Ceramica Populara La Sfarit de Mileniu

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
CERAMICA POPULARĂ
LcvSFÂRSIT �MILENIU
'
MINISTERUL CULTURII
CENTRUL NATIONAL
'
AL CREATIEI
,
POPULARE
Director: Victor Parhon
Bucureşti, 1998
CUVÂNT ÎNAINTE
Puţine sunt compartimentele culturii noastre Olarul autentic este o personalitate complexă. El
populare în care filonul tradiţional să se manifeste cu întruneşte mai întâi calităţile unui geolog empiric, apt să
vigoarea şi prospeţimea pe care le relevă domeniul descopere şi să combine cele mai bune surse de materie
ceramicii. Situat la cumpăna dintre meşteşug şi artă încă primă. Este un tehnolog desăvârşit în pregătirea şi
din cele mai vechi timpuri, olăritul se bucură şi astăzi de prelucrarea pastei, a coloranţilor şi a smalţurilor, în
o largă preţuire. Cântecul tainic al roţii olarului îşi poartă construirea cuptoarelor şi în stăpânirea secretelor arderii
biruinţa prin vremuri, lăsându-se desluşit doar de cei argilei. În fine, este un artist sensibil, capabil să modeleze
"Sortiţi să-nmoaie şi să coacă lutul, contururi armonioase, să coloreze motivele decorului, să
Ca nişte zmei întârziaţi şi blânzi, imagineze compoziţii rafinate.
Cu feţe prelungite în cimpoaie, Mai mult sculptori decât artizani, olarii făureau la
Arhaici inşi, îşi poartă pe sub plai început forme de lut umed, utilizând suporturi de nuiele sau
Un vis fragil prin zilele greoaie". paie mărunţite. O tehnică arhaică de realizare a ceramicii,
Este frântura de gând în care Lucian Blaga i-a constând în modelarea sulurilor de argilă pe o roată de mână,
încrustat, pentru eternitate, pe cei ce practică acest meşteşug primitivă, s-a practicat la noi până nu demult în câteva
"de la-nceputul cel dintâi". Nu se putea o mai bună situare aşezări (Deda, Pietriş, Morăreni) de pe Valea Mureşului.
în timp, dacă avem în vedere că olăria se înscrie în rândul Pereţii vaselor erau groşi, iar pasta prezenta destule
artelor celor mai vechi, generate de binomul homo-humus. imperfecţiuni. De aceea, imediat ce erau scoase din cuptor,
Să nu uităm că în mentalitatea populară creaţia divină a fost oalele se cricăluiau, adică se puneau într-o covată cu o
imaginată, la multe popoare, ca o artă ceramică. Omul fiertură de tărâţe de grâu, pentru a li se micşora porozitatea.
primordial nu era decât o bucată de lut însufleţită, numele lui Perfecţionarea roţii olarului a desăvârşit
Adam fiind pus în relaţie cu termenul adamah, însemnând în puritatea formelor şi a diversificat tipologia vaselor.
ebraică "pământ roşu", "argilă". Drumul parcurs de acest străvechi meşteşug artistic
Recunoscând încă din zorii umanităţii puterile rămâne însă tulburător de lung şi de sinuos: de la cultura
generatoare de viaţă ale elementului teluric, olarii au fost Vădastra până la misterioasele vase-horă din civilizaţia
învestiţi adesea cu atribute demiurgice, iscând forme noi cucuteniană, de la olăria neagră, austeră, traco-dacică, şi
din pasta amorfă. Şi dacă însuşi omul, în viziunea atâtor până la ceramica policromă de origine meridională,
cosmogonii, nu-i decât fructul modelării divine din huma greacă şi romană, de la simplitatea formelor monumentale
iniţială, nu este greu de bănuit respectul cu care au fost ale vaselor şi până la delicatele urcioare de factură
priviţi de la-nceput olarii, în arta cărora magicul şi bizantină, în care desenul sgrafitat se îmbină armonios cu
profanul se împleteau la tot pasul. smalţurile azurii, violacee sau brun-roşcate.
Legendele româneşti spun că olarii şi-au Olăria actuală din ţara noastră păstrează nealterate
dobândit meşteşugul de la Dumnezeu, numai că, neavând elementele de continuitate, ilustrate de ceramica neagră de
suflare divină, au pus vasele la ars pentru a dăinui. În tradiţie dacică, roşie nesmălţuită, de sorginte romană, şi, în
credinţele străvechi trebuie căutată sorgintea metaforei ce fine, de cea smălţuită (sgrafitată sau nu), de înrâurire
identifică recipientul de argilă cu trupul uman, figură de bizantină. Trăsături stilistice mixte stau la baza repertoriului
stil atât de îndrăgită şi valorizată în cele mai de seamă de forme şi motive ornamentale. Mai constante au fost
creaţii ale liricii universale. formele, deoarece multe tipuri de vase funcţionale s-au
Într-adevăr, modelându-şi vasele, olarii sunt stabilizat de timpuriu, corespunzând perfect scopului pentru
preocupaţi ca acestea să aibă siluete cât mai frumoase. Le care au fost create. Este calea permanentizării tradiţiei, a
fac apoi gură sau rost, le conturează cu grijă buzele, numite desăvârşirii unor mărci de identitate, a triumfului
şi usne, le subţiază mijlocul, pe care se vor odihni braţele perfecţiunii în îngemănarea utilului cu frumosul.
(torţ1), ba le împodobesc şi cu ochi ce te privesc adesea din Cele trei categorii de ceramică schiţate mai sus
transparenţa smalţului. La Biniş, Caraş-Severin, urcioarele sunt delimitate în funcţie de procesul de ardere. Ceramica
se numesc cârcege şi au la gât un ornament mărunt, numit neagră se obţine din aceeaşi pastă ca şi ceramica roşie,
"mărgelele cârceagului", iar în partea de jos unul mai lat, numai că, în cazul celei dintâi, arderea este incompletă,
căruia i se spune "poalele cârceagului". numită şi reducătoare sau inoxidantă. Spre sfârşitul
Prin urmare, transferul vital între argilă şi om, pe perioadei de timp rezervate arderii (după aproximativ 7-8
care îl descoperim uneori în opera marilor poeţi, nu ore), cuptorul se "înăbuşă" (acoperindu-se simultan gura
trebuie să surprindă câtuşi de puţin. Motivul fragilităţii de foc şi cea de evacuare a fumului), împiedicându-se
existenţiale este exprimat în chip firesc, prin această dublă astfel circulaţia unui puternic curent de aer prin interior.
metamorfoză a lutului în om şi a omului în lut: În felul acesta, oxidul de carbon se depune în porii dilataţi
"Încet, cu voce murmurată, ai vaselor. La înnegrire contribuie şi fumul produs în
Lutul i-a spus olarului: interiorul cuptorului de lemnele incomplet arse.
Cândva am fost şi eu ca tine, nu uita, Până nu demult, ceramica neagră era făcută în
Frământă-mă! aproape toate centrele de olărie din ţară. Aria s-a restrâns
O, mi-amintesc, odată ... " (Omar Khayyam). însă treptat, concentrându-se în spaţiul moldovenesc. Prin
o
deceniile patru-cinci ale veacului nostru, în această Mehedinţi şi altele. Vasele din aceste localităţi se remarcă
provincie existau peste treizeci de centre în care se lucra prin frumuseţea şi eleganţa formelor, originalitatea
ceramică neagră. Numărul acestora a scăzut simţitor în decorului şi rafinamentul compoziţiilor.
anii din urmă, oalele negre fiind produse astăzi doar în Pe suprafaţa formelor neangobate (blide, oluri,
cinci-şase localităţi din Moldova. Acelaşi interes scăzut hârboaice, oale de prai, şpoiere, cinere, căzăroane,
faţă de ceramica neagră se constată şi în alte centre de cârcege etc.) se aştem cu pensula, cu pana, cu cornul sau
olari din ţară. cu degetul brâie de humă albă, brună, roşie sau neagră,
Cea mai frumoasă ceramică neagră se face în altemând cu simboluri arhaice (spirala, şarpele, brăduţul)
satul Marginea din judeţul Suceava. De un negru intens, sau cu brâne alveolate, aşa cum se întâmplă frecvent în
vasele din acest centru se impun prin eleganţa formelor, cazul recipientelor mari, numite şi "vase de capacitate".
fineţea pastei, echilibrul proporţiilor şi discreţia Meşteri ce au intrat de mult în galeria artiştilor
ornamentelor. Decorul este realizat de femei şi se obţine cu ceramişti din ţara noastră - cum ar fi Ionică Stepan din
ajutorul unei pietre de râu (cremene, prund) cu care este Biniş, Ilie Bursaşu din Sălişte de Vaşcău, Teodor Faur din
lustruit peretele vasului după ce s-a uscat bine. Pentru Bârsa ori Constantin Opriţă din Şişeşti - au dus ceramica
finisare se mai foloseşte o bucată de postav sau de blană. roşie nesmălţuită din aceste zone ale ţării la un înalt grad
Meşteri iscusiţi, cum sunt cei din familia de perfecţiune. Nu este vorba aici numai de har, de
Magopăţ sau Paşcaniuc, modelează şi împodobesc o sensibilitate sau de inspiraţie, ci şi de truda îndelungată a
impresionantă gamă de vase: căni de băut apă, Jăptare, fiecărui olar în parte.
oale de sarmale, oale cu mănuşă (cu toartă deasupra), Ceramică roşie neglazurată şi neomamentată, de
străchini, străchinoaie, vârşe, vase pentru gă/bănări (în inspiraţie romană, fac meşterii Veronica şi Laszl6 Vitos
care se vopsesc ouăle de Paşti) etc. Efectul estetic al din Miercurea Ciuc-Harghita. Frumuseţea şi eleganţa
decorului este dat de contrastul dintre motivele lustruite şi vaselor din acest centru sunt asigurate de fineţea pastei
peretele de un negru-antracit al vaselor. monocolore, cu irizări aurii, dar şi de tehnologia modernă
Un interes aparte suscită centrul de ceramică de care dispun olarii. În afara vaselor tradiţionale (căni,
neagră de la Poiana-Deleni, judeţul Iaşi. Aici, meşteşugul olcuţe, urcioare, oale de sarmale) reţine atenţia plastica
a fost dus la perfecţiune de cunoscutul Toader Nica şi este măruntă, dominată de inovaţii atent elaborate, precum şi
reprezentat astăzi de un alt olar talentat, Gheorghe al lui designul atractiv al unor produse utilitare.
Neculai Andrei. La Poiana-Deleni se fac lăptare, chiupuri, Deosebit de interesantă este şi ceramica roşie
sahane, oale de sarmale, hârgaie, dar mai ales moşoaice - nesmălţuită ce se realizează în satul Săcel din judeţul
nişte ulcele de dimensiuni mijlocii ce se dau de pomană la Maramureş. Aici, meşterul Tănase Cocean, trecut de 78
Moşi. de ani, continuă să modeleze căni, oale de sarmale, bocăi,
Pe pereţii multora dintre oale (îndeosebi ai urcioare cu gura sferică sau bilobată, hârgaie, tigăi,
moşoaice/or) sunt desenate cu paiul, folosindu-se o soluţie strecurători, blide de diferite mărimi, toate remarcându-se
din pastă de var, motive precum valul, zig-zagul, brăduţul, prin grosimea considerabilă a pereţilor. Vasele sunt
păstaia, linia frântă, spirala etc., toate acestea regăsindu împodobite cu brâie de humă brună, peste care sunt trasate
se şi pe ouăle încondeiate de factură arhaică. Relaţia între linii circulare sau valuri ce redescoperă culoarea de fond.
cele două compartimente ale artei populare nu este câtuşi Este singurul centru din ţară unde ceramica roşie
de puţin întâmplătoare. Trebuie subliniat că în mai multe se lustruieşte cu prundul (săi de apă), ca şi cea neagră,
centre de ceramică ale ţării, meşterii olari se îndeletnicesc trimiţând spre tehnologia folosită în La H:ne-ul dacic.
cu încondeierea ouălor de Paşti, utilizând aceleaşi Pasta pentru vase este obţinută dintr-un amestec de lut
simboluri. Şi într-un caz şi în celălalt, raportarea la gras şi lut roşu, huma pentru decor se macină pe o lespede
obiceiurile funebre se impune cu prisosinţă. de piatră şi se numeşte şar, partea de deasupra a roţii
Edificatoare în acest sens sunt şi omamentele de olarului se cheamă crâng, liniile circulare sunt şâruri, iar
pe ceramica din satele Coşeşti şi Leiceşti, judeţul Argeş. valul ce se trasează la gura vaselor poartă numele de
Pe oalele roşii nesmălţuite sunt desenate cu humă albă cordăţel. Toate stau sub semnul arhaicităţii, al ecoului ce
motive ca: ocolul, fierul plugului, calea rătăcită, bradul, răzbate de dincolo de vreme.
circumscrise în totalitate decorului de pe ouăle de Paşti. Ceramica smălţuită a apărut ceva mai târziu. Un
Să mai adăugăm şi faptul că atât la Poiana-Deleni, cât şi impuls deosebit pare să fi existat pe la mijlocul secolului al
în satele argeşene menţionate, dar şi în alte zone ale ţării, XV-lea, când alături de meşterii orăşeni încep să realizeze
vasele împodobite cu motivele în discuţie se numesc "oale vase de influenţă bizantină şi olarii ţărani de pe moşiile
împistrite". feudale, îndeosebi cei ce lucrau pe domeniile mânăstireşti.
Ceramica roşie nesmălţuită este prezentă în mai Începând cu biserica Sfânta Treime din Siret, a lui Petru
toate satele de olari de pe cuprinsul ţării. Se Muşat, lăcaşurile de cult moldoveneşti erau decorate şi cu
individualizează însă, prin realizări artistice de excepţie, plăci de ceramică, având pe suprafaţa lor motive
centrele din zona Crişanei (Cărpinet, Criştioru de Jos, mitologice, florale şi zoomorfe stilizate. Nu este de mirare
Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Vadu Crişului), din Bârsa deci că unul dintre cele mai cunoscute centre de ceramică
