Sunteți pe pagina 1din 22

Operaii de debitare manual a lemnului

Operaii de debitare manual a lemnului

CUPRINS
I.Lemnul-Generalitai........................................................................6 I.1. Structura, compoziia chimic i proprietile lemnului.................6 II.Principalele defecte ale lemnului....................................................8 III.Studiu de caz la unitatea S.C. DANFOR SRL...................................15 III.1. Prezentarea unitatii................................................................................ 15

Argument
2

Operaii de debitare manual a lemnului


Lemnul este considerat materie prin excelen, plin de cldur i personalitate fa de rceala i indiferena metalului. Tradiiile popoarelor europene asociaz lemnul cu tiina, deoarece scrisul, cndva, a reprezentat ncrustarea unor semne pe lemn, aidoma rbojului strmoilor romnilor. Spre curiozitate, dar i ca argument, buchia noastr, mprumutat din slavul buk, vine de la numele ... fagului. Lemnul se asociaz cu focul sacru. Aceast sacralitate a lemnului, derivat dintr-o religie cu puternice accente dentrolatrice, se manifest la romni n multiple forme. Astfel, avem n vedere preferina, acolo unde se poate, pentru casa de lemn, veneraia acordat bisericilor de lemn, mai cu seam celor construite dintr-un singur arbore i fr cuie de lemn, ca i prezena lemnului n multe rituri i obiceiuri calendaristice (buturuga sacr de la Crciun, butucul sau tietorul de lemne unde aveau loc cele mai importante rituri de venerare a strmoilor, parii sau stlpii de lemn cu un rol att de important n magia premarital). Nu ntmpltor, tiatul lemnelor din pdure i cratul lor era un adevrat ritual cu multiple interdicii de timp, de loc i de comportament pentru cei care fceau acest lucru, aceste reguli funcionnd mai ales atunci cnd se alegeau lemnele pentru ridicarea unei case; cel mai falnic trunchi, provenit de la un arbore sacru (stejar, brad, fag sau frasin) devenind grinda casei (dulapul sau meterul-grind), acesta urmnd a fi n cas una din principalele ntruchipri ale strmoului mitic. Preocuparea pentru prelucrarea lemnului i gsete multiple explicaii, dar una dintre cele mai plauzibile const n aceea c materialul se preteaz la ntrebuinri diverse, cu mult uurin, iar decorarea propriu-zis se realizeaz cu unelte simple (topor, bard, dalt, briceag), care nu presupun tehnologii elaborate minuios. Un alt argument l poate constitui faptul c lemnul a fost prelucrat artistic de om naintea lutului, constituind astfel materialul asupra cruia s-au imprimat primele nsemne decorative. Din punct de vedere al tehnicilor folosite, nu se poate vorbi de sculptur n lemn propriu-zis, ntruct rareori se realizeaz detaarea complet a unui volum, ns se folosesc alte tehnici, n primul rnd crestarea, apoi incizia, pirogravarea, intarsia, cojirea, ncovoierea, cioplirea, nfurarea i mpletirea, ncrustarea i, n cazuri deosebite, tehnica ronde-bosse, de asemenea, perforarea (traforarea), iar pentru btele (botele) ciobneti turnarea sau umplerea cu metal (cositor). Crestarea este o tiere puin adnc n masa lemnoas, fiind tehnica principal ce aduce n aceast ,,civilizaie a lemnului nota superioar de realizare artistic, de nalt rafinament, sitund obiectele de lemn furite de meterii romni pe una din culmele artei tradiionale a lemnului din Europa. Cu unelte simple, meterul popular a crestat bucile de lemn de stejar, nuc, tei, salcm, rchit din care a confecionat mobilier, unelte i ustensile de uz casnic, acoperindu-le adesea cu o reea fin de motive decorative. Cea mai clar clasificare a crestturii n lemn este cea a categoriilor de obiecte pe care se aplic. Primul cmp este cel al arhitecturii populare, crestturile n lemn aplicndu-se pe principalele piese constructiv- decorative ale caselor, bisericilor i diverselor acareturi. Astfel, stlpii casei, ramele uilor i ferestrelor sunt decorate cu mruntele crestturi geometrice, completnd frumuseea volumelor cioplite sau sculptate ale acestor elemente arhitectonice. Al doilea cmp de aplicare al crestturii n lemn l constituie mobilierul de diferite categorii. Aici, n asociere cu scrijelirea, reprezentative sunt lzile de zestre, mesele, unele categorii de dulapuri i blidare, scaunele i bncile, unele obiecte recent aprute n casa ranului suporturi pentru telefon sau flori. Mobilierul caselor arhaice era foarte simplu, fiind perfect adaptat funciilor sale. Principalele motive tradiionale sunt linia dreapt, punctele, spirala, dinii, rozeta, crucea, bradul i rar silueta omeneasc. Piesele de cpti ale mobilierului
3

