P. 1
Curs Estetica Tehnologia Lemnului 31I 32I 33I 31D

Curs Estetica Tehnologia Lemnului 31I 32I 33I 31D

|Views: 3,237|Likes:
Published by Lavinia Vutescu

More info:

Published by: Lavinia Vutescu on Sep 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

nuc. salcie. Majoritatea o reprezintă cele foioase. carpen. și esențe secundare ca arțar. mai puțin numeroase. brad. mesteacăn. În țara noastră. pădurile sunt alcătuite din cca. 5-25% din volumul arborelui. duglas și tisa). mesteacăn. deosebim: 1 . unde se găsesc plante agățătoare.păduri de laur și cu frunze persistente. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. plop. (fag. anin. arțar etc. frasin. 2 . 3 .păduri ecuatoriale. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. nucul). pin. stejar. alături de foioase. care cuprind esențe principale ca fag. stejar. Marea Mediterană etc. pin silvestru. care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. măslinul. cu frunze căzătoare vara. cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. cca. pin cembra. II . 75%. cu flori mici și fructe roșii). paltin. castan. ulm etc. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. cu frunze care cad iarna.. ca urmare a condițiilor de climă și pământ.. salcie.Structura lemnului 1..Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an). cu frunze persistente. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. 70 specii forestiere. Java etc. pin austriac. molid.. tei.păduri tropicale și subtropicale. stejarul etc. nuc. Golful Mexic.păduri de foioase (de vară). Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. iar restul sunt arbori rășinoși (molid.păduri de rășinoase. arbuști.). 4 . în regiuni ale emisferei sudice (India. tei. frasin. larice. 4 . salcâm. larice etc. lucioase.păduri de foioase (de iarnă). 5 .) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m. liane. ca mesteacăn. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. plop etc. ulm. E .

forma și mărimea mugurilor. tangentă la inelul anual). format din celule mari. Este un țesut protector extern. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). ramuri. culoarea. Aspectul.secțiunea tangențială (longitudinală. trecând prin axa arborelui). flori și fructe. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă.secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă . este formată din trunchi.secțiunea radială (longitudinală. Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. de la nivelul solului până la coroană. partea aeriană vizibilă. . măduvă. . muguri vegetativi. parenchimatice. 5-20% din volum. structura cojii. poliedrice sau 5 . Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . 2. frunze. Trunchiul. Coaja – un strat de celule solzos. și coroana. raze medulare. Mărimea. forma și aspectul frunzelor. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială . duramen. alburn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. alcătuită din crăci. inele anuale.

mansonia. salcâm etc. prun. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. fag. plop alb. Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. exotice . gorun. fiind înconjurată 6 . inactiv fiziologic. Lemnul din duramen are densitate mai mare. cu conținut scăzut de apă. Ea poate avea formă circulară (castan. paltin). care rămân necolorate sau devin alb gălbui. plop tremurător. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. tisă. cu conținut mare de apă. foioase – stejar. nuc. Lemnul din alburn este mai ușor. jugastru. platan. sapeli etc. larice. care acoperă ramurile. ienupăr etc. fag. mesteacăn). castan brun. castan porcesc etc. mai elastic. stelată etc. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. cireș. Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. nuc. diferită de la o specie la alta. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. reprezentând inelele anuale din ultimii ani.macore. plop negru. amazac. frasin. mutenie. Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. duglas.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. molid. carpen. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. salcie albă. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). mesteacăn. foioase – arin negru. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. cosipo. mahon. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. active fiziologic. anin. paltin. colorație de natură patologică. tei. triunghiulară (alun. dud. anin. ulm.

Specii cu pori inelari: stejar. ondulat fin (tisă. mesteacăn. fag). ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. În secțiunea radială. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. ele apar sub forma unor inele concentrice. castan etc. frasin. ondulat grosolan (carpen. pin. salcâm. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin. 7 . mai puțin dens. măr. dud. paltin. la speciile din zona temperată. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. carpen. Pot fi continui sau întrerupte. Pot fi dispuși radial sau în benzi. parabolic sau ondulat. în fiecare an. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. duglas. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). Specii cu pori împrăștiați: nuc. poros. alun. înguste (brad. jugastru. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. platan. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. dud. radiale. fag. stejar etc. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. mai dens. În secțiunea transversală. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. mai închis la culoare. paltin. mesteacăn. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. arțar. frasin. anin și stejar). format în a doua perioadă a sezonului activ. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). drepte sau curbe. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). de grosimi diferite. ulm. salcie. fag. arin). paltin.). larice. mai deschis la culoare. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. plop. compact. tei etc. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. care pornesc din centru către coajă. platan. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi.

