca ~i coboara intre 1000-2~0
funcpe de expunere ~i de roca - mai ales pe gresii), sub paduri de ~ol~d!~.
jnepeni~; se intinde mai ales pe suprafetele de nivelare din Meridionah ~lInl',
in Carpapi Mararnure~ului~iBucovinei. (H'
c) Etajul umbrisolurilor, la altitudini de 1800-2400 m, este eO,rn?us....:

este impestritat cu podzol, litosol ~i rendzina. Restul umbrisolurilor ~are

etajele anterioare,in funcpe de roca (andosoluripe eruptiv, iar solw:le neg :(
:
singurtip, ca etaj , respectivhumicosilicatic,sub stepa alpina,pe platoun ~leuai
aii .. "....
dupeM 5eRna Ii N. Florea

dezvoItaintre circa 1000-1600m impreW1acu carn?isoluril~brone ac1d~'arte la Fig.52. So/urile Carpap/or

Oscilirile limitelor medii, ale etajelor ~l subetaJelor, sunt 0,
(dupi1M. Geanana ~iN. Florea).
funcpe de condipile local~, dar ~ila ~o~ul.general, ~fel: ~ 00..400111 f,l
. in nordul Carpaplor Onentah, lImltele medll coboara cu 3 ~.
SplurileC .
sudul Meridionalilor ~iBanatului; atIantice,f S arpatilor Orientali
. pe fa!adele ~i pe versanpi c~ exp~ere spre m~le de aer u foehn;, .' ::~;~CUI~stora este zonalitatea paralela pe direetie NV-SE, conforma cu
. pe roelle mal mOl ~l aclde, hmltele sunt mal cob orate cu
f
coboara cu 200-:400 ~ fata. d~ ve~anp~ OpU~I,cu aer C?ntInen~ sau 00-300
'
~
litttiteefuI.Ul,
pe fiecare ~ie morfologicaoriinduindu-sesubetaje~ichiar etaje de
tot carn amt pe rocile dure ~i baziee; vanabilein func!iede roca, orientareafa!adelor~ide latitudine.
204 205
 · . Fti~ia :a",!bisoluri~or ~onne~a 0 zo~~-euy ee ~e axeaza pe fli I esionar Gheorgheni-Ciucuri, ell glacisuri terasate ~i sedimente
eea tna1 mare mtmdere ~I umfonnltate. Aiel, subetaJul inferior ~ul.
900-100010) este format din soluri eu-mezobazice, urmat de un sub ~~ Url.
1400,10,de soluri brune acide, ~ ~e .~icea mai mare intinde; ~ ~~.
supenor, la peste 1450 m,.dar dlstnbUlt msular, format din spodos I ~St.1 ~
unna, care apar mai ales in Ceahlau ~ipe vfufuri din Muntii TarcaoUn.A
mult, pan~la 800 ~, pe g!esiile si!iei~oase
ale ~~zelor de Kli~a sau d~Xot !n~
EtaJul eamblsolunlor se mtalne~e ~I 10 fli~ul nord-transil ud~a.
Bargau-Tible~-Lapu~~i estul DepresiuniiMaramure~,unde i se :' I~ .
langa spodosoluri, ~iandosoluri. aUgaj'-'
· ,
meZOZOle,care
Fafjia spodo~olUrilor.a;mpune. ~na-~j:
este ~I
axata pe ~irul montanc,"
. ~. eel 10m. malt.. Aiel domma solurile brune fe riil uV/ale
. 11
d
. ' e JOSse . ad . b I b
partea auga ~Iearn .ISOun rune. eu-mezobazice ~ibrune acide :.
I al I
slOe m. .u Ul ~m
al nd
. meZ?~Ole, pree~. ~I re zine pe. masivele ~i area1ele
pe Wid,
dolomItIee. Pe vfufunle mm malte sunt ~Imsule de umbnsoluri eu soluri neg ,
soluri humico-silicatice, mai ales in Munpi Rodnei ~iMararnure~ului. re
· Ftifjia andosolurilor (umbrisoluri) este speeifiea lantului eruptiv dl
~i aiei se observa 0 etajare, in sensul eombinarii la partea inferioara cu cd .~
andice, iar la nivelul superior se eombina andosoluri cu spodosoluri. Cele
sunt mai evidente in eei mai inal~ivulcani (CaIiman-Harghita), iar in nord
Lapu~) apar' mai bine eonturate numai andosoluri combinate cu camb'
andiee. in Mun~iiTible~ ~i Bargau exista numai petiee de andosol,pe .
vulcanice, in rest dominand fli~ul paleogen eu soluri earnbiee brune acide. ,.
Asocierea regionala a solurilor din Carpapi Orientali unne
geomorfologice ~i litologice, inclusiv prin diferen~le acestora fa~ de Carpa~i
· Solurile Carpa,tilor Maramurefjului fji Bucovinei au "eea mai campa'
mai mare extindere a zonei (~iei) spodosolurilor din CarpaPi Orientali (asoG:
frecvente petiee de umbrisoluri humieosilicatice pe vfufurile de peste 1900-200('
MunPlor Rodnei ~i Maramure~lui), flancatii la E de zona cambisolurilor:, . 'w
(Obcinele fli~lui), iar la V de zona cambisolurilor transcarpatice (Bargau"
~i zona andosolurilor (O~-Gutin)" (N. Barbu, 1987).
In eadrul acestei grupari de mun~i, DepresiuneaMaramure~u,~
dominata de eambisoluri brune eu-mezobazice ~i brune a~ide, .dezvo1ta~:i:
paleogen, in est, iar in vest sunt soluri brune luvice ~l IUVlsolllrJ0
sedimente neogen-euatemare mai moi). .' . ' bnme
Depresiunea Oafjului, mai joasa, prezinta solun argllolluvHl~e
luvisoluri albice ~iplanosoluri, plus hidromorfe ~i pupne and~~olu~. , caJ11b'
Depresiunea Domelor, mult mai inalta, are, ea ~i mun~l1vee~Olde()1li
brune acide, eeva spodosoluri ~i pupne petiee de andosol (pe eruptlV ..
preeum ~i soluri hidromorfe ~i sol turbos." . '0 iogu:.«:;:>:
. Solurile Carpa,tilor Mo/do-Transllvam se caractenzeaza pn deZVol
sud, pana la dispari~e, a ~iei eristalino-mezozoice? pe care sc sod (~
spodosoluri (Mun~i Bistri~i, Giurgeu ~i Haghim~u), lar lateral, S?~ laI1WI
Stfu1i~oarei,Ceahlau ~i Tarcau), cambisoluri ~icatre vest, andoso/llr~(l~ ~iau
toate aceste etaje au subeuyeleeitate mai sus la Carpa~iMaramurc~ Ul .'
206
. II deP;eupat de soluri bru~e luvice ~i l~visolur~ albice: p.lus .lacOVifjti,
, c~e dar ~i petiee de cemOZlOm camblC ~l cemOZlOm argllOlluvwl.
oo,le, ..
, Carpatilor Curburn
oIJl~d~vidUaIizeaza
ea subuni~ ~oge?g~ca de prim ran~ in. cadrul
.~ 111 bindu-se atfu:de Carpapi Onentah (~ de care au totu~ mal multe
"of, deosectUI'iizonal-Iongitudinala a inveli~ui de sol, cat ~i de Carpapi
'), ~uc:UstroctUI'iizonal-altitudinal.a a fondului lor pe?ol~gie" ~'. B~u, 1?87).
'OJIah, .tat peotm veridicitatea sa ~lpentru a accentua, mea 0 data, mdivldualitatea
. acest: rii fata de Carpapi Orientali. Aceasta regiune carpaticii se sublmparte net
"orCu. ~ eu ~peet de ~ii orientate NE-SV, invers decat in Orientali: la mijloc
'subre:I~~iune a B~ovului, la sud ~i est se afla Curbura propriu-zisa (Curbura
~.eV Mihaileseu), iar in nord se aliniazii Obcinele B~vului,
yrja~iaextema
a Curburii (Vraneea-Piatra Craiului), dominata de fli~
nface vfuful Leaotei eu ~isturi eristaline), foarte intins este etajul
,
. P~uriloreu soluri brune eu-mezobazice, dar in mod deosebit eu brune acide,
:titudioile de 1100-1600 m. Aeestora Ii se adauga spodosoluri brune
. riale~ipodzoluri in mun~iimai inalp, Lacau~i,Penteleu, Siriu, Ciue~, Baiu,
[gj,Leaota) De ~e~enea, P7 ~nglomerate~e de Bueegi ~~pe st~turile d~
,
(Ciuc~,BUcegl,PIatra CrmulUl~.a.), solunIe eu-mezobazlee urea mult 10m
~r pecaIcare(Piatra Mare, Postavaru, Bucegi, Piatra Craiului) apar rendzine.
,., ObcineleBra~ovului se earacterizeaza printr-o unifonnitate ridieata, prin
'inareacambisolurilorbrun eu-mezobazice ~i brune acide. Exceppe fac Munpi
,i, mozaiea~igeologic, unde apar in plus andosoluri, rendzine, dar ~i
visoluripc roeile neogene (brune luvice ~i luvusoluri albice), iar in Munpi
'ira,~ipu!ine spodosoluri.
b' Depresiunea Brafjovului, eu depozite aluvionare de tip subsident,
~ n~e ~i de glacis, se interpune intre cele doua subregiuni anterioare, eu
t~~OI~ri, molisoluri, soluri hidromorfe (lacovi~ti extinse pe lunci ~i
~i
,UTI
e Jo~e adiaeente), soluri aluviale ~ipsamosoluri (Ia Reei). Molisolurile
d~o~n cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i eemoziomoide) se intind la
~iI~te ul Negru (Campul Frumos) sau ea petiee in alte loeuri joase, dar
- ~icapc te~ele OItului, Argiluvisolurile (brune luviee ~i luvisoluri albice)
cmontunleSacele (Tarlug-Timi~)~iin Culoarul ~nov.
. Meridionali
SOlurileCarpatdor
J.
I A~~ r~giun~carpatica este eea mai inalta ~i mai masiva, dar ~i cea mai
~Ogica.,OglC(~nstalin) ~i structural. Ca urmare, ea are ~i 0 mai mare uniformitate
Pefa~etenzata prin etaje de soluri bine marcate, eu limite asimetriee, mai
.r~ din e sud eu circa 200-300 10, dar ~i eu abateri de la regula in masivele
'Pentru cvest ~~ in depresiuni. Etajele specifice sunt: cambisoluri brune acide,
'. nOrdu}
~~1l ~eridionali, apoi spodosoluri brune feriiluviale ~i podzoluri,
Ul11briSOI
,unplorsoluri
Unloreu Fag~humicosilicatice.
coboara pana la 800 m, iar etajul superior
207
 . . In M~t~ calcaro~idin vest ~Valcan,Mehedin!i, Cemei), din
ma~Jo~e ~l.a mfluen!elor submed~teraneen~,se dez~olta muIt ca.m:.au~
luvlce ~l ch..~rbrune. eu-mezo~azlce, pe ~l~, d~ ~l pe cristalin) lSOluq'
rossa, dar alCInu mal apare etaJul cu solun humlcosilicatice. ' precu~
~pepresiunil~ c~e .!in de Meridionali (Lovi~tea, Petro~ani'
Ora~le) au solun. dl~ente.de.munte. .Ha!egul,.cea mai joasa d~ Ba.!e$~
~
dommata de arglluvlsolun, lar LOVl~tea ~i Petro~ani de
mezobazice. Cea mai uniforma pedologic este Lovi!jtea, situam carnb~S01,
mamo-~resoase, avan~ soluri eu-m~zobazice similare m~~t;f~l p '_
DepreslUnea Petro!jam este ceva mal complexa, pe langa
mezobazice ~ibome
~
rile Carpatilor Apuseni
0111. sunt mai complexe, mai mozaicate decat cele din Mun!ii Banatului,
SoIUn.1~vand0 mare complex!tate geologica §i fi~nd ceva ~~ inal!i. ~tajel.e~e
Ii J11unV
aceea§i banda de so~un .brune eu-mezoba.z1~e, ca:e alCI este m~ extIn~a,
,
'jJ1cePcU cum fli§ul mezozolc ~I molasa paleozOlca, dupa care urmeaza solunle
~ariJ1d,Oaremaiales pe munpi-horst cristalini, la peste 700 m, respectiv 'in Zarand,
preslun.i
~ a~ld~se§, iar In Bihor ~i ~ilau-Muntele Mare urca ~ana la .15?O m. ~xista ~i ~
,pl~ ~.1 ~ podosoluri cu petIce de podzol. In taate etaJele.ammtItese mtercaleaza
'c eta] ~:erra rossa pe calcarele din Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau ~i
Ul. dill

H
.
1
acide
.
1
(In
' .
m a!eg) pe. roCIe. argl o-mslpoase
~ia sudica,
d
. pe
d
fli~gresos),
m nor; , respectlv
.
apar <:i :~bl~OI
'i rgl lUVlSO
If~
.

brune luvice ~l. luUI\ri'

., ne ~llUptivuldin Metalifcri, Mun!ii Detunatelor §i Vladeasa exista andosoluri.
. Of.pe eesiunile sunt dominate, ca ~i muntele, de cambisoluri, ca, de exemplu, in
' . ~ . ' ;
De~~ "§i in Zlatna ~i Brad-HaImagiu, In ultimele doua aparand ~i pu!ine
ucea,
albIce, dar ~I I eal I I
. so un antroplce. mare .e exp oatanlor miniere. Denr . ,~~:
Iun. (bruneluvice~iluvisI
1"' eSlll17ea
'
ill/viso/un.
dommatade arglUVISO 1
~ ~

I
este cea mal compexa, "

a~t p~dealurilesu~mon~e, cat ~ipe piemon~ri,~ar'inparteasuperio:au: Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

~I p.etl~e ~e cam~ls~lu~ b~ne eu-mezob~lce,. lar ceva mai jos ~i pl~ ), I: Ce structurii impune distribufia solurilor Romaniei? (Zonal-concentrica ~i
(argiloIluVlale). EXlsta ~I relauv multe solun aluvlale asociate cu soluri hid~ '

.'am,dar §i variata §i local mozaicata).

