Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
olărit din România, generații de viitori artiști populari deprind arta olăritului.
Olăritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri, iar despre această ocupație pe teritoriul
României există mărturii încă din epoca neoliticului. În zonele cu tradiție adânc
elementele estetice sunt în strânsă legătură cu destinația obiectelor. Există, de exemplu, vase
În România există câteva centre de olărit importante, țara noastră fiind printre puținele țări care
se pot mândri cu meșteșuguri tradiționale unice. Dintre zonele cu tradiție în ceramică, cele mai
Lutul de bună calitate se extrage de lângă pârâul Sacadat, care curge pe partea vestică a satului.
Lutul este spălat și curățat de impurități cu apa dătătoare de viață, tăiat fâșii și modelat cu ajutorul
roții olarului. Până să fie băgat în cuptor, unde arde la peste 900 de grade, este lăsat câteva zile
la zvântat.
Corund este și unul dintre puținele locuri din România în care se găsește faimoasa ceramică
neagră. Aici, ea este mai rar întâlnită, de aceea este și atât de prețuită. Culoarea, de la cenușiu
Produsele ceramice realizate în Corund sunt elegante și rezistente, iar dintre acestea, farfuriile
Multitudinea de elemente decorative ne indică aspecte importante ale vieții rurale și credințe
populare: bogăția faunei și florei din Harghita se regăsește pe aceste obiecte ceramice, care sunt
stilizate cu caracteristici secuiești. Cel mai des vom întâlni laleaua, cocoșul de munte sau
floarea de colț.
Set tradițional pentru servit țuica, din ceramică albastră de Corund – disponibil online
Un aspect important este specializarea meșterilor populari: unii realizează obiecte de uz casnic
sau obiecte care împodobesc sobele de teracotă. În general, olăritul este o activitate de familie:
La mare căutare sunt împletiturile de nuiele de răchită, din care se fac scaune, măsuțe, bănci,
coșuri pentru fructe, coșuri pentru animale. Iar de la nașterea unui copil (scăldat într-o oală de
lut nouă), nuntă (ulcioarele de nuntă împodobite cu perechi care dansează, cai, șerpi, cloști cu
Carafă pentru vin din ceramică colorată de Corund. Comandă online aici.
Arta olăritului se învață și se creează în familie, neputându-se vorbi de un meșter individual, ci de
familii de meșteri populari. Cu 100 de meșteșugari care se îndeletnicesc cu arta olăritului, Corund
este unul dintre cele mai importante centre de olărit din România.
formelor sale, se realizează și în Marginea, o mică comună din Bucovina. Cu o tradiție care se
pierde în negura istoriei, ceramica neagră a apărut în perioada culturii Horodiștea-Florești, cea
împrejurimi. La începutul secolului XX, în comuna Marginea existau 60 de ateliere de olărit, iar
perioada comunismului a decimat multe dintre aceste ateliere, meșterii care dețineau o roată de
olărit fiind aspru pedepsiți. Tot în perioada comunismului s-a încercat relansarea acestui
neagră, trasează un arc peste ani, până în perioada dacică: de la tehnica de ardere a ceramicii
în cuptoare închise în partea e sus și la gurile de foc, până la forma vaselor (oale înalte, oale
mari cu două toarte, străchini de diferte dimensiuni, oale cu mănuși). Lutul este cules de la
marginea satului sau adus din împrejurimi. Zona beneficiază de un sol argilos și este străbătută
internațional. Lutul argilos specific zonei este folosit în crearea obiectelor ceramice, iar tehnicile
fost păstrate încă din perioada dacilor. Ea se caracterizează prin culoarea neagră (obținută prin
realizate de meșteșugari.
Meșteșugarii culeg lutul de la marginea satului și îl ard în cuptoare înfundate cu cioburi de oale,
bălegar și lut timp de nouă ore. Pun lemn de brad și molid, iar oxidul de carbon rezultat dă
rotiţă care se aplică pe vasul crud, iar astfel rezultă linii frânte sau un şir de romburi.
Majoritatea obiectelor ceramice sunt întrebuințate la uzul casnic, pentru gătit și prepararea
laptelui, precum și în scop decorativ. Formele vaselor ceramice sunt păstrate de mii de ani și
se caracterizează prin înălțimea și diametrul lor, prin toartele singulare sau duble.
Olarii din Marginea sunt tot mai puțini, iar majoritatea au o vârstă înaintată. Înainte de perioada
comunismului, aproape în fiecare casă puteai găsi un meșter olar. În prezent, ceramica de
Marginea se realizează în atelierul familiei Magopat, care păstrează secretele și tradițiile olăritului
de peste 400 de ani. Aceștia vând produsele turiștilor în cadrul unor expoziții cu vânzare
deschise săptămânal.
satul Cucuteni, s-au descoperit în anul 1884 primele vestigii ale Civilizației Cucuteniene.
Aceasta datează de acum 5000 de ani, iar ceramica realizată în acele vremuri este în
folosirea celor trei culori (alb, roşu şi negru) şi prin folosirea elementelor decorative geometrice:
Ceramica cucuteniană a fost lucrată cu mâna, fără folosirea roţii olarului. Pentru modelarea
vaselor se foloseau unelte de lemn, de os şi de lut ars, iar pereţii exteriori erau neteziți tot cu
a se evita uscarea rapidă. Ulterior se realiza decorarea, cu ajutorul unor culori minerale și
arderea în cuptoare.