Pete mici. ienupăr. zâmbru. păr. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. finisare). 8 . măr. mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta.). jugastru. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. ulm. • • fine foarte fine (corn.). plop. ulm). arțar. la limita inelului anual. Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă. salcie etc. sau împrăștiate în toată masa inelului anual. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. Specii indigene care secretă rășina: pin. molid. larice. Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. tuie. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. unele specii de plop. duglas. Pot fi în lemnul târziu. Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini. salcie. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. tisă. paltin de câmp. uleiuri etc. de culoare galben-brună sau albicioasă. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. mesteacăn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. Zonele de fibre se întâlnesc rar.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina. grupate sub diverse forme. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate. salcâm). jneapăn. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). gume. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger. rare. salcie etc.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. neoxidat etc.albă: alun. mesteacăn. dibetou). alburn de pin.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii. pin. salcie. ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat.brun-gălbui: stejar.brun-cenușiu-negricios: nuc. larice. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. ulm de munte. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat. ulm.alb-cenușiu: carpen.alb-roșiatic: anin. fag. alburn de salcâm. păr. .alb-gălbui-cenușiu: plopi. . mesteacăn. . . Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată. desenului. . jugastru. plop negru. prun. corn. tăriei etc. greutății.brun deschis: frasin. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie. corn. măr. brad. . gorun. . Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător. . arțar. . luciului. . tei. .alb-gălbui: paltin. cireș.brun deschis-roz-roșiatic: duglas. tisă. texturii.alb-gălbui-roz: cer. ienupăr.). 9 . Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. .alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas. platan. castan. Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. III . molid.brun-verzui: salcâm.

10 . mutenie. sapeli. koto. Și zonele de fibre pot da un anumit luciu. pernambuc.brun-cenușiu: amazac. palisandru. sipo.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b . Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai.alb-gălbui: framire.negru: abanos.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b .brun-verzui: mansonia. avodire.albă: balsa.roșiatic-închis: mahon.brun-roșcat: macore. platan.argintiu: mesteacăn. .violet: amarant. . guaiac. . El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. .roșu: santhal. .mătăsos: paltin. .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b . . . kosipo. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: .secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare . .

Poate fi regulat sau nu.mijlocie: cireș. . Uneori se poate identifica specia cu 11 . fag.piele de șarpe – datorat razelor (paltin).măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. frasin). Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. . Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . salcâm. stejarul. creșteri neregulate etc. fagul. Poate fi: . arin. mesteacăn). cu raze medulare late. Din speciile indigene. neregulate. uniformă: tei. gorunul.cu flăcări (macore). Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. șterse etc. frasin creț).auriu: framire. frasin.înflorat (mahon). Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. .fină. păr. noduri mici (paltin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . specii exotice).grosieră: stejar. . .marmorat (kosipo). Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. au un luciu pronunțat paltinul.desen riglat sau dungat (rășinoase. Pot fi regulate. ulm. frasin. . Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual. evident sau abia vizibil. Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii.penat sau "coadă de păun" (paltin).ondulat – de la fibra creață (paltin. diferențe de culoare.sidefiu satinat cu ape: paltin creț. mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare. gâlme (nuc). platanul. . . expresive. mesteacăn măzărat). mesteacăn. . De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin. .

oțetarul. socul etc. frezare). Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire. 12 . mirosul se schimbă. elastice. Prin uscare. IV . pot determina culoarea lemnului. încleiere și finisare. plopul. compatibilitatea la încleiere și finisare. Din punct de vedere chimic. Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp.Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. mesteacănul. lemn foarte tare – cornul. duglasul. își pierde din intensitate sau dispare. ienupărul. cireșul. tăiere. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. bradul. castanul. Cantitățile. salcia. fagul.. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului.substanțe extractibile și substanțe minerale. lemn tare – alunul.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex.1-10%. ulmul. 0. carpenul. • • • lemn potrivit de tare – arțarul. stejarul. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . dudul. aninul. frasinul. salcâmul galben. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. deși sunt foarte mici. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. teiul etc. molidul. nucul american. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile). substanțele tanante. paltinul. platanul. stejarul. vișinul. pinul. glădița. prunul. Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. jugastrul. lemnul câinesc. sângerul. eterogen și poros.

