Farfurie Ceramica Horezu Copacul vietii Cocos Sarpele casei 33-37 cm

“Copacul vieții“ reprezintă punctul central al farfuriei, bucurându-se de un statut aparte și

mai mereu este însoțit de alte elemente subordonate: șarpe, flori și cocoși. Șarpele este
cunoscătorul tainelor vieții și păzitorul tuturor comorilor ascunse în adâncuri iar cocoșul
este simbolul reînvierii și al nemuririi sufletului.

Farfurie Ceramica Horezu Verde Model Cocos cu Margine Zimtata 33-37 cm

Vasul din ceramică atrage toate privirile grație culorii vii, dar și datorită detaliilor
complexe pe care le regăsim la nivel de pictură. Simbolul Cocoșului, emblematic pentru
ceramica de Horezu chiar și peste hotare, ocupă un loc de cinste în spațiul central al
vasului. Cocoșul este considerat simbolul reînvierii și al nemuririi sufletului și are rolul
de a proteja de necunoscut, anunțând biruința luminii asupra întunericului.
Tradiția ceramicii românești și zonele cu
specific ale țării
Ceramica populară românească este apreciată atât în țară, cât și peste hotare, iar în centrele de
olărit din România, generații de viitori artiști populari deprind arta olăritului.

Olăritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri, iar despre această ocupație pe teritoriul
României există mărturii încă din epoca neoliticului. În zonele cu tradiție adânc înrădăcinată,
meșteșugarii populari au păstrat îndeaproape tehnicile prin care se modelează pământul și
duc mai departe perfecțiunea pe care au descoperit-o generațiile anterioare.

Ce este ceramica românească tradițională?

De-a lungul secolelor, olăritul s-a dezvoltat atât ca meșteșug practic, dar și ca o artă, fiind
manifestarea simțului estetic al unei civilizații.

Astfel, se poate vorbi despre o cultură a ceramicii, cu elemente specifice ce țin de formă,
culoare și motive decorative caracteristice anumitor zone geografice. De asemenea, elementele
estetice sunt în strânsă legătură cu destinația obiectelor. Există, de exemplu, vase ritualice, vase
de decor, vase folosite la activitățile casnice, și așa mai departe.

În România există câteva centre de olărit importante, țara noastră fiind printre puținele țări care
se pot mândri cu meșteșuguri tradiționale unice. Dintre zonele cu tradiție în ceramică, cele mai
cunoscute sunt cele din Corund, Horezu și Marginea. Începând cu anul 2012, ceramica
românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial.
Ceramica de Corund - Harghita
Așezarea Corund (Korond în Maghiară) se individualizează prin poziționarea sa în Ținutul
Sării, în Transilvania, și prin materia primă folosită la olărit.

Farfurie tradițională din ceramică albă de Corund - disponibilă aici

Lutul de bună calitate se extrage de lângă pârâul Sacadat, care curge pe partea vestică a satului.
Lutul este spălat și curățat de impurități cu apa dătătoare de viață, tăiat fâșii și modelat cu
ajutorul roții olarului. Până să fie băgat în cuptor, unde arde la peste 900 de grade, este lăsat
câteva zile la zvântat.
Corund este și unul dintre puținele locuri din România în care se găsește faimoasa ceramică
neagră. Aici, ea este mai rar întâlnită, de aceea este și atât de prețuită. Culoarea, de la cenușiu
închis la negru, se obține în urma unui proces specific de ardere înăbușită.

Vază din ceramică neagră de Corund (58 cm), disponibilă online

Prin ce se deosebește ceramica de Corund?

Produsele ceramice realizate în Corund sunt elegante și rezistente, iar dintre acestea, farfuriile
ceramice sunt la mare căutare, în special ceramica neagră.
Multitudinea de elemente decorative ne indică aspecte importante ale vieții rurale și credințe
populare: bogăția faunei și florei din Harghita se regăsește pe aceste obiecte ceramice, care sunt
stilizate cu caracteristici secuiești. Cel mai des vom întâlni laleaua, cocoșul de munte sau
floarea de colț.