Arad, Jupâneşti-Timiş, Biniş, Caraş-Severin, Şişeşti- smălţuită din Moldova se află la Rădăuţi, judeţul Suceava.
În primele decenii ale veacului nostru lucra la Vasele de lut se metamorfozau în mâinile lui
Rădăuţi meşterul Ion Colibaba, descendentul unei Victor Vicşoreanu, devenind ceruri curate de după
viguroase viţe de "olari pământeni". Făcea străchini cu furtună, adăpostind miraculoase pajişti înflorite. Numele
marginea creaţă, castroane cu două torţi, sahane pentru său stă scris acum cu litere de "mintă neagră" pe
nunţi, oale, urcioare etc. Vasele sale se impuneau printr-o frontispiciul celor plecaţi pe drumul fără întoarcere. S-a
omamentică inconfundabilă, rod al fanteziei şi bunului furişat parcă spre lumea moşilor şi a strămoşilor, cu
gust cu care era înzestrat meşterul. Lângă Ion Colibaba aceeaşi discreţie cu care şi-a purtat printre noi dulcea
uceniceau copiii săi, Ana şi Constantin. povară a celebrităţii.
În scurtă vreme, Constantin Colibaba şi sora sa În Muntenia, olăritul este atestat în mai multe
Ana, căsătorită Cmeci, reuşeau să se afirme ca meşteri de centre specializate. La nord-vest, pe lângă Curtea de
excepţie atât în arta modelării argilei, cât şi în privinţa Argeş (localitate renumită pentru monumentalitatea
omamentării vaselor. Direct pe pasta abia zbicită sau pe formelor şi fineţea vaselor ce se făceau aici), meşteşugul
angoba alb-ivorie ei aşterneau, cu sensibilitate şi se mai practică la Coşeşti, Leiceşti, Clucereasca, Petreşti,
pricepere, desenele specifice locului: ochiul de păun, Poieniţa ş.a. Un alt grup îl formează satele de pe vechiul
valul, aripa, creasta cocoşului, motive astrale, florale etc. drum comercial Târgovişte-Pioieşti (Dărmăneşti,
Gheboaia, Odobeşti), iar în apropierea Snagovului se află
Ceramica de Rădăuţi realizată de cei doi meşteri - în
localităţile Pisc, Puchenii Mari, Herasca şi Cocioc, vestite
armonii cromatice obţinute prin asocieri inspirate
nu doar pentru varietatea produselor de uz casnic, ci şi
(cărămiziu!, roşu! stins, maroul, verdele potolit) - ocupă
pentru frumuseţea figurinelor zoomorfe sau avimorfe
un loc distinct în patrimoniul artei populare româneşti.
("fluierici") folosite ca jucării muzicale.
Constantin Colibaba are şi meritul de a fi repus
Trebuie menţionate satele de olari din nord-estul
în circulaţie aşa-numita ceramică de Kuty - centru galiţian
Munteniei (Calvini, Toaca, Săseni), unde, pe lângă
în care s-au stabilit meşterii olari de la curtea lui Ştefan cel
smalţul translucid, se folosea şi smalţul verde şi, în sfârşit,
Mare, după mutarea capitalei Moldovei de la Suceava la
localitatea Mânzăleşti din judeţul Buzău, pusă în valoare,
Iaşi. Acest tip de ceramică se caracterizează prin
mai cu seamă, de regretatul meşter Ilie Năstase, neîntrecut
conturarea desenului în sgraffito (tehnica "champleve"),
în modelarea măştilor de ceramică.
care dă liniilor tonalitatea brun-cărămizie a lutului ars.
Unul dintre cele mai mari centre de olari din ţară
Compoziţiile animate, îmbinând o gamă largă de motive,
este cel de la Corund, judeţul Harghita. Până nu demult s
sunt executate în tricromia galben-verde-brun, la care se
au lucrat aici şi vase de ceramică roşie neglazurată,
adaugă uneori nuanţe de albastru sau de maro.
împodobite cu humă albă sau brună, motivele preferate
În succesiunea generaţiilor, Florin şi Marcel
fiind valul, melcul şi punctele de diferite culori. Calitatea
Colibaba sunt astăzi reprezentanţii ceramicii rădăuţene.
acestor vase era asigurată de buna dozare a amestecului de
Vasele pe care le fac păstrează pecetea originalităţii zonei
lut şi nisip din care se făcea pasta.
şi a stilului impus de bunicul lor, dar, în acelaşi timp, pun
Astăzi, la Corund se lucrează cu precădere
în evidenţă propria contribuţie, detectabilă atât în
ceramică secuiască smălţuită, care se distinge prin bogăţia
diversificarea formelor, cât şi în regândirea câmpurilor
barocă a decorului fitomorf şi zoomorf. Omamentele sunt
ornamentale.
realizate îndeosebi de femei, care aplică motivele direct pe
Fiecare centru de olărie are personalitatea sa. La
peretele acoperit cu caolin sau peste contururile schiţate în
Horezu-Vâlcea se poate constata, o dată în plus, că vasele
prealabil cu creionul. Motivul flora! cel mai frecvent,
de ceramică tradiţională nu sunt doar obiecte de artă, ci
devenit marcă de identitate, este laleaua. Culorile cele mai
devin - aşa cum spunea P. Francastel - obiecte de
îndrăgite sunt roşu!, verdele, portocaliu!, cărămiziu! şi
civilizaţie. Între simplitate şi rafinament, o întreagă paletă albastru!. Spaţiile colorate se conturează cu negru, obţinut
artistică îşi desfăşoară armoniile subtile. Vasele decorate din mangan. Pe lângă omamentele şi nuanţele cromatice
în tehnica jirăvirii îşi etalează omamentele realizate cu specifice, meşterii pricepuţi (Janos Jozsa, Antal Pali, Jozsef
gaiţa, mirifice îmbinări în inspirate dantelării policrome. Aron, Lajos Jozsa, Mihaly Ilyes, Mathe Deneş) valorifică şi
Pe suprafaţa taiere/ar, străchini/ar şi urcioarelor sunt elemente ale olăriei săseşti sau ale ceramicii habane. Vasele
aştemute nuanţe de ocru, verde, siena şi albastru. de ceramică habană - aduse la noi de coloniştii moravieni,
Multe dintre piese sunt desenate cu cornul, care s-au stabilit la Vinţu de Jos, lângă Alba Iulia, în prima
conturând pitoreşti siluete avimorfe, astrale, zoomorfe, jumătate a secolului al XVII-lea, se obţin printr-o
geomorfe etc. Compoziţiile includ motive străvechi ca tehnologie mai complexă, însă eforturile sunt compensate
valul, spirala, şarpele, steaua, peştele şi, mai ales, cocoşul, de valoarea artistică ridicată a produselor finite.
motiv emblematic ce înfăţişează această pasăre solară şi O mare varietate de ceramică roşie smălţuită şi
augurală într-o sumedenie de ipostaze. Meşteri străluciţi sgrafitată se lucrează în spaţiul maramureşean. Între olarii
ca Ioana şi Dumitru Mischiu, Gheorghe Iorga, Eufrosina Maramureşului, meşterii din familia Sitar ocupă în
Vicşoreanu duc mai departe faima acestui centru de olari, prezent un loc de frunte, atât prin amploarea ce o asigură
întreţinută odinioară de inegalabilii Ion Giubega, Grigore acestei străvechi îndeletniciri, cât şi prin valoarea
Iorga, Ioniţă Frigură şi, mai ales, de Victor Vicşoreanu. deosebită a vaselor pe care le fac. Promotori au fost
o
Florica şi Petru Sitar, de la care au rămas atât de puţine de talentaţii olari din Curtea de Argeş. Urcioarele de nuntă
vase încât au devenit astăzi adevărate repere. făcute în aceste centre, împodobite cu protoame zoomorfe
Trei dintre urmaşii lui Petru şi ai Floricăi Sitar şi avimorfe - cum ar fi caii, şe1pii, berzele, broaştele,
duc astăzi mai departe arta ceramicii maramureşene: cloştile cu pui - au o vechime considerabilă şi au fost
Cornel, Liviu şi Doina Sitar, căsătorită tot cu un olar, învestite încă de la început cu sensuri propiţiatoare.
Zaharia Bledea. În tot ceea ce fac, Liviu şi Cornel Sitar Utilizarea lor în cadrul nunţii semnifică
sunt ajutaţi de soţiile lor - Angelica şi Mărioara - augurarea noului cuplu cu perspectiva unei vieţi fericite,
neîntrecute în arta împodobirii vaselor. îmbelşugate, alături de copii frumoşi şi sănătoşi. Pe
Tipurile de vase pe care le realizează olarii din primul plan se află impulsionarea fertilităţii tinerei
familia Sitar sunt reprezentative pentru aproape toate perechi. Un urcior din Curtea de Argeş prezintă deosebit
centrele din această parte a ţării: Baia Mare, Baia Sprie, de explicit această intenţie. Nu numai că barza este
Băiţa de sub Codru, Dămăcuşeni, Târgu Lăpuş, Valea lzei înconjurată de mai mulţi pui, dar la pieptul fiecărei păsări
şi Vama-Oaş. Ei fac oale de băut apă, olcuţe, lăptare, oale se profilează câte un cap de copil, trimiţând o dată în plus
pentru mâncare, chiupuri, urcioare cu buza bilobată sau la credinţa atât de răspândită în popor. Acest eres se leagă,
trilobată şi cu sită, bocăi, strecurători, blide de toate fireşte, de faptul că berzele sunt păsări migratoare, care se
felurile, cancee etc. Toate sunt glazurate şi alcătuiesc reîntorc în fiecare primăvară, odată cu renaşterea naturii.
armonii cromatice ivite dintr-o măiastră îmbinare a La rândul lor, şerpii şi broaştele sunt învestite în
nuanţelor de alb, brun, roşu tomat, galben, cărămiziu, credinţele folclorice cu puteri ale fecundităţii telurice. Pe
negru, verde stins, cafeniu şi, mai rar, albastru. lângă faptul că vor aduce mirilor noroc la copii, aceste
Decorul se impune prin stilizări inspirate. Printre vietăţi le vor întări şi casa în faţa vicisitudinilor de tot
motivele de ornamentaţie remarcăm: valul, spirala, calea felul. În fine, protoamele cabaline se leagă de simbolismul
ocolită cu sori, şarpele, aripa, mai multe variante de păsări erotic ancestral. Cuminţi şi modeste întrupări din lut,
şi câteva reprezentări antropomorfe. Vasele maramureşene produsele muncii olarilor au fost integrate mereu în
se integrează firesc în interioarele tradiţionale din zonă, amplu! sistem de gândire mitică, specifică satului
iar locuinţelor moderne le asigură un plus de intimitate şi românesc.
de căldură. Un întreg mod de existenţă, un complex de
Nu putem încheia această succintă prezentare a credinţe şi mentalităţi pot fi surprinse prin simpla trecere
centrelor de ceramică românească fără a spune câteva în revistă a atelierului tradiţional de olărie. În medicina
cuvinte despre olăria basarabeană. Meşteri ca Zaharia empirică românească nu există fiertură care să nu
Triboi din Cioreşti-Nisporeni, Eugen Vacarciuc şi Vasile trebuiască preparată într-o oală nouă, pentru ca leacul să
Goncear din Hogineşti-Călăraşi, Elena Musteaţă din şi augmenteze puterile. Pentru sporirea eficacităţii unor
Chişinău, Andrei Sclifos din Ustia-Dubăsari au devenit rituri de secetă, se fura o oală de lut nouă şi se arunca în
prezenţe constante la târgurile şi expoziţiile de ceramică cea mai adâncă fântână din sat. Dimpotrivă, pentru a
ce se organizează, la nivel naţional, în diferite centre din potoli ploile abundente, se aşezau sub streşini mai multe
România. oale şi ulcele pline cu ouă de găină.
Ceramica basarabeană se integrează armonios în Cândva, olarii cutreierau meleagurile ţării pentru
contextul general al olăriei româneşti, de parcă nici o clipă a-şi desface produsele. Drumurile lor erau stabilite şi
nu a fost desprinsă din ambianţa vetrei străbune. Aceleaşi păstrate, prin tradiţie, din generaţie în generaţie, întocmai
forme, aceleaşi tehnici de lucru, aceleaşi nuanţe cromatice, ca acelea ale păstorilor ce plecau în transhumanţă.
aceleaşi implicaţii în obiceiurile familiale şi practicile Drumurile olarilor duc astăzi spre târgurile de profil,
gospodăreşti. Simboluri încifrate în modalităţi de decorare organizate în mai multe centre urbane ale ţării: Bucureşti,
ce vin de dincolo de vreme supravieţuiesc şi în ceramica Cluj, Iaşi, Sibiu, Horezu, Baia Mare, Oradea, Rădăuţi ş.a.
basarabeană, pledând pentru vechimea, unitatea şi Olarii sunt aşteptaţi şi preţuiţi, sunt lăudaţi pentru ceea ce
continuitatea neîntreruptă a acestei îndeletniciri milenare. fac bine şi dojeniţi pentru neîmpliniri. Sunt receptivi,
Vasele de ceramică însoţesc cele mai importante generoşi şi ştiu să cultive prieteniile.
momente ale existenţei umane, de la primul scăldat al Atât de fragile şi atât de trainice, încântând
noului născut- pentru care se încălzeşte apa într-o oală de ochiul când o rază de soare le mângâie pentru o clipă
lut nouă, ca pruncul să aibă glas frumos - şi până la smalţurile, ulcelele, olcuţele şi urcioarele ne bucură şi
înmormântare, când sfârşitul unui destin este marcat de astăzi un crâmpei de existenţă. Şi pricepându-le
spargerea unei oale, pentru ca necazurile de acest fel să frumuseţea, zăbovim cu gândul spre a pătrunde miracolul
dispară de la casa respectivă. devenirii lor, al lutului îmbrăţişat de foc şi sfinţit, ca
Se disting apoi urcioarele nupţiale, realizate cu într-un ritual, de trudnicele mâini ale olarilor.
atâta măiestrie de ceramiştii Grigore Ciungulescu şi Ion
Răducanu din Oboga-Olt, de meşterii din familia Truşcă,
originari din Româna, acelaşi judeţ, şi, nu în ultimul rând, Ion H. CIUBOTARU
MOLDOVA
Maramureş
Bistriţa
Sălaj
Bihor
Cluj
Mureş
Arad
Alba
Harghita
Sibiu
Braşov
Hunedoara
Buzău
Caraş-Severin Vâlcea Prahova Brăila
Argeş
Goq
Dâmboviţa
lalomiţa
Bucureşti
Olt
Craiova
Dolj Teleorman
Centre de ceramică
Judetul Suceava Judetul Vaslui