cleiurilor. Ceruri – produse insolubile în apă. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. conținut în uleiurile sicative). Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. circular). ușor solubil în eter și în alcool cald. cerurile. solid. lemnul. Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. gumele. polizaharidele extractibile. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. lactic. Îngreunează încleierea (nu face priză). citric etc. frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. acetic. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. Influențează încleierea. de culoare albă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. cauciucul și substanțele minerale. acrilic. lichid. vâscoasă. băițuirea și finisarea. teak etc.substanțe vâscoase. nucul. afrormorsia. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. Gumele . Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . cu întrebuințări în prepararea lacurilor. solid la cca 4˚. larice. castanul brun. coaja. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). monobazic. alcaloizii. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). Acizii grași – oleic (acid monobazic. adezivilor etc. grași. fără gust. linoleic (acid gras nesaturat. și inflamabilă. incolor sau gălbui. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. solubil în alcool și eter. palmitic (acid gras saturat. fără miros. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). substanțele colorante. constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). insolubil în apă. insolubil în apă. inodor. makore. Rășina – este o substanță amorfă. și la finisare. Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. Acizii organici – formic. nu se lipește).

Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare. 14 . Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele.substanțe cu structură macromoleculară. Substanțele colorante .Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic). având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. folosite în industrie pentru lipit.găuri și galerii de insecte. c . Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori.defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund.colorații și alterații. toxice. pot ridica valoarea lui.substanțe bazice azotate. V . e .de structură. a solului. în timpul manipulării sau prelucrării acestuia.substanțe organice care au proprietatea de a colora. Polizaharidele extractibile .substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. prin aspectul lor. Cele mai frecvent întâlnite sunt: a . pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. d . naturii speciilor. b . f .noduri. g – depuneri anormale etc. rezultate prin policondensarea unor monozaharide. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă. folosite în medicină. Cauciucul .crăpături. tratamentelor aplicate etc.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale. Alcaloizii .

dacă este prea mare. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. este mult apreciat la producerea furnirelor. Apoi curbura. este devierea curbă a axei arborelui.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate. Dacă este foarte pronunțată. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. de la bază către vârf. corn. în timpul creșterii. într-un plan pe toată lungimea. Devine defect când este prea pronunțată. Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. tisa și brad. ienupăr. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. întâlnită mai ales la paltin și fag. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului. sortimente cu dimensiuni reduse. trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. Și în cazul ei. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. Deși defect. se înlătură. Excrescența este o umflătură de formă variată. anin. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. cu structura neregulată. 15 . Acest defect îl găsim frecvent la carpen. doborâre și înlăturarea crăcilor. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. având noduri de diferite forme. pe trunchi.

Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. căzătoare. d – pot fi interne. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. După gradul de sănătate. care se despică și prelucrează greu. vicios. exterioare. transversale. pe muchie. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. mod de vegetație etc. ovale. nestrăpungătoare. iar foioasele precum 16 . longitudinale. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. dar în urma tăierii sau uscării lor. Pot fi cauzate de ger. inelare. colorate mai intens. de desprinderea parțială a inelelor anuale. grupate. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. parțial concrescute. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. normal colorat. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. cu celule cu pereți groși. putred. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. pe cant. mustață. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. Forma secțiunii este în general ovală. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. nevizibile. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. pin. integritate și colorație pot fi: sănătos. crăpat. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. de capete. străpungătoare. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. de culoare închisă. larice). alungite. îi reduce mult rezistența.

. .Principalele proprietăți ale lemnului A .albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci. brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă. Sunt provocate de ciuperci. VI . de lățimea inelelor anuale.specii foarte ușoare – până la 0. dintre masa aparentă și volumul lemnului. proporția de lemn târziu sau timpuriu. cu un contur neregulat. paltin.70 g/cm³.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul. Ea variază de la o specie la alta. existența unor substanțe de încrustare și umiditate. carpen. debitat chiar și produs finit. . exprimat în g/cm³.50 g/cm³.04 g/cm³ (balsa) până la 1. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere.Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul.inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. . mesteacăn. prin atacare de ciuperci xilofage.specii ușoare – de la 0. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului. În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare. .inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. bacterii etc.40 g/cm³ (guaiac). mesteacănul.60 g/cm³.specii semigrele – de la 0. . stejarul.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. .putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală. 17 . aninul. tei. .Proprietățile fizice . . plop etc.inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin. anin. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat.50 – 0.specii semiușoare – de la 0.40 – 0. .60 – 0. În funcție de specie. nucul etc.. . fagul. cu contur stelat (stadiu avansat de alterare).40 g/cm³.lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului. densitatea variază de la cca 0.