Operaii de debitare manual a lemnului


din interiorul rnesc erau patul, masa, scaunele, laviele, blidarul, colarul, poliele, culmea i lada de zestre. Al treilea cmp de aplicare a crestturii n lemn este cel al uneltelor legate de diferitele ndeletniciri tradiionale romneti. Dintre acestea menionm: cozile de coas, cozile de linguri, greblele pentru fn .a. Apoi, frumoase crestturi regsim pe uneltele folosite la esut: furcile de tors, fusele, precum i pe pri ale stativelor (rzboaiele de esut). ntre ustensilele casnice, alturi de tot felul de mici recipiente pentru sare, mirodenii, fin sau cutii, un loc aparte l au lingurile ale cror cozi sunt mbrcate n aceast hain minunat a crestturilor. Uor de prelucrat, prin nsi structura sa natural, consistent i relativ uoar totodat, lemnul posed excelente virtui plastice, cu subtile i profunde variaii cromatice. Spre deosebire de alte materiale, utilizate, aproape exclusiv numai n arta cult, cum ar fi, bunoar, marmura, bronzul i metalele preioase, mult mai rare, mai scumpe, i, deci, mai greu de procurat, lemnul, prin calitile menionate, prin omniprezena i accesibilitatea sa general, a fost i continu s fie folosit, pe scar foarte larg, att n creaia cult, ct i n cea popular, ultima fiind incomparabil mai veche dect prima i, firete, mult mai rspndit. Unul dintre cele mai importante domenii ale artei populare, al crei excepional dezvoltare se explic desigur i prin abundena ,,codrilor o dat de neptruns care acopereau acest teritoriu. Poate c nicieri ca n acest domeniu nu s-a manifestat mai amplu spiritul creator al ranilor. Condiiile istorice, legtura profund a poporului romn cu pdurea (codrul i frate cu romnul!) explic dezvoltarea remarcabil a acestui meteug, nct se poate vorbi de o adevrat ,,civilizaie a lemnului romneasc. Copacii dobori se decojeau i se curau pn spre vrf, iar acolo li se lsa cteva crengi cu cetin care aveau menirea s extrag toat seva din trunchi timp de cteva sptmni. Astfel, tradiia popular a pstrat pn nu demult credina c arborele de lucru trebuie tiat cnd i luna la-nceput, c-atunci i tare i nu-l mnnc carii sau la gtitul lunii cnd se gat i carii ori cnd i luna-n sus. Asemenea convingeri au, se pare, un fond magico-ezoteric, gsindu-i explicaia i n zestrea de cunotine practice a strmoilor notri, n observaiile privitoare la influena astrului nopii asupra ciclurilor vieii vegetale i animale. De altfel, cercetrile tiinifice recente arat c, ntr-adevr, n faza de lun plin, paralel cu intensificarea cmpului de gravitate selenar, crete cantitatea de sev elaborat care circul n vasele arborilor. Sub raport ornamental, obiectele de lemn ncearc s suplineasc, prin mijloace de expresie proprii, lipsa culorii, urmrindu-se ndeobte evidenierea nsuirilor naturale ale esenei lemnoase. Din punct de vedere morfologic, pot fi deosebite mai multe categorii de elemente, motive i compoziii ornamentale: antropomorfe, geometrice, zoomorfe, fitomorfe, cosmice, liber desenate sau mixte. Ca motive antropomorfe s-a identificat reprezentarea realist a dou motive: mna n varianta pumn i capul de om, motive desprinse din partea superioar a btelor ciobneti. Compoziia antropomorf realizat prin incizie este foarte des ntlnit i, de obicei, expune ciobanul cu oile n diferite ipostaze. Ca motive geometrice se pot distinge zimii, spirala i cercul incizat sau decupat prin care se face trecerea spre cosmomorf, realizndu-se decoraii de mare vechime ca roza vnturilor, sau motivul solar n toate variantele lui. Se ntlnesc, de asemenea, ptratul, rombul, arcul de cerc i funia sau torsada prin care se realizeaz zoomorful ascuns n motivele arpe sau dintele de lup, iar dintre ornamentele vegetale, de obicei reprezentate n manier naturist i uneori stilizat, amintim crengua de brad, frunza, conul, floarea. Precizm c peste tot se recurge la rezolvarea motivului decorativ n funcie de tehnica folosit. Incifrnd, iniial, sensuri adnci referitoare la via i moarte, la originea i organizarea universului, a societii omeneti i a rosturilor ei, aceste impresionante reprezentri simbolice
4

