Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor

din materiale lemnoase cu specific tradițional –

zona Transilvania

Elev: Iova Gabriel Eduard

Cls a VII-a D
EDUCA Ț IE TEHNOLOGICĂ Ș I APLICA ȚII PRACTICE
PROF.ÎNDRUMĂTOR RĂDU ȚĂ GEORGETA
 Artizanatul autentic românesc se definește prin faptul că produsele de
artizanat sunt create de meșteșugari care au deprins tehnici străvechi, metode de
folosire a materiilor prime și de decorare.

Lemnul a fost una dintre principalele materii prime pe care omul a încercat să le
modeleze cu o pricepere tot mai mare. Trăinicia sa și ușurința cu care poate fi
prelucrat, detaliile fine care pot fi sculptate în lemnul de diferite tipuri (brad, nuc,
stejar, cireș, tei) și frumusețea pe care o are această materie primă au ajutat
meșteșugarii să își perfecționeze tehnicile de prelucrare.
 Material prin excelență primordial, lemnul i-a oferit omului nenumărate
posibilități de a-l prelucra: de la jucării și ustensile utile în gospodărie până
la instrumente muzicale. Simbolistica sa, de indestructibilitate, este pusă și mai
mult în evidență de meșteri. Pentru a merita sacrificiul tăierii lemnului, aceștia
prelucrează lemnul până la perfecțiune, creând adevărate obiecte de artă.

Printre obiectele artizanale de lemn poți vedea ustensile și obiecte de

bucătărie, funduri, tocătoare și tăvi de servit, boluri și castroane, căni și halbe,
jucării, linguri, fluiere, cutii de bijuterii, obiecte de decor, ouă încondeiate,
cuiere, scaune etc.
 Experienţa îndelungată de prelucrare a lemnului i-a învățat pe meșterii
populari întrebuinţarea adecvată a fiecărei esenţe lemnoase. Cele mai
frumoase piese de mobilier sunt realizate din lemn de nuc, iar cireșul este des
folosit la ploști și linguri, iar paltinul la realizarea instrumentelor muzicale.

Varietatea lingurilor din lemn, coloristica și elementele decorative,

cromatica și tehnicile de pictură impresionează. De la utilitatea practică la
cea decorativă, lingurile de lemn pot fi de asemenea suveniruri pentru cei
dragi. De multe ori vei găsi sculptate pe mâner scene din viața omului, fete și
băieți în port popular, animale sau elemente geometrice.
Alte motive tradiționale întâlnite în Ardeal sunt formele geometrice: romburi mari
de circa 10 cm, pătrate, jumătăți de romburi care se succed. Dintre cele
vegetale: laleaua, flori înghinărate, struguri, flori înclinate cu dispunere a modelelor
sub formă de ghirlandă sau vrej, pe o linie șerpuită, sau așezate pe un rând sau două
față în față, rândul inferior fiind mai mic decât primul.
Motivele florale tradiționale îți vor dezvălui cât de bogată este flora României pe de-
o parte, iar pe de alta ele au caracter estetic. Sunt folosite des flori de câmpie, flori
de luncă, laleaua, macul, trandafirul, panseaua, iar dintre motivele tradiționale
simple, menționăm linia dreaptă, linia subțire (şănătău) şi cea groasă (găitan),
crucea, cercul, punctul.
.
 În nordul Transilvaniei putem să găsim unul dintre cele mai
Dintre toate zonele din Transilvania unde se spectaculoase motive tradiționale, pecetea lui Solomon. Acest
practică meșteșugurile populare, cea mai ornament apare cu precădere pe elemente de arhitectură
cunoscută este comuna Corund, din Harghita. populară cu caracter religios, de exemplu pe Biserica
Monument din Budeşti, aflată în patrimoniul mondial
UNESCO.
 Odată cu apariția în Transilvania a mobilierului furniruit, pe la sfârșitul secolului
al XVIII-lea, în orașe nu s-a mai confecționat mobilier pictat, considerat demodat, iar
tâmplarii și pictorii au continuat să lucreze doar pentru populația de la sate. Fiecare
familie de meșteri avea modele proprii pe care le executa pe mobilier.Pictarea
mobilierului se realiza în trecut cu ajutorul vopselei-clei, care era obținută din resturi
de blană fierte până se transformau într-o pastă lipicioasă. După vopsire, se aplică un
strat de ceară, pentru fixare și protecție.
O altă etapă în evoluția decorului o constituie apariția picturii cu șablonul pe un
fundal colorat. Astfel, pe mobilier se aplica inițial un strat de grund - la început ocru
deschis sau maro deschis - care putea fi spălat, după preferințe. Mai târziu, s-a impus
fundalul verde, în timp ce la mobilierul țăranesc a avut drept culoare predominantă,
până în secolul al XIX-lea, albastru-cobalt.
 Mobilierul
  pictat din Transilvania este foarte asemănător celui din sudul
Germaniei, însă prezintă și densitatea decorului de pe mobilierul maghiar.
Laleaua, dar mai ales trandafirul în diferite stadii de înflorire sunt cele mai des
reprezentate flori. Fiecare desen are o semnificație anume: laleaua înseamna
mândrie, trandafirul - pasiune, lăcrămioara – gingașie, floarea deschisă -
maturitate, floarea închisă - feciorie. Toate modelele reprezinta așa-zisul arbore al
vieții, un motiv foarte vechi, care provine din Persia Antică și este o metaforă
pentru tinerețe veșnică, pentru viața fără de moarte.
Bibliografie:
www.wikipedia.ro
www.academia.edu
www.invietraditia.ro

Sursa foto: romanianmuseum.com
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!