PFL densitate medie – 0. . frasin. larice. Funcție de umiditate. salcâm.40 g/cm³-poros. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității. ulm. placaj de fag – 0. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar. Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin. nuc american. greu: anin de munte. corn. arțar.43-0.10 g/cm³-MDF). duglas. Datorită structurii și compoziției chimice complexe. dud. ienupăr. salcie. . stejar. mesteacăn.70 g/cm³. lemnul își modifică dimensiunile.35 și 0.60-0. paltin. platan. fag. exprimat în procente.66-0. PAL din plop – 0. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0.40-0. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). PFL plăci dure – 1. uscarea. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0.73 g/cm³. prun. .82 g/cm³. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv.50 g/cm³. carpen. pin. din greutatea lemnului. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți.22-0. tisa etc. funcție 18 . impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică. molid.98 g/m³. paltin. brad. PAL din fag – 0. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%). ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului.75 g/cm³. Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea.80 g/cm³.specii grele – de la 0. castan.specii foarte grele – peste 0.80 g/cm³. tei etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . jugastru. potrivit de greu: alun. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință. cireș. PFL plăci moi – 0.70 – 0. Datorită higroscopicității.UMIDITATEA este conținutul de apă. plop..00-1.

temperatura. scade și mai mult rezistența electrică. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă. tangențială. Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă. (tangențial) αt=20. umiditate ridicată și cu 19 . în special când este uscat. încleierii și presării lemnului. umiditatea și frecvența sunetelor. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. longitudinală. . densitatea aparentă. care depinde de lățimea inelului anual. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. În general lemnul este un bun izolator electric. (radial) αr=10. Crescând umiditatea. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. fibrelor. densitatea și umiditatea lemnului. scade rezistența electrică.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. În general. . impregnării. .PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1.PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. mărimea și distribuția porilor. lemnul este utilizat ca material de izolare termică. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. Având o conductivitate termică redusă. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. Este un indice important în practica uscării.

Proprietățile mecanice . cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul. . deformările devin remanente. B . Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale.ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor. După natura solicitării. temperatura și defectele lemnului.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. în special lemnul cu inele anuale regulate.REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. contravas etc. Ea este influențată de densitatea aparentă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre. umiditatea. temperatura și defectele lemnului.). umiditatea. . întindere și încovoiere. deosebim plasticitate la compresiune. În cazul mobilei curbate.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie. Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii. umiditatea și temperatura lemnului. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel. .REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe. umiditatea.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. . Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel. Ea depinde de densitatea aparentă. temperatura și defectele lemnului. . • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele.

dimensiunilor. densitatea aparentă mică. Specii cu rezistență bună: frasin. grinzi supuse efortului de încovoiere etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. molid. traverse etc. ambarcațiuni etc. oțetar etc. noduri). înclinată. îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate. structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. plop. de densitatea aparentă.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor. Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului. schiuri. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm .Proprietăți tehnologice . stejarul. . lățimea inelelor anuale.). aviație. Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli.DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari.REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană.). C . frasinul.stejar = 50mm . umiditatea și temperatura mai ridicate. indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. castan. brad (construcții de avioane. fag (vagoane. densității aparente etc. . ulmul. mobilă. Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale". umiditatea. (utilizări limitate). Rezistența depinde de densitatea aparentă. . piese de mașini etc. Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar.frasin = 65mm 21 fag = 40- .CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții. . hicori.

> Anin alb 22 . încăperi închise. larice (60 ani). coroană îngustă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat. pin.arbori. forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. . cu tulpina dreaptă cilindrică. apă etc. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. VII . mobilă.scufundat: stejar. . Cere terenuri umede și zăvoaie. Cel utilizat în aer liber.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 . scăzând pe măsură ce crește umiditatea. în contact cu solul sau îngropat. Lemnul poate fi folosit în aer liber. ambarcațiuni etc. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. salcâm (300 ani) etc. . Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului. salcâm (100 ani) etc. nuc (50 ani) etc. spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . Ea depinde de specie. larice (120 ani). pin (400 ani). larice (500 ani). evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. Durabilitatea medie a speciilor: . de natura mediului în care este folosit.în aer liber: stejar (80 ani).sub șopron: stejar (150 ani). vagoane. pin. pământ. are o durabilitate mai redusă.arbore până la 25m înălțime.REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții.