Set tradițional pentru servit țuica, din ceramică albastră de Corund - disponibil online

Un aspect important este specializarea meșterilor populari: unii realizează obiecte de uz casnic
(farfurii, ulcioare, străchini, castroane etc.), alții obiecte cu un caracter ornamental, alții miniaturi
sau obiecte care împodobesc sobele de teracotă. În general, olăritul este o activitate de familie:
bărbații se ocupă de crearea formelor vaselor, iar femeile cu decorarea lor.
Tradiție și artizanat în Corund

Tradiția artizanatului în Corund este variată și merge mai departe de cea a olăritului. Aici se
găsesc și familii de cioplitori în lemn, ateliere de țesătorie și de iască, pe lângă olari.

La mare căutare sunt împletiturile de nuiele de răchită, din care se fac scaune, măsuțe, bănci,
coșuri pentru fructe, coșuri pentru animale. Iar de la nașterea unui copil (scăldat într-o oală de
lut nouă), nuntă (ulcioarele de nuntă împodobite cu perechi care dansează, cai, șerpi, cloști cu
pui) și până la înmormântare (ritualul de spargere a unei oale), meșterii populari au creat și
particularizat fiecare dintre bucățile de lut.

Carafă pentru vin din ceramică colorată de Corund. Comandă online aici.

Arta olăritului se învață și se creează în familie, neputându-se vorbi de un meșter individual, ci

de familii de meșteri populari. Cu 100 de meșteșugari care se îndeletnicesc cu arta olăritului,
Corund este unul dintre cele mai importante centre de olărit din România.

Vrei să-ți îmbogățești casa cu ceramică de Corund? - Descoperă colecția!

Ceramica Neagră de Marginea - Suceava

Uluitoarea ceramică neagră, unică în România, care atrage privirea prin eleganța și proporția
formelor sale, se realizează și în Marginea, o mică comună din Bucovina. Cu o tradiție care se
pierde în negura istoriei, ceramica neagră a apărut în perioada culturii Horodiștea-Florești, cea
mai înfloritoare perioadă a ceramicii geto-dacice.

În secolele XII-XV, olăritul a cunoscut o perioadă de dezvoltare în zona nordică a Moldovei și în

împrejurimi. La începutul secolului XX, în comuna Marginea existau 60 de ateliere de olărit, iar
perioada comunismului a decimat multe dintre aceste ateliere, meșterii care dețineau o roată de
olărit fiind aspru pedepsiți. Tot în perioada comunismului s-a încercat relansarea acestui
meșteșug, prin crearea de cooperative artizanale.
Ceramica din Marginea este unică în Europa. Ceramica realizată în această zonă, de culoare
neagră, trasează un arc peste ani, până în perioada dacică: de la tehnica de ardere a ceramicii în
cuptoare închise în partea e sus și la gurile de foc, până la forma vaselor (oale înalte, oale mari
cu două toarte, străchini de diferte dimensiuni, oale cu mănuși). Lutul este cules de la marginea
satului sau adus din împrejurimi. Zona beneficiază de un sol argilos și este străbătută de apa
râului Sucevița.

De ce este specială ceramica autentică de Marginea?

În zilele noastre, comuna Marginea este cunoscută atât pe plan național cât și internațional.
Lutul argilos specific zonei este folosit în crearea obiectelor ceramice, iar tehnicile și formele
tradiționale păstrează şi perpetuează într-o formă autentică străvechile îndeletniciri de
modelare manuală. Ceramica de Marginea este cunoscută la nivel global datorită tehnicii
preistorice de ardere înăbușită. Acestei specificități i se adaugă ornamentarea cu ajutorul unei
pietre de râu.
Ceramica realizată în Marginea apropie prezentul de trecut, tradițiile actuale de tradițiile care au
fost păstrate încă din perioada dacilor. Ea se caracterizează prin culoarea neagră (obținută prin
tehnicile de ardere), prin motivele decorative și forma pe care o au produsele ceramice realizate
de meșteșugari.

Cum se face ceramica tradițională în comuna Marginea?