Operaii de debitare manual a lemnului


din spatele elementelor, motivelor i compoziiilor decorative i pierd treptat sarcinile ideatice, rmnnd n arta medieval, cult i popular, numai ca o funcie decorativ; vor avea, n continuare, o inepuizabil fantezie, dar sunt golite de nelesul primitiv i de lumea de gnduri din care au izvort. Unele obiecte, n special cele din inventarul pastoral, ca lacra, scafa, cupa, apoi unele forme de btalu, chilug i brai sunt realizate, din secolul al XVIII-lea, prin strunjire i, de multe ori, ornamentate ulterior cu motive pur geometrice ordonate ntr-un ritm circular. De altfel, nici produsele dogarului nu beneficiaz de aportul unei decorri exprese, pirogravura completnd uneori, sub raport decorativ, aceste piese. Unul din obiectele cele mai comune i mai variat ornamentate este lingura, indispensabil oricrei stni sau gospodrii pstoreti; confecionarea unora depete sfera meteugului de lingurar, ntruct ornamentarea lor dovedete talent artistic deosebit. Dulgheria. Cunoscut i sub numele de stolerie, apare ca meteug specializat n a doua jumtate a veacului al XVIII-lea. Din punct de vedere etimologic, acest cuvnt deriv de la ucraineanul stoljar, desemnnd persoana specializat n confecionarea pieselor de mobilier. Trecerea la noul tip de locuin, cu dou ncperi i tind central, face necesar apariia acestui meteug care asigur confecionarea uilor i a ferestrelor. ntr-o prim faz, dulgherii metereau mobilierul strict necesar gospodriei; ulterior, au aprut cele dou meserii, bine determinate funcional. Mobilierul dulgheresc era executat din scnduri cioplite cu toporul, barda i cuitoaia, ncheiate n ulucuri, ca indrilele de pe case prinse n cuie de lemn. Tmplria. Fa de uneltele pe care le folosea dulgherul n mod curent, tmplarul recurge n mod obligatoriu la o mas de tmplrie, hobelbanc masa pentru geluit ferstraie de mn de diferite tipuri (n coad de vulpe sau coad de oarece), horjuri, gealul, raubancul, fluitorul, gura de broasc etc. Principalele obiecte confecionate de tmplari sunt urmtoarele: podioare, cuiere, dulapuri, credene, paturi, scaune, laie cu sptar sau fr sptar, mese, lzi de zestre, colare, hambare, cufere, cadre pentru verande .a. Pn la un punct, repertoriul decorativ al sculpturii romneti n lemn este comun att obiectelor de interes laic, ct i celor destinate bisericii. Astfel, strvechea rozet solar, cu diversele ei variante, ca i stilizrile geometrice, alctuite din linii frnte i curbe, ingenios combinate n succesiuni romboidale i circulare, se regsesc deopotriv n crestturile lzilor de zestre i ale jilurilor domneti, n cmpurile decorative ale stranelor i uilor bisericeti sau ale tmplelor, analoagelor i crucilor. Iat nc o dovad a circulaiei tehnicilor i motivelor decorative n toate domeniile vieii sociale din trecut!

Operaii de debitare manual a lemnului


I. Lemnul-Generalitai
Lemnul este o materie prim valoroas pentru unele ramuri ale economiei ca: industria chimic (carton, celuloz, hrtie), industria textil, industria mobilei, construcii, instrumente muzicale etc., datorit avantajelor pe care le prezint, i anume rezisten mecanic bun, mas specific redus, prelucrare uoar. Calitatea produselor din lemn, i n special a mobilei (cel mai important produs din lemn) depinde de structura, compoziia chimic i proprietile lemnului.

I. 1. Structura, compoziia chimic i proprietile lemnului

Prin structura lemnului se nelege modul cum sunt grupate diferitele elemente anatomice, care alctuiesc masa lemnoas. Lemnul are o structur microscopic, n care deosebim celule de forme i dimensiuni diferite, i o structur macroscopic, n care deosebim: coaja, cambiul, alburnul, duramenul, mduva, precum i inelele anuale, razele medulare i porii. Coaja (scoara) este alctuit din dou zone: coaja extern format din celule moarte i dure, are rol de protecie fa de aciunea agenilor externi. Poate avea suprafaa neted sau cu crpturi, de culori diferite, constituind un factor de identificare a speciilor lemnoase; coaja intern (liberul) este un esut viu cu structur fibroas i poroas prin care circul seva.

Cambiul constituie stratul generator de dezvoltare a trunchiului adugnd n fiecare an un nou inel de cretere. Inelele anuale indic vrsta arborelui. Alburnul este partea exterioar a cilindrului lemnos, lemnul tnr care se ntinde spre coaj. Caracteristici: esut rar i afnat, coninut mare de umiditate, lemn puin rezistent i durabil,n general de culoare mai deschis dect restul lemnului. El prezint proprieti mai sczute fa de restul lemnului si de aceea n operaiile de debitare (taiere) se elimin. Duramenul lemn matur, apare treptat n procesul de duramenificare a alburnului n timpul creterii arborelui. Caracteristici: esut dens, rezistent, puin permeabil la lichide. Duramenul este partea cea mai importanta din lemn care asigura rezistenta lemnului, are un esut dens, foarte
6

Operaii de debitare manual a lemnului


rezistent si puin permeabil la lichide. La unele specii este distins colorat de alburn (ex: nuc, plop, stejar, salcm, ulm). Inelele anuale sunt elemente anatomice care constituie cercuri concentrice, delimitnd zona alburnului, duramenului i mduvei. Lemnul de cea mai bun calitate este dat de speciile care au inelele anuale crescute regulat, nguste i egale. Razele medulare apar sub forma unor linii radiale nguste sau late, care strbat inelele anuale, ndeplinind funcia de conducere i nmagazinare a substanelor nutritive. Se prezint ca linii lucioase, mai nchise la culoare dect restul lemnului. Porii (vasele) apar sub forma unor goluri mici, numrul i mrimea lor determinnd porozitatea lemnului. Compoziia chimic a lemnului. Din punct de vedere chimic, lemnul este alctuit din substane organice i substane anorganice. Componentele principale: celuloza, hemiceluloza i lignina reprezint 96 % din compoziia chimic a lemnului. Componentele secundare: rinile, uleiurile eterice, gumele, substanele tanante, grsimile, materialele colorante etc. Lemnul bogat n celuloz se poate folosi pentru obinerea hrtiei, fibrelor textile, iar cel bogat n substane tanante pentru extragerea acestora. Proprietile lemnului sunt determinate de structura i compoziia chimic a lemnului, care determin modul de prelucrare i utilizare, precum i calitatea produselor din lemn. Proprietile lemnului se clasific n fizice, mecanice i tehnologice. Proprietile fizice. Culoarea difer de la o specie la alta, datorit pigmenilor naturali, fiind influenat de clim, starea de sntate, procentul de ap. Culoarea speciilor poate fi: alb de diferite nuane (brad, molid, frasin, nuc, carpen); galben (salcm), brun (frasin, ulm, stejar, fag, nuc), neagr (abanos), crmizie (palisandru). Luciul este determinat de proprietatea lemnului de a reflecta lumina. Razele medulare au rol determinant n formarea luciului, de aceea luciul este mai evident n seciunea radial. Luciul poate fi: mtsos (paltin, ulm), argintiu (mesteacn), auriu (salcm). Textura este dat de mrimea i gruparea elementelor anatomice (raze medulare, inele anuale, pori). Textura este specific fiecrei specii, poate fi: foarte fin (mahon, tisa), fin (nuc, paltin), semifin (mesteacn), aspr (stejar, ulm). Desenul este influenat de caracteristicile structurale care sunt evideniate prin modul de debitare (inele anuale, raze medulare, noduri). Cele mai decorative sunt desenele n seciune
7