moale. intarsie. arbore cca. de uz casnic etc. de câmp. se lăcuiește și lustruiește bine. 12-15m.este potrivit de greu. elemente masive vizibile. intarsii. obiecte de uz casnic. coroana deasă. furnir 4 . 3 . 3 . 40m. cca. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp).lemn fără duramen. lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. 30m. 2 . rezistă pe soluri calcaroase. furnir. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari. se usucă greu. greu.arbore de talie mare.este omogen. >Paltin roșu 1 . raze medulare late (paltinul de munte) și fine. sensibil la geruri mari. uniform împrăștiați.arbore până la 30m. obiecte artă.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. tare. se prelucrează ușor.se întrebuințează în industria placajelor. >Jugastrul de Banat 1 . sculptură.cca. se folosesc la unelte.arbore de talie mai redusă. mijlocie și mică.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . 115 specii în America de Nord.în Europa și America. cu pori mici. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. 2 . stabil. strungărie. puțin durabil. coroana deasă și înflorire timpurie. Europa. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul). 4 . scoarța cenușiu-albicioasă.arbore până la 20m înălțime. lucitoare. lemn de culoare alb. puțin durabil. >Paltin de munte 1 . cu rezistențe medii. crește pe coaste calcaroase și erodate. Arțar 1 . >Paltin de câmp 1 . lemn de culoare alb-gălbui. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii. se prelucrează ușor.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. decorațiuni interioare. ornamente 23 . în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). obiecte de artă. jugastru) 1 . Paltin (de munte.

până la 20m înălțime.sortiment: cherestea.înălțime mai redusă. 4 . coroana piramidală. Brad 1 . cu inele anuale bine delimitate. stâlpi. șarpante cu deschideri 24 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate. 4 . Carpen 1 . fără luciu. lemn lamelat. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. 2 . cca. pentru grinzi.lemn greu și tare. > Brad argintiu 1 . superioare fagului. mai puțin la secetă. elemente masive mobilier rustic. a PAL-ului. rezistent la ger.comun pădurilor noastre. > Brad grecesc 1 . intarsie și pirogravură etc. 50-55m. scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină. > Brad de Caucaz 1 . îl găsim în parcuri. 2. de talie mare. se usucă ușor fără deformări. 30m.folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse. PFL-ului. scoarța netedă. se încleiază și finisează bine.sortiment: cherestea. furnir. abia vizibile. cu contrageri reduse. piloți. moale. coronament larg și des.specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. rezistent la fum și gaze din atmosferă. rame panouri celulare. 30m.este ușor. rame și schelete pentru tapițerii. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. rezistențe mecanice medii.componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. la fabricarea celulozei și hârtiei. case prefabricate.folosit în construcții ca elemente structurale. 3 . umbră. cu raze medulare fine. tâmplărie. lemn de culoare alb-gălbui. panel. fără diferență de culoare între alburn și duramen. 3 . port regulat-conic. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină.cca.foarte sensibil la ger. > Brad alb 1 . cenușie.

panel. Duglas verde 1 . coroana piramidală. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. obiectelor de uz casnic. în zona temperată în Europa și parțial în Asia. cu textură grosolană. 4 . vizibili cu ochiul liber. duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic. 25-30m. furnir. 4 . se prelucrează ușor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii. puțin durabil. raze medulare late și 25 . se lustruiește și are aspect plăcut.stâlpi de rezistență la construcții civile. 2 . de culoare alb-roșiatic.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. moale. cu pori mici. la fabricarea instrumentelor. tâmplărie. 2530m.sortiment: cherestea. 10-15m.sortiment: cherestea. 3 . 3 . fără luciu.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei.este omogen. furnir. cu cele mai rapide creșteri anuale. vizibile. cu canale rezinifere. dar prezentând des duramen fals brunroșiatic.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică.sortiment: cherestea.este ușor. 4 . șarpante pentru deschideri mici și medii. Cer 1 . la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. raze medulare fine. lemnul cu cel mai mare grad de folosire. în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare. fără duramen. rare.arbore forestier și ornamental. tulpina dreaptă. se prelucrează ușor. potrivit de greu. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun. 3 . cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului.folosit asemenea bradului. trunchi drept. raze medulare fine. Fag 1 . 2 . 2 . industriale și agrozootehnice. cu pori împrăștiați. tare. cu contur neregulat. Cireș păsăresc 1 .lemn greu și potrivit de tare. indigen în zonele de câmpie și coline. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee.arbore forestier și ornamental.