Meșteșugarii culeg lutul de la marginea satului și îl ard în cuptoare înfundate cu cioburi de oale,
bălegar și lut timp de nouă ore. Pun lemn de brad și molid, iar oxidul de carbon rezultat dă
culoarea unică a ceramicii negre de Marginea: de la negru la diferite nuanțe de cenușiu.
Lustruirea se realizează cu o piatră de râu, și se pot obține diferite forme ornamentale: linii
șerpuitoare, spirale, linii frânte, desene stilizate etc. O altă tehnică, impresiunea, folosește o
rotiţă care se aplică pe vasul crud, iar astfel rezultă linii frânte sau un şir de romburi.

Majoritatea obiectelor ceramice sunt întrebuințate la uzul casnic, pentru gătit și prepararea
laptelui, precum și în scop decorativ. Formele vaselor ceramice sunt păstrate de mii de ani și
se caracterizează prin înălțimea și diametrul lor, prin toartele singulare sau duble.

Artizanatul în comuna Marginea

Olarii din Marginea sunt tot mai puțini, iar majoritatea au o vârstă înaintată. Înainte de perioada
comunismului, aproape în fiecare casă puteai găsi un meșter olar. În prezent, ceramica de
Marginea se realizează în atelierul familiei Magopat, care păstrează secretele și tradițiile
olăritului de peste 400 de ani. Aceștia vând produsele turiștilor în cadrul unor expoziții cu
vânzare deschise săptămânal.

Ceramica de Cucuteni - Iași

Ceramica de Cucuteni este una dintre cele mai vechi din România. În apropierea Iașiului, în
satul Cucuteni, s-au descoperit în anul 1884 primele vestigii ale Civilizației Cucuteniene. Aceasta
datează de acum 5000 de ani, iar ceramica realizată în acele vremuri este în continuare una
dintre cele mai apreciate.
De altfel, elemente cucuteniene se regăsesc şi astăzi în arta populară românească, prin
folosirea celor trei culori (alb, roşu şi negru) şi prin folosirea elementelor decorative geometrice:
spirala meandrică, banda în zig-zag, triunghiul, rombul etc.

Cum se realizează ceramica de Cucuteni?

Ceramica cucuteniană a fost lucrată cu mâna, fără folosirea roţii olarului. Pentru modelarea
vaselor se foloseau unelte de lemn, de os şi de lut ars, iar pereţii exteriori erau neteziți tot cu
unelte ajutătoare, de os şi de lut ars.

Vasele erau apoi puse într-o zeamă groasă de lut care le acoperea, erau uscate la umbră, pentru a
se evita uscarea rapidă. Ulterior se realiza decorarea, cu ajutorul unor culori minerale și arderea
în cuptoare.
Cele trei culori din ceramica de Cucuteni

Cele trei culori specifice obiectelor populare românești se regăsesc îndeaproape pe modelele
tradiționale ale obiectelor din ceramică de Cucuteni.

Vasele de Cucuteni se remarcă prin faptul că suprafaţa vasului era acoperită cu un strat subţire
de culoare albă. Peste acest fond de culoare albă se aplica roşul, apoi fondul era înrămat cu o
dungă neagră. Meșterii din acele timpuri trebuiau să umple toate spațiile goale cu motive
decorative secundare, astfel încât motivele principale şi cele secundare se combinau după
regulile ritmului şi ale simetriei.

Semne și simboluri în ceramica de Cucuteni

Pe ceramica de Cucuteni este des întâlnit decorul în spirală, cu numeroase variante și

combinații, care creează și o iluzie optică puternică. În acele vremuri specialiștii spun că exista
un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite.
Formele vaselor diferă de la pahare simple la vase mari de tipul amforelor. Tehnica de realizare a
vaselor era aproape perfectă: lutul era bine preparat, se amestecau în el câteva fire de nisip,
pentru ca pereții vasului să nu crape.

După ce erau modelate, vasele erau reintroduse în lut și uscate la umbră, apoi urma decorarea. În
afară de motivele geometrice, vasele mai erau decorate cu reprezentări antropomorfe, de
animale de pradă, cornute și păsări.