Marginea Dumeşti
Rădăuti '
Judetul Bacău
Judetul Botoşani
Frumoasa
Botoşani
Oituz
Judetul Neamt
Negreşti Judetul Vrancea
Vulpăşeşti Ireşti
Marginea
(Judetul Suceava)
'
1. Oală cu mănuşă
2. "Hârgău" şi oală pentru lapte
Marginea
(Judetul Suceava)
'
3. Oală cu capac 4.Cană
5. Oală de sarmale
•
Rădăuti '
(Judeţul Suceava)
� · - •f>·
� -�
- .
(J
�
..
� .··_"",
·:
-.,., . .. .
6-8. "Cahle" (ceramică decorativă)
Bădăuti '
(Judetul
'
Suceava)
9. Sfeşnice
10. Ceainic 11. Sfeşnic
Rădăuti '
(Judeţul Suceava)
12. Tavă 13. Tavă
14. Ceşti de cafea
Bădăuti '
(Judeţul Suceava)
15. Platou 16. Platou " zodiac"
17- 18. Străchini
Botoşani
(Judeţul Botoşani)
20. Vas " Cucuteni" (miniatură) 21. Vas " Cucuteni" (miniatură)
22. Farfurie
Negreşti
(Judetul Neamt)
' '
23. "Olăret"
'
24. Oală de sarmale
Vulpăşeşti
(Judetul Neamt)
' '
25. Oală de sarmale 26. Lăptar
Dumeşti
(Judetul Vaslui)
'
27. Oale de lapte
28. Chiup
29. Ulcele
Frumoasa,
comuna Balcani
(Judeţul Bacău)
30. Lăptare
Oituz
(Judetul Bacău)
'
31. Cratită cu capac

'
32. Oală ne smăltuită

'
33. Oală cu capac
Ireşti,
comuna Vidra
(Judeţul Vrancea)
35. Ulcior
34. " Tortar"
36. Oală de lapte
REPUBLICA
MOLDOVA
Centre de ceramică
Raionul Călăraşi Raionul Nisporeni Raionul Dubă sari

Hogineşti Cioreşti U stia
Hogineşti
(Raionul Călăraşi)
37. Oală, cană, ulcior
Ustia
(Raionul Dubăsari)
38. Ceramică utilitară şi decorativă
Cioreşti
(Raionul Ni sporeni)
39. Sfeşnic
40. Oală de lapte 41. Ulcior
DOBROGEA
Botoşani
Maramureş
Suceava
Bistriţa
Sălaj
Bihor
Neamţ
Cluj
Mureş
Covasna Vaslui
Bacău
Arad
Alba
Harghita
Sibiu
Braşov Vrancea Galap
Hunedoara
Buzău
Caraş-Severin Vâlcea Prahova Brăila
Argeş
Goq
Dâmboviţa
lalomiţa
Bucureşti
Olt
Craiova
Oolj Teleorman
Centre de ceramică
Judetul Tulcea
Dorobantu '
Dorobantu '
(Judeţul Tulcea)
42. Castroane
43. Vas de apă 44. Oală
MUNTENIA
Centre de ceramică
Judetul Buzău Judeţul Argeş

Mânzăleşti Coşeşti
Judetul Dâmbovita
Cal vini Vlădeşti
Dărmăneşti Bălileşti
Judetulllfov Curtea de Argeş
Pisc
Mânzăleşti
(Judeţul Bu zău)
45. Căni de apă
46. Bold pentru

coama acoperişului
47. Castroane
•
Calvini
(Judeţul Bu zău)
48. Lăptăreasă
49. Tortar 50. Ulcioare
Pisc,
comuna Ciolpani
(Judeţul Ilfov)
51. Figurine
52. Străchini
53. Căni
•
Dărmăneşti
(Judetul Dâmbovita)
' '
54. Ulcior 55. Cană
56. Solnită '
57. "Lăptărie"
•
Coşeşti
(Judeţul Argeş)
58. Oală de sarmale cu capac
59. Figurine
60. Ulcioare
•
Vlădeşti
(Judeţul Argeş)
61. Ulcior 63. Oală de sarmale
62. Puşculiţă
Bălileşti
(Judeţul Argeş)
64. Ulcior 65. "Berbec"
Curtea de Argeş
(Judeţul Argeş)
67. "Ibric" pentru ţuică
66. Cană de vin
69. "Toitan"
68. Tigaie
Curtea de Argeş
ARGCOM S
(Judeţul Argeş)
70. Carafă
7 1. Ulcior 72. Chiup
OLTENIA
Botoşani
Maramureş
Suceava
Bistri)a
Sălaj
Bihor
Neam)
Cluj
Mureş
Covasna Vaslui
Bacău
Arad
Alba
Hunedoara
Sibiu
Braşov
Harghita
( Vrancea Galap
Buzău
Prahova Brăila
Dâmboviţa
lalomija
Bucureşti
Centre de ceramică
Judetul Vâlcea Judetul Olt Judetul Gorj Judetul Mehedinti