Operaii de debitare manual a lemnului


radial i tangenial. Speciile de rinoase au desenul simplu, speciile de foioase au desen mult mai variat. Masa specific este influenat de specie, porozitate, structur, umiditate, vrst, condiii de clim. La speciile din ara noastr masa specific este cuprins de la 0,30 (plop negru cu 0,40 g/cm) i 0,90 (stejar cu 0,80 g/cm3). Umiditatea este cantitatea procentual de ap pe care o conine lemnul. n ara noastr umiditatea lemnului verde este de 45 %, iar a lemnului uscat n aer liber de 12-15 %. Umiditatea lemnului influeneaz proprietile mecanice i tehnologice ale acestuia. Umflarea i contragerea lemnului sunt fenomene datorate higroscopicitii acestuia. Umflarea este proprietatea lemnului de a-i mri volumul prin absorbia apei. Contragerea este fenomenul invers. Sunt fenomene duntoare pentru lemnul folosit la mobil, tmplrie, construcii. Conductibilitatea termic i conductibilitatea electric sunt redus datorit porozitii, lemnul este considerat un izolator. Lemnul umed conduce att curentul, ct i cldura. Proprietile mecanice se refer la rezistena la rupere, compresiune, traciune, ncovoiere, despicare, oboseal, uzur, duritate etc. Aceste proprieti sunt influenate de specia lemnoas, umiditate, defectele lemnului. Proprietile tehnologice reprezint nsuirile de comportare a materialului lemnos la prelucrare, n tehnologia obinerii diferitelor mrfuri din lemn. n acest scop, lemnul poate fi prelucrat prin uscare, aburire, curbare, lefuire, operaii mecanice pentru corectarea unor forme i dimensiuni naturale.

II. Principalele defecte ale lemnului


n perioada de cretere i dezvoltare a arborilor, ct i n timpul tierii i apoi ulterior, dup tiere, pot interveni diveri factori n msur s afecteze structura, aspectul i compoziia chimic a materialului lemnos. Aceste defecte prezente uneori la lemn influeneaz n sens negativ calitatea i posibilitile de utilizare ale acestuia. n tabelul 6.5 sunt prezentate principalele defecte ale lemnului, grupate dup natura lor.

Tabelul 6.5. Defectele lemnului Defectul Defecte de form Curbur ntr-un singur plan, simpl O singur deviere curb a axei longitudinale a lemnului rotund (fig. 6.4 a) Definiie

Operaii de debitare manual a lemnului


nsbirea Curbur ntr-un singur plan, multipl Curbur n planuri diferite Conicitatea Ovalitatea Canelura nfurcirea Scobitura Curbur ntr-un singur plan, simpl, localizat la captul gros al lemnului rotund, provenit de la cioat (fig. 6.4 b) Devierea curb multipl a axei longitudinale a lemnului ntr-un singur plan (fig. 6.4 c) Devierea curb a axei longitudinale a lemnului n planuri diferite (fig. 6.4 d) Descreterea semnificativ a diametrului trunchiului de la baz spre vrf. Se manifest mai frecvent la foioase (fig. 64 e) Variaia diametrului trunchiului n seciune transversal (fig. 6.4 f) Valuri existente pe circumferina trunchiului care dau un contur sinuos seciunii transversale (fig. 6.4 g) Desprirea trunchiului n dou ramificaii principale care pornesc din acelai loc Adncitur longitudinal care apare de obicei sub locul de ptrundere n trunchi a unei ramuri mari.

Operaii de debitare manual a lemnului

Fig. 6.4. Defectele de form ale lemnului

Tabelul 6.5. (continuare) Defectul Excentricitatea Fibr nclinat Fibr nclcit Fibr ondulat

Definiie Defecte de structur Deplasarea lateral a mduvei fa de centrul seciunii transversale a trunchiului ca urmare a expunerii inegale la soare (fig. 6.5 a) Devierea ntr-un singur plan a fibrelor lemnului n raport cu axa longitudinal a trunchiului (fig. 6.5 b) Deviere neregulat a fibrelor lemnului (fig. 6.5 c) Devierea relativ regulat a fibrelor lemnului dup linii ondulate. n cazul n care devierea fibrelor lemnului este accentuat, fibra ondulat este denumit fibr crea (fig. 6.5 d)