Complexitatea depresiunii cre~e spre Hunedoara-Deva, cu sOlurj!'''' 2. Ce factori determinii structura pedologicii a Romaniei !ji ce reflectii
clinohidromorfe, bome luvice, cemoziomuri cambice ~i cemoziomuriargiloif structurii?(Cauzele
cu.astii sunt: relieful concentric tronat de inelul Carpatic ~i
iar In Culoarul O~ei apar sub munte bome luvice, luvisoluri albice' J ':i~1a
geografica la interferenta influentelor climatice extrem-europene; structura
cambisoluri brune acide, iar pe terasele mai joase cemoziomuri caml)'i ologica reflecta structura geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic).
argiloiluviale;molisolurilede aici sunt 0 continuarea celor din Podi~ulSec~ll I 3. Ce legitii,ti subordonate impun legea principalii a zonalitiifii concentric-
~ate ~i a diversificiirii local-regionale? ( 1) Etajarea concentrica In Carpa!i;
Solurile Carpati10r Banatului ~iPoiana Ruscai triplazonalitate din campii, dealuri ~i podi~uri:est-vest in sudul tarii, nord-sud
De~i sunt mun!i jo~i, complexitatea lor geologica este crescutii(ma( m.'estul§i vestul tarii ~i concentrica in Transilvania; 3) regionalismul nuantat
Poiana Ruscai), primind 'in plus ~iunele influente submediteran~~ne.Ca.~~ ;t~ regiunile de dealuri ~i campii cauzat de influentele climatice exteme;
tntrazonalitatea§i azonalitatea).
lipse~e etajul umbrisolurilor, iar spodosolurile apar in petice mlCInu.m~J.~- ,4. Ce structurii pedologicti prezintii Campia Romanii !ji care sunt clasele
Semenic ~i Almaj. Se 'intind insa foarte mult cambisolurile, domtnan...,s~
0' ~n~nte?~Benzi zonale est-vest, dar curbate In est panil la direc!ia nord-sud;
brune acide ~i sub ele 0 ~ie redusa de soluri brune eu-mezobazice. Pe .,
i ~~na mohsolurile, urmate de argiluvisoluri (in vest) ~i apoi psamosoluri,
expu~i catre vest ~i nord-vest, limite Ie subetajelor coboara cu peste ~Oom, ~ ~orfe,halomorfe,aluviale).
. in cadrul acestei situatii generale, cu cambisoluri ~i pu!tn.espa,.
I

te',nsttca
c,areor:
este distributia
..; ~..tipurilor de sol din .Campia Olteniei? (Cea mai
do
Mun,tii Banatului au soluri ~i limite verticale mai variate. Aici: sol~nle b~iP illhozi . nare este m la§ll est-vest, cu cemOZlOmpe teraseIe dunarene 1 2,
~