Horezu Româna Glogova Noapteşa
Vlădeşti Oboga Găleşoaia Şişeşti
Slătioara Judetul Dolj Ştefăneşti
Terpe ziţa Vârtopu
Horezu
(Judeţul Vâlcea)
73. Taier
74. Taier
75. Taier 76. Taier
Horezu
(Judetul Vâlcea)
'
77. Taier
78. Taier
79. Taier 80. Taier
•
Horezu
(Judeţul Vâlcea)
81. Taier
82. Taier
Horezu
(Judetul Vâlcea)
'
83. Farfurii
84. Taiere
85. Taier
•
Horezu
(Judeţul Vâlcea)
86. Taier
87. "Ciorbalâc"
88. Taier
Horezu
(Judetul Vâlcea)
'
89. Ulcior
90. Ulcioare ( rniniaturi)
•
Horezu
(Judeţul Vâlcea)
91. Taier
92. Taier 93. "Ciorbalâc"
Horezu
(Judetul Vâlcea)
.
94. Ceşti de cafea
95. Castron
96. Farfurie
97. Bol şi ulcior
Vlădeşti
(Judeţul Vâlcea)
98. Farfurie
99. Ploscă cu şase braţe
Vlădeşti
(Judeţul Vâlcea)
100. Oală de lapte şi cratiţă de sarmale
101. Oale
•
Slătioara
(Judeţul Vâlcea)
103, 104 - Oale ne smălţuite
Româna Balş -
(Judeţul Olt)
105. "Borcan " fără capac 106. Ulcior de nuntă
107. Castron 108. Castron
•
Româna Balş-
(Judeţul Olt)
109. Ploscă
110. Străchini
•
Oboga
(Judetul Olt)
'
111. Taier şi farfurie
•
Oboga
(Judetul Olt)
'
112. Ulcior de nuntă 113. Cocoş (ulcior)
114. Ploşti
•
Terpeziţa
(Judeţul Dolj)
1 16. Ocarine
Glogova
(Judeţul Gorj)
1 17. Oale ( "împătreală şi încinceală")
Glogova
(Judeţul Gorj)
118. Ulcior
1 19. Ulcea 120. Ghiveci cu două toarte
•
Găleşoaia
(Judeţul Gorj)
121. Străchini
123. Ulcior
122. Ulcior
•
Găleşoaia
(Judeţul Gorj)
125.Cană 126. "Căpet"
•
Ştefăneşti,
comuna Cărbuneşti
(Judeţul Gorj)
127. Ulcior şi ulcioruş 128. Ulcea
129. "Căldăruşă"
•
Vârtopu,
comuna Ciuperceni
(Judeţul Gorj)
131. Farfurie
130. Oală cu două mânuşi
132. Ceainic 133. Ulcioraş
•
Noapteşa
(Judetul Mehedinti)
' '
134. Ulcior
135. Ulcea
136. Tămâiernită
'
Şişeşti
(Judetul Mehedinti)
' '
137. Oală de sarmale 138. Putinei
139. Oală şi ulcior cu brâne
•
BAl\TAT
Centre de ceramică
Judetul Caraş-Severin Judetul Timiş

Biniş Jupâneşti
Biniş
(Judeţul Caraş-Severin)
140. "Olcuţă" şi oală de afumat la cimitir
142. Untar cu capac
141. Oală de lapte cu capac
Jupâneşti
(Judeţul Tirniş)
143. Vas pentru friptură ( "picătoare ")
144. Strecurătoare 145. "Cârceag''
Jupâneşti
(Judeţul Timiş)
146. Oală de sarmale cu capac
147. Cratiţă
•
TllAl\TSILVAl\TIA
Centre de ceramică
Judeţul Arad Judeţul Maramureş Judeţul Harghita

Târnăviţa Săcel Corund
Baia Mare Miercurea Ciuc
Judeţul Bihor Baia Sprie
Leheceni Judeţul Bi striţ;a-Nă săud Judeţul Braşov
Vadu Crişului Mijlocenii Bârgăului Codlea
Judeţul Satu Mare Judeţul Mureş Judeţul Hunedoara

Vama Târgu Mureş Obârşa
Târnăviţa,
comuna Hălmăgel
(Judeţul Arad)
148. Oală de sarmale 149. Ulcior
150. Vas de friptură
•
Târnăviţa,
comuna Hălmă.gel
(Judeţul Arad)
151. Adăpătoare pentru pui
152. Ulcior 153. "Coşargă"
•
Leheceni,
comuna Cărpinet
(Judeţul Bihor)
154. "Hârboaice"
•
Vadu Crişului
(Judeţul Bihor)
156. Oală cu capac
157. Ulcioare
•
Vama
(Judeţul Satu Mare)
158. "Oluri"
159. Ulcior 160. Oală
•
Săcel
(Judeţul Maramureş)
161. Cană şi blide
162. Cantă
•
Baia Mare
163. Cană
164. Blid 165. Farfurie mare
Baia Mare
166. Oală cu capac 167. Oală cu capac
168. Farfurie 169. Cană
•
Baia Mare
170. Ulcior
17 1. Farfurie mare
172. Vas de friptură
Baia Mare
173. Plo scă
174. Ulcior 175. Opaiţ
Baia Mare
176. Farfurie mare 177. Sfeşnic
Baia Sprie
178. Ulcior, vas pentru lumânări şi ploscă
•
MijloceniiBârgăului
(Judeţul Bi striţa-Nă săud)
179. Cancee
180. Blid şi oală de lapte
•
Târgu Mureş
(Judeţul Mureş)
181. Cană
182. Vază şi c ăni
Corund
(Judeţul Harghita)
183. Canceu
..."; V '""'
184. Ulcior 185. Oala cu manuşa
•
Corund
(Judeţul Harghita)
186. Farfurie mare
187.Cană
•
Corund
(Judeţul Harghita)
188-189. "Cahle" (ceramică decorativă)
190. Farfurie
•
Miercurea Ciuc
(Judeţul Harghita)
191. Suporturi de creioane
Miercurea Ciuc
(Judeţul Harghita)
193. Ulcior
194. Vas pentru friptură
•
Codlea
(Judeţul Braşov)
195 - 196. Figurine
Obârşa,
comuna Tomeşti
(Judeţul Hunedoara)
198.Cratiţă cu capac
Obârşa,
comuna Tomeşti
(Judeţul Hunedoara)
199. Oală pentru lapte şi vas pentru friptură
200. Cratiţă cu capac
Lista creatorilor
Dumeşti (Vaslui)
MOLDOVA
Marginea (Suceava)
CASTAN Jenică (n. 1942)
pag: 16
fato: 27, 28, 29
MAGOPAŢ Gheorghe (n. 1951)
pag:8, 9
foto: 1, 2, 5
LUCA Vasile (n. 1928)

pag: 17
foto: 30
PAŞCANIUC Dumitru (n. 1939)
pag: 9
foto: 3,4
Oituz (Bacău)
Rădăuţi (Suceava)
COLIBABA Marcel (n. 1956)

pag: 10, 12, 13 OSOLOŞ Victor (n.
foto: 6, 7, 8, 12, 13
14, 17, 18
COLIBABA Florin (n. 1956)

pag: 11, 13
foto: 9, 10, 11, 15, 16
BERŢA Ioan (n. 1937)
pag: 18
Botoşani (Botoşani)
foto:34, 35, 36
IACINSCHI Sonia (n. 1951)
pag: 14
foto: 20, 21, 22
Negreşti (Neamţ)
GONCEAR Vasile (n.

pag: 20
POPESCU Traian (n. 1939)
foto: 37
pag: 15
foto: 23, 24
Vulpăşeşti (Neamţ)
OLARU Vasile (n. 1911) SCLIFOS Anckd

pag: 15 pag: :ZQ
fato: 25, 26 foto: 38
•
Cioreşti (r. Nisporeni) Dărmăneşti (Dâmbm·iţa)
OPREA Daniel Florin (n. 1982)

TRIBOI Zaharia (n. 1958)
pag:28
pag:21 foto: 54,56
foto: 39, 40, 41
Dorobanţu (Tulcea)
OPREA Vasile (n. 1953)
pag: 28
foto:55, 57
LUNGU Vasile (n. 1933)
pag: 23 Coşeşti (Argeş)
foto: 42, 43, 44
CRISTESCU Ion (n. 1924)

Mânzăleşti (Buzău)
pag:29
foto: 58,59, 60
CRĂCIUN Leuţu (n. 1936)
\ hldeşti (Argeş)
pag: 25
foto: 45, 46, 47
Calvini (Buzău)
DIŢA Ion (n. 1931)

CRĂCIUNOIU Ion (n. 1947)
pag:30
pag: 26 61, 62, 63
foto:
foto: 48, 49, 50
c, corn. Ciolpani (llfov) B•Hileşti (Argeş)
ENOIU Ion (n. 1929)
MARIN Nicolae (n. 1919) pag: 30

foto: 64, 6S
pag: 27
foto: 51
Curtea de Argeş (Argeş)
VASILE Floarea (n. 1946) MAGRAON Ion (n. 1923)
pag:27 pag: 31
51
foto: foto: 66,67,68,69
URECHE Nicolae (n. 1949)

DUMITRU Gheorghe (n. 1953) (ARGCOMS)
pag:27 pag: 32
foto: 52, 53 foto: 70, 71, 72
•
OLTENIA
Horezu (Vâlcea)
BÂSCU Ion (n. 1940)
VICŞOREANU Victor (1927-1993) pag:37

pag:34 85
foto:
foto: 73, 74, 75, 76
VICŞOREANU Eufrosina (n. 1935)

BÂSCU Elisaveta (n. 1938)
pag:35
foto: 78, 79 pag:37
foto: 85
PALOŞI Ionel (n. 1963)
pag: 38
foto: 86, 87, 88
VICŞOREANU Ion (n. 1968)
pag: 35
foto:77, 80
PALOŞI Mihaela (n.
pag: 38
foto: 86, 87,88
IORGA Gheorghe (n. 1944)
pag:36
foto: 81, 82
POPA Ionel (n. 1954)
pag:39
foto; 89,90
IORGA Maria (n. 1949)
pag:36
foto: 81 ,82
MISCHIU Dumitru (n.
pag: 40
foto:91,92,93
BÂSCU Mihai (n. 1940)
pag: 37
foto: 83
MISCHIU Ioana (n. 1946)
BÂSCU Maria (n. 1944)

pag:40
pag:37 foto: 91, 92, 93
foto: 83
ŢAMBREA Ion (n. 1967) EmMIE Iuliaoa (n.

pag:37 pag:41
84
foto: 94,95
foto:
•
MILOIU Andra (n. 1985)
TURCITU Ioana (n. 1936)
pag:41
pag: 46
foto: 96,97
foto: 109,110
Oboga (Olt)
Vlădeşti (Vâlcea)
CIUNGULESCU Grigore (n. 1927)
pag:42 pag: 47,48