Vasele de Cucuteni se remarcă prin faptul că suprafaţa vasului era acoperită cu un strat subţire
de culoare albă. Peste acest fond de culoare albă se aplica roşul, apoi fondul era înrămat cu o
dungă neagră. Meșterii din acele timpuri trebuiau să umple toate spațiile goale cu motive
decorative secundare, astfel încât motivele principale şi cele secundare se combinau după
combinații, care creează și o iluzie optică puternică. În acele vremuri specialiștii spun că exista un
Formele vaselor diferă de la pahare simple la vase mari de tipul amforelor. Tehnica de realizare a
vaselor era aproape perfectă: lutul era bine preparat, se amestecau în el câteva fire de nisip,
După ce erau modelate, vasele erau reintroduse în lut și uscate la umbră, apoi urma decorarea.
de animale de pradă, cornute și păsări.
Astăzi, în județul Teleorman, în Măldăeni, soții Ion Mitroi și Nicoleta Mitroi, artişti plastici, vor să
reconfigurează vasele și statuetele de lut ars ale ceramicii din acele timpuri ale neoliticului.
Ceramica din regiunea Horezu – Vâlcea
La intrarea în Horezu veți vedea negreșit o casă pe care scrie „Ceramica Pietraru”, mai exact un
magazin al soților Pietraru, care realizează și comercializează obiecte ceramice, dar și un muzeu
al ceramicii.
care atrage privirile. Soții Pietraru comercializează aici doar obiecte ceramice tradiționale
meserii. Transmisă din generație în generație, e practicată atât de femei cât și de bărbați, fiecare
Bărbații aleg lutul, îl curăță, porționează și udă, îl frământă și presează, amestecându-l până se
Oalele ceramice realizate în Horezu sunt lucrate manual de meșterii populari din zona Horezu –
Vâlcea. Aceștia folosesc tehnici vechi de peste 2000 de ani, iar la decorarea oalelor folosesc
stelele, cocoşul, pomul vieţii, linia ondulată (calea rătăcită), cercurile concentrice, spicul
de grâu.
Detaliu pictat pe ceramica de Horezu
cât și prin finețea cu care meșteșugarii populari prelucrează lutul. Fiecare farfurie ceramică este
unicat, meșteșugarii modelează lutul cu mâinile, îl lasă la zvântat, îl ard în cuptoare și decorează
farfuriile în funcție de mesajul pe care vor să-l transmită și de destinația obiectului ceramic.
Pentru că olăritul este arhicunoscut în zona Horezu, pe platoul Stejari, sătenii au creat și un târg
Olari, unde lucrează cea mai mare parte a meșterilor. Ceramica de Horezu este unică,
Una dintre tehnicile ornamentării, jirăvirea, se folosește pentru a se uni marginile unei spirale cu
folosește cornul de vacă umplut cu vopsea sau gaița, precum și o pană de gâscă prin care
Dintre elementele decorative de origine creștină și precreștină cel mai des întâlnite sunt spirala,
crucea, vița de vie, steaua, izvorul, șarpele, linia ondulată, cercurile concentrice, spicele de
grâu. Vom întâlni și Arborele Vieții, Pasărea, Drumul Pierdut, fiecare cu puternice conotații ale
Cocoșul
dintre cele mai des întâlnite elemente decorative. El anunță începutul unei noi zile, un nou drum
Simbolul cocoșului mai reprezintă și puterea, este o pasăre care domină în orice curte, este
Cocoșul este reprezentat în diferite moduri pe vasele ceramice de Horezu: în culori terne sau vii,
Pomul vieții
Un alt simbol des întâlnit este pomul vieții, care simbolizează legătura cerului cu pământul.
Rădăcinile creează stabilitate și se duc până în subteran (partea nevăzută), trunchiul și crengile
de jos sunt în contact cu suprafața pământului, iar coroana pomului urcă spre cer.
Farfurie din ceramică tradițională de Horezu cu motivul ‘Copacul vieții’ – cumpără online
stabilitatea. În credința populară pomul este simbolul vieții care continuă și se dezvoltă, care
Spirala
Spirala este unul dintre cele mai vechi simboluri, nu doar în cultura românească. Asociată deseori
Spirala este și un simbol al evoluţiei, al dezvoltării. Ea pornește dintr-un punct pentru a ajunge
mai departe, reprezintă deseori legătura omului cu Dumnezeu. Este un simbol asociat și
decor, printre acestea crucea celtică. Nu de puține ori, meșterul olar era asemuit unui demiurg din
4.600 de ani. Vasele sunt realizate manual și împodobite cu zgârieturi şi decoraţii liniare, iar
caracterul lor primitiv este ușor de observat: compoziția pastei este grosolană, iar formele sunt
simple.
Produsele neoliticului au evoluat sau au apărut altele în locul lor, astfel că pe teritoriul țării se
identifică trei mari civilizaţii ceramice: în Muntenia (tipul Boian), în Moldova (ceramica
Ceramica s-a bucurat de un adevărat cult în civilizaţia rurală românească, încă din cele mai vechi
timpuri. Iar pentru evenimentele importante din viața acestuia – de la primul scăldat al noului
născut într-un vas, până la înmormântare, când se sparge o oală, au fost create recipiente
Încheiere
Fiecare obiect ceramic este unic, realizat cu respect față de comunitatea căreia îi aparține
O artă populară remarcabilă, ceramica, prin produsele sale, are și în zilele noastre un rol