-
ocupa atat majoritatea ~isturilorcristaline, cat ~iivirile de gramte §lgran~ '
'Pie:: t~bIC. pe terasele 3-5 ~icemoziomargiloiluvialin peticela contactul
plus, se defmesc bine doua mari benzi de rendzine ~i t~rra ro!sa, al~7~i~ sc~iPn u Gebc, unde apare ~i putin argiluvisol brun ro~cat; peste acestea se
nord-sud, pe calcare, una In Muntii Aninei ~i Podl§~l <?rbu:nMunP, i",# 6 CSatnosoluri). '
Locvei), pe aliniamentul de calcare Re~ita-Moldova Noua, §I alta I~'Iei~? O;~ sum solurile Campiei Cen~ale ROf!lar:e!ji !imitele p~dologice a.~e
pe aliniamentul Svinecea-Svinita. -rii §i Cil ~rnOZ10I11U' la sud la nord se ordoneaza, uneon dlscontInuu, urmatoarele Ia§ll:
Depresiunile Bozovici, Ezeri~-Re~ita,cele din Defi1~ulI?u~a i a/biC~ ,~erO~ca~p~ terasele Dunarii, cemoziomuri cambice pe campurile sudice, apoi
Timi~-Cema sunt dominate de argiluvisoluri
. brune .'luvice~ §I IUVlSO
~
u; ri d
onn ca SOu ' 1 -' ~c~ are s~: b~ne ro~ca~ luvice ~arg!nt~se ~e 0 .~ie ~en~a e.st-v~st;p~a
.
Munfii Poiana Rusciii reprezmta un maslv unllt . . deZVota, . .~~~SUntI uI? bru~e luvlCe - CamplaPlte~tJUIUJ,
lar m CampIaTargovl§te-
Pl110r
Bo'UVls~lunalbice ~i planosoluri; se gasesc ~i vertisoluri in nordul
altitu~inii .mici~ ~i a ~ominarii .~isturi~o~ c~s~ine.. AI~1 ~eridiOn~~
camblsolunlor, mdeosebl brune aClde (adlca etaJull~fenor dm. . pufinei ~lurilor.lfn~~l G~vanu-Burdea, lacovi~i ~i halomorfe in est §i sud suprapuse
~i un subetaj marginal de soluri eu-mezobazice, pe fll~ mezoZOIC,§J . ; . Car; lffilta.eStIca merge pana la aliniamentul Oltenita- Teleajen).
pe calcarelecristaline. 1
',Sealil1~u~tipurile de soluri din Ctimpia Romanti de Est ~i cum se aliniaza
laza sud-nord, incepand cu soluri balane in petice la est, apoi
208 209
cernozio~, cernoziorn cambic ~i ce~ozio~uri' argiloiluviale in p
~ " : sunt caracteristicile. gen~rale pedologice ale. p"'odi§ulu.iMo~dovei~
nord-vesttca; azonal, apar psamosolun, solun halornorfe ~i aluviale artea.i'
8. Care sunt caracteristicile pedologice generale ale C). , .
(~?min.area solurilor intrazon~e. ~i az~~ale eu peste 50%, circa 2~';flei
tlplee ~l restul zonale de tranzipe; ~1l zonale dispuse meridian 0 SQlu
ve~ p~a la ~arei.~iargil~vi~olu? p~ cfunpiile~alte ~iin Can{~~ mOlis
reglOnahz~re m ~rel~ubregll;IDl:.Carn~la.B~a~lUl, dominata de m~li SO~e~
Some~ulUl, dommata de arglluvlsolun ~l Carnpla Cri~urilor, foarte sol~n"
9: C~re sunt tipu~le de sol ~in.Gj"!pi~ B~natulu~? (Cemoziom~~~ca~
Arad-!lffi~~~ara, ~mo~om camble ~l.argdOl~uvlal.pe campiile de glacis ies,td~t
plus lacoVl~, vertlsol~, s.olonceacun~ solun ~uVlale ~ipsarnosoluri la ie Ple~o:
10. Care sunt tipurrle de sol din Campla Cri§urilorplus Carn . relllia)
(Soluri intrazonale ~i azonale in propoqie de peste 50%, respeetiv ~ ~a~e~.,
gleiee
. ~i .pseudogleice, ..psarnosoluri
. one .
in Cfunpia Valea lui Mihai ' soV11~t,l~
vertlso1un; 1a est de 0 1mle Carel-Sa1onta-Arad sunt argiluvisoluri bru .\ ~
luviee, iar la vest, cernoziomuri argiloiluviale ~iearnbice). ne ~t6
11. Ce tipuri de sol are Campia Some§ului de la nord de Crasn ?
luvice ~i luvisoluri albice, plus soluri gleice ~i pseudogleice). a. "
12. Ce tipuri de soluri se gasesc in Dobrogea central-sudica? (Soluril
in vest, pe valea Carasu ~i 0 ~ie intre Midia- Tulcea; in rest, eernoziof
e~rno~~~u~ e~bice, f!lai ales pe centru-vest, ~i putine rendzine ~i regos..,
lacoVl~tl mJurul hmanunlor). .'
13. Ce tipuri de sol exista in Dobrogea de Nord? (Exista un mozaic d~
eu cernoziornuri, cernoziomuri carnbice restranse, mai SUS,soluri eenu~ii ~,
brune luvice; roeile ~i pantele impun rendzine, psamosoluri la Dunavat, reg
~ilitosoluri,pufinelacovi~ti~isolurialuviale). ~ \
14. Unde se gasesc argiluvisoluri in Dobrogea? (In partile mai in
Muntii Macin, Podi~ulNiculitel ~iBabadag). ~ '0'
15. Unde se gasesc rendzine in Dobrogea ? (In Podi~ulBabadag,pe f\
ea1caroase mezozoice din Dobrogea CentraIa ~i pe ivirile ealearelor sann~
Podi~ulNegru Voda). ~ ,
16. Care sunt clasele §i tipurile de sol din Podi§ul Getic :jl oq
imparfirea regional a pedologica a acestuia? (0 zonare est-vest a tu.tur.orU
de argiluvisoluri: brun ro~cate, brun ro~eate luvice, brune, brune IuVlee, s/;_l
multe vertisoluri, apoi regosoluri, hidromorfe, aluviale ~i puti.ne. ~saJ.I1;:~
nord de Craiova; regionare: Piemontul Oltean, eu toam gama ammt~ta.,~I
Cotmeana-Cande~, eu brune luvice, luvisoluri albice ~i p.lanosolu.n)? (Vnifo.-a.
17. Care sunt caracteristicile pedologice ale Dealunlor Vestl~e. ai all
data de dominarea argiluvisolurilor; dominarea solurilor brune IUVlce,.It1It1ai
sud ~i pe versantii insoriti, ~i a luvisolurilor albice, intinse pe loc~n andQ~
insulele de cristalin impun soluri brune acide - cambice, cele erup~veBanatlJ,.,
iar calearele, rendzine. Dealurile prezinta trei subregiuni: D~al~~ edi~ulS'
brune luviee, Dealurile Cri~anei eu luvisoluri albice pe eulm~ ~\b'o e plusj
eu dominarea egala a solurilor brune luvice ~i luvisolun a lC, Ii.,
clinohidromorfe ~i cambisoluri brune acide). . ide ctti.J
18. Ce tipuri de soluri apar pe insulele de cristalin, e~P~v §dzine
Dealurile de Vest? (In ordine: eambice brune acide, andosolun ~l ren
210
I). Care nal-etajata pe dlreepe nord-sud; domma mohsolunle ~l
l1~e /0 cu aproape toate tipurile, dispuse in unnatoarele trepte: sub 90 m
"iso1U~e~ntre 90-200 m eernoziomuri eambice, intre 200-300 m soluri
Ivzio~un,3~O-450 m bI1l1!-eluvice, ~este ~00-450 f!lluvisoluri albiee; eele mai
~ ~ji,Intr~ unt brune luvlee, cernozlOmunle earnblce, plus eele neevoluate ea
se 50Iunu~iale,regosoluri ~i erodi~oluri; sol~rile intr~onal~ oeupa earn ~/~;
/pale,col.) argiloiluviale sunt restranse, solunIe cernozlOmOideapar numal m
,oziO!T1un/nPodi~ulSueevei, iar rendzinele pe ivirile d~ eale~e).
,\tI are~u~ se succed solurile Podi§ulu~ Barladul~i? (In eta~e"z~nale de.la SE
20. astfel: cernoziom re~us, ce~o~lOm e~ble eel mal mtlns, p:tiee .de
~
argiloiluvial, solun eenU~l1~l rendzme pe ealeare; unneaza etaJul
~o~.o~urilorcu
dU\15 sol b~ argiloiluvial ~i foart~intins .cel brun luv!~,asoeiat ~ieu
IO. iar Pe inaltimlle
050un, . de peste 400
.. m, luvlsol
. albic; se adauga mtrazonale eu
. iale coluvisolun, regoso 1un ~l ero dISO1).
011 ~uvDe ~e domina mo/isolurile in Campia Moldovei §i care sunt tipurile
, Q'? (Deoareee Cfunpia Moldovei are altitudini sub 200 rn ~i suporta
f,fWrte ~ontinental-estiee eu earacteristiei de stepa-silvostepa; tipurile: eernoziom
uen~xtins eernoziom eambie foarte extins, cernoziom argiloiluvial restrans,
ndorendzinein nord ~i soluri eenu~ii la peste 180 m).
22.De ce lipsesc cernoziomurile tipice din Podi§ul Sucevei §i care molisoluri
r aici? (Pentru cii aici este un mediu mai umed ~i mai reee, de fag ~i chiar
tee fag-conifere; apar molisolurile de padure: eernoziomoid cel mai extins din
',:pupncenu~iu, plus rendzina ~i pseudorendzina).
23. Ce subetaje de argiluvisol domina in Podi§ul Sucevei ? (Brun luvie
,jateu planosol ~i luvisol albic).
_ 24. Care sunt caracteristicile pedologice ale Podi§ului Transilvaniei ?
-':tribupezonal-etajat-eoneentriea ~i mozaieam de intrazonale, eu un nucleu de
,~Isoluri..~i cercuri de argiluvisoluri; in Subcarpatii Transilvaniei apar ~i
osolun,lar intrazonalele oeupa earn 1/4 din intregul podi~).
p 25. Care sunt tipurile de mo/isoluri ~'iunde se extind in Podi~'ul Transilvaniei?
I n.~ e.ernoziomuri earnbice in Cfunpia Transilvaniei, multe cernoziomuri
,O!u~lale ~~eemoziomoide in Cfunpia Transilvaniei, dar se extind ~i in sud-
._~~~ e~unle Cluju~ui ~i Nade~ului, pe terasele Mure~ului ~i putin in Podi~ul
"~Ulo;~e unde. contmua pe Culoarul O~tiei; se adauga rendzine pe calcare in
' . 26 Cme~an~l pseudorendzine pe marne).
IUrile' bare SUnt cercu;tle concentrice de .argiluvisoluri din Podi§UI Tramilvaniei ?
~e ro~
6SOlUril ~l brun ro~cate luVlce sunt foarte restranse la contactul eu
l11arj~' ll11neaza.un cere discontinuu ~i nu prea lotins de solOObrune luvice; cele
~iUnil~Prafe!t: de P~~, i~clusiv Su~earpatii, Podi~ul Some~an ~i majoritatea
~ submmargmale s~dice ~l subearpattce Ie ocupa solurile brune luvice; un cere
~I!?carpati~ntan,d~ discontinuu il formeazii luvisolul albic ~i pufinele andosoluri
~I"<lrian'pc ~~lele ro~ii din Podi~l Huedin-Paniceni ~i din Depresiunea Agri~
,
27.Ce s~ r~e~ a solurilorbrune luvice ~ia luvisoluriloralbice).
CeCOnd~~rl hldromorfe au cea mai mare intindere, din lara, in Transilvania
~ fin c l~? (~olurile negre clinohidromorfe, pe pante line de versant, eu
ar onatle ~iclimat umed; Ii se mai spune ~isoluri negre de flineatii).
211
 .28. Care ~unt ca~act~ris~cile pedol?gice ale SUbcarpa,tilor ?
solun; asemani'in cu podl~unle ~Icu Dealunle de Vest prin dOmincw . (~~
~n Su?carpa!i! exte~i ~i .c~ Carpa!ii pri~ extinderea cambisoluri~~ ~IIIII)
mternl; au ~I rnohsolun m Subcarp~!11 Neam!ului ~i pe CuI r In Su
spo.dosol~ri ~e vfufuri~e d~ gre.sii silicioase .ale ~ealurilor fOart~a~I Site
ex~nse tipUrl. sunt argIluvlsolu~le brone luvlce ~I mai PU!ine Iuvinalte~Q,
chlar brunc ~I brone ro~cate luvlce; urmeaza cambisolurile brone soluo af
pu!ine brone acide, iar apoi pseudorendzinele; 0 mare extindere 0 eU~ll1ezob:t
erodisolurile;
. .. zonalitatea
. etajata se asociaza ~i cu ja§iile litolo g ~Ure~oso
1 I ~
afl d lce pon
roCI e mOl mlO-p lOeene externe an u-se argiluvisoluri, iar pe rO'1 ~lp-
fli~ului paleogen, intern, sunt cambisoluri). . CIe ll1aldii
29. .Un~e apa: moli!ol~ri §i care dintre ele in Subcarpa!i ? (In De <J:;
Cracau-Bls~~ta? n;taI restrans m De~resiunea Neam!, pe teiasele joase ale ~~
Culm~a BlaJanl ~1.teras~le P~o~el ~e la Cur.bura,. toa~ ocupate de cefII(j~~
camblee, eernOZlOmun argIloIluvlale, eernozlOmOide ~i soluri .'
pseudoren.~zinel~au 0 e~indere ~i m~. mare, in speei~ in Subearpa!iiT:
Subearpap.lBuzau-Ialomlta, Museele ~lestul Subearpap.lorOlteniei; rendzin
pe ealearele Culmii Istrita). " .'
30. Care este tipul de sol dominant in Subcarpafi ? (Bron luvie). ,~
31. Care sunt subetajele extreme altitudinale din Subcarpa,ti?(Gel(ii
sunt eemoziomul eambie ~i argiloiluvial in Subearpa!ii Moldovei ~iVran~l
ro~eate luviee la vest de Buzau ~i pana in Oltenia ~i solurile brone la vestl~
eelemaiinaltesubetajesuntbroneleacide.maiales intre Buzau ~i ArgJ
paleogen, ~i solurile brone feriiluviale, pe eulmile inalte eu gresii silici9
Kliwa de la Buzau ~ipana in Museele inclusiv).
32. Care sunt, in ordine, tipurile de sol dinSubcarpafii Olteniei?(A
subetaje: brune luviee, foarte intinse,' ~i mai sus, dar ~i in depresiunilePol'
Horezu sunt luvisoluri albiee; se adauga, la vest de Jiu, ~ibrone argiloiluvi.al~
ro~cate luviee ~i planosoluri, iar in depresiunile submontane, mul~ ~olun~.
intre Gilort ~i Bistrita VaIeii sunt ~i soluri dinohidromorfe, regosolun ~1 erod~,.
33. Care sunt etajele §i subetajele de sol din Muscelele Arge~ulul.,~
mai jos este oeupat de argiluvisoluri eu subetajele luvisoluri albice.~1p~v~.
mai lini soluri brone luviee, apoi etajul eambisolurilor eu subetaje!e 111_.
mezobazi.~e ~~ brone aei.de,ultimul fi~nd~tajuli.nsularal.spo~osolunJ~r.
c ! 44
brune femluvIale; sunt ~lpseudorendzme ~lsolun negre ehnohldro~o " [reMI
34. Ce caracteristici de bazi'iau SubcarJXl,tiiCurburii ? (0. tranZlpe 111ple~i
~i ei, in vest, 0 alta eu Subcarpa!iiTazlfuIlui,in est, ~i cea ~a1 ~are co; ~i~
Subcarpapi BuzauIui; domina argiluvisolurile, urmm:ede ~blsolun: d%drol110 .
molisoluri~ispodosoluri,plus multe regosoluri,erodlSolun~1negredmo . §i ialolJ,
35. Care este specificul pedologic ~l Subc,!rp~,tilor Prah?~el ne IU'"
(Ca ~i in M~~ee.le,;eulmile joase. sudi~e ~l depreslunIle au. solu!1rn: pu!in6.~
eulmIle medII ~l malte au eamblsolun brone eu-mezobazlee ~1 ndzin(},l
acide; se adauga pu!ine molisoluri pe terasele Prahovei, pseudore
negre clinohidromorfe ~iregosoluri ~ierodisoluri). ., aului ? €:
36. .Care sunt s?ecifi~l §i etajarea ~olurilor in Subca~paf!l B:~je_Zon
eomplee~l Subcarpap; 1/2 din solun sunt mtrazonale; ea etaJ~ ~1su ., intre
cernoziomuri cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i solun eenu~ll
212
ainiUI apoi soluri brune, brone luviee ~i luvisoluri albiee pe toam ~ia
i ~ li~na, iar spre interior urea soluri brone eu-mezobaziee pe fli~ marno-
< tU10-P. bnlDeacide pe forma!iunigresos-conglomeratiee~ipe gresii de Kliwa,
J ~isol~fletiee de spodosoluri brone feriiluviale).
~t fC~lP sunt paralelismul §i etajarea solurilor in Subcarpafii Vrancei? (De-a
31. ar~unilor domina solurile brone luviee, iar pe aliniamentele deluroase
I d~pr:bice; irnediat sub munte, pe p~eogen mai dur, sunt ~i~u~e s~luri b~e
soh.lfl1e'ce' rnozaicat, aparpseudorendzine, plus multe regosolun ~lerodisolun).
ezob~ re'sunt caracteristicilegeneralepedologice ale SubcarpafilorMoldovei?
38. ~are dintre sud ~i. nord, Sub~api ~Ne~!ulu~ ~i Culo~1 Siretului
~re?~ u Podi~ul Moldov~l, lar Subearpaf11Tazlautm eu eel aI Vraneel).
,an~ Care sunt solurile. d~mina'!te §i care ~unt~solurile .subor~onate din
3 . tii Tazlaului? (Domma solun Ie brone luvlee III depreslUne ~l brone eu-
::;:~epe Cu~mea Pietrie.iea; u~eaza pseudo.~endzinele pe unele interfluvii ~i
. risuperiori,lar la One~tlapar ~lsolun eenu~ll).
.' 40. Care sunt specificul §i tipurile de soluri ale Subcarpa,tilor Neam,tului?
'circa50% rnolisoluri, .domi~ant in pep~esiu.ne~ C~eau~Bistript, fiin~.eomp~se
"cemoziomoide,eemOZlOmun camblCe ~1argtloIluvlale ~l solun eenu~lI; eulmIle
roase au soluri brone luviee ~i petiee de luvisoluri albice, iar Culmea Ple~u
rtasoluri brune eu-mezobaziee ~i pu!ine soluri brone aeide).
41. Care este dispunerea treptelor de sol in Culoarnl Siret-Moldova? (0
ii de soluri aluviale pe lunca, dupa care spre vest urea ~ii de eemoziomuri
ice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri eenu~ii ~i brone luvice; pe abruptul
~domina regosoluri ~i erodisoluri).
. 42. Care sunt caracteristicile generale ale dispunerii solurilor carpatice ?
cesiuneaa trei etaje, de eambisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri, ~i a mai
"l.~o~
~be~je, ale earor limite coboara pe versanpi eu expunere nordiea ~inord-
.l~ ~ldill nordul Orientalilor fata de sudul Meridionalilor, eu 200-400 m, ~i
,ala !ocal.d~pa panm ~i roea; etajarea ~i diversifiearea pedogenetiea sunt
.t~.ill pnnclpal de relief, apoi de pozitia climatiea ~i de roea; in amanunt,
.~atllau 0 mare diversitate de soluri). .
.,,~:3.. Ce subetaje de sol §i altimetrice au cambisolurile carpatice? (Bron eu-
.a!~ICla 500-1000 m, bron acid la 1000-1300 m, care este ~i eel mai extins din
rrliluvi~
~e subetaje de sol §i altimetrice §i ce climat au spodosolurile? (Bron
alia I5~01300-l500. m ~i sub paduri de amestec fag-molid ~i molid-brad;
, 45 C -2000 m ~lsub molidi~ ~ijnepeni~).
.9UItip' e aspecte specifice au etajul ~i solurile aparfinand umbrisolurilor?
. a, pe:1 este .fo~at din soluri humueosilicatiee, la 1800-2400 m, sub stepa
!l/Jcaoe;an~toun ~l.eulmi largi, ~i este impestritat eu podzol, litosol, rendzina ~i
reunacu Oso~unle apar pe eruptiv, iar solurile negre acide se dezvolm
. 46.Cu carn~lsolurilebrone acide, intre 1000-1600 m). ~
Otien7;.fclle~.zimitele medii ale etajelor §i subetajelor solurilor carJXltice? (In
,"'.Ui;pe fal or, I~tele co?oara cu 300-400 ':n mra .de sudul Meridionalilor ~i
lIe ll1ai ~el~ ~l~ersanpl eu expunere atlantIca, hmltele coboara cu 200-400 m;
, 11101~l aclde, limitele coboara eu 100-300 m; solurile dependente de
213
anw:"te roc~ urcii ~i coboara aproape indife~nt. de etaj; condi~ile local .,.
panta, drenaJ ~.a.conduc, de asemenea, laoscllan locale ale limitelord e de.lt1
47. Care este specificul pedologic al Carpatilor Orient ?OIUTl)..
paraieHi p~ ~irec~a N~ -SE, pe ~ecare dintre cel~ trei ~ii ~ 'd? (20
A
spodosolun ~l ando~ol~n - ~randum~u-se e~je ~i subetaje de sol). e c<l111b:j
. .
.
48. Unde. se mtinde
. . ce etaje are fa:jia cambisolurilor dIn
:jl 0,.,
mtm de pe
A
flI~UI onen tal ~l pe ce I nord-transilvan ~i are subeta' 1
mezobazice, brone acide, cu cea mai mare intindere, ~i un etaj insul~e de de SOI1A
peste 1450 m). e SPOdOSo:!
. 49: Pe ce. roci se fntind~ :ji.ce etaje :ji.subetaje are fa:jia spodos. .
Onentab? (Pe ~mu m~ntan cn~mo-m~zozOlc; are in partea inferioara olur,
b~e. acl~epe mezozo1c~mm:ginal,apOis~odos?luribroneferiiluviale,~arnb
~l etIJul msular de umbnsolun cu negre aclde ~l soluri humico-silicati .redQl
sunt rendzine). ce, pe ~
50. ~nume:afi n:asivel~ munto~se_carp~t~cepe care s~ gasesc ando/
(Oa~,Jgm~, <!ut~n,Lap~~, Tlble~, Bar~au, Cahman, GurghlU, Harghit p,:,
Mun!ll Metahfen, Mun!ll Detunatelor ~lVladeasa). a, u
51. Ce soluri a.u pn.ncipalele depresiuni ~in Orientali ? (Depr,
Maramure~ are camblsolun brone eu-mezobazlce ~i brone acide iA"~
arg~luv~solu~ brone luvi.ce~ilu~isolu~ alb.icei~ vest; Depresiunea O~ ar~~~-'
arglluvlsolun brone luvlce, luvisolun alblce ~l planosoluri, plus hidron\&
andosoluri; Depresiunea Domelor este similara cu mun~i vecini, avfu1dcarn:b.1
brone acide ~i pu!ine spodosoluri ~i andosoluri, dar ~i hidromorfe ~i sol
Depresiunea Gheorgheni-Ciucuri este acoperim de brone luvice ~i luvisoluri
plus lacovi~i, soluri turboase, dar ~i pu~n cemoziom cambic ~i argiloiluviaF".
52. Care sunt :ji ce soluri au cele trei parfi ale Carpa,tilor Curburii 7\
extema, Vrancea-Piatra Craiului, prezinm foarte extins etajul cambisoluriJ'..
soluri eu-mezobazice ~i mai ales brone acide, urmat de etajul spodosoluri'IQ
feriiluviale ~i podzoluri in Lacau~, Penteleu, Siriu, Ciuc~, Baiu, Bucegr,
pe conglomerate, solurile eu-mezobazice urea mult mai sus, iar pe ~l
rendzine. Obcinele Bra:jovului prezinm 0 mai mare uniformitate, cu camblsolu'
eu-mezobazice ~i brone acide; in Masivul Nemira sunt ~i pu~e s~odosoluI)'
Pe~ani apare un mozaic cu argiluvisoluri pe rocile neogene, rendzme pe Jj
andosoluri pe eroptiv. Depresiunea Bra:jovului este complexa, avand: m~l
cemoziomuri cambice, cemoziomuri argiloiluviale ~i cemozi~moide-, t~~:'"
brone luvice ~i luvisoluri albice, apoi lacovi~, soluri aluviale ~lp~os~ uncar,
53. Care sunt specificul :ji etajele-subetajele de so~un. a e tU~
Meridionali ? (Au 0 uniformitate mai accentuata, cu et~je. mal bme CO~eri
mai coborate spre nord: cambisoluri brone acide, tlp~ce_ pen;~ m in
spodosoluri brone feriiluviale ~i podzoluri ceo cobo~a ~~a .Ia are lip
Higara~ului, ~i etajul superior cu umbrisolun humlcos1h~atlce, c ..
mun!iijo~i din vest; se adauga rendzinele in ~un~i calcaro~l? de sol din),
54. Care ..sunt spe~ifi.cu! pedologIC.. §l . etaje!e-subetajele. se in~~
Banatului ? (Flmd munp JO~1spre medii ~l. cu mfluen~ sud~ce,rile Se~'
cambisolurile, lipsesc umbrisolurile, spodosolunle apar ~umal pe ':'~oldo''':
~i Almajului ~i au doua mari benZi de calcare cu rendzme - .Re~l~ visoluJ1J
Svinecea-Svinita. Etajele-subetajele: argiluvisoluri brone lUVlce ~I u
214
. cambisoluri ~u-~ezo?azice, t~rra .rossa ~i in. mod deosebit .brune acide pe
._il1f1l, ~ist1Irilecnstal~e ~~pe g~al1lte~lfo~ ~upne spodosohu9. .
, tO~re soluri ~o.'!1!nam .Polana, ~U.~C~l:jl.de ceo ? (~amblsolunle brone
,,5: za altitudmll Joase ~l a dommam ~lstunlor cnstahne).
,.~t':.
,dIn~~~e sunt sp~cificu1 pedo!ogiC :ji tipurile de sol~rj_din A!un,tii Apuse,?i ?
ii
"" ,6. " ti constitule 0 complexltate geologo-morfologlca, cu mfluen!e vestlce,
ehtQ/j ~~tI mun,un rnozaic de soluri, dar in care se poate observa 0 etajare, cu limite
~pu~~ la argi~u,:,isol~ri, in depresiun!le Br<:d-Halmag.iu ~i .Zlatna, pana. la
abJle, odosolun; tIpunle de sol: 0 banda bazala de camblsolun eu-mezobazlce
ci~ d~ ~ezozoic ~i pe molasa paleozoica ~i mai intinsa decat in Banat, apoi
. tll.~uI ri brone acide foarte intinse pe horsturile cristaline, la p~ste 700 m, ~i in
.bl~ Muntele Mare-Gilau, u~~e urca la 1500.m, dupa care u~eaza peti~e de
J10r~
doSOI de tip podzol; se adauga mtrazonal rendzme, terra rossa ~l andosolun).
SOLUL ~I GEOSISTEMUL CARP A TO-DANUBIANO-PONTIC
,. Soluleste un element derivat al mediului geografic, devenit insa un fel de
'mentdiagnostic pentro mediul care I-a creat ~i care i-a impus (local, regional ~i
'al) anumite proprieta~ fizice, chimice ~i de fertilitate, sau anumite grosimi,
ructuri~itexturi. Aceasta calitate de diagnostic al mediului provine din faptul ca
ul se n~te ~i evolueaza intr-un timp relativ lung, prin interactiunile dintre
leinenteleprimare de mediu (roca, relief, apa ~i aer-clima) ~i vietuitoare (ca
~inentderivat), ~i devine apoi suport ~i sursa de hrana pentro plante Ie de uscat, cu
~eintr-unfel convietuie~te. Dupa cum se ~tie, roca ofera solului suport ~i materia
inerala,fiind de fapt roca-mama, mai acida, mai bazica, sau mai carbonatica, niai
,11sau mai manata etc.; clima, printre altele, ii impune vegeta~a ~i zonalitatea
tudinala;relieful etajeaza clasele ~i tipurile de sol ~i totdeauna Ie diversifica prin
m.entare,orientarea versantilor, pante ~i microrelief; vegetatia ii procura materia
.'
",al1lca,Ii creeaza un anume' microclimat ~i favorizeaza instaiarea unei importante
crofaune.Dar ~i solul exercita 0 serie de actiuni-interactiuni cu ceilalti factori de
.,1U:.~celereaza alterarea ~i traneaza dezairegarea rochor; protejeaz~ impotriva
~1~1Ianu~ite fonne de relief; devine suprafata subiacenta pentru clima; absoarbe
:' iculeaza0 anume cantitate din apa ploilor ~idin panza ffeatica etc.
rticu~ ~adrol acestor interac~uni general-valabile, apar insa ~i adaptari
6aptii~~IZ~tepe fiecare geosistem teritorial, unele foarte pregnante, cum sunt
~I ; In cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic.
p~ ~~ latitudinii~i continentalismuluipozi~onal al tarii noastre, ~i anume in
~
,ltebUi ~I ~e 45~, pe ? la~~e de.aproapecinci.grad~,la nivel~. cfunpieRom~a
OIlice~'ba num3.lmolisolun, contInuare a solurilor din stepele ~lstlvostepele vecme
de ~t~rd-pon~ce.1n realitate, Carpa~i ~iintregul edificiu al reliefului au impus 10
Ii U; 9 de tIpuri ~i 470 subtipuri sau subunita~ pedogenetice. Toate acestea se
1<\Sirni~~sl~temulpedologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic, cu 0
ara ~Isubordonata func~lor din sistemul Domeniului.
.
215
 Zonalitatea latitudinala generala pedologica a fost inlocuita c " , culoare mai bronie, :tacand tranzitia spre solurile brone; in schimb,
leC~0ul argiloiluvial din sud este mai ro~cat (face tranzitie catre solurile bmn
c~nce~tric~tajata, simil~ ~l~ei ~ivegetatiei,aceastadevenind Prim: 0 ~.
~ m,:eh~ulUl de .sol ~ ~m~el (Geografia Romaniei, vol. I, 1983, p. 52C8rait ot10~areel din Moldova se apropie mai mult de solul eenu~iu.
mtenorul Trnnstlvamelse gase~ un nudeu de molisolOOincercuit d .7),.1\' 1fine 0 a treia caracteristica, impusa
I~ca~)' de varietatea de amanunt din
de argiluvisoluri ~ichiar e tipun evoi; In ul 'romanesc (fragmentarea reliefului, pantele, microrelieful, litologia,
. . ' petice de cambisolOO;
A .. totul este inconiuratd
~ e cele tre
d 1 d
pe 0 oglee catpatlee, lspuse tot m cercun, ~l anume cambisoluri i tU. .,;< 515:rnrice vegetatia ~.a.), 0 constituie intrazonalitatea ~i azonalitatea,
,pele eafondului general zonal-etajat. Aeestea, de~i foarte variate de la un loc la
umbrisoluri;in exterior, inelul montan este incins de un alt nivel de ~~f~osolu."
~~ ,praPu5:otU~ianumite caracte.ristici analo.age ~i s~eeifice unitatilor ~e relief~ peste
putine cambi~oh~ri~dar ale ~ub~afilor ~iDe~OOlorde Vest, cerc pre~a::~~'i\t ,d(lll,
,au un asociafii pedologlce locale ~l de eta]. Treptele de rellel care Impun
.
t.
.
moldovean ~l pana la Buzau ~l cu mohsolun; unneaza semieercul POd'tn,~ _nfe HttP ."
d 1
argiluvisolOO,dar ~icu multe molisoluriin Dobrogea,Moldova, iar in pod'I~U~~~ 1iI"- nea asocla~l pe 0 oglCe sun . . . ~ .
~i Mehedinti,pe langa putinele molisoluri,soot mai multe cambisoluri'~~~~~ ~[J1e campiile de subsidenla slab drenate, unde se asoClaza solun aluvlale,