98, 99
foto:
foto: III, 112
113, 114
Terpeziţa (Dolj)
POPESCU Cosma (n. 1935)

pag: 49
ltN1lCERU Constantin (n. 1933)
foro: 115
pag: 43
foto: 100, 101, 102
Glogova (Gorj)
Slătioara (Vâlcea)
CATANA Dumitru (n. 1930)

pag: 49
Victor (n. 1925) foto: 116
pag: 44
foto:103, 104
Româna, Balş (Olt)

GUŢA Vasile (n. 195 6)
pag: 50
foto: 117, 119
TRUŞCĂ Mihai (n. 1960)

pag: 45
foto: 105, 106,
GUŢA Alexandru (n. 1922)
107, 108
pag: 50
foto: 118
Găleşoaia (Gorj)
TRUŞCĂ Teodora (n. 1929)

pag: 45
foto: 105, 106
ROVENŢA Dumitru (n 1940)
107, 108 pag: 51
foto: 120, 121
TURCITU Ion (n. 1923) RETEZANU Nicolae (n. 1930)
pag: 46 pag: SI
foto. 109, 110 foto: 122
•
--
�* ' Noapteşa (Mehedinţi)
-. CONERU Dumitru (n. 1942)
• pag:52
foto: 124, 126 GIUREA Iancu (n. 1937)
pag:55
foto: 134
CONERU Ion (n. 1922)
pag:52
foto: 125
CĂŢEA Maria (n. 1958)

Ştefăneşti, corn. Cărbuneşti (Gorj) pag: 55
foto:135
UDROIU Ion (n. 1928)
pag: 53 TĂNASE Iancu (n. 1943)

foto: 127
pag: 55
foto: 136
Şişeşti (Mehedinţi)
IONETE Gheorghe (n. 1932)
pag:53
foto: 128
TITU Marin (n. 1924)

pag: 56 ·
foto: 137, 138, 139
HĂNŢULIE Grigore (n. 1927)

BANAT
pag: 53
foto: 129
Vârtopu, corn. Ciuperceni (Gorj) Biniş ( Caraş-Severin)
CÂRPEANU Vasile (n. 1946) STEPAN Ion (n. 1923)

pag: 58
pag: 54
foto:140, 141, 142
foto: 130, 131
jupâneşti (Timiş)
CĂLESCU Ion (n. 1928)

MESTECĂ.:NEAN Ştefan (n.
pag: 54 pag: 59
foto: 132, 133 foto: 143, 144, 145
•
Vadu Crişului (Bihor)
VELCU Trandafir (n. 1928)
pag: 60 HASAŞ Petru (n. 1928)

foto: 146, 147 pag: 65
foto: 156,157
Vama (Satu Mare)
ISTVANFI Geza (n. 1957)

pag: 66
BETEA Mitrie (n. 1937) foto: 158, 159, 160
pag: 62
foto: 148
Săcel (Maramureş)
BETEA Simion (n. 1928) COCEAN Tănase (n. 1920)

pag: 67
pag: 62
foto: 161
foto: 149, 150
BURNAR Tănase (n. 1970)

pag:63
foto:151, 153 pag: 67
foto: 162
Baia Mare (Maramureş)
ŞTEFEA Cornel (n. 1937) BLEDEA Zaharia (n. 1950)

pag: 63 BLEDEA Doina (n. 1951)
foto: 152 BLEDEA Adrian (n. 1976)
BLEDEA Adriana (n. 1977)
pag: 68
foto: 163, 164, 165
SITAR Liviu (n. 1949)

pag: 64 pag: 69
foto: 154, 155 foto: 166, 167
•
Corund (Harghita)
SITAR Cornel (n. 1954)

SITAR Angela (n. 1963)
pag: 69
foto: 168, 169
PALL Augustin (n. 1946)
pag:75
foto: 183, 184, 185
KOSZEGHY Ştefan (n. 1951)

pag: 70
foto:170, 171, 172
DENEŞ Mathe (n. 1953)
pag: 76
foto: 186, 187
LEŞ Ion (n. 1950)

pag: 71
foto: 173, 174, 175
TOFALV I llona (n. 1984)

pag: 7 7
foto: 188, 189, 190
COCEAN Dumitru (n. 1963)

pag: 72
foto: 176, 177
Baia Sprie (Maramureş)
V ITOS Usz16 (n. 1950)

pag: 78,79
foto: 191, 192, 193,
CHERESTEŞ Sorin (n. 1971)
pag: 72 Codlea (Braşov)

foto:178
Mijlocenii Bârgăului (Bistriţa-Năsăud)
pag: 80
foto: 195, 196
GĂNĂU Ştefan (n. 1917)

pag: 73
foto:179, 180
Târgu Mureş (Mureş)

BORZA Mircea (n. 1939)
pag: 81, 82
foto: 197, 198, 199, 200
PALAGHIA Nicolae (n. 1955) BORZA Petru (n. 1932)

pag:74 pag:82
foto: 181, 182 foto: 199
•
Summary
Traditional ceramics bas been highly shapes of the old vases have been preserved
regarded until today as field of reference for the more constantly, as they were adapted to an
Romanian folk art. The potters have been often utilitarian function. In this way, tradition is
considered by the villagers as generic creators, always contemporary and its identity marks are
as they beget new shapes out of the amorphous enforced, expressing the harmonious
paste. interweaving of the useful and the beautiful.
According to many theories on the Black ceramics is made today especially in
Genesis, the human being is the fruit of divine the Moldavian centres. Colored in deep black,
moulding, made of the primordial earth. the pots from the village Marginea (Suceava
Knowing that, it is not difficult to guess that the district) impress through the elegance of the
potters were respected in ancient communities shapes, the softness of the paste, the equilibrium
and their art was understood as a link between of the structure and the delicate omaments of
the magic and the prophane. gravei. The aesthetical effect of the decoration
The authentic potter is a complex springs out from the contrast between the
personality. He is endowed with the qualities of polished motives and the anthracite-black walls
an empirica} geologist, able to find out and to of the vases.
combine the best sources of raw material. He is The black ceramics centre of Poiana
also a master in the technique of preparing the Deleni, in the Iaşi district, deserves a special
paste, the dyestuff and the enamel; he makes his attention. The white motives drawn on the walls
own oven and knows the secrets of clay buming. of the pots called moşoaice (wave, zigzag,
Finally, he is a sensitive artist, fond of the spyre, a.s.o.) appear also on the shell of the
harmony of the outlines and combining the traditional painted Easter eggs. The practice is
colors and motives into refined pattems. customary in other pottery centres as well
An archaic technique of ceramics (Coşeşti and Leiceşti - Argeş, Oboga - Olt,
handcraft wares, consisting of the moulding of Vlădeşti - Vâlcea, Leheceni - Bihor) pointing
the clay rolls on a hand-wheel, was practised in out to the correspondence between various folk
our country until recently in Deda, Pietriş and arts and further to their role in the funeral
Morăreni, situated on the Mureş valley. customs.
The improvement of the potter's wheel bas The red ceramics without enamel can be
purified the shapes and diversified the typology found in almost every pottery village in the
of the vases. This ancient craft bas gone over a country. Among the most famous for the artistry
long and winding road through time, from the and unique stylistical pattems of their products,
Vădastra culture to the misterious hora ("round we mention the centres in the Crişana region
dance") vases of the Cucuteni civilisation, from (Cărpinet, Criştioru de Jos, Leheceni, Sălişte de
the black Thraco-Dacian to the polichrome Vaşcău, Vadu Crişului), in Arad (Bârsa), Timiş
Greek and Roman pottery, from the simplicity of (Jupâneşti), Caraş-Severin (Biniş), Mehedinţi
the monumental shapes of the vases to the (Şişeşti) and others. On the surface of various
delicate pitchers in the Byzantine style. kinds of earthen vases without angoba (the white
The contemporary Romanian pottery liquid stratum on the walls) the craftsmen trace
keeps unaltered its hallmarks, illustrated by the with brush, hom-tool or finger stripes of white,
traditional black Dacian ceramics, the red black, red or brown clay, in altemation with
ceramics with Roman roots and the enameled archaic symbols (spyre, serpent, fir tree) or
ceramics - sgraffitted or not (sgraffitti = the alveolate chains, frequently on big vessels,
technique of scratching on the crude paste) - of named also "vases of capacity".
Byzantine influence. The omamental repertory The enameled ceramics bas begun to
results from mixed stylistical features. The spread by the middle of the XV-th century. In
our days, almost all the centres in the country ornamental motives we mention wave, spyre,
are alive, some of them outstanding through the winding way with suns, serpent, wing, several
value of their products. In Rădăuţi - Suceava, bird variants and a few anthropomorphous
the craftsmen from Colibaba family have representations.
enhanced the artistry of the pottery. A special The enameled ceramics of Szekler origin
place in the folk art patrimony is due to the specific for Corund-Harghita is distinguished
painted ceramics of Rădăuţi, with ballanced by the baroque richness of its vegetal and
combinations of colors, shaded red, brown, zoomorphous ornaments.
white and plain green and also to the sgraffitted Outlined in black obtained from coal, the
"ceramics of Kuty", combining a wide range of spaces are filled with red, green, orange, brick
motives in the three-colored scale: yellow or blue. The chromatics and ornaments
green-dark brown. emphasize German elements of pottery and
Horezu - Vâlcea, one of the most also of babana ceramics, obtained through a
appraised ceramics centres in the country, is a complicated technology which increases their
place where one can understand better P. value and refinement.
Francastel's words that traditional earthen The ceramic vessels accompany the most
vases are not j ust art objects but civilisation important moments of the people' s existence,
objects as well. The jirăvire ornamentation beginning with the first bath of the new-born
technique (tracing the lines of the drawing with (when the water is boiled in a new earthen pot,
a very thin brush) makes possible the display of for it is believed the baby will thus have a
wonderfully intricate patterns as a polichrome beautiful voice) and ending with the funeral
lace. Picturesque, geomorphous, astral, custom. A pot should be broken then in order to
fitomorphous and avimorphous figures appear cast away misfortune from the house of the
on the surface of different types of vases. The dead person. One can also distinguish the
compositions include ancient motives such as: nuptial pitchers of Oboga and Româna-Olt, of
wave, spyre, serpent, star, fish and especially Curtea de Argeş or Mij locenii Bârgăului
the cock - solar bird - depicted in severa} (Bistriţa-Năsăud) with great ethnological value
hyposthases. Maramureş is another region besides their artistic quality.
where various vases of enameled, sgraffitted It is customary to include pitchers in the
red ceramics are moulded. The Sitar potter's wedding ceremony. Decorated with painted
family is representative for the local style, horses, serpents, frogs, storks or hens with
practised on a wide range in the centres Baia chicken, they predict a happy, rich and fertile
Mare, Baia Sprie, Băiţa de sub Codru, life for the new couple.
Dămăcuşeni, Târgu Lăpuş, Valea Izei or Going to a traditional pottery centre, one
Vama-Oaş. The structures with many facets might experiment a way of life and encounter
generate chromatic effects out of fascinating old beliefs and archaic mentalities, because the
combinations of white, dark brown, tomato red, outcome of the potter's work has always been
yellow, brick, shaded green and - less integrated into the mythical thought system,
frequently - nuances of blue. Among the main part of the Romanian village.
Resume
Domaine de reference de 1' art populaire permanence de la tradition, la cristallisation de