10

Operaii de debitare manual a lemnului


Fibr rsucit Deviere elicoidal a fibrelor n jurul axei lemnului rotund, fibrele meninndu-i distana dintre ele. Devierea poate fi de la dreapta spre stnga sau de la stnga spre dreapta i apare pe piesele debitate ca fibr nclinat. (fig. 6.5 e) Umflturi de diverse forme ale lemnului rotund. Se caracterizeaz printr-o structur neregulat, care uneori cuprinde n interior sau la suprafa noduri mici izolate sau n cuiburi provenind de la muguri dorminzi. (fig. 6.5 f) Devierea fibrelor i inelelor anuale n jurul nodurilor sau a rnilor cicatrizate Inelele anuale n cuprinsul duramenului avnd culoarea i proprietile alburnului (fig. 6.5 g) Provin din creterea mpreun a dou sau mai multe tulpini (fig. 6.5 h) inelelor Const n limea diferit a unui inel anual, a uneia sau mai multor grupe de inele anuale, comparate cu limea medie a inelelor de pe seciunea transversal a unei piese. (fig. 6.5 i) Fragmente din coaja arborelui nglobate total sau parial n masa lemnului

Excrescen

Bucl Lunur Inimi concrescute Neregularitatea anuale Coaj nfundat

Fig. 6.5. Defectele de structur ale lemnului Tabelul 6.5. (continuare) Defectul .
11
.

Definiie

Operaii de debitare manual a lemnului


Ondularea normal a contururilor inelelor anuale Pung de rin Nod Nod concrescut Nod parial concrescut Nod cztor Nod sntos Nod normal colorat Nod de culoare nchis Nod vicios Nod putred Crpturi Crpturi de inim Crptur de ger (gelivur) Apare ca ondulaii echidistante ale contururilor inelelor anuale, ce nu afecteaz n general rezistena mecanic a lemnului. Cavitate ntre inelele anuale umplut cu rin Parte din ramur, nglobat n masa lemnului Nod ale crui inele anuale ader la lemnul nconjurtor pe cel puin 3/4 din perimetrul su (fig. 6.6 a) Nod ale crui inele anuale ader la lemnul nconjurtor pe o lungime cuprins ntre 1/4 i din perimetrul su (fig. 6.6 b) Nod ale crui inele anuale nu ader la lemnul nconjurtor dect pe cel mult 1/4 din perimetrul su (fig. 6.6 c) Nod care nu prezint semne de alterare sau putrezire Nod sntos avnd culoarea apropiat de cea a lemnului nconjurtor (fig. 6.6 d) Nod sntos, de culoare mai nchis dect lemnul nconjurtor (fig. 6.6 e) Nod putrezit pe cel mult 1/3 din suprafaa seciunii (fig. 6.6 f) Nod putrezit pe mai mult de 1/3 din suprafaa seciunii (fig. 6.6 g) Discontinuiti n masa lemnului rezultate prin separarea elementelor anatomice ale lemnului Crptur radial a duramenului pornind din inim, avnd o ntindere mare (fig. 6.7 a) Crptur datorit gerului avnd direcia radial i n lungul trunchiului. Poate fi deschis sau nchis i prezint n general pe marginile exterioare umflturi de forma unei creste, precum i ovalizarea zonal a seciunii trunchiului datorit inelelor anuale de acoperire a crpturii (fig. 6.7 b)

12

Operaii de debitare manual a lemnului

Fig. 6.6. Noduri

. Fig. 6.7. Crpturi

Tabelul 6.5. (continuare) Defect Definiie Crptur inelar Crptur orientat dup inelul anual (fig. 6.7c) (rulur) Coloraii anormale i alteraii provocate de ciuperci Duramen fals Coloraii anormale ale zonei centrale a trunchiului, deosebite de culoarea normal a lemnului, ce apare la speciile care n mod normal nu formeaz duramen. Nu modific n mod sensibil rezistena lemnului. Inima roie a fagului Coloraie de la rou deschis la rou-brun, uneori cu nuane violacee sau cenuie-negricioas, cu contur neregulat, fr a urmri inelul anual. Zona colorat este format din poriuni
13

Operaii de debitare manual a lemnului


uniform sau neuniform colorate, variate, ca nuan, delimitate prin linii colorate mai nchis. Coloraie roiatic-brun a duramenului. Lemnul i pstreaz consistena sa dur, prezentnd uneori un anumit stadiu de alterare. Coloraie roiatic-fumurie fr a diminua rezistena lemnului i fr putrezirea lui. Coloraie n diverse nuane de roz, roz-glbui, roiatic, rou pn la rou-brun, care apare sub form de pete sau fii, fr a diminua rezistena lemnului i fr putrezirea lui. Coloraie albstruie cu nuane cenuii sau verzui. Este frecvent la rinoase i mai rar la foioase. Miceliu i spori de ciuperci pe suprafaa cherestelei, de diferite culori, dup specia lemnului i a sporilor de ciuperci Schimbare profund a culorii, structurii, consistenei i proprietilor fizice i mecanice ale lemnului, provocat de atacul ciupercilor xilofage. n stadiul avansat al putregaiului, lemnul devine sfrmicios Defecte cauzate de insecte Excavaii n lemn datorate aciunii diverselor insecte i a altor vtmtori animali. Din punct de vedere al diametrului pe care l prezint, gurile i galeriile se mpart n: mici, cu diametrul pn la 1 mm (fig. 6.8 a) mijlocii, cu diametrul de 1-3 mm mari, cu diametrul de peste 3 mm (fig. 6.8 b)