fonneazasemi~~ul e~~, suntdo~ate. de.moli~oluri,

mai putinla'nordp~~e>'
Alb, unde domma solurile mtrazonale ~l argtluVlsolunle; trebuie subliniat cam r
fonneaza totu~i un eerc pedologic extern, de la Carei pfu1ain Banat inclusiv ~ I~lilln
unneaza arcul Cfunpiei Romane, ee ocup3. aproape in intregime ~i Dobrogea ~iu~p~
G[!§)
I
;'

spre nordpeste0 marepartedin M~ldova,pfu1~la ~~
in tarna Pmtului~iSire:~.
Pe acest fond general clrcular-etaJat mtervme a doua caracterist~41~
inveli~ului nostm de sol, ~i anume, regionalismul extracarpatic13 cir I
pedoclimatic, impus de data aceasta de influentele dimatice extrem-euro:J
Acesta se resimte in mod restrans ~i in munti, prin expunere ~i prin inte~
foehnului. Exemplele pot incepe cu injluenlele vestice, care impun Campiel~\I
ales Dealurilor ~i Podi~ului Transilvaniei soluri similare Europei Centrale,
eu-mezobaziee, brone argiloiluviale ~i brune luvice. Aici, printre altele, C
Some~ului ~iDealurile Cri~urilor sunt dominate de soluri bmne luvice, dar .
Banatului, cu influente sudice, de cernoziomuri cambice.
Pe de alta parte, in Rasarit, Campia Moldovei, situata pe acc~~i l~tltucij!'J!
Campia Some~ului, este dominata de cernoziomuri cambice, dato~ta mflu9.,
~
: ,.ti soluri gleice ~i halomorfe;
!BCO"!; 'campiile moderat dre~ate asociaza, molisoluri ~i argiluvisoluri cu lacovi~ti,
, 'leice halomorfe, uneon psamosolun;
~UO: ca:Zpiile bine drenate ~i podi~urile slab fragment ate au soluri de stepa-
~l~ostepain sud-e~ in sud lan¥a .oun~e, respectiv eemoziomOO asociate .cu
tipul ~ ~ed areargtlu~solun.bronro~cate;brun~,?runero~catel~vlee
,gamosoluri;
. restultipurilor pana la planosolun, asoclate co vemsolun, lar pe versan~, cu
Igosoluri~ierodisol~; . . . ~ ... .
. dealurile ~l pOdl~Urllefragmentate prezmta asocla~l foarte vanate, eu
careposibilitatede a contura doua subtipuri regionale: cele cu injluenla central-
'ropeani1- in careintraDealOOlede Vest,Podi~ulTrnnsilvaniei,nordulPodi~ului
'c, Subcarpatii, dar ~i partea eentral-vestica a Podi~ului Moldovei ~i care au tipuri
HI:argiluvisoluri (brune, brune luvice ~i luvisolOO albice) in asocieri variate cu
.udorendzine, vertisoluri, halomorfe, soluri gleice, erodisoluri ~i regosolOO, soluri
, ..., ,,,in?hidromorfe - ~i asocierile de tip est-european, care cuprind nordul Dobrogei ~i
!arJ:tleestice~isud-esticeale Podi~uluiMoldovei,unde suntmai multemolisoluri,
; ulte regosoluri, uneori solOOhidromorfe, halomorfe ~irendzine;