Artizani de ceramică tip Cucuteni

Astăzi, în județul Teleorman, în Măldăeni, soții Ion Mitroi și Nicoleta Mitroi, artişti plastici,
vor să reînvie această tradiție a culturii cucuteniene. Ei folosesc aceleași tehnici vechi și
reconfigurează vasele și statuetele de lut ars ale ceramicii din acele timpuri ale neoliticului.

Ceramica din regiunea Horezu - Vâlcea

La intrarea în Horezu veți vedea negreșit o casă pe care scrie „Ceramica Pietraru”, mai exact un
magazin al soților Pietraru, care realizează și comercializează obiecte ceramice, dar și un muzeu
al ceramicii.

Lângă „Ceramica Pietraru” se află și o construcție în formă de vas ceramic supradimensionat,

care atrage privirile. Soții Pietraru comercializează aici doar obiecte ceramice tradiționale
românești și păstrează cu mare respect tehnicile învățate de la generațiile anterioare de olari.
Lângă Horezu, în satul Olari, arta olăritului este una dintre cele mai îndrăgite meserii.
Transmisă din generație în generație, e practicată atât de femei cât și de bărbați, fiecare dintre ei
având sarcini distincte.

Bărbații aleg lutul, îl curăță, porționează și udă, îl frământă și presează, amestecându-l până se
obțin omogenizarea și o calitate superioară a acestuia. Femeile decorează obiectele de ceramică
cu motive tradiționale, utilizând instrumente specifice.

Obiectele tradiționale din ceramică de Horezu

Oalele ceramice realizate în Horezu sunt lucrate manual de meșterii populari din zona Horezu
– Vâlcea. Aceștia folosesc tehnici vechi de peste 2000 de ani, iar la decorarea oalelor folosesc
deseori culorile verde, albastru, brun, roșu-portocaliu, iar ca elemente predomină spirala, stelele,
cocoşul, pomul vieţii, linia ondulată (calea rătăcită), cercurile concentrice, spicul de grâu.
Detaliu pictat pe ceramica de Horezu

Farfuriile ceramice de Horezu sunt spectaculoase atât prin cromatica și elementele decorative,
cât și prin finețea cu care meșteșugarii populari prelucrează lutul. Fiecare farfurie ceramică
este unicat, meșteșugarii modelează lutul cu mâinile, îl lasă la zvântat, îl ard în cuptoare și
decorează farfuriile în funcție de mesajul pe care vor să-l transmită și de destinația obiectului
ceramic.

Pentru că olăritul este arhicunoscut în zona Horezu, pe platoul Stejari, sătenii au creat și un târg
al olarilor, „Cucoșul de Hurez”, unde meșteșugarii își vând produsele.

Ceramica de Horezu în patrimoniul UNESCO

Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista
Patrimoniul Cultural Imaterial, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului
Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Propunerea a fost trimisă de Romania MC în 2011, iar unul dintre argumente a fost „ceramica
tradițională de Horezu este realizată în localitatea cu același nume și în satul aparținător
Olari, unde lucrează cea mai mare parte a meșterilor. Ceramica de Horezu este unică,
diferită, stilul său fiind atestat de peste 300 de ani”.
Manastirea Horezu (Hurezi), inclusă de asemenea pe lista patrimoniului mondial UNESCO

Cum se realizează ceramica de Horezu?

Una dintre tehnicile ornamentării, jirăvirea, se folosește pentru a se uni marginile unei spirale cu
centrul acesteia, în timp de vopseaua este udă. În decorarea obiectelor ceramice se folosește
cornul de vacă umplut cu vopsea sau gaița, precum și o pană de gâscă prin care vopseaua se
scurge din corn.

Dintre elementele decorative de origine creștină și precreștină cel mai des întâlnite sunt spirala,
crucea, vița de vie, steaua, izvorul, șarpele, linia ondulată, cercurile concentrice, spicele de
grâu. Vom întâlni și Arborele Vieții, Pasărea, Drumul Pierdut, fiecare cu puternice conotații
ale fundamentelor vieții spirituale rurale.