Inima roiatic a stejarului

Oxidarea foioaselor Roeaa rinoaselor

Albstreal Mucegai Putregai

Guri i galerii

Fig. 6.8. Guri i galerii

14

Operaii de debitare manual a lemnului

III. Studiu de caz la unitatea S.C. DANFOR SRL


III.1. Prezentarea unitatii

Unitatea S.C. DANFOR SRL este situata in Moeciu de jos , str. Cheii 338 A , judetul Brasov , a fost infiintata in anul 2002 , si are un numar de 12 angajati. Activitatea la S.C. DANFOR SRL este valorificarea masei lemnoase din faza de exploatare forestiera pana in faza de prelucrare primara si superioara a lemnului . Inca de la infiintare obiectivele firmei au fost si sunt producerea de marfuri si servicii la standardele superioare de calitate . Masa lemnoasa va fi exploatata prin formatia de scos-apropiat-transport ,care va obtine busteni de gater .Formatia de transport a societatii va transporta bustenii de gater la fabrica de cherestea . Echipamentul Fluxul tehnologic este compus din : la formatia de scosapropiat transport se vor gasi :1 Huswarna, 1 tractor cu troliu si sapa, o remorca transport si o echipa forestiera . la formatia de transport una bucata autospeciala forestiera si o remorca de transport. la formatia de debitare in cadrul fabricii de cherestea fluxul tehnologic este compus din : un circular de tivit,un incarcator cu brate frontale , un ferastrau circular cu panglica orizontal si vertical ,o masina de ascutit panze gater , o masina de gaurit.

Unitatea produce din lemn de brad:grinzi , scandura , capriori, laturoaie.

15

Operaii de debitare manual a lemnului

II Fisa de activitate zilnica

Pentru inceput mi-a fost prezentata intreaga unitate cu tot ce contine , de asemenea mi-au fost prezentate masinile dar si modul lor de functionare. Inainte de a incepe activitatea propriu-zisa in gater am luat la cunostiinta normele de protectie a muncii. Acestea sunt: - pentru impiedicarea rostogolirii bustenilor descarcati pe rampa se interzice asezarea acestora pe lagare care nu au dispozitive de oprire (saboti opritori) - descarcarea manuala a bustenilor din vagoane si din remorci se executa pe balanci, cu tapine, gheare pisici Se interzice: - stivuirea bustenilor fara stalpi de sustinere sau de legatura, fara saboti care sa asigure stivele. - voltarea si stivuirea manuala a bustenilor la inaltimi mai mari de 2 m - voltarea si stivuirea manuala a bustenilor pe lagare strambe, putrede sau deteriorate - sectionarea pieselor suprapuse chiar daca sunt de aceleasi dimensiuni. - franarea panzei cu diferite obiecte dupa deconectarea motorului de la retea, cat si inceperea lucrului inainte ca panza sa ajunga la turatia de regim. - manipularea materialului care se prelucreaza pe deasupra organelor in miscare, neprotejate ale masinii. - folosirea rolelor de busteni in locul carucioarelor de sprijin - baterea penelor cu ciocanul din fier, penele neavand voie sa aiba floare.

Carucioarele de sprijin si cele de fixare trebuie sa asigure centrarea si prinderea corecta a bustenilor in vederea evitarii desprinderii in timpul taierii
16

Operaii de debitare manual a lemnului


Pentru evitarea jocului marginilor si laturoaielor la debitarea bustenilor, cu conicitate mare sau cu labartari la capete, se va folosi obligatoriu dispozitivul cu lant. Se interzice muncitorilor sa se urce pe bustenii care au inceput sa bata pentru a-i apasa cu corpul, cu mainile sau cu diferite unelte in scopul fixarii pe carucior. Scoaterea marginilor si a aschiilor ramase intre panzele gaterului se va face numai dupa oprirea acestuia cu tapina sau cu o vergea.

Dispozitivele de protectie vor indeplini urmatoarele conditii: - vor avea o constructie cat mai simpla si mai solida pentru a nu ceda la vibratii sau eforturi la care sunt supuse - sa poata fi montate si demontate cu usurinta - sa poata fi ajustate deasupra panzei pentru diferite inaltimi si dupa diametrul acesteia - sa nu ingreuneze sau sa impiedice evacuarea si manipularea materialului prelucrat.

Pe intreaga durata de pregatire practica in cadrul unitatii S.C. DANFOR SRL am desfasurat diferite activitati cum ar fi recoltarea lemnului , debitarea acestuia, realizarea de cherestea , realizarea de furnir. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv , obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul ferastraielor panglica si a celor circulare si care prezinta doua fete plane si paralele . Aceasta este obtinuta din lemn de rasinoase , foioase tari si foioase moi avand grosimile cuprinse intre 12-50 mm, latimile intre 6-30 cm iar lungimile intre 0,45-3 m. Dupa modul de taiere cheresteaua a fost taiata in plin sau direct . In felul acesta se obtin scanduri in forma trapezoidala cu muchii lungi tesite , a fost taiata in prisma , in sferturi semiradial radial si tangential. Prima activitate desfasurata in cadrul acestei unitati a fost procurarea de materie prima si anume lemnul de brad. Recoltarea reprezinta prima faza a operatiei de exploatare a lemnului si presupune o serie de etape: doborarea arborelui , urmeaza curatirea de craci , masurarea sortimentelor ce urmeaza a se obtine din arbore prin sectionare , transportul bustenilor spre instalatia de debitare ,descarcarea bustenilor la gater . Debitarea lemnului a fost realizata la trei instalatii de debitare: 1) Circular
17