estice de tip stepa-silvostepa; solurile cernoziomice se intind chiar, m aproa~
depresiunea subcarpatica Bistrita-Cracau, in parte ~i in Depresiunea Neam,
unele locuri din Podi~ul Sucevei (Falticeni ~i Radauti-Siret). Influenrelee~t1c:r
~i mai pregnante prin aparitia, numai in aceasta parte a tarii~a s?l~nlor cen~~I!I.
pooure (Podi~ul Moldovei, putine in Subcarpatii Tazlaul~l, pana la Buzau.
multe in Subcarpatii Neamtului ~iputine in nordu~Dobrogel). . aritia 'j:Q
, Cat prive~e injluenlele su~ice, ele sunt bme. ma~cateA pn~ iomfutAi~
solurilor ro~cate - brone ro~cate ~lbrune ro~cate lUVlce(m Campla I . repr,
de linia Oltenita-Ploie~i ~i in sud-vestul Podi~ului Getic); aeeste so un'J
o tranzitie catr~ solurile maronii mediteraneene. , .' d 01 casub,
In amanuntexista ~ideosebirire.gionalein cadml acelUl~lup e~i~l: dintr&!L
care impun subunitafipedologice. EVldentesunt, de exe~plu, deos ntelecli"};
tipuri de cernoziomOO din vest, sud, sud-est ~i nord-est, ~puse de ~U~t'inbuJ11i;'
locale. Astfel, eemoziomul din Campia Moldovei are ~at mult contJIlare in ~
orizontul humifer este mai gros fata ~e ~ernozio~~l d~ SU?-est,c:ernai pU~'
fauna mai bogatii; eemoziomul camblc ~l eel argtlotluvlal dm vest ' ...' Sol ~ecol~glca. Aceasta pastreaza amt relatiile naturale armonioase dintre
13 intr-un anume fel, ~itransilvanean.
216
" .. etajelemontanecare impunasocieri specifieesunttrei: etajulinferior,sub
~de eu-mezobaziee,
fOioase ~i amestec cu molidi~, dominat de soluri brune acide, uneori cu 0 poala
rar ~i petiee de spodosoluri feriiluviale pe rocile hiperacide,
~:
.
.rune
cu rego~l, litoso~~re~dzin~, terra r~ssa; ~tajul mediu, d~ sub mo~di~~ ~i
oSOI'~u~lun b~e feniluVlale ~lpodzolun, asoclate co brone aclde (pe rOClbaztee),
..IltIin:dhtosol~, rendzine, terra rossa ~i chiar hidromorfe;etajul p<yi~lor alpine,
. .vlUJie sol~ h~cosilicatiee asociate ~i cu brone acide sau cu spodosolOO,plus
~e VUIre~dzine,hidromorfe ~i stfutcarie; exista ~i0 asociere aparte de solOO,eea de pe
In :anl~, cu andosolOO,bruneacide ~ibroneferiiluviale.
'tnent:~elerea capitolului privind solurile ~i necesitatea pastrarii acestora ca
I'1Cllltura
fOS de mediu, subliniem unul dintre aspectele folosirii aeestora in
~arein' n afara degradarii prin eroziunea creata de apa ~i de vant, sau de
,~int gen~r~ (atat prin elemente aduse de ape, cat ~i prin pesticide ~i
~rii ~i~ Ch~lce. in volum mare) ~i reducerea fertilitatii pe calea distmgerii
tlclllt1.lrXtu.nlp~m lucrari nerationale, solul pune azi din plin 0 noua problema
'cleeCa:,l medlU, cat ~i sanatatea oamenilor. Ea se bazeaza pe tehnici ~i
e respecta legile biologice ~i ecologice, cum ar fi: lucrarea solului la
217
adancimi sub 15-18 cm ~i cu utilaje care sa af'aneze, sa nu Intoarca b .'
roteas~~ la 4-7 ani culturile ~ese in a~a f~1i~cat sa "..Uconduca la imb I"
se femhzeze .solul cu azot.di? .aer (pnn. ~nf~l, luce~a, lupin); sa se CU~~I~
de plante rezistente la boh ~l mtempem; sa se reallzeze fertilizarea .tIve. ...
paraziplor cu substante obpnute din plante (urzica, usturoi, coada cal i1 ~QI11~
In multe !iiri din Europa s.,.adovedit ca agricultura se poate ge~ Ul~.a.)
fiira mari eforturi financiare, in ferme de dimensiuni mici, care sa Qna eCQl
100 ha. S-au Incetatenit chiar anumite modele, Cunl ar fi: ,,Modelul S:~i~'~P~
Italia, Portugalia, Spania), c~ ar~ ferme de 4-8 ha; ,,Modelul Nordic" (~Or\
Damenarca, Franta, Marea Bntanle ~.a.), care se bazeaza pe ferrne de 16-7l1\~
astfel de agricultura este incurajatii mult ~i de cererea de produse alimentar 0,
pe piata europeana, ~i nu numai; ea este incurajatii, in Romania, ~i de une~ eCOlo:.
intre care AsociapaNaponalaa AgricultorilorEcologi,cunoscutasub ~ 3SO(ij
. tJOpr 'cd~iacceptabilitatea socialii.
Bioteqa, infiin~ta in 1997, ~ ~~~ deoc~d~ nu este incuraJatiiconcretde:Ie:'
In acel~l context al sanataPI solulUl, all11lentelor, medmlui ~i omului ~,
~i.0 alta proble~a, cea ~ o~ganisr;rel~r modificate genetic (pr~scurtat OMG,),'fuu
dmtre ele dov~dindu-se m ttmp dii~atoare: ~ceste ?l~te ~~m!tng~ne noi, ale~
relaPi cu ecoslstemul, sau cu anUffilte boh ~l cu daunatom, sunt Imperceptibi
timp scurt ~i necontrolabile, dar pe timp mai lung au produs efecte negative
altele rezistenta la antibiotice. Unii cercetatori au apreciat ca "pericolul elibe
OMG-uri In .:nediu ar putea fi mai gray decat eliberarea radioactivitiitiii
substantelor toxice", care s-ar raspandi ca 0 infectie masiva. in Romfuti~
introdu~i, mai ales dupa 1997, mai mulp asemenea hibrizi, de porumb, cart0fi~,
sfecla de zahiir ~.a., fiira a se aduce la cuno~nta opiniei publice pericolele spec~:.
PROTECTIA, AMELIORAREASI UTILIZAREADURABILA
A SOLURILOR
Solul este produs ~ielement de mediu, dar ~iresursa naturala. Este 0 r.,
limitatii ca suprafatii ~i grad de degradare In condiPi de folosintii nera~on~g.
sol depinde cea mai mare parte din hrana omenirii, productivitatea aee.
trebuind sa creasca, dar In mod durabil, 0 data cu cre~tereapopulatiei. Ca
s?lul intra f~ ecua,tiadezvolti'ir~idurakile a omeniri!, atat ca element d~rne~~~
~l ca resursa pentru om. Erozlunea ~l degradarea m general a so~ulu~c~ ~tl.
dereglarea geosistemului din care acesta face parte, deci a medlUlul, ar ~
reducerea fertilitapi sale ~ia producpei de biomasa. serletIt!
Strategia Nafionali'ipentru Dezvoltare Durabili'i (1999) prevede 0 .~Yii'
obiective ~i masuri majore privind resursele de sol. Ca punct de porn , .;
enumerate principalele probleme ale solurilor din Romania:. luri1o(;,$,.
. In perioada 1989-1996 s-a renuntat partial la fol05lfea 50
productive (circa 770 mii ha arabil); . . 450 ~I~
. in ace~ ani, au crescut suprafetele terenOOlor abandonate (circa.. ha. Q,
A · ~suprafatasol~rilor ag~cole pe tara s-a red~s la .14.78~,7~~% din;
mseamna 0,65 ha agncolllOCUltor, 5au 0,41 ha arabtlllocUltor; clfca
(agricole ~i arabile) sunt afectate de cel putin un proces daunator;
218
uanare, productia agricola pierde anual circa 20%;
, C~ntnecesare reconstrucfia ecologica a solurilor din zonele degradate,
,
S . ameliorarea tuturor solurilor.
'ZltecpCl~1
tie de problemele amintite, in documentul menponat sunt apoi enumerate
In fUn~JIlasurile majore privind protectia, ameliorarea ~iutilizarea durabilii
biecti~eIe~fn acest cadru se subliniaza, in prealabil, cii utilizarea d~bila a. solului
soluJ'llor. entinerea celor trei func,tii ecologice ale sale: producpa de blOmasa;
, 'Sllplln~ :n~formarea materiei ~i apei patrunse In sol; habitat pentru organisme,
~a ~I Acestea Inseamna, in fapt, ameliorarea §i men,line rea pe termen lung
iJlcluslv.rrn'solului§i contracararea deteriorarii lor. Din aceste doua obiective
ordecurg
~fi1f/.C!11 cinci obiective-pilon ale gospodiiririi durabile a solului:
l~nC1%;I~_tivitatea,
securitatea alimentari'i, protec,tia calitiifii solului, viabilitatea
,cono:~ordareaacestor obiective se impune a se realiza simultan, la nivel amt
all.onat, cat ~i local, dard in prealabileste
'" . nevoie. de un cadru legislativadecvat
.. ean) ca ~i de un ca ru mstltuflOna.I §l opera,
europ,. . Iiona I.
. Mdsurilemultiple necesare pot fi astfi I
smtetlzate e:
. stabilirea de limite maxime admisibile privind degradarea solurilor pe
ne etaje, tipuri de relief ~i tipuri de medii pedogenetice;
'. stabilirea celor mai corespunzatoare moduri de folosinta a terenurilor ~i
i>1'uriloracestora;
" . inventariereaarealelor cu probleme, definirea naturii acestora ~i stabilirea
'~unilor prioritare;
l ~
· intocmirea de studii asupra tipurilor ~i varietaplor de soluri ~i asupra
:iunelor
~itendintelor acestora, cumulate ~iclasate In sistem de monitoring;
· elaborarea ~i aplicarea de masuri preventive ~i curative;
" · adaptarea~iaplicareaunor programespecialepentruexploatapileagricolemici;
" · elaborarea unor tipuri-modal de proiecte regionale ~i locale, chiar naponale, de
liZ<U'e
~eneral~durabila a solurilor, sau axate pe unul sau cfu:evaaspecte;
I · ~tlllrea unor miisuri educativ-instructive,cum ar fi: programe analitice
"1~ ~P?vmdgeneza.,funcpile,importanta,protecpa~ifolosireasolurilor;informarea~i
~ entizareapopulapei in problema solului, inclusiv cursuri reduse;
~~ 'ROo'~ elaborare~ unui program naponal concret, dar cu variante, etapizat ~i ordonat
ec()l~. ' de ~em\jare ~iutilizare durabila a solOOlor,cu cercetiiri ~inpfice, masuri de
~Sti~Z<Ue~lmod de folosintii, subvenpi ~i sistem informatic geografic (SIG) pentru
, e,supraveghere,
evaluare,prognoze,intervenpioperativeetc.
~ BibIiografie
~tlive:si=~bu N. (1987), Geografia solurilor Romaniei, Centrol de Multiplicare al
. ntH ,AI. I. Cuza", I~i.
:~torefeUza M. (1978), Mun,tii Cindrelului - studiu de geografie fizici'i,
. Ifltdoctorat.
llidiite~er:nesc.uN. (1934), Facteurs de climat et zones de sol en Roumanie,
. Cnice ~l economice", C, 2.
'cetariedfO.escu N. ~i colab. (1961), Condi,tiile naturale ~i solurile R.P.R.,
e pedologie".
219
 · ~hiritii C. (1974), Ecopedologie cu haze de pedologie genera/i:j.' Ed:
Bucure~tl.
· Chiritii C. ~i colab. (1964), Raionarea pedologica a zonei d ;
Carpaplor, "Studii tehnice ~i economice", C, 14. e cUrrb~1;,
· Chi!UC. (1975), RelieJUI~ solurile Romaniei, Ed. Scrisul Roman
· Conea Ana (1970), Formapuni cuaternare in Dobrogeaed Craio'Ja.
paleosoluri}, Ed. Academiei. oesSUI>j, ~
· Florea N. (1996), Abordarea fractala a structurilor natural
Cercetiiri Geografice", XLIII. e, "Studii !Ji
· Florea N. (1.991), Func,tiile solului in natura, "Forum" XXXIII 4
·
Bucure~ti.
FloreaN. ~l colab. (1968),GeografiasolurilorRomaniei Ed' ~.. .
' . tUn!l£i~
· Geanana M. (1984), Clasificarea generala a soluri/or R .
Tipografia Universitiipi, Bucure~ti. . ornanl€i,
· Geanana ~., Seclaman M.,. Flo~~ .~. (1999).' Geografia Soluri/or
nopuni de pedologle generala, Ed. Umversrtatn Bucure~tl. Cu
· Grigo~ C. (1999), Solurile Campiei de Vest dintre Murefj fji CrifjlllA7J,
Ed. UniversitaraCraiova. >

· Lup~cu Gh. (1998), Geograjia solurilor cu elemente de pedolQ~e

Ed. Universitiitii ,,AI. I. Cuza", I~i. ' r;
. Motoc M. (1963), Eroziunea solului pe terenurile agricole fjicombaterea HAZARDELE NATURALE
ei, Ed. Agro~ilvica, Bucure~i. . ..
. Murgoci Gh. (1910), Zonele naturale de soluri din Romania, ,,Analele
Institutului Geologic Roman", vol. IV, Bucure~ti. ARlI
. Parichi M. (2001), Eroziunea fji combaterea eroziunii solurilor, Ed~~ra
FundatieiRomaniadeMaine, Bucure~ti. .
. Parichi M. Stiinila Anca-Luiza (2003), Solurile Romaniei, Edltura
Fundatiei Romania de Maine, Bucure~ti. , ' .
. Parichi M., Stiinila Anca-Luiza (2001), Loessuri fji solurifosile In Camp!a
Snagovului, ,,Analele Universitatii Spiru Haret", seria Geografie, nr. 3.'~~cur~~:ile
. Parichi M., Stiinila Anca-Luiza, Banica S. (199~), D~~e'prlv~n ~;~e'f,
din imprejurimile Municipiului Bucurefjti, ,,Analele Umversltap.l Splrll
seria Geografie, nr. 2. B ure~i.
. Teaci D. (1980), Bonitarea terenurilor Romaniei, Ed. Ceres, UC
.. x x x (1971), Harta pedologica a R. S. Roma~ia, 1: 500. OO~omiinia.
x x x (1978), Harta, Solurile, 1: 1.000.000, dmAtlas~1 R.~. A deJ11iei.
. x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, cap. Solunle, E. ca

220
l
 I

HAZARDELENATURALE

c van-wI hazard este arab la origine ~i semnifidi ,joc de zaruri". Limbajul

a ~i cel geografic inteleg prin hazard un fenomen potenpal declan~at
Cllr:ntlator de un concurs de imprejuran momentane ~i care poate reprezenta un
,~tiif~ntrUoameni sau bunurile lor materiale, sau poate conduce la anumite
j'lSCPtre pentru unele locuri sau
dezos .al puncte' vulnerabile.Condi~a . de. baza este
. ca
d I b 1 I
astrele sa afecteze, potenp soo pnn ec an~are, oamem ~l unun e or
::teriale. Cele produse in locuri nevulnerabile raman hazarde numai in sensul ca
producintfunplator, dar sunt simple fenomene naturale.
se in cele mai multe cazuri, omul nu poate opri decl~area hazardelor, dar poate lua
oserlede masuride aparare,fie in sensul de a Ie atenuaefecteleasuprasa ~ia bunurilor
sale,fie in sensul de a Ie dirija c3tre 0 alm direc~e, sau de a construi adaposturi, de a
inviitacum sa se comporte in timpul evenimentelor ~i dupa, pentru a nu amplifica riscul
saudezastru1.Oamenii ~u ca se pot produce acele hazarde, dar nu ~tiu cand.
Hazardele naturale sunt in legatura direcm cu energiile interne ~i externe care
se vehiculeaza la suprafata Pamantului, unde traie~te 'omu!. Este vorba de
'Cutremure, hazarde geomorfologice, climatice, hidrologice ~i biologice.

Cutremurele de pamant (seismele)

Structurageologica a Romaniei (faIii, rnicroplaci in mi~care, aliniamente de
subduc~e ~.a.)reprezinmfactorulprincipalin determinarearisculuiseismic.Cutremurle
~t mi~caribru~ ale scoartei terestre, orizontale,verticale soo de torsiune, timp de
~va secundesau zeci de secunde, datorateunor descaccande energii interioare,din
Ele se masoaradupa doua tipuri de scan, una a energieitotale degajatedin
tI'lJOcentru.
fiOcar_
(magnitudine) ~i alta a intensita,tii cu care se manifesta in diferite locuri (vezi scara,
rn~ )3). Seismicitatea in Romania afecteaza peste 50% din teritoriu prin cutremure
douaerate sau puternice. Anual, se produc circa 500 cutremure, ~tre care, in ultimele
Canti~le, in jw: de 50 au avut 0 magnitudine de peste 5 grade. In raport cu Japonia,
de energle seisrnica eliberata anual este de 400 ori mai mica.
.,---
I
.

ltisc _ '. .
.~lerialPoslbihta~ea
de a se decI~ un pericolcu pierderide viep omene~ti,ramp,bunuri
titreCO~4Jeterrmnatde un fenomen de hazard. Dezastru (catastroja) - 0 mare nenorocire
, ll!ateyce la intreruperea gravil a funcponalitiltii unei comunitilp, cu pierderi de oameni,

Slitsel1aJ.esau elemente de mediu, pe care societatea respectivil nu Ie poate dep~i cu