Simboluri specifice în ceramica de Horezu și semnificațiile lor

Cocoșul

Pe obiectele ceramice de Horezu regăsim simboluri tradiționale românești, iar cocoșul este unul
dintre cele mai des întâlnite elemente decorative. El anunță începutul unei noi zile, un nou drum
și început, simbolizează lumina care vine după întuneric.
Farfurie din ceramică de Horezu cu motivul cocoșului - disponibilă aici

În folclor se spune că de Sfântul Andrei, cântecul acestei păsări cheamă îngerii și alungă strigoii.
Simbolul cocoșului mai reprezintă și puterea, este o pasăre care domină în orice curte, este
învestită cu caracteristicile curajului și forței, este paznicul care apără de necunoscut.
Cocoșul este reprezentat în diferite moduri pe vasele ceramice de Horezu: în culori terne sau vii,
înfoiat, supradimensionat, țanțoș etc.

Pomul vieții
Un alt simbol des întâlnit este pomul vieții, care simbolizează legătura cerului cu pământul.
Rădăcinile creează stabilitate și se duc până în subteran (partea nevăzută), trunchiul și crengile
de jos sunt în contact cu suprafața pământului, iar coroana pomului urcă spre cer.

Farfurie din ceramică tradițională de Horezu cu motivul 'Copacul vieții' - cumpără online

Pomul vieții mai simbolizează și fertilitatea, vindecarea, înălțarea spirituală, regenerarea,

stabilitatea. În credința populară pomul este simbolul vieții care continuă și se dezvoltă, care
înlesnește comuniunea dintre om și cosmos, dintre laic și divin.
Spirala

Spirala este unul dintre cele mai vechi simboluri, nu doar în cultura românească. Asociată deseori
cu soarele și o reprezentare stilizată a acestuia, simbolizează energia, călătoria, ciclul vieții,
trecerea de la întuneric la lumină.

Detaliu pe farfurie din ceramică de Horezu cu motivul spiralei - vezi produsul

Spirala este și un simbol al evoluţiei, al dezvoltării. Ea pornește dintr-un punct pentru a ajunge
mai departe, reprezintă deseori legătura omului cu Dumnezeu. Este un simbol asociat și cu
feminitatea, cu fertilitatea și cu energia vieții. Spirala e într-o continuă evoluție, ea crește
progresiv și ajută la conectarea planurilor văzute și nevăzute, spirituale și fizice.
Ceramica romanească veche
Încă de acum 5000-6000 de ani, olăritul a fost una dintre preocupările cele mai importante ale
omului. Începând cu secolele IV - III î. Hr., ceramica dacică aduce alte elemente originale de
decor, printre acestea crucea celtică. Nu de puține ori, meșterul olar era asemuit unui demiurg din
ale cărui degete ieșeau obiecte aproape ireale.

Primele produse ceramice descoperite pe teritoriul României sunt vechi de aproximativ

4.600 de ani. Vasele sunt realizate manual și împodobite cu zgârieturi şi decoraţii liniare, iar
caracterul lor primitiv este ușor de observat: compoziția pastei este grosolană, iar formele sunt
simple.

Produsele neoliticului au evoluat sau au apărut altele în locul lor, astfel că pe teritoriul țării se
identifică trei mari civilizaţii ceramice: în Muntenia (tipul Boian), în Moldova (ceramica
cucuteniană) şi în Transilvania (ceramica zgâriată).

Ceramica s-a bucurat de un adevărat cult în civilizaţia rurală românească, încă din cele mai vechi
timpuri. Iar pentru evenimentele importante din viața acestuia - de la primul scăldat al noului
născut într-un vas, până la înmormântare, când se sparge o oală, au fost create recipiente
speciale care să valorizeze aceste evenimente unice.
Încheiere
Fiecare obiect ceramic este unic, realizat cu respect față de comunitatea căreia îi aparține
meșteșugarul respectiv, față de credințele și stilul său de viață, de valorile pe care alte
generații de artiști populari le-au transmis.

Farfurii colorate din ceramică de Horezu - Vezi toate modelele.

O artă populară remarcabilă, ceramica, prin produsele sale, are și în zilele noastre un rol
important în existența omului, marcând evenimentele importante, de la naștere la moarte
.