Operaii de debitare manual a lemnului


2) Ferastrau panglica vertical 3) Ferastru panglica orizontal Calitatea cherestelei obtinuta la aceste fierastraie panglica este superioara celei obtinuta la circular iar pierderea de material lemnos este mult mai mica decat in cazul circularelor. Operatia suplimentara ce apare in cazul ferastraielor panglica este cojirea ce trebuie facuta inainte de debitare pentru protejarea panzei.Aceste instalatii folosesc pentru actionare curentul electric De asemenea in aceasta perioada de pregatire practica am invatat sa folosesc circularul .Acesta are un motor cu o putere de 11 kw iar pentru actionare este folosit curentul electric. Pentru realizarea debitarii la circular a fost folosita o formatie de lucru alcatuita din 4 lucratori: 2 masinisti si 2 ajutoare care cara cheresteaua si resturile de material lemnos. Inainte de inceperea procesului propriu-zis de debitare se face pregatirea pentru lucru care consta in ascutirea si ceaprazuirea panzei de circular, punerea in functiune prin conectarea la sursa de curent electric . Ascutirea se face manual cu o pila sau cu ajutorul unui polizor mai rar. Pe parcursul lucrului se fac din cand in cand pauze pentru detensionarea si reascutirea panzei sau schimbarea acesteia. Apoi se porneste motorul si incepe debitarea propriu-zisa. Bustenii care sunt amplasati de obicei in amonte de circular ajung pe masa de lucru prin rotire pe niste balanci. La debitare s-au rezultat urmatoarele sortimente de cherestea: sipci, scandura , grinzi , laturoaie . In general bustenii cu diametrul mai mic de 20 cm se debiteaza numai in grinzi . Probleme mari apar atunci cand diametrul busteanului depaseste raza panzei de circular si astfel nu poate fi desprinsa o piesa la o singura trecere a busteanului prin circular . In acest caz , pentru desprinderea completa a piesei de bustean se apeleaza la topor ceea ce dauneaza evident calitatii cherestelei obtinute. Cheresteaua ce rezulta in urma debitarii este stivuita in apropierea circularului pe sortimente. In general latii si scandurile se vand iar grinzile si laturoaiele se folosesc in gospodarie. Rumegusul si celelalte resturi de material lemnos se aduna in apropierea circularului si se ard.

Procesul de debitare a cherestelei la ferastraul panglica vertical Ca sursa pentru actionarea motorului pentru ferastraul pangica vertical este folosit curentul electric. Motorul are o putere de 7,5kw iar pentru realizarea debitarii este suficienta o formatie de lucru alcatuita din 2 lucratori: 1 masinist si 1 ajutor. Inainte de inceperea procesului propriu-zis de debitare se face pregatirea pentru lucru care consta in ascutirea panzei si alimentarea acestuia la sursa de curent electric. De data aceasta
18

Operaii de debitare manual a lemnului


ascutirea panzei este realizata automat de un robot . Pentru protejarea panzei este necesara cojirea busteanului inainte de procesul de debitare. Apoi se monteaza panza pe cei doi volanti ai ferastraului , se porneste motorul si se incepe debitarea propriu-zisa. Bustenii care sunt amplasati de obicei in amonte de instalatie ajung prin rotire pe niste balanci pe cele doua carucioare .Aici busteanul este fixat. De asemenea pe unul din carucioare exista si un dispozitiv de reglare a grosimii sortimentului . Apoi prin impingerea celor doua carucioare spre fierastraul panglica care este fix , se realizeaza debitarea cherestelei . Piesele netivite se lasa deoparte urmand ca tivirea lor sa se faca dupa fiecare bustean tot cu ferastraul panglica vertical. O problema ce poate aparea frecvent in cazul acestui tip de fierastrau este obtinerea de cherestea cu suprafata ondulata care se datoreaza fie vitezei prea mari , fie intinderii necorespunzatoare a panzei pe cei doi volanti. La debitarea la ferastraul panglica vertical au rezultat urmatoarele sortimente de cherestea: sipci , scandura si laturoaie. Cheresteaua ce rezulta in urma debitarii este stivuita in apropierea fierastraului pe sortimente . In general latii si scandurile se vand, laturoaiele se folosesc in gospodarie iar rumegusul si celelalte resturi de material lemnos sunt arse in apropierea fierastraului la fel ca in cazul circularului. Caracteristici ale ferastraului orizontal utilizat in gater Reglajul inaltimii de taiere este controlat de un programator de cota care poate memora pana la 9 grosimi diferite si care asigura corectia grosimii panzei in mod automat cu increment de 0,1 mm.Operatorul are posibilitaea de a controla intreg procesul de debitare cu o mare usurinta. Viteza de coborare sau de urcare este realizata cu franare pe finalul miscarii pentru obtinerea cotei impuse cu o abatere mai mica de 0,1 mm.Pentru pozitionarea initiala sau intre faze, viteza este accelerate printr-un sistem special care permite un control rapid cu o crestere semnificativa a productivitatii.Motorul principal de antrenare poate avea puterea intre 18 si 40 kW si se configureaza la cereea clientului. Incarcarea masinii se realizeaza extrem de usor prin rampa hidraulica care preia un numar mare de busteni pe care apoi ii poate incarca separat gratie celor doua transmisii independente controlate de operatorul masinii. Pentru descarcarea cherestelei masina este prevazuta cu un sistem automat de tragere a scandurei care este impinsa pe o banda transportoare si un pat de role amplasat in spatele masinii. Viteza de taiere este controlata de operator prin intermediul unui variator electronic in functie de incarcarea motorului principal. Intoarcerea busteanului pentru eliminarea miezului rosu sau pentru taieri dupa decuparea calotelor se face printr-un sistem hiraulic aflat pe pupitru de comanda. Sistemul este controlat cu ajutorul unor comenzi electrice date distribuitoarelor hidraulice care comanda miscarile de blocare grife de prindere, ridicare a echerului, actionare sistemului de rotire comandat prin motoare hidraulice, ridicarea fata sau spate a busteanului pentru aliniere.
19