<lfect:rOPrii.Vulnerabilitate- proprietatea de a fi expus unor pericole de tip hazard, care
ze silnatatea,viata, locuinta sau alte bunuri materiale.
223
 Gradu/ dupa eftcte - Scara Mercalli
I Microseism; inregistrat numai de aparnte; imperceptibil pentrn om
II Foarte slab; simtit numai de oamenii sensibili, aflati in stare de repaus
III Slab; simtit de cei mai multi oameni, mai ales la etajele superioare
ale cMdirilor
IV Moderat; geamurile vibreaza
V
VI
Destul de putemic; simtit de toata lumea, obiectele suspendate
oscileaza
Putemic; oamenii se trezesc din somn, pendulele se opresc, tencuiala
de la case crapa etc.
VII Foarte putemic; cad obiecte, apar crapaturi in constmqii, ~oare
aluneciiri
VIII Distrugator; copacii se indoaie, unele c1adiri sunt avariate sau chiar
se darfunA;panica
Dezastruos; victime omene~, muneroase case distruse, crapaturi in
IX
sol ~i deranjamente in reteaua subtemna de conducte
X Nimicitor; multe victime, sunt distruse cMdiri din beton, baraje ~i
diguri sunt avariate, crapaturi marl in sol, alunecari
XI Catastrofal; cladiri total distruse, se mp baraje ~i ~ine de cale ferati\,
apar falii lungi, marl alunecari de teren
Catastrofal total; nu rezistA nici 0 constructie, devieri ale raurilor,
XII
IrabU~iride versanti, revarsan de lacuri
Fig.53. Scara intensitafii §i a magnitudinii cutremure/or.
Dupa adancimea focarului, cutremurele din Romania sunt superficial~~M!I
normale (5-40 km adancime) ~i intermediare cu focarele subcrustale, intJ~
70-160 km, dominant intre 130-150 km. intre 40-70 km exisffi0 lacuna seismica.
Cutremurele intermediare semai numesc ~i vrancene, fiind localizate:I!l~
crusta vranceana. Ele au focarele distribuite pe planul Benioff al ftunpi miC.~~~1
Marii Negre, care avanseaza prin smucituri catre NE in arealul CurbUOI....;
epieentrala pe care se resimt cutremurele putemiee intermediare este de e~
2000 km2. Pe langa numeroasele cutremure cu magnitudine mica ~i medie,
apar ~i cutremure foarte putemice cu M = peste 7 grade Richter. Ultimele trel~~e; ~
cutremure au fost la: 26 noiembrie 1802 (M = 7,8), 10 noiembrie 1940 (M -7' ) fg1St
martie 1977 (M = 7,2). In 1940 ~i-au pierdut viata 500 persoane, i~ in 197 Ia~taI1!
1570 morti, 11.500 raniti, au ciizut 28 cladiri inalte, au aparut ineendll, pagube e~ ;i,
ridicfu1du~sela 2 rnilio~e de dolari. Dezastrul cel mai mare s-a produs la Buc~~rad~>
Statisticile indica pana la trei cutremure dezastruoase pe secol (pest~ure dG?
respectiv 0 medie de 35 ani, dar in ultimii 1000 ani au avot loc 17~tre par 0 dt6
grade ~ipeste, ceea ee insearnna 0 medie de 58 ani; cele de peste 6 g d e;U.
la 10 ani, cu 7 grade la 33 de ani, iar cu 7,5 grade ~i peste, la ~O ~ doJ11iridt
cutremure i~i dirijeaza efectele simetric catre NE ~i SV, sau as1Jt1e~~rii I
intr-o parte; cel din 1977 s-a direcponat mai ales catre SE, avand c~nun ~aJ11eni
Bucure~ti, Zimnieea ~i Craiova. Cel din .1940 s-a simpt, de carre
2 milioane km2,la Moscova inregistrfu1d0 intensitatede 5 grade.
224
I
cutremurele vriineene sunt favorizate de 0 serie de particularitaJi geologiee ale
:. Aici i~i dau intillnire structurile geologice ale Carpaplor Orientali cu eele ale
~~~. alilor ~i cu structurile dobrogene. Tot aici avanseaza ~i se subduee fnmtea
~~J1dt~;ciiMarii ~egre, pe un plan de .circa 6~ grade. De ~ea ~iadfu1cime~focarelor
tJ1ICroParte diferita, lar cutremurele man au mal multe ~ocun, declan~ate la dlferente de
fistt:
fo ecunde:eel din 1977a avot patru ~ocuriimportante.
:
~va ~ tremurele normale au focarele, dominant, intre 5-30 km adancime, de
. . dep~esc 5 grade Richter ~ise localizeaza in multe parti ale tfuii.
ob1cel ~ in Subcarpafii de Curburii s-au inregi~ epieentre la Tg. Ocna, Soveja,
. a ChiojduMare ~iNehoiu (in Carpati). b) In estul CampieiRomane epicentrale
Nt:reJ:~asupra faliilor hercinicereactivate care vin din Dobrogea. Sunt numeroase, dar
apaf Se remarca indeosebi falia Tinosu-Fierbinti Targ-caI~i. c) Partea de nord-est
sl~~piei Romane ~i sudul Podi~ului Barladului (sud de Vaslui) au 0 seisrnicitate mai
~d"~ cu multe focare pe triunghiul Foc~ani-Galap-Avrame~. d) Platforma
~~ldoveneasciiare 0 singura falie seisrnica, Dorohoi-Boto~-HarUiu. e) Cutremurele
~ jOgara~ene
cuprind doua. al~~e?te, Campulung-Lovi~a ~i. B~-~~.
~ Depresiunea Bra~ov are falla selSffilca Bran-B~ov-Sf Gheorghe-Tuna ~l 0 falle ill
ystuIPe~lor. Cutremurele sunt slabe. g) Depresiunea Transilvaniei are un focar
redus,plasatintre Tfu11ave,dar resimte ~i cutremurele din vecinatate. h) Oltenia este
afectataputemicde cutremurele vraneene, iar ca focare locale se remarca Tg. Jiu, un
aliniamentTismana-Turnu Severin ~i altul Baia de Arama-Varciorova. i) Banatul are
'inultefocare grupate in doua areale: campia (cu Timi~oara ~i Arad) ~ipartea montana.
01 Inmunte sunt trei linii seisrnice: Culoarul Timi~-Cerna, Dogneeea-Oravita-Moidova
~oua ~i Var~et-Bazi~-Moldova Noua-Cal~at (cutremure danubiene). j) La nord de
.y'lIre~ apar epicentrenumai la Oradea. k) In Maramure~,epieentre s-au manifestat la
$lghet,apoi pe fractura Baia Sprie-Cavnic ~i pe linia Baia Mare. 1) Dobrogea prezinta
. cutremure zise pontiee (linia Constanta- Mangalia - Balcic), kimerice (linia Topolog-
.~ogealac- Capu Midia) ~iprebalcaniee (linia Turtucaia - Vama).
~. Ralul substratului geologic pentru propagarea ~i riscul local al cutremurelor
es~~deosebit. Amintim ca, in rocile masive cristaline, undele se resimt mai slab. in
~ v~~ c,~~rIm~, depo~itele mobile, ca aluviunile, nisipurile ~.a., amplifica vibrapile de
ca 1-12 on fata de rocile cristaline
. condo
1~.reve~ere~ cutremurelor. S~ fac in principal studii privind: analiza
0 dt~1l?r~t mecanismelor
Peri .. de acumulare ~i declan~are a energiilor seismice,
ICltate ta ~
\Iodel . a s tistlca a celor cu magnitudine mare (peste 6 grade R.), mersul
. geofi~r.sels~ice, masurarea in Observatoarele seismice a 0 serie de indici
liela v~ ~dlerea comportamentului unor animale etc. Importante .sunt devierile
tere8treonle. normale ale unor indici geofizici, cum ar fi: deformarea suprafetei
~ ',~<\gnet:ltlod1fi~aride inclinare a pantelor, microcutremure prealabile, anomalii
~i SU~C~'
ltlOdlficaria!~~onpn~tului de radon, schim,bariin compozipa chimica a
. .Icule ~~, anomalu m debttul sondelor etc. De asemenea, se fac 0 serie de
lCrOPI:~tisttceprivind acumularile de energii pe planul Benioff ~i mi~carile
_Ii, UnCI:.
C~ ~p~ve~te~imal~le, inainte de cutremur, ~oarecii ~i ~erpii ies din
dee
~Stice pasan se aglta, albmele parasescstupul etc. Este vorba de simturi
e ltlare finete care recepteaza ultrasunete din adancul scoaqei.
225
 Unele reguli de comportament in timpulcutremurelor:nu int '~
incercati ~~i calm~ pe.c~ilalti?protejati copii~etc.; dacii sunteti in CI~~ 1011'
pe u~a, mCIpe scan, ~C,l c~ hftul, dar deschld~etiu~a.sa nu se bloche e,'~u
sursele de foc, adaposttp-va sub un toc de u~ 0 gnnda, 0 masa ~e, Inch~
departe de ferestre care se pot sparge, de mobile suprapuse; deplasati~e~lsten~ ,';'
incetarea cutremurului, cu calm (incaltati-vapentru a nu va taia in cio;a !l~ai d::
cu dumnea~oastra ~ue~ri in~~e, .~aca va,aflati in afara cladirilor, d~n~~I~uI~
aces~a ~encolul cadem.de C~ZI, ~o~un d~ pe cas~ etc.) ~icautatiu::atI-va de
Dupa selsm, .nu alergap 'pe strazl, rasp~dep .apelunlor de ajutor, dar 0 deSChis,
zo~ele c.atamltate;~u .~ap cre~ ~onunlor, mformati-va numai prin in~ blo~~
radloulw,al televlzluml,al preselsenoase;estebinesa consultatiun speci.ai'~stasupm
nne(ijl11.
locuintei dumneavoastrii,a locurilor unde va puteti refugia rapid'in caz de selsme.
Hazarde geomorfologice
. Aceste
.. tipuri de hazarde se .refera la proeesele
1 . de deplasare ' in vlrtuf~
' .' ~
gravltapel, a mase 1or., sau bloeun or '"de roCI,
'" pe pante, ~i la Prabuo:'...In, ' aJ_\3
~\k
tavane 1or unor go 1un earstiee. S e sub Impart m: prabu~iri, alunecari C u n
. ., . '" . ' rget! ,
norOioase ~l erOZlUnepe limp m de 1ungat a so1un 1or. Toate pot deveni riscuri\~'~
pot provoea dezastre. ~,.j~
~) Prab~~!rile de terenu.ri r:prezinta despri~deri ~i ~aderi bru~tede m~e~~
blocun de roCIm partea supenoara a unor versanp abrupp, de obicei dezgoliti1~!
vegetatie. Deplasarea se face in doua moduri, fie prin cadere libera, fie prin sa11&lJj
' §i/sau
:j~ros~o~oliri ale bolovanilor. Prima f~rma apm:e pe vers~p.i de circa 900, s~uIS I~
caden dm tavanul de deasupra golunlor earstlce (pe~en, tunele de SUfozlUu-e
loess sau in pietri~uri cu nisip ~i argile, goluri ramase in masivele de sare dttP.
_ 3
exploatareaacesteia).Cauza desprinderiide bloeuridin abrupteste in legiitura~u
actiunea repetata de inghet ~i dezgheta apei, patrunsa prin crapiituriledin r:i
A~easta conduce la un efect de pana, de large~te ~i multiplica fisurile ~i criipiit1irfl -
pana la de~area de blocuri care se prabu~esc. In eazul golurilor earstice (in cai:
~i in sare), apare ~i procesul de dizolvare, care subP.azain timp tavanul, P~"d&
dezechilibrarea totala, cand 0 parte a sa se prabu~e~te. Dar, tavanul unor ~~($t-&
pe~teri poate fi afeetat puternie ~i de inghet-dezghet, dueand la prii?U~1O . 1In~~,eta
blocheaza intrarea in pe~tera, cum s-a intfunplatin glaciar e~ pe~tera.ur~llor'duepi
Deplasarile prin salturi :ji rostogoliri sunt mult mal dese ~l se.P~ fo(l11J
versantii cu inclinari de 30-800. Materialele se aduna la b~ versantulul sUund6S8
unor cunu~, trene ~u ~~aci,suri,d",aru~eo? se opresc ~~pe v,er~anl'cestea.diJ)
acumuleaza",pe81!umlte.~alUgl,form~d,~lrun paralele, f1uml~ hOlJun, loi, tOplfJa
urma sunt msa m eehlhbru nestabtl ~l se pot pune m ml~eare la p .
zapezii, calcarea lor de catre animale sau la cutremure. .' I gaUtrfJnltJ'Jt
Prabu~irile pot afeeta ~oselele sau caile ferate, pot 10VI.vehle~ ease ~:~J4f
surprind caImori ~i excursioni~i pe poteei de versant, detenoreaza ,eehei, ~ "
sunt freevente mai ales pe drumurile earpatice care urmeaza defile~'~"ui OJ;
versanp. avand deasupra abrupturi. Pot fi citate defile.e1e ,l~uiui>"
Dunarii, Buziiului,Basca Mare ~i Mica, Bistritei, sau Chetle BIC- Ia.s
Translagiirii~ul sau ~osele ca acelea care merg pe Arie~, care urca
226
tree peste pasurile Urdele, Gutin, Prislop ~.a. Cazuri aparte sunt
~de~~ie
unor tavane la exploatarile de sare, care au surprins ~i case, cum
'b~~l~plat la Oena Mure~, Targu Ocna ~i, mai recent, la. Oc~nele.!vI~
,111[1,~
2000-2001 au afectat circa 100 de case). Tot aparte sunt ~l prabu~mle ~I
611aJ1lllireaunor grohoti~u~ acumu~~e in timp~l periglaci~lui .P~vai~~il~ unor
jOstOgo.i apoi fixate p~m lmpadunn. Cu OCazl~uno.r despadunn,. a. tatenlor de
~fsan~~i a altor lucr3rt, ele se pot pune brusc m ml~care, cu poslblle dezastre.
dfIIJ11urt
~intamplat pe versantul dunarean al Podi~ului Mehedinp. in timpul
M3 s-atieibarajului Portile de Fier ~i ridicarii ~oselei ~ieaii ferate pe versant, sau
cOl1st,~c
in aval de barajul Raului Mare (grohoti~urile au acoperit 0 cabana a
itJ1cdl~orilor),
sau la modern~zarea~osele~de ~a.Voineasa. ,.
~ .
ntllnC
Masurile de protec,tie lr.?potnva p~bu~mlor ~ sunt u!"lat~arele:prabu~mpnn
ari supravegheate, dupa care se Clmenteaza fisunle ramase; ancorarea pe
t a unor plase de sarma care forteaza caderea bolovanilornumai la baza
dcton
abru~tului,nu ~i pe ~osea; realizarea de tunele acolo unde frecventa prabu~irilor
ye;smare (ca pe Defileul Jiului); acoperirea~oseleicu copertine care suporta
A
es'~u~irile(pe Transtag~an) ~.a,In cazul riscului de prabu~irein golurile saline,
sP:gura masura, este evacuarea din timp a ~ezarii ~i a loeuitorilor, cum s-a procedat
laOcneleMan.
b) AlunecArile de teren, impreuna eu inundatiile ~i cutremurele vrancene,
dete011ina
cele mai multe riscuri naturale ~i dezastre din Romania. Ele au potential
dedeclan~areacolo unde se intalnesc trei condip.i de baza: panta de peste 50, argile
Amarne~i apa suficientii, care sa inmoaie roca ~i sa 0 faca plastica,
r In Romania, suprafetele afectate de alunecari in ultimul secol ating peste
f milionha, din care 702.000 ha agrieole la inceputul anului 20002. De asemenea,
~O.50%din versanp.i Carpap.lor Orientali ~i de Curbura, ai Subcarpap.lor de
purbura~iai podi~urilorTransilvaniei, Moldovei ~i Getie au fost sau sunt afectap.
deal~ecari vechi sau actuale. Climatul temperat continental (cu ploi neregulate,
t~renttalesau indelungate, cu topiri bru~ de zapada, alternand cu perioade de secetii,
~d terenurile argiloase se usuca ~i crapa) reprezinta 0 alta cauza favorabila