rezistent. cu tensiuni interne. bogat în rășină. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). cu dificultăți la uscare. Mexic. duramen brun-roșiatic. nerezistent la geruri mari. ca furnir în industria mobilei.este potrivit de greu. Frasin 1 . elemente masive vizibile. PAF 4 . lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. în industria mobilei. eșafodaje. se curbează bine prin aburire. se defibrează ușor.conifer forestier și ornamental. cu canale rezinifere mici. placaj. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu.sortiment: cherestea.este greu. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase.se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. panel.arbore forestier și ornamental.sortiment: cherestea. Europa și Asia.folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. lemn cu alburn alb-gălbui-roz. furnir.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. tare. 2 . construcții sub apă. elastic și durabil. elementelor curbate. 2 . răspândit la noi în toată zona forestieră. 4 . Larice/ Zadă 1 . industriale și agrozootehnice. moale. furnir 4 . se deformează ușor. 3 . cca. se prelucrează ușor. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. cu fibra creață.Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile. 3 . șarpante cu deschideri mici și medii. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri.. se derulează bine. cu proprietăți mecanice medii. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu. furnir. 3 . se prelucrează ușor. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. cca.sortiment: cherestea. se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire. izolate sau grupate. se usucă ușor. căptușeli 26 . 2 . furnir. originar din zona indo-europeană. 30m. la fabricarea schiurilor. în special la elemente curbate. elastic.este greu și tare. PFL dur. dens. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). se debitează greu. 65 specii răspândite în America de Nord.

pentru grinzi. acoperire panouri. ornamente sculptate. intarsii etc. elemente masive mobilier rustic. elastic. cu pori mici. 40-50m.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. Molid 1 .este potrivit de greu. despicare.folosit în construcții ca elemente structurale. > Larice decidua 1 . lambriuri. 3 . cu canale rezinifere mici.conifer originar din emisfera nordică. fără duramen. lemnul cel mai răspândit la noi. cu raze medulare fine. se prelucrează ușor. mai puțin dur. cu textura fină. Mesteacăn 1 .este ușor. piloți. se despică greu. se prelucrează ușor prin tăiere. fără duramen. Nuc cenușiu 1 . originar din emisfera nordică. raze medulare 27 . șarpante. cu luciu de sidef. cofraje. 2 . elemente vizibile. cu pete medulare. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. omogen. răspândit în regiunile submontane. moale. împrăștiați. case prefabricate. 2 . de culoare alb-gălbui.arbore forestier și ornamental. sculptate. lemn lamelat.Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare. coroana lat-conică. rezistent. rame panouri celulare.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. puțin durabil. se usucă ușor.arbore japonez. 15-20m. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase. intarsie și pirogravură etc. albroșiatic.sortiment: cherestea. curbate. tulpina dreaptă. vizibili. 4 . cu pori mari. industriale și agrozootehnice. cu contracții mari. lemn stratificat. panel. rame și schelete pentru tapițerii. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). pentru furnire și placaje de aviație. ambarcațiunilor. > Larice leptolepis 1 . 3 . coronament rar-luminos. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. 30m. furnir. cca. furnir. 4 . numeroase. placaj.sortiment: cherestea. raze medulare fine. debitare. lemn cu creștere rapidă. tare. căptușeli interioare.40-50m. tâmplărie. la construcția avioanelor. se usucă greu. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. stâlpi.

intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat).sortiment: cherestea. alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun. durabil. 4 . se prelucrează și finisează ușor.cu textura fină. rezistent. negru) 1 . alburn lat. ca lemn de mină. 2 .se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. 3 . rezistențe mecanice reduse. se prelucrează mai greu. elemente de construcție. ușor. care crește în Europa centrală și de nord. 4 .se întrebuințează ca lemn de construcții. de culoare alb. piese masivuire. rame și schelete de tapițerie. ornamente sculptate. mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). alb-gălbui sau alb-roșiatic.sortiment: cherestea. în industria mobilei la elemente nevizibile. furnir. cu multă rășina și foarte rezistent. Plop indigen (termurător. 2 . se prelucrează ușor prin tăiere și debitare. uniform împrăștiați.o specie de pin comun. cu pori fini. și desene apreciate. navale. furnir.este ușor. la cele hidraulice. sculptură. elemente masive vizibile.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen. raze medulare numeroase și greu vizibile. 28 .este omogen. traverse de cale ferata. potrivit de greu. cu inele foarte pronunțat marcate. Platan 1 .se întrebuințează la elemente nevizibile. parchet. 3 .este moale. Pin silvestru 1 .sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine. omogen. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. piloți. 2 . se finisează greu. alburn alb-roșiatic. alb.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun. cu contrageri. se prelucrează ușor. rame placate. acoperirea panourilor cu subfurnire. stâlpi. furnir 4 . în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. tare. 3 . este omogen. are scoarța de culoare roșie-brună. 2 . pentru tâmplarie exterioară. furnirul este străpuns de clei. moale. cu textura fină.