roumain, la ceramique traditionnelle j ouit, certaines marques identitaires et le triomphe de la
auj ourd'hui egalement, d'une grande consideration. perfecti an dans le melange du beau avec 1 'utile.
Dans la mentalite populaire, les potiers ont ete Aujourd'hui, on cree de la ceramique noire
souvent investis de la capacite d'un demiurge qui surtout dans les centres de Moldavie. Les pots du
donne a la pâte amorphe de nouvelles formes. Et si, village Marginea, dans le departement de Suceava,
dans leur essence, beaucoup de mythologies colores dans un noir fonce, s ' imposent par
pen;oivent 1 'homme comme le fruit du modelage 1 ' elegance des formes, la finesse de la pâte,
divin de la terre glaise, on peut supposer dane le 1' equilibre des proportions et la discretion des
respect qu' on a parte des le debut aux potiers, dant ornements realises avec le gravier. L'effet esthetique
1 'art est un melange du magique et du profane. du decor resulte du contraste entre les motifs
Le potier authentique est une personnalite vernisses et le mur noir anthraciteux des pots.
complexe. Il a, tout d ' abord, les qualites d'un Un interet particulier suscite le centre de
geologue empirique, capable de decouvrir et de ceramique noire de Poiana-Deleni, au departement
combiner les meilleures sources de matiere de Iaşi. Sur les murs des pots (qu'on nomme aussi
premiere. Il est, ensuite, un technologue inne - quant moşoaice), il y a des motifs tels la va�ue. le zi�za�.
a la preparation et 1 ' usinage de la pâte, des colorants la spirale. etc., dessines en b lanc et qu'on peut
et des emails, a la construction des fours et a la rencontrer aussi sur les oeufs decores dans une
maîtrise des secrets de la combustion de l ' argile. maniere archa1que a l ' occasion de la fete des Pâques.
Finalement, il est un artiste sensible, capable de On peut voir la meme pratique dans d' autres centres
modeler des contours harmonieux, de colorer les de potiers, comme, par exemple, Argeş (Coşeşti et
motifs du decor, d ' imaginer des compositions Leiceşti), Olt (Oboga) Vâlcea (Vlădeşti), Bihor
raffinees. (Leheceni) etc . , ce qui met en evidence non
Il y a quelques annees, chez nous, sur la seulement la relation d ' interference entre ces deux
Vallee de Mureş, dans les localites Deda, Pietriş et domaines de 1 'art populaire, mais aussi les profondes
Morăreni, on pratiquait, dans la realisation de la implications dans les rites funebres.
ceramique, une technique archa1que qui consistait a La ceramique rouge non-emaillee est
modeler les rouleaux d' argile sur une roue manuelle. presente dans presque tous les villages de potiers de
Le perfectionnement de la roue du potier a paracheve Roumanie. Grâce aux realisations artistiques
la purete des formes et a diversifie la typologie des exceptionnelles, on remarque les centres de la region
pots. Ce metier artistique ancien a parcouru, a travers de Crişana (Cărpinet, Criştioru de Jos, Leheceni,
les siecles, un chemin long et sinueux, de la culture Sălişte de Vaşcău, Vadu Crişului), de Arad (Bârsa),
de Vădastra jusqu'aux mysterieux pots-ronde de la Timiş (Jupâneşti), Caraş-Severin (Biniş), Mehedinţi