;~~ani de alunecari. Daca adaugam despaduririle intinse, aratul pantelor eu
co nr~ de alunecare ~i p~atul excesiv, plus cutremurele de pamant, avem garna
a ~~uzelor care prepara ~i declan~eaza alunecari. Suntem, prin aceste cauze,
tntretarile europene cu cele mai multe alunecari de teren.
sa Ie~Ultitudinea alunecarilor din Romania ~i varietatea lor au facut ca populap.a
lIelnit ea, d~~umi? multiple: hartoape ~i holoage (Moldova), vartoape, goarte,
)}~I;; tIglat, ghmei (Transilvania), iuzi (de la Iuda), pornituri, rape etc.
I!espact
~~a alunecarilor este asociata cu perioade ploioase ~i cu perioade de
puore, uneori ~i cu seisme importante,
f.'erjoadr~cesele
de aluneeare a terenurilor au fost mai ample in fazele glaciare ale
.~~ tel CUatemare, cand inghet-dezghetul era foarte activ in majoritatea anului ~i
Oate unitatile deluroase ~i carpatice, dominant despadurite, Multe dintre
227
aceste alunediri s-au stabilizat prin impadurirea postglaciara. Presiun
ultimele seeole, manifestata prin despadunri,ardere, suprap~ ea urn."
reali:area de. drumuri ~i.~.ezari pe versanti au eondus la reactivare~at, .
totala a veehl~oraluneean §lla declan§~ea altora noi. PartIala.~
Tcrenunle aluneeate sau eu potenpal de aluneeareprezinta urmi'it.
degradare~econo~ca.to~a sau ~roa~e to~a a ~~rafetelor afectate;~7re1eHsOl.llt:
case, §coh sooalte mstltupl,uneon cu Plerden de Vlepomene§ti;distrug strugereade
cm ferate §i poduri, diguri de rfuui; daramarea unor sectoare de faleza;ereade ~selt)
pamant a unor culturi etc. Gradul de rise §i de dezastrn este in funeti~pe~rea C1l
~une~, respeetivde :u~rafata afectata,adfutcimea§i,:,ol~ul materi~ulu~d~PuIde
Vlteza §l durata alunecarll. Ca urmare, cunoa§tereatlpunlor §i a cauzel plasatll
concrete care Ie pregaresc
. §i Ie declan§eaza,reprezinta 0.necesitate pentru prevell1n>~
or 10~e,
~-
UCi.llareasau Chiar opnrea ef1
~
ecte1or acestor!enomenede nsc. , s~~tafectate, ca u~are, c~itate~ §i c~ti~tea pr~duselor agricole, §eptelul §i
. ~xista mai multe. moduri de tipizare sau clasifi~are a aluneearilor. Pen.'
nscun, modul cel mat adecvat este acela dupa adancimea terenului pri
alunecare, ce ne indica, in mod gradat, §iputerea de distrugere.
_ a) Cele ~~ putin adanci sun! a~u~eci'irile Supe.rjicial~, care .~ecteaza sol~r~i
patura de alterart de sub el. Au adancnDl de 1-5 m §l forma de mlCI Ientile, cuib~ii
sau brazde, se produc primavara pe terenuri cu pti§uni sau aramra §i se opresc o'~
cu intensificat:ea vegetatiei. b) Aluneci'irile in straturi de argile ~i marne, ivite la
s~prafa~ ~g 3-8.madfutcime,~b~~ fonnede limbide alunecare,lineare,it:e~1e
§l valun mlCI, mat rar formeaza vatUgl ~e alunecare. c) Aluneci'irilede strafUri
complexe, cu argila in baza, sunt mult mai periculoase, se declan§eaza de dbiOOi
printr-o prabu§ire, dupa care urmeaza §i alunecarea; au forma de valuri foarte mariill,
spatele carora se formeaza lacuri, soo au forma alungita pe 1-5 km (in speci~;:~~
Carpatii Orientali §i de Curbura, chiar in Subcarpatii Curburii); deplaseaza mase ~~
§igroase de materiale care ajung adesea pana in albiile raurilor, barandu-lepen~ un
timp. d) VersanPi de alunecare sunt cei afectati; pe suprafete compaete foar¥,:
extinse, amt de alunecari superficiale,cat §ide alunecan masive. ~ . d' .'
Mi'isuri de prevenire, franare sau oprire a alunecilrilor. In .ac~ .1fC~C~
trebuie sa ne calauzim dupa douaprincipii: primul, "este mai ieftin §l.mro efi~l~n:Ste
previi 0 alunecare decat sa 0 opre§ti"; al doilea, pentru frfut~a unel al~ei: cazuJ
necesar sa luam ,,masuri impotriva cauzelor" §i, dupa aceea, §l a efe~l~l. evitafC8
prevenirii se ioo urmatoarele masuri: aratul pe curba de. ~l~e, pJautata
suprap~unatului, executarea de terasan u§or inclinate §i cu fruntea ZldlUl;.
sa~e&c~
cu arbU§ti §i cu §anturi de drenaj, impaduriri (ideea conduditoare es~ .11np~eul~
apei de ploaie de a ajunge u§or la argila). Pentru fr3narea unei alunee~ ~
evacae1f.
inainte de toate, se fac drenuri pe alunecare §i in afara ei, p~ care sa ~pul uscatU
rapid apa lacurilor, a izvoarelor, apa freatica §i ~a de plo.ate, e:J~fun, c,art;,)s#'
~
c) curge~ile de nor~i. Sunt mai putin spefiei~ ~i no~tre, fiind mult ~~
.' i dec1an§andu-se
far m raportcu cele din AnZI,Himalatasau unele reglUDl
jttlCI~ice. Se formeaza prin acumularea unor moo cantitati de mame. sau argile
V1I1canregate~i imbibate relativ bruse eu apa din ploi. Apare un noroi vascos care
dezaE; sa curga, folosind 0 vaiuga soo ereand pe moment un canal ingust.
iocepeeaza in curgere pomi §i bolovani, iar noroiul ajuns pe locuri mai netede
j\otren
aza case, culturi, em de comunicatie. Au fost semnalate in Subcarpatii
iOV~elui§i Vrancei, in Campi~ Moldovei §i cea a Transilvaniei, uneori §i in
J3l1zaUtii
Orientali §ide Curbura. Impadurirea bazinului de acumulare a materialelor
C:;egate ce se pot transforma in noroi opre§te formarea unor asemenea torenti.
de d) Eroziunea terenurilor ~i a solurilor. Aceste procese produc dezastre
d a timp indelungat, prin reducerea fertilitatii solurilor sau dispOOtiaacestora.
curitateaalimentara, respectlv calltatea vietHomulUl.
~ se La nivelul anului 2000 erau erodate in tara noastra 6.300.000 ha (43% din
ns ~ agrieoI),~in care.2.100.000 ha ar~bil 523~). ?e§i d~nud~ea solurilor e~teyutin
perceptibtlala pnma vedere, totu§l masuratonle pe tlmp mdelungat au mdlcat 0
pierdereatlUalade sol pc suprafeteneprotejate §i cu panta 2° de circa 20 t/ha, iar la 0
inclinarede 14°se ajunge la 500 t/ha. Pe terenuri arabile cu soluri argiloase§icu panta
depeste15° se ating pierderi anuale de 130 m3/ha.In Subcarpati,pe pante de 14°,
cultivatecu vita-de-vie, se pierd pana la 173 t/ha; in Cfunpia Transilvaniei pe
terenurieu porumb §i inclinari de 4° sunt erodate 9 t/ha, iar in Dobrogea, tot pe
terenurieu vie, dar cu panta de 6°, sunt indepartate 44 t/ha.
La cele de mai sus se adauga §i eroziunea eolianil, extinsa pe 378.000 ha
agrieol,din care 273.088 ha arabil, precum §i excesul periodic de umiditate in sol
pe3.780.000ha agricol. Ca urmare, se impun: milsuri antierozionale (terasari,
.. arnenajaride torenti,impaduriri,oprireasuprap~unatului),drenurifunctionale,0
agrotehnici'iadecvatil §.a.
Hazarde cIimatice
Pe teritoriul Romaniei se produc multe fenomene climato-meteorologice cu
~ter de risc, intre care: secetele, de§ertificarea, viscole, grindina, inghetul wziu
I IInpuriu,bruma, ceata, avalan§e'§iextremele termice §ipluviale.
Con.Secetele din climateIe temperate sunt fenomene episodice, §i nu regulate. Se
p~s.ld.era
perioadti de secetil timpul minim de 10 zile consecutive cand nu au cawt
~Vu~I~ltatii
Pana122 ztle
~ semestrul cald §i 14 zile in cel rece. Cea mai lunga pcrioada de seceta a
(Slobozia, 1913). Secetele afecteaza vegetatia §i productia vegetala,
Pana tcornpromiterea ~tala; in acest timp, searle debitul apelor curgatoare, uneori

materialului alunecat; dupa aceea se executa plantfU1~m s~eelal cu . unatU1,

radacini foarte adanci, se prinde §i cre§te repede; se mterzlce to~ Pd cotUu~-<.
apoi drenuri subterane §i ziduri sau diguri de sprijin in dreptuJ ~lorW:ai Cu
§i al cladiriJor. Atentie ! Uneori, 0 alunecare poate fi prevemta n
§anturi bine plasate, prin care sa se seurga apele ce ar putea-o declan§a.
228
~ ~
~g~ secare, coboara §i searle volumul apelor freatice. Cauzele secetelor sunt in
.~ ~.cu veniri de mase de aer uscat, fie din N §i NE (inclusiv aer rece arctic care,
~.~uns in C~pia Romana, se inealze§tc §i devine foarte uscat), fie din nordul
. Ste Sau PenmsuJa Arabica. Lantul Carpatie funetioneaza ca un baraj, fata de
Yenrnas~, imparfind tara intr-o parte sud-estiea, mai uscata §i eu secete mai
!e, ~luna nord-vestidi, ceva mai umeda §i eu seeete mai rare §i mai scurte.
229
 Ca u~ar~, regiunile afectate putemic de ~ecete sunt Dobrogea, Bar ';
sudul POdl$ulUl Moldovenesc. Sunt afectate ~l celelalte regiuni, incl . agQ1'/.fi,
padure, influentfuld cre~terea arborilor, iar unele specii se usuca. USIVcel~U'
Secetele apar in toate anotimpurile ~i se pot perpetua mai multi' " .
cand efectele dezastruoase se cumuleaza, cum au fost la s:tar~itul se~olar;l.la ~
inceputul secolului XX ~i perioada 1946-1953, in care anii 1946~lulXl)( ~i
cunoscuti ca "vremea foametei". De altfel, aceastii perioadii, 1946-1953 947 s\Jttt
mai lunga ~imai daunatoare perio,!ldade secetii din Romania. Secete s- ' a fost cea
in anii 1972,
. 1982, 1996. ~i 2000.
. In acest ultim an, seceta a cuprins 7 1aU.P.rodus~
I C I I ' mll 10aneh
teren agnco. e e mm pencu oase sunt secetele de primavara,cand A a
plantele, ~i cele de varn, cand plantele vegeteaza din plin ~i incepe coacere Incol!esca
Principalele masuri impotriva efectelor dezastruoase ale secetelor sunt~" . p Avalan~ele reprezinta alunecan bru~te de zapada pe versanp, pe uncle viii
facute ~i~tific, completate de 0 educ~ti~ ~i.~~re adecv~. Lipsa acestora l~~lIle:
a dus la dlstrugerea sau dereglarea m<yontapl slstemelor de lrigat dupa 1990. l1l1a
~e~ertificarea este un fenomen care a inceput sa se manifeste ~iin Roman'
Se Aremar~a prin ac~ea ca ecosistemele loc~e ~ierd posibilitatea de regener~::
rncandu-~l loc de~ertIficarea. Aceasta se manlfesta, cu precadere, in partea de sud~
est a tiirii, prin: reducerea suprafe~elor de sol acoperite cu vegetatie, cre~te~e~
albedoului, nisipurile descoperite se pun in mi~care, se usuca arbori ~i arbu~ti, soM
este erodat inclusiv prin deflatie, apar salinizari, se intensifica secetele, precum'4i
furtunile ~i inundatiile, temperatura medie anuala cre~e u~or, de exemplu, in arlld
2000 aceasta a fost cU I-2°C mai mare ca media multianuala pe tara (8yq. in ce
prive~e cauzele, sunt de retinut doua categorii: incalzirea la nivel global ~i oml1l
prin activitiitile sale economice in dezacord cu mediul ~i care favorizeaza cre~terea
efectuluide sera (veziCatastrofeleclimaticegloba/e,p.232). ,~
De~ertificarea fiind un flagel extrem de periculos' pe timp indelung~
Romania s-a angajat in aplicarea urmatoarelor doua categorii de mas~JiJ:
a) supravegherea climatului ~i a proceselor inso~itoare hidrologice ~i ~c~logu;e;
b) ameliorarea microclimatelor ~iatenuarea efectelor de secetii prin irigan. In ac)est
sens a fost semnatii Convenfia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice (l~9~_~
Protoco/u/ de /a Kyoto (1997), formandu-se Comisia Nationala pentru Sch~
Climatice (1996). Romania s-a obligat sa reduca emisiile de gaze care favonze
~ ~'50.mm. Se produce cu precadere vara, sub forma de I~ii late de 10-15 kIn ~i
efectul de sera cu 8%, fatii de 1989, pana in 2012. . Ibcra,
Visco~ule~ un v~t putemi~ ~i.r~ce,asociat sau ~u c~ nms~are,c:~:Pt~purile
transporta ~l trOIene~e zaPm:ta.YlZlblhta:e~e~ ~~usa,. clrcula~l~.de electOcitalC,
este perturbatii,de la ~osele"~lcii.tfera~ p~~ la h~llie ae~~ne:ma~?m~ rin~iin :P~
telefonie, 1V cablu etc. Se mreglstreazavlctlffiedintre eel mzapeztp sa Pe trebUle
conditii vulnerabile. In ianuarie 2000, au fost 30 de moqi. De ace a,
respe~tateavertismentelemeteorologice ~iale politiei rutiere. I ot fi foa~~
Numiirul mediu de zile cu viscol pe an este mic, dar. pagube e.ior, la P.
mari. Cele mai multe asemenea zile (3-1?) apar peculmIle ~~a~riva ioY.,
1500 m, precum ~i in f~ta C~atilor, care ]oaca un ro~~e bara] ~rao 5~6 zilc,
de mase de aer rece dm .N ~l N~. Est.e vor~a de B~g~ (~e oldovei'l
maximum a fost de 13 zIle), apol Podl~ul BarladulUl, Campla M . , ale plcaturilor de apa sau ceaj:A,pe iarba, sol, arbori, conductori aerieni etc.
230
gea. In schimb, piirtile de vest ~i nord-vest sunt ferite (1-2 zile cu viscol):
obfOiuneaTransilvaniei,Campia~iDealurilede Vest.Celmai putemicviscolal
Vepre~uiXX a fost in februaric1954in exteriorulCarpatilor.Vantula atins peste
secoll stratul de zapada in Campia Romana era de 1-1,5 m, tr~ienile de 3-5 m,
100~n;;aa fost blocatii 5-10 zile, s-au inregistrat multe victime. In ultimii 10 ani,
l~'aufostin noiembrie1993,1995,1998~imai alesin i~uarie
cirCIJ 2000~i2004.
VIScOVijelia este un vant foarte pute~ic, cu sau :taraploaie. In 7 martie.200~ s-~
~at 0 vijelie uscatii (tara plome), ce a afectat Moldova, TranSllvanIa ~l
declaIl
tul tiirii; a dezrMacinat multi arbori de langa ~osele ~i cai ferate, a spart
sl1d-e~ri
O'eant, ~ smuls
. acoperi~uri,
.. a doborat stalpi de telefon ~i electrici ~i a provocat
d
~este200 de mcen 11.
cu.1oarepreexistente. Viteza lor atinge 50-200 km/h. Reprezintii un fenomen
SalIlOplex,