băițuit imită abanosul.se întrebuințează la acoperire de panouri. băițuit imită abanosul.este omogen. furnir.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. furnir. răchita) 1 . ornamente sculptate. aparate gimnastica. stalpi pentru eșafodaje și susțineri. greu. 3 . se prelucrează și sculptează bine. placaje.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse. 2 . străpuns de adeziv. greu. intarsie.este tare. apare vărgat.sortiment: cherestea. elemente masive vizibile.sortiment: furnir.se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice. de culoare alb-gălbui-roșiatic. 3 . dens. textura fina si uniforma. raze medulare foarte fine. tare.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. se prelucrează și sculptează bine. durabil. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis.este moale. Salcâm 1 . 2 . elemente nevizibile etc. intarsii. 40-50m. duramen brun-gălbui până la brun-roșcat. 4 . 2 .sortiment: cherestea. cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. piese de mașini. textura fină și uniformă. Salcia (căprească. coroană largă.lemn cu alburn îngust alb-gălbui. piese strunjite. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 . Păr 1 . panele. la parchete.obiecte mărunte de uz casnic. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental. neregulată. furnir. albă. furnir rar. duramen galben-auriu sau brun-verzui.sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 . ușor. se prelucrează greu. elemente vizibile. în industria furnirelor. crescut în zone de câmpie și coline joase. 3 . cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. modelării. construcții sub apă. la fabricarea panelului. 4 .lemn fără duramen. 4 . pentru furnire. 4 . cu pori dispuși inelar.

piramidală. 4 . la noi sunt păduri în silvostepă. 3 . furnir natural sau băițuit. ornamente strunjite. Spania.Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială.sortiment: cherestea. greu. 25-30m. coroană largă. se prelucrează ușor. sculptură. pentru instrumente muzicale. 30 specii. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. 2 .se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate. > Stejar roșu 1 – cca. trunchi drept. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. Europa. ornamente strunjite. la noi în fondul forestier. coroană ascuțită. parchete.este omogen. se impregnează ușor. furnir. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. elemente de mecanice construcții arhitectură importante.sortiment: cherestea. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord. scoarță netedă. Franța. scoarță groasă. 30 . 25m. planșete. trunchi drept. Tei (alb) 1 . rezistență construcții. rechizite școlare. rezistent.este tare. la noi în plantații forestiere și parcuri. > Stejar pufos 1 – 12-15m. furnir. stabil. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. crește la noi în stepe (Dobrogea). lambriuri. obiecte mărunte de birou. panel. 15-20m. lemn fără duramen. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. 3 . originar din estul Americii de Nord. 2 . 4 . 25-40m. și cu contrageri mari. moale. căptușeli.arbore indigen forstier și ornamental. ușor rezistent. rezistent la secetă. profilate etc. durabil. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. provizorii.se întrebuințează în modelărie. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. la construcțiile navale. exterioară interioară. interioară. cca. profilate etc. scări.

cu textură fină. 12-20m. 4 specii la noi. cu pori dispuși inelar. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. se prelucrează și finisează bine. cu structura fibroasă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. Africa.se întrebuințează în lucrări de artă. 4 . furnir. scoarța roșie. coroana ovoidală. 4 .sortiment: cherestea. 30m. durabil.sortiment: cherestea. la noi în zonele de câmpie și dealuri.se întrebuințează la acoperiri de panouri. 2 . Africa de Nord. de munte. lucios. dens. 25-30m. 20 specii. piese strunjite. 3 .este tare. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m.răspândit în Europa Centrala. rezistent. Europa. 25-30m.Specii lemnoase exotice Abachi 31 . parchete etc. 2 . > Ulm de câmp 1 . rezistent la ger. crește în zona montană. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. arcuri și săgeți. > Velniș 1 . 3 . foarte rezistent. tare. Caucaz. elemente masive vizibile. noduri numeroase. Asia. greu.este greu. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. se despică greu. foarte elastic. elemente curbate. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. cca. Ulm (de câmp. la noi în zonele de cămpie și dealuri. duramen brun-roșcat. obiecte mărunte. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental.răspândit în Asia de Vest. furnir. 2 . cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). originar din Europa.