Operaii de debitare manual a lemnului


In fata panzei, pe partea de intrare este amplasat dispozitivul pretaietor care asigura curatarea partii de intrare a panzei de eventualele pietre sau nisip acest dispozitiv asigurand o mai buna utilizare a panzelor Intinderea panzei este comandata automat din pupitru de comanda si intinderea se face prin sistemul hidraulic special la care presiunea de intindere este reglata in functie de latimea panzei si de esenta de lemn care se debiteaza.

Procesul de debitare a cherestelei la ferastraul panglica orizontal De fapt este vorba de procesul de debitare la ferastraul panglica orizontal si circular , pentru ca circularul este folosit la tivirea pieselor ce rezulta de la fierastraul panglica. De asemenea bustenii cu diametrul mai mic de 20 cm nu mai intra la fierastarul panglica orizontal si intra direct la circular de aceea acesta se gaseste in imediata apropiere a fierastraului. Ca sursa de combustibil pentru ferastraul panglica orizontal este folosit curentul electric iar motorul are o putere de 7,5 kw. Inainte de inceperea procesului propriu-zis de debitare se face pregatirea pentru lucru care consta in ascutirea panzei. Aceasta este realizata automat de robot iar pentru protejarea ei este necesara cojirea busteanului inainte de procesul de debitare. Apoi se monteaza panza pe cei doi volanti ai fierastraului dupa care este adus si fixat intre cele doua sine busteanul. Fixarea se face cu ajutorul unor limbi din metal si a unor cuie ce se introduce in partea de jos a busteanului. Se porneste motorul si se incepe debitarea propriu-zisa . Dispozitivul de reglare a grosimii sortimentului se gaseste de data aceasta pe fierastrau . Manuirea fierastraului se face de catre un singur om prin impingerea fierastraului panglica de-a lungul busteanului pe cele doua sine. Pentru a se evita supraincalzirea panzei , aceasta este in permanenta udata cu apa cu ajutorul unui dispozitiv alcatuit dintr-un rezervor de apa de circa 10 litri si un furtun prin care se scurge la un debit reglabil apa din rezervor pe panza. Piesele netivite se lasa deoparte urmand ca tivirea lor sa se faca la un circular . Dupa aproximativ 3-4 busteni, panza trebuie ascutita sau schimbata. La fel ca la fierastraul panglica vertical , o problema frecvent ivita si in cazul acestui tip de fierastrau este obtinerea de cherestea cu suprafata ondulata care se datoreaza fie vitezei prea mari , fie intinderii necorespunzatoare a panzei pe cei doi volanti La debitarea la fierastraul panglica orizontal au rezultat urmatoarele sortimente de cherestea: sipci , scandura , grinzi si laturoaie.

20

Operaii de debitare manual a lemnului


Cheresteaua ce rezulta in urma debitarii este stivuita in apropierea fierastraului pe sortimente. Caracteristici ale ferastraului orizontal utilizat in gater -constructie robusta de tip heavy-duty - cale de rulare metalica - profil U100, lungime 12 m -volante cu profil bombat, echilibrate dinamic -diametru volante 1.000 mm -putere motor principal 15 kW -lungime maxima bustean 6 m -patru perechi grife prindere automata bustean -sistem de intoarcere automata a busteanului -sistem de tensionare panza panglica -pozitionare independenta a ghidajelor stanga si dreapta -sistemul de avans controlat de invertor electronic HITACHI cu auto-franare si sistem de racire -putere motor actionare avans 1,1 kW -doua sisteme de pozitionare a busteanului pe verticala -sistem cu rola motorizata pentru pozitionarea pe orizontala a busteanului -sistem oprire de urgenta a motorului principal si a volantelor in caz de avarie

Aceste utilaje : ferastraul cu panglica orizontal , ferastraul cu panglica vertical , circularul precum si celelalte masini utilizate in unitate ofera desfasurarea in cele mai bune conditii a activitatii si de asemenea ofera produse de cea mai buna calitate care satisfac cerintele clientilor si care aduc cel mai bun profit.

21

Operaii de debitare manual a lemnului

Ciubotaru, A., - Sortarea i prelucrarea lemnului. Editura Lux Libris, Braov, 1997; Ene, N., Rmbu, I. i colectiv - Tehnologia prelucrrii lemnului, vol. I i II. Editura tehnic, Bucureti, 1978 i 1980;

22