meteorologic ~igeomorfologic, deoarece configuratia terenului joaca un
cOlimportant in declan~area avalan~elor. Aceste alunecari de zapada au 0 foqa
:traordinara, antrenand bolovani ~i desrMiicinand arbori. Versantii montani
propiceformarii de avalan~e sunt cei intre 30-50°, unde zapada se poate acumula in
stratgros. Declan~areapoate fi determinatii de mai multe cauze: ridicarea brusca a
temperaturii,topiri bru~te de zapadii, tunete (primavara), ploi, cutremure, explozii,
chioteale turi~tilor, trecerea schiorilor sau turi~tilor, vant ~.a.
in Romania, avalan~ese produc in toti muntii Inalti, dar victime apar, aproape
anual,in locurile umblate iama din Bucegi ~i Fagara~, mai rar in Rodna, Bihor,
Vladeasa. Se cunoa~e marea catastrornde la BaIeaa unor elevi din Sibiu veniti
acolo pentru schi.
Impotriva acestui pericol se iau urmatoarele masuri: ziduri sau smlpi de
pr?tectie,care uneori dirijeaza avalan~a, tunele de protectie, declan~ari artificiale
pnnexploziicontrolate, semne de avertizare (ro~u - avalan~e frecvente, albastru -
pericolslab, galben - pericol foarte rar).
. Grindina reprezintii precipitatii cu granule de gheatii avand diametrul de
g~gl.de zeci, rar sute de kIn. Mecteaza putemic culturile ~i pomii, iar cand
:l1dl~a are dimensiuni mari (cat un ou de porumbel sau chiar de giiina), distruge
°Pen~uri de case.
Oto C~a m~i ~are grindina a cazut in arealul Br3.ilei (6-7 iunie, 1880) ~i la
1'2~r1(18 lunle 1979).Numiirulzilelor cu grindina cre~tecu altitudinea,de la
Ulldezle la cfunpic la 5-11 zile in munte, dar sunt mai dese in unele unitiiti joase
~ill :~l cob~arn:.Cfunpia Teleormanului, paqi din Campia Banatului, portiuni
Illtrcun.
aragan ~l dm Dobrogea de Sud, Cfunpia Olteniei, unele depresiuni
tn~e ~iculoare (Mure~, Siret, Dunare) ~.a.
CU,PUI~U~timul~im~se preconizeaza, impotriva grindinei, insamantari ale norilor
tl1itillten de dlfente substante, lansate cu rachete, care griibesc caderea ploii
\ e de formarea grindinei.
.eCl~nruOl~, chiciura, poleiul reprezinta diferite forme de depuneri fine de
231
Eruma. :ste for:matii. din. cris~e fine de gheatA .alb.icioasa ~temute la .'
solulm, m nopp senme ~l reci (- 2 ... - 3°C), pnn mghetarea vaporil l1~"ij
Afecteaza plantele la rasanre ~i pomii la int10rire (primavara) saOr de apii'
(toamna).
. . Chiciura
. se" compune din firicele .
dese ~i albicioase de ghe~ta concre
u fruc!.ele
cns tal lzat pnn subllmarea vaponlor de apa din aerul cetos ~i fI SCUte
(-5 la -15°C) pe ramurile pomilor, pe garduri sau pe diferite fire: Acestea°art; rece
~ise pot rupe. Poleiul este 0 depunere de gheata, sub forma de pelicula t se 1ncarca
~i lucioas~ ca stic~a,p~ .sol, ~os~l~~i stra:i,. la temperaturi de sub - 1Oc~~~~en~
multe accldente, Clocmn de m~lm, derapan, rupen de membre prin alunecare °aca
~~at~ e~e. un. nor jos, la ni~elulAsolului, compus din picamri fine d~ a
une0foI~l ~m mlCI cnstale de gheata, avand ca efect principal reducerea vizib 1
la mat pupn de 1 krn. Ceata deasa de toamna este numita ~inegura. Ilt:a~1
. La munte: c~ata se po~te forma in ~este 100-15? zil~, la varful Omu fiind288
de ztle cu ceata ~l un maxim de 322 ztle. Cele mal putme zile cu eeata Sunt
litoral ~iin Delta (30-40 zile in medie). . pe
In timpul iemii, ceata are 0 frecventA mare la campie ~i deal, mai ales
depresiunile inchise ~i pe culoare de vai. Afecteaza in mod deosebit transpo~~
rutier, provocfu1dciocniri ~ivictime.
Alte fenomene meteorologice care pot avea un anumit grad de risc sunt:
trasnetele , inghetul timpuriu (de toamna) ~i inghetul tarziu (de primavara),
extremele de temperaturi ~i ploi; uneori au aparut ~i tornade (1995, dind la sud
de Covasna padurea a fost dezradacinata. pe 0 ~ie foarte mare, sau la Facaeni
in Baragan).
Catastrofele climatice globale care pot afecta ~i Romania se refera la
schimbarea climei §i reducerea stratului de ozon. Este un fapt sigur ca, de-a lungul
evolutiei Terrei, clima a suferit schimban. Perioada cuaternara este cea mal
elocv~nta ~i mai bine studiata, indicand modifiean majore climatiee indeosebiIn
zone1etemperate ~i subarctice. Miisuratorile instrumentale, :£acutein ultimii 150de
ani, arata 0 tendintAde incaIzire a climei globale, cu 0,3-0,6°C a temperaturiimed~
anuale ~i cu 1°Ca temperaturii lunilor de iarna. Urmarile, pe timp indelungat,su~
complexe ~i diverse de la 0 regiune la alta, dar in cele m~ .multe .ca:u~~
catastrofale. Se ~tie, din trecutul omenirii, ca asemenea schimban de c.h~.~tii
condus la migrari masive de popoare ~i chiar la disparitia unor CIV~atia
importante. Cauzele modificarilor c1imatice sunt, in principal, na~rale (vrsuiui
activitatilor solare, oscilari ale axei poli1or, vulcanism, schimbiin ale m;isiilo,
A
curentilor marini etc.). Totu~i, in etapa industrializarii, un rol.ap~e 11a~ edesera.
in atmosfera, ale unor gaze, in primul rand C02, care amphfica efe:tI!le aces~1
unele dintre aceste emisii distrugand chiar stratul de ozon. U~a.:; caJdur9:
incaIziri s-au i~reg~strat ~i..1nRom~ia. Astfel, s~auinmultit valunl~d ~u se JU~
secetele,furtuntle,mundaptle;trecenle de la anottmpulrece la cel C I! .
factreptat,ci bruse~icumarivariatiidetemperatura. ia a deP'
A
Un exemplu a fost anul 2000, cand te~peratur~ medie in Rom~ste 4~o_,
eu 1,8°C pe cea normalii (8,3°C); temperatunle maxtme au ureat la p. lie .1-
sud, in lunile iulie ~i august, atingand 43,5°C la Giurgiu (5 lU .'
232
J11peraturileminime au coborat frecvent sub -
25°C, ajungiind la - 33°C (26
200~) !n de~resiunea Ciuc. Aceste extreme au produs victime, in special in
~tJ uaOe
I~ dulvarstmctlor ~lal unor bolnavi.
~ cat prive~e stratul de ozon stratosferic de deasupra Romaniei, el a continuat
, cadalent, in special in anotimpul cald.
saS Romania s-a incadrat efortului international pentru monitorizarea schimba-
'lor climatice. Semnand Conven,tia cadru a ONf! pe!:tru ~chi"!~~ri Climatice
f\1992)~iProtocolul de la Kyoto (1997), ea s-a angaJat sa scada emls1l1ede gaze cu
~%fatiide 1989.
'
~~, a Hazarde hidrologice
Inundatiile reprezinta principalul hazard hidrologic. Ele produc pana la 80%
d'ntotalul pagubelor provocate de dezastrele naturale. Inundatiile se materializeaza
p~n revarsarea apelor raurilor sau a unor lacuri peste maluri sau diguri, ori prin
. stagnareaapei de ploaie pe locuri ne~de tara scurger~, precum ~i.prin ridicarea
apelorfreatice peste suprafa~ 10~ul~1.S~t afectate c!r~a 3,~ ~lho~e ~a. ~ele
mai des inundate sunt lunctle raunlor ~l lunca Dunam. EXlsta doua upun de
inundatii:periodice, care intervin obi~nuit 0 data cu apele mari de primavara, ~i
fntampliitoaresau viituri. Acestea din urma sunt imprevizibile pe termen lung, se
producla ploi toren~ale sau la topiri bru~te de zapada ~i afecteaza suprafete mari
din campii ~i depresiuni, antreneaza cantitati mari de aluviuni ~i arbori, iar
efectclepot fi catastrofale. Dezastrele sunt in functie de intensitatea inundatiei
~i a viiturii, determinata de cantitatea de precipitatii, de marimea bazinului
hidrografic ~i de relieful acestuia. Pe raurile mari ~i mijlocii, viiturile se
dezlan!Uie dinspre Carpati catre locurile joase, timp de cateva zile, inundand cele
maimari suprafete in campii. Pe vaile mici, inundatiile pot fi mai dese, survin
brusc~iuneori sunt foarte puternice.
Viituri ~i inundatii putemice au avut loc in 1910-1919, 1940-1941,
1969-1970,1975, 1991: 1998-2000. in ace~i ani, debitele raurilorau crescutin
~od.deosebit:De ~xemplu,in 1970 Dunarea a avut la intrarea in Delta 15.500 m3/s
(/b~tul medm fimd de 6400 m3/s), Some~ul a atins la Satu Mare 3342 m3/s
22~b1tu13
mediu, de 125 m3/s); in 1975, debitul Oltului la Stoiene~ a fost de
(d b~m Is (debitul mediu, de 158 m3/s), iar Buzaulla Nehoiu a crescut la 1400m3/s
dee,Itulmediu, de 22 m3/s). Uneori, cum a fost in 1970, intreaga tara a fost afectata
!Qra.
In~datii, dar cel mai adesea ele survin numai in anumite bazine sau Piirti din
care' pre exe~plu, in ultimul deceniu, au fost in~date piirtile de vest ~inord-vest,
Stau~ubmt1uentamediteraneana ~iatlantica. In ultimii 50-60 de ani, nivelul ~i
frecv
. e~!,am~datiilor au crescut, in special, in partea de vest. A
II)Unciat
at pnve~e dezastrele, .~~o~ ele. sunt extrem de mari.. I~ 1970 au f~st
83..000e eompl~t 83 de 10Calitap ~l parpal 1528, plus 395 umtatl de producpe,
700.000case: dm care 13.070 au fost total distruse, 1.112.000 ha, din care
)Joliet ~ha msamiintate, 930 km eale ferata, 2270 km ~oselele, 2200 poduri ~i
:~l.1becazute, 1800 krn linii eleetrice afectate, 690 km linii telefoniee ~.a.; totalul
elor s-a ridieat la 1 miliard de dolari. Pentru anul 1975 se poate cita, in plus,
233
inneearea unui ~oartemare n~ar de ~i~ale: 1O.?00.bovine, 80.000 Par' .. Jv/asuri1ede prevenire san de stopare a epidemiilor sunt: igiena, vaccin,
100.000 ovine ~l aproape 3 mlhoane pasan. Alte tIpun de pagube se refl C~Il, baterea tfultari1or,a ~bolanilor ~i c3inilor vagabonzi, asigurarea apei potabile ete.
eroziunea ~i surparea de maluri, eolmatarea lacurilor, colmatarea unor teera la carrtExista~i infec,tiitoxialimentareuneori in masa, eu triehina sau triehineloza
agrieole, lipsa apei potabile, distrugerea de valori eulturale (muzee, bibIiote/ellUri . ales din carnea de pore), eu salmonela (bacterie patogena) ~i eu ciuperci
avarierea ~i seurgerea unor iazuri de decantare, care produc man p1t~.), ((1t~"itOare.Periculoase sunt ~iunele boli transmisibile de la vite sau caini, ca febra
declan~rea de alunecari ~iprabu~iri, intreruperea circula~ei ~i, mai presus de0 u~1, o~asa, antraxul (Mahmudia, in 2000) ~iturbarea.
pierderea de vie~ omene~ti. onCe, aft Invaziile de lacuste reprezentau un fenomen ee avea loc mai ales in trecut
Masurile impotriva efectelor inunda~lor sunt multiple: indiguiri ale rau 'I IOplu,pe vremea lui ~tefan Lacusta), cand nu erau insecticide. Distrugeau
lacuri de reten~e, amenajari ale toren~lor, impadurirea bazinelor hidrog~ or, (e"~ete imense de culturi, cu precadere pe timp secetos, in Baragan, Dobrogea ~i
l~girea podu~lor e~. Dar so~u~~de ?az~.~ane ~~najarea complexa a bazine~~' ~~ta. Exista ~eori ~i in.v~ii de omizi (larve ~i fluturi), care ataca fnmzele unor
hldrografice,mcluslv drenunle m campn ~l luncl. In cadrul apa.ran.icivile r a i fructifen sau ale steJanlor.
pO~"
organizate ~isist.emede al~rtarea locuitorilor,precum.~iechi~e de in~erventiepe~:
salvarea oamernlor, a. ~~alelor, suprave~herea ~l proteJarea dl~rilor etc. 0
recomandarepentru tun~: sa nu ~eze cortunle pentru noapte pe loeun inundabilel
Valu~rilede furtuna,!a !~ul M~rii Negre ~ipe mare, ating ~ana la 5-8 m ~i
provoaca mtreruperea navigapel, avanerea sau seufundarea unor nave ~i altor
ambarca~uni, suprind peseari in larg, iar varn fac victime in randul turi§tilor.
Valurile medii ~i mari pe timpul)ernii distrug 0 parte din plaje, subsapa faleza,
provocand prabu~iri ~i alunecari. Inecari de oameni pot avea loc, la furtuni, §iin
lacul Razelm.

Hazarde biologice
Sunt hazardele produse de anumi~ agenp patogeni de tipul microbilor, care
provoaca boli la oameni, ori de invazia unor insecte care ataca pomii sau culturile.
Epidemiile (sau molimele) reprezinta extinderea in masa a unei boli
infec!ioase intr-un timp scurt, uneori cu implicapi pana la decese. Sunt
provocate de a~a-zi~ii agenp patogeni, respectiv de organisme unicelulare ca
viru~ii, bacteriile, baciIii. Ace~tia sunt purta!i de om sau de 0 serie de ani~~le:
tan!ari (malaria sau friguriIe), puricii, paduchii (tifosul), ~oarecii §i CaInJ~
(turbarea) sau alte animale. Aproape anual exista epidemii de gripa, care a~a~a
mai ales caile respiratorii, dar pot da ~i complicapi grave la copii ~i batr~1. In
trecut apareau epidemii de ciuma ~i holera, care omorau mii de oameDl.~~t)e
~unoscuta "ciuma lui Caragea" (domn al Tarii Romane~ti, intre 1812~1~ i
In prezent apar, ceva mai localizat, hepatita, meningita, malaria, poliom1ehta~
in mo~ deosebit SIDA (Sindromul Imunodeficien!ei Dobandite).. area
In Romania exista peste 6000 de cazuri cunoscute de SIDA, dIDcare 10
majoritate copii. .deJ1'\ii
Cauzele principale care favorizeaza aparipa ~i declan~area unor etzastre
sunt: !ipsa de igiena, subnutripa, lipsa apei potabile, conjunctura ~or eedusa
~

(inundatii, cutremure), aglomerari periodice ~ari d~ popu!a!ie cu 19len:r:te .~!

(tabere §colare, de vacantfl, balneare, spitale §l ~coh supraag!om. catJ11
neigienizate, cazfumi, pu§carii, cartiere insalubre), invazii de taJ1tafl, ,I
vagabonzi, ~obolani etc.

234 235