civilisation de Cucuteni, de la poterie noire realisee (Şişeşti), etc . Sur la surface des formes non
par les thraces et les daces jusqu' a la ceramique engobees (ecuelles, pots, "tessons", "oale de prai",
polychrome d' origine meridionale, grecque et "şpoiere", "cinere", "căzăroane", "cârcege", etc. -
romaine, de la simplicite des formes monumentales des recipients a 1 'aide desquels on prepare et sert la
des pots jusqu ' aux cruches delicates, d 'origine nourriture), on met, avec le pinceau, la carne ou le
byzantine. doigt, des "ceintures" de terre glaise blanche, brune,
De nos j ours, la poterie roumaine conserve rouge ou noire, alternant avec des symboles
non-alteres les elements de continuite illustres par la archa1ques (la spirale. le serpent. le petit sapin) ou
ceramique noire, de tradition dace, rouge, de avec des "ceintures" alveolees (qu'on peut voir sur
tradition romaine et emaillee (avec ou sans les recipients de grande taille, nommes aussi "de
sgraffite), d' origine byzantine. Le repertoire des capacite '').
motifs ornementaux a pour fondement des traits La ceramique emaillee a pris son essor au
stylistiques mixtes. Les formes ont ete les plus milieu du XVe siecle environ. De nos jours, on
constantes, vu la stabilisation precoce d ' une travaille dans presque tous les centres du pays, mais
diversite typologique des pots fonctionnels - il y en a qui se detachent grâce a la valeur artistique
correspondents parfaits des buts avec lesquels on les particuliere de leurs produits. A Rădăuţi - Suceava,
avait crees. Ce fut une maniere d ' assurer la les maîtres de la familie Colibaba ont donne a l ' art
•
de la poterie une splendeur sans egal. La ceramique decoratifs on peut remarquer la vague, la spirale, la
peinte de Rădău) - dant les harmonies chromatiques voie contoumee avec des soleils, le serpent, l ' aile,
degagent des associations subtiles entre le rouge plusieurs variantes d ' oiseaux et quelques
eteint, le marron, le blanc et le vert doux -, tout representations anthropomorphes.
comme celle "de Kuty", creee avec le sgraffite et A Corund-Harghita on fait surtout de la
combinant une palette genereuse de motifs ceramique emaillee de type szeckler, qui se distingue
decoratifs, peints en jaune-vert-brun, occupe une par la richesse baroque des omements vegetaux et
place a part dans le patrimoine de l ' art populaire zoomorphes. On delimite avec noir, qu'on obtient
roumam. du manganese, les espaces colories avec rouge, vert,
A Horezu-Vâlcea - ! 'un des plus importants orange, brique ou bleu. Le chromatisme et
centres ceramiques du pays -, on peut constater, 1 'omementation mettent en valeur les elements de la
encore une fois, le fait que les pots traditionnels en poterie de type szeckler, tout comme celles de la
terre glaise ne sant pas seulement des objets d'art, ceramique de type "babană" ( ceramique fine,
mais qu'ils deviennent, ainsi que P. Francastel emaillee, sur un fond blanc, omee de motifs
appreciait, des obj ets de civilisation. Les pots cynegetiques, realisee par les potiers de
decores par la technique d' omementation nommee Transylvanie, au XVW siecle). Les pots specifiques
"jirăvire" (on lais se les couleurs s' ecouler des bords a cette ceramique sant obtenus par une technologie
du pot vers le centre de celui-ci, a l'aide d'une petite plus complexe, mais les efforts ont pour recompense
brosse, qu 'on appelle "gaiţă") laissent voir des la valeur artistique tout a fait superieure des produits.
combinations mirifiques, dans des dentelures Les pots en ceramique accompagnent les
polychromes. Sur les plats. les terrines et les cruches plus importants moments de 1' existence humaine, du
on dessine des silhouettes geomorphes, astrales, premier bain du nouveau-ne - pour lequel on chauffe
phytomorphes et avimorphes. Les compositions l ' eau dans un pot d ' argile neuf, pour que le
comptent des motifs anciens, tels la vague. la spirale. nourrisson ait une belle voix - jusqu' a 1' enterrement
le serpent. 1' etoile. le poisson et surtout le coq - - lorsqu'on marque la fin d'un destin humain en
motif emblematique presentant cet oiseau solaire cassant un pot, pour que les chagrins s' eloignent une
dans une multitude d'hypostases. fois pour toutes de la maison en question. Ensuite,
En Maramureş on travaille aussi une grande grâce a leur valeur artistique insigne et aux
variete de ceramique rouge emaillee et realisee avec implications ethnologiques qu' ils peuvent avoir, on
le sgraffite. La typologie des pots realises par la distingue les pots nuptiaux de Româna et Oboga
famille Sitar est representative pour presque tous les (Olt), de Curtea de Argeş ou de Mijlocenii Bârgăului
centres de cette region: Baia Mare, Baia Sprie, Băi. a (Bistri.a-Năsăud). L'utilisation, dans le cadre des
de sub Codru, Dămăcuşeni, Târgu Lăpuş, Valea Izei coutumes nuptielles, des cruches omees de chevaux,
et Vama - Oaş. Des pots - grands ou petits -, des pots de serpents, de grenouilles, de cigognes ou de
en argile bn1lee, de grande capacite, ayant la forme couveuses et leurs poussins signifie augurer bien le
d'une amphore et servant a conserver l'huile et les nouvel couple de la perspective d'une vie heureuse,
pickles, des cruches ayant les bords bilobes ou abondante, aupres d'enfants beaux et sains.
trilobes, mais aussi un crible, des gobelets, tout sorte Dans tous les centres traditionnels de poterie
d' ecuelles. des pots a gant. des tasses emaillees et du pays on peut surprendre une maniere d'existence,
decorees, hautes, au col retreci, bord large et anse toute entiere, un complexe de croyances et de
creent des harmonies chromatiques, resultat d'une mentalites archalques. La raison: depuis toujours, les
combinaison accomplie des tons de blanc, de brun, produits du travail des potiers ont ete integres dans le
de rouge tomate, de jaune, de brique, de vert eteint systeme ample de la pensee mythique, propre au
et, assez rarement, de bleu. Parmi les motifs village roumain.
-
Resiimee
Die traditionelle Keramik, Referenzgebiet den sie geschaffen wurden, perfekt entsprechen.
der rumănischen Volkskunst, ist auch heutzutage Dieses ist der Weg der Permanenti-sierung der
hochgeschătzt. Sehr oft versah das Volksdenken die Tradition, der Herausbildung von Identitătszeichen,
Topfer mit weltschopferischen Eigenschaften, da sie des Triumphes der Perfektion in der Vereinigung des
aus einer amorphen Paste neue Formen schufen. Und Niitzlichen mit dem Schonen.
da gemăB zahlreicher Kosmogenien der Mensch Die schwarze Keramik wird heutzutage vor
nichts anderes ist als die Frucht des gottlichen allem in den Zentren der Moldau praktiziert. In
Modellierens der primăren Erde, ist der Respekt, der tiefem Schwarz gehalten, zeichnen sich die Topfe
den Topfem zu Beginn entgegengebracht wurde, des Dorfes Marginea, Bezirk Suceava, durch
leicht verstăndlich, da ihre Kunst das Magische und Eleganz der Formen, Feinheit der Paste,
das Laische stăndig verflochte. Gleichgewicht der Verhăltnisse und Diskretion der
Der wahre Topfer ist eine komplexe Verzierungen aus. Die esthetische Wirkung der
Personlichkeit. Erstens besitzt er die Făhigkeiten Verzierungen liegt in dem Gegensatz zwischen dem
eines empirischen Geologen, da er Rohstoffe Hochglanz der Motive und dem Anthrazitschwarz
entdecken und kombinieren kann. AuBerdem ist er der GefâBwănde.
ein einwandfreier Technologe, denn er weiB, wie er Von besonderem Interesse erfreut sich das
Paste, Farben und Emaille zubereiten und Zentrum schwarzer Keramik von Poiana-Deleni,
verarbeiten kann, wie der Ofen gebaut werden muJ3 Kreis Iaşi . Auf den Wănden der GefâBe, die
und welches die Geheirnni sse des Tonerdebrennens Greisinnen genannt werden, sind mit weiBer Farbe
sind. Und nicht zuletzt ist er ein empfindlicher Motive wie die Welle, der Zickzack, die Spirale usw.
Kiinstler, denn er schafft harmonische Konturen, gezeichnet. Diese Motive werden auch auf den Eiem
schon gefârbte Verzierungen und raffinierte angetroffen, die zu Ostem in einer archaischen Art
Kompositionen. gefârbt werden. Diese Art wird auch in anderen
Noch vor kurzem wurde bei uns in den Topferzentren des Landes angetroffen, wie Coşeşti
Ortschaften Dudu, Pietriş und Morăreni aus dem und Leiceşti (Bezirk Argeş), Oboga (Bezirk Olt),
Mureş-Tai eine archaische Keramikmethode Vlădeşti (Bezirk Vâlcea), Leheceni (Bezirk Bihor).
angewandt - das Formen der Tonerderalle mit dem Sie widerspiegelt nicht nur die Interferenz zwischen
Handrad. Die Vervollkomrnnung des Topferrades den zwei Gebieten der Volkskunst, sondem auch ihre
fiihrte zu einer hochsten Echtheit der Formen und tiefgehende Miteinbeziehung in die
zur Diversifizierung der Topfarten. Es ist ein langer Beerdigungsbrăuche.
und gewundener Weg, den dieses uralte Die rate Keramik ohne EimailleguJ3 ist fast
Kunsthandwerk 1m Laufe der Jahrhunderte in allen Topferdorfem des Landes anwesend, wobei
begangen hat: von der Vădastra-Kultur bis zu den dank der auBergewohnlichen kiinstlerischen
geheimnisvollen Hora - Topfen der Cucuteni Gestaltung sich die Zentren des Bezirks Crişana
Zivilisation, von der schwarzen Keramik der (Cărpinet, Criştioru de Jos, Leheceni, Sălişte de
Thraker und Daker bis zur bunten Keramik
Vaşcău, Vadu Crişului), Bezirk Arad (Bârsa), Bezirk
mittellăndischer, griechischer und romischer
Timiş (Jupâneşti), Bezirk Caraş-Severin (Biniş ),
Herkunft, von der Einfachkeit der monumentalen
Formen der Topfe bis zu den zierlichen Kriigen mit Bezirk Mehedinţi (Şişeşti) und andere auszeichnen.
byzantinischem EinfluB. Auf der Oberflăche der nicht engobierten Formen
Die gegenwărtige Topferei bewahrte die (Năpfe, Schiissel, Topfe, deren rumănische
Elemente der Kontinuităt unverăndert, die ihre Bezeichnungen blide, o/uri, hârboaice, oale de prai,
Widerspiegelung in der schwarzen Keramik şpoiere, cinere, căzăroane, cârcege, usw. sind)
dakischen, der raten Keramik romischer und der werden mit Pinsel, Geweih ader Finger weiJ3e,
Emaillekeramik (mit ader ohne Sgraffiti) braune, rate ader schwarze Linien gezeichnet, die
byzantinischen EinfluBes erfuhr. Die Zierelemente sich mit archaischen (Spirale, Schlange,
fuBen auf vermischten Stileigenheiten. Konstanter Tannenbaum) ader alveolierten Symbolen
verhielten sich die Formen, da die Formen abwechseln. Die letzteren konunen vor allem auf
zahlreicher funktioneller GefâJ3arten sich schon vor den groBen GefâBen vor, die "KapazitătsgefâJ3e"
langer Zeit festsetzten und weiterhin dem Zweck, fur genannt werden .
•
Die Emaillekeramik erfuhr um die Mitte des die Schlange, der Fliigel, mehrere Vogelvarianten
XV. Jahrhunderts einen Aufschwung. Gegenwartig und einige antropomorphe Gestaltungen.
wird diese Topferart liberali in allen Zentren des In Corund (Bezirk Harghita) wird vor allem
Landes angewandt, wobei einige dieser Zentren von die emailleversehene Szekely-Keramik betrieben,
kiinstlerischen Standpunkt au13erst wertvolle die sich durch das barocke Reichtum an Pflanzen
Gegenstande herstellen. In Rădăuţi, Bezirk Suceava, und Tieromamente auszeichnet. Die mit Rot, Griin,
haben die Topfermeister der Familie Colibaba Orange, Purpurrot oder Blau gefarbten
diesem Handwerk einen noch nie dagewesenen Zwischenraume sind mit schwarzen Konturen
Glanz verliehen. Im Rahmen des Patrimoniums an
versehen (das Schwarz wurde aus Mangan erhalten).
rumanischer Volks-kunst nehmen die bemalte
Die Chromatik wie auch die Verzierungen vereinen
Keramik von Rădăuţi, deren chromatische Elemente der sachsischen Toptkunst und der
Harmonien sich durch feine Verflechtungen von
Habankeramik (die Habankeramik ist eine feine
mattem Rot, Braun, Weil3 und Griin auszeichnen,
Emaillekeramik mit weil3em Hintergrund und
und die Sgraffitikeramik, die "Kuty" genannt ein
Jagdomamenten und wurde in Siebenbiirgen im
breites Gamma von Motiven in der Dreifarbigkeit
XVII . Jh pra ktiziert). Die Gegenstande der
von Gelb-Griin-Braun vereint, einen hervorragenden
Habankeramik werden anhand einer komplexen
Platz ein.
Technologie erhalten, wobei die Anstrengungen
In Horezu aus dem Bezirk Vâlcea, einem
der wertvollsten Keramikzentren unseres Landes, durch den hohen kiinstlerischen Wert der
wird emeut eindeutig klar, dal3 die traditionellen Gegenstande belohnt werden.
Tonerdetopfe nicht nur Kunst - sondem auch Die Keramikgegenstande begleiten die
Zivilisationsobj ekte sind, so wie P. Francastel bedeutendsten Momente des menschlichen Daseins:
behauptete. Die anhand einer spezifischen Technik vom ersten Baden des Neugeborenen, fur das das
(man la13t die Farbe vom Rand gegen die Mitte hinzu Wasser in einem neuen Tonerdetopf erwarmt wird,
sich frei verbreiten) verzierten Topfe vereinen damit er eine schone Stimme babe, bis zum
inspirierte polychrome Spitzenbildungen. Auf der Begrabnis, wenn das Ende eines Schicksals durch
Oberflache von Tellem (taier), Schiisseln (strachină) das Zerschlagen eines Topfes markiert wird, damit
und Kriigen (urcior) sind geomorphe, astrale, auf diese Weise alle Ărgernisse aus dem
phytomorphe und avimorphe Silhouetten konturiert. betreffenden Hause verschwinden. Beriihmt sind
Die Kompositionen enthalten auch uralte Motive, aul3erdem die Hochzeitskriige von Oboga und
wie die Welle, die Spirale, die Schlange, den Stern,
Româna (Kreis Olt), von Curtea de Argeş oder von
den Fisch und vor allem den Hahn, ein
Mij locenii Bârgăului, (Kreis Bistriţa - Năsăud), u.
emblematisches Motiv, das diesen solitaren Vogel in
zwar durch ihren besonderen kiinstlerischen als auch
einer Reihe von Hyposthasen widergibt.
ethnologischen Wert. Die Verwendung der mit
Auch in der Maramureş wird eine grol3e
Pferden, Schlangen, Froschen, Storchen oder
Varietat von roter Emaille- und Sgrafittikeramik
Glucken mit Kiiken geschmiickten Kriige bei
hergestellt. Die von den Topfem der Familie Sitar
hergestellten Gegenstande versinnbildlichen fast alle Hochzeiten versinnbildlicht fur das frischgebackene
Zentren dieses Landesteiles: Baia Mare, Baia Sprie, Paar den Wunsch fur ein gliickliches gesegnetes
Leben in Wohlstand und mit schonen und gesunden
Băiţa de sub Codru, Dămăcuşeni, Târgu Lăpuş,
Kindem.
Valea Izei und Vama (Bezirk Oaş). Die
Alle traditionellen Topfereizentren des
verschiedensten Schiissel, zwei oder
dreischnabelige Kriige mit Sieb und Topfe zeichnen Landes zeichnen sich durch eine bestimmte
sich durch chromatische Harmonien aus, die auf der Daseinsart, durch einen Komplex von Glauben und
kunstvollen Verflechtung von Weil3-, Braun-, Rot-, archaischen Mentalitaten aus. Grund dafur ist die
Gelb-, Purpurrot-, Blau- und selten Griinnuancen Einverleibung der Arbeitsprodukte der Topfer in das
beruhen. Zu den Dekorationsmotiven zahlen die weite System des mythischen Denkens, das dem
Welle, die Spirale, der geschwungene Sonnenweg, rumanischen Dorfe eigen ist.
-
Resumen
Dominio de referencia de! arte popular de! triunfo de la perfecci6n en la combinaci6n de lo

rumano, Ia cenimica tradicional disfruta inclusa hoy util con lo bello.
dia de amplio aprecia. En Ia mentalidad popular, Jos Actualmente, Ia ceramica negra se hace
alfareros han sido investidos a menudo con atributos sobre todo en Jos centros de la provincia de
demiurgicos, al producir formas nuevas de la pasta Moldavia. De un color negro intensa, los barros de la
amorfa. Y si el hombre mismo, en la concepci6n de aldea de Marginea, departamento de Suceava, se
tantas cosmogonias, no es mas que el fruto de Ia imponen por la elegancia de las formas, Ia finura de
modelaci6n divina de la arcilla primordial, no es la pasta, el equilibrio de las proporciones y la
dificil de suponer el respeto que se Ies ha mostrado discreci6n de Jos omamentos realizados con
desde el principio a Jos alfareros, en cuyo arte lo casquijos. El efecto estetica de! decorado !o produce
magica y lo profana se combinaban a cada pasa. el contraste entre Jos motivos pulidos y Ia pared de
EI alfarero autentica es una personalidad un negro antracito de Jos barros.
complej a, reuniendo en primer termina las Particular interes presenta el centro de
cualidades de un ge6logo empirica, apta para ceramica negra de Poiana-Deleni, departamento de
descubrir y combinar las mejores fuentes de materia Iaş i . En las paredes de Jos barros (IIamadas
prima. Luego, es un tecn6logo acabado en Ia mo�oaice) estan dibujados con color blanco motivos
preparaci6n y el procesamiento de Ia pasta, Jos coma Ia ola. el zigzag. la espiral etc., todos estos
colorantes y Jos esmaltes, en Ia construcci6n de Jos volviendo a encontrarse en Jos huevos pintados de
homos y en el dominio de Jos arcanes de Ia cochura carte arcaico, que se hacen con motiva de las fiestas
de la arcilla. Por fin, es un artista sensible, capaz de pascuales. Esta practica se encuentra tambien en
modelar contomos armoniosos, colorear los motivos otros centros de alfareros de! pais, como Argeş
de! decorado e imaginar refinadas composiciones. (Coşeşti y Leiceşti), Olt (Oboga), Vâlcea (VIădeşti),
Una tecnica arcaica de realizaci6n de Ia Bihor (Leheceni) etc., evidenciando no solo Ia
ceramica, que consiste en Ia modelaci6n de Jos rollos relaci6n de interferencia entre Jos dominios de! arte
de arcilla sobre una rueda manual, se ha practicado popular sino tambien las profundas implicaciones en
en nuestro pais hasta hace poco en las poblaciones de las usanzas fimebres.
Deda, Pietriş y Morăreni, de! Valle de! rio Mureş. EI La ceramica roja sin esmaltar esta presente
perfeccionamiento de Ia rueda de! alfarero ha en casi todas las aldeas de alfareros del territorio de
rematado la pureza de las formas y ha diversificado nuestro pais. No obstante, se individualizan por
Ia tipologia de Jos barros. Un camino larga y realizaciones artisticas sobresalientes Jos centros de
sinuoso, que este antiquisimo oficia artistica !o ha la zona de Crişana (Cărpinet, Criştioru de Jos,
recorrido a traves de Jos siglos, de Ia cultura Leheceni, S ălişte de Vaşcău, Vadu Crişului), de
Vădastra a Jos misteriosos barros - corro de Ia Arad (Bârsa), Timiş (Jupâneşti), Caraş-Severin
civilizaci6n de Cucuteni , de Ia alfareria negra ( B iniş), Mehedinţi ( Ş i şeşti) y otros. Sobre la
traciodacia a Ia ceramica policroma de procedencia superficie de las formas sin enlucido (blide
mediterranea, griega y romana, de Ia sencillez de las «escudillas», oale de prai, �poiere. cinere «platOS)),
formas monumentales de Jos barros a Jos delicados căzăroane. cârcege «cantaroS))>, etc. ) se extienden
jarros de carte bizantina. con el pincel, con el cuemo o con el dedo cordones
La actual alfareria de Rumania conserva de arcilla blanca, parda, roja o negra, altemando con
inalterados Jos elementos de continuidad ilustrados Jos simbolos arcaicos (la espiral. la serpiente. el
por Ia ceramica negra de tradici6n dacia, roj a de peguefio abeto) o con boceles alveolados, coma
ori gen roman o y esmaltada ( esgrafiada o no) de ocurre a menudo con Jos recipientes grandes,
influencia bizantina. Rasgos estilisticos mixtos Ilamados tambien "barros de capacidad".
sirven de base para el repertorio de motivos La ceramica esmaltada ha cobrado un
omamentales. Mas constantes han sido las formas, impulso notable en el sigla XV. Hoy dia se realiza en
porque muchos tipos de barros funcionales se han casi todos Jos centros de nuestro pais, de los cuales
estabilizado tempranamente, correspondiendo hay algunos que se destacan por el sobresaliente
perfectamente con el fin para el cual han sido valor artistica de sus productos . En Rădăuţi
creados. Es la via de Ia permanentizaci6n de Ia Suceava, Jos artesanos de la familia de Colibaba han
tradici6n, de Ia cristalizaci6n de marcas de identidad, Ilevado el arte de la alfareria a un esplendor sin par.
•
La cenimica pintada de Rădăuti - cuyas armonias camino desviado con soles, la serpiente, el ala,
cromaticas ponen de relieve sutiles asociaciones de diversas variantes de aves y algunas
rojo palido, marr6n, blanco y verde suave -, como representaciones antropomorfas.
la esgrafiada, asi llamada "de Kuty", combinando Eli Corund-Harghita se hace sobre todo
una amplia gama de motivos en la tricromia ceramica esmaltada szekely, que se destaca por la
amarillo-verde-pardo -, ocupa un lugar distinto en amplitud barroca de los ornamentos fitomorfos y
el patrimonio del arte popular rumano. zoomorfos. Los espacios coloreados en rojo, verde,
En Horezu-Vâlcea - uno de los centros de
color naranjo, color ladrillo o azul se contornean
ceramica mas valiosos de nuestro pais - se puede
con negro, obtenido de manganeso. En la cromatica
comprobar, una vez mas, que los barros
y la ornamentaci6n se valoran elementos de la
tradicionales no son solo objetos de arte, sino
alfareria de los alemanes de Transilvania (sajones),
llegan a ser, como decia P. Francastel, objetos de
asi como de la ceramica babana. Los barros de
civilizaci6n. Los barros decorados en la tecnica de
ornamentaci6n que consiste en el escurrimiento de ceramica babana se obtienen por una tecnologia
mas compleja, pero los esfuerzos se ven
los colores de los bordes al centro (jirăvire) con la
ayuda de un palito en que se plantaron algunas recompensados por el valor artistica elevado de los
productos acabados.
cerdas, de la forma de un peine (gaită), ostentan sus
ornamentos, mirificas combinaciones que parecen Las vasijas de ceramica acompafi.an los
verdaderos encajes policromos. En la superficie de momentos mas importantes de la existencia

humana, del primer bafi.o del recien nacido - para el
los taiere (bandejas ), las străchini (cuencos) y los
jarros se esbozan expresivas siluetas geomorfas, cual se calienta el agua en un barro nuevo, para que
astrales, fitomorfas y avimorfas. Las el nene tenga una bella voz - y hasta el entierro,
composiciones incluyen motivos antiquisimos cuando el fin de un destino esta marcado por el
como la ola. la espiral. la serpiente. la estrella. el rompimiento de una olla, para que los disgustos
� y, sobre todo, el gallo - motivo emblematica desaparezcan del respectiva hogar. Se destacan,
que presenta esta ave solar en una multitud de luego, los jarros nupciales de Oboga y Româna -
aspectos.
Olt, de Curtea de Argeş o Mij locenii Bârgăului -
Una gran variedad de ceramica roj a
esmaltada y esgrafiada se realiza tambien en la Bistrita-Năsăud , tanto por su valor artistica
sobresaliente como por las implicaciones
provincia de Maramureş. Los tipos de barros que
etnol6gicas que tienen. La utilizaci6n de los j arros
hacen los alfareros de la familia de Sitar son
representativos para casi todos los centros de esta adornados con caballos. serpientes. ranas. cigiiefi.as.
o cluecas con pollitos significa augurar a la nueva
parte del pais: Baia Mare, Baia Sprie, B ăita de sub
pareja la perspectiva de una vida feliz, opulenta,
Codru , Dămăcuşeni, Ta.rgu Lăpuş, Valea Izei y
junto a nifi.os guapos y sanos.
Vama - Oaş. Ollas, olluelas, tinajas, j arros de
Toda una manera de vivir, un conjunto de
reborde bilobulado o trilobulado y con criba,
creencias y mentalidades arcaicas pueden
tazones de todo genero, ollas con guante, cacillos,
componen armonias cromăticas surgidas de una observarse en todos los centros de alfareria
acabada combinaci6n de tonos de blanco, pardo, tradicional de nuestro pais. Esto porque los
roj o tomate, amarillo, color ladrillo, verde suave y, productos del trabajo de los alfareros siempre se
mas raras veces, azul. Entre los motivos han integrado en el amplio sistema de pensamiento
decorativos cabe destacar la ola, la espiral. el mitico, especifico para la aldea rumana.
Lucrările reprodusa în acest album au făcut parte din expoziţia
"CERAMICA POPULARĂ LA SFÂRŞIT DE MILENIU"
organizată de
Centrul Naţional al Creaţiei Populare şi Fundaţia Culturală "Ethnos",
sub egida Ministerului Culturii,
la Galeria "Etaj 3/4" - Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă
Bucureşti, 14-28 octombrie 1998
Album editat de Centrul Naţional al Creaţiei Populare
cu sprijinul Ministerului Culturii
Con sultanţi de specialitate : Corina Mihăe scu

Maria Socol
Redactor : Oana Petrică
Grafica: Viorel Rău
Traduceri de : Ioana Fruntelată (engle ză)
Liliana Di�triu (france ză)
Erika Dumitraşcu (germană)
Mihai Gruia Novac ( spaniolă)
Corectura: Liliana Dirnitriu
Mirela Gheorghe
Mirela Mihăilă
Fotografii de : Ioana Mirodoni
Corina Mihăe scu
Maria Socol
Viorel Rău
Foto coperta 1 : Emanuel Pârvu
Tehnoredactare computerizată : KrU.ger-Brent Printing Hou se Ltd.
Tipărit la: Top Print 8e Paper
© CNCP
ISBN 973-0-00720-9

Ceramica Populara La Sfarit de Mileniu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceramica Populara La Sfarit de Mileniu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

uceniceau copiii săi, Ana şi Constantin. povară a celebrităţii.

Judetul Suceava Judetul Vaslui

2. "Hârgău" şi oală pentru lapte

3. Oală cu capac 4.Cană

6-8. "Cahle" (ceramică decorativă)

10. Ceainic 11. Sfeşnic

12. Tavă 13. Tavă

14. Ceşti de cafea

15. Platou 16. Platou " zodiac"

17- 18. Străchini

25. Oală de sarmale 26. Lăptar

27. Oale de lapte

31. Cratită cu capac

32. Oală ne smăltuită

34. " Tortar"

36. Oală de lapte

Raionul Călăraşi Raionul Nisporeni Raionul Dubă sari

37. Oală, cană, ulcior

38. Ceramică utilitară şi decorativă

40. Oală de lapte 41. Ulcior

43. Vas de apă 44. Oală

Judetul Buzău Judeţul Argeş

45. Căni de apă

46. Bold pentru

49. Tortar 50. Ulcioare

54. Ulcior 55. Cană

56. Solnită '

58. Oală de sarmale cu capac

61. Ulcior 63. Oală de sarmale

64. Ulcior 65. "Berbec"

67. "Ibric" pentru ţuică

66. Cană de vin

7 1. Ulcior 72. Chiup

Judetul Vâlcea Judetul Olt Judetul Gorj Judetul Mehedinti

75. Taier 76. Taier

79. Taier 80. Taier

90. Ulcioare ( rniniaturi)

92. Taier 93. "Ciorbalâc"

94. Ceşti de cafea

97. Bol şi ulcior

99. Ploscă cu şase braţe

100. Oală de lapte şi cratiţă de sarmale

102. Oală de sarmale

103, 104 - Oale ne smălţuite

105. "Borcan " fără capac 106. Ulcior de nuntă

107. Castron 108. Castron

111. Taier şi farfurie

112. Ulcior de nuntă 113. Cocoş (ulcior)

1 17. Oale ( "împătreală şi încinceală")

1 19. Ulcea 120. Ghiveci cu două toarte

124. Oală de sarmale

125.Cană 126. "Căpet"

127. Ulcior şi ulcioruş 128. Ulcea

130. Oală cu două mânuşi

132. Ceainic 133. Ulcioraş

137. Oală de sarmale 138. Putinei

139. Oală şi ulcior cu brâne

Judetul Caraş-Severin Judetul Timiş

140. "Olcuţă" şi oală de afumat la cimitir

142. Untar cu capac

141. Oală de lapte cu capac

143. Vas pentru friptură ( "picătoare ")