seamănă cu plopul. are fibră dreaptă. kayu. Abanos african (abanos negru. furnir. intarsii. durabil.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . praful este toxic. moale. fără . Avodiré 1 . instrumente muzicale. sculptură statuete.originar din Africa de Vest. malam.. cu zone de creștere distincte. lemn de culoare galbenă deschisă.lemn de culoare alb-gălbui.întrebuințat în special pentru furnir.plantă lemnoasă arborescentă. ornamente strunjite. galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. 3 . abanos nigerian – funcție de țară etc. textură foarte fină.lemn foarte greu. furnir. închide 32 culoarea considerabil). 2 . incrustații mozaic.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină). abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . dens şi tare. negru-brun. placaje. kanran. colorat uniform. uzează sculele. originară din zona tropicală și subtropicală. pentru acoperire panouri. 4 . 3 .sortiment: cherestea. îndeosebi din Africa. se prelucrează bine dar greu. în construcția aeronautică și caroserii. kukuo) 1 . negru-cenușiu cu dungi de culori diferite. mobilier de lux. 4 . cu pori de mărime mijlocie. lemn cu duramen negru.este ușor.sortiment: cherestea.

Kosipo 1 . 33 . Framire 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 2 . 4 .întrebuințat pentru interioare de lux. necesită umplerea porilor. furnir.sortiment: cherestea. marchetărie. se debitează bine în furnire. intarsii. Lemn cu fibra dreaptă. se derulează bine. se finisează bine. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. 4 . alburnul cenușiu albicios. se finisează bine. lambriuri.lemn ușor potrivit de moale.Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen.lemn potrivit de greu și de tare. textură uniformă destul de fină. elemente vizibile. 3 . tâmplărie fină.sortiment: cherestea.lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. mobilă fină. panel. ondulată. 2 .lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. furniruire decorativă. placaj. furnir. cu aspect vălurit când e tăiat. luciu profund. se prelucrează ușor. intarsii. galbendeschis. placaj. 3 . praful irită.

finisarea necesită umplerea porilor. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii.întrebuințat pentru acoperiri panouri. elemente vizibile și nevizibile. Limba 1 . necesită umplerea porilor. Lămâi 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri. textură fină până la mijlocie. se debitează bine în furnire. crește în regiunea mediteraneană. furnir.subtropical.sortiment: cherestea. elastic. se debitează bine în furnire. 4 .lemn moale și uşor.lemn de culoare gălbuie-albicioasă.întrebuințat pentru acoperire panouri.întrebuințat pentru intarsii. 4 . se prelucrează bine. furnir. are luciu mătăsos cu ape. intarsii.sortiment: cherestea. furnir. 3 . intarsii. intarsii. 2 . strunjite. se prelucrează ușor. 3 . desene mahon piramidal.sortiment: furnir. originar din Asia. 2 . Macoré 1 . Mahon american 34 . dens și tare. 3 . se prelucrează bine.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic.lemn greu. 3 .lemn semigreu. textură fină și uniformă. lemn de culoare galbenă. 4 .întrebuințat pentru acoperirea panourilor. 2 . furnir. 4 .sortiment: cherestea. elastic. 2 . praful de lemn este toxic.lemn semigreu. se finisează bine. praful de lemn nu este toxic. măzărat înflorat. se prelucrează bine. 3 . necesită umplerea porilor la finisaj. necesită umplerea porilor la finisaj. nu se derulează bine. ornamente sculptate. ornamente sculptate. Mahon african 1 . placaj.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis.lemn potrivit de greu și de tare. profilate.sortiment: cherestea. elastic. strunjite profilate. 4 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 .

Mansonia 1 .sortiment: cherestea.duramen roșu-corai până la roșu brun închis. se prelucrează greu.duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. 3 . 2 . praful de lemn este foarte toxic. 3 .întrebuințat pentru acoperire panouri. intarsii. 3 . se debitează bine în furnire. intarsii.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează și finisează bine. 4 .sortiment: cherestea.lemn potrivit de greu și tare. intarsii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . ornamente sculptate. 4 . se prelucrează bine. greu și elastic.întrebuințat pentru acoperire panouri. profilate. 3 . 2 . 4 . 2 . intarsii.lemn tare. se prelucrează și finisează bine. 35 . elemente vizibile. uzează sculele. furnir. 3 . furnir.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 .duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea. 2 .sortiment: cherestea. Păr african 1 . furnir. Paduc african 1 . 2 . textură fină și uniformă. Palisandru 1 . praful iritant. foarte elastic. finisaj anevoios. ornamente strunjite.lemn foarte greu şi dur. greu și elastic. Sapeli 1 .lemn tare.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. strunjite. intarsii. aspect uleios. ornamente sculptate.lemn mai puțin dens.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 . se prelucrează bine. elemente masivuire. uzează sculele. strunjite. furnir.duramen brun-roșu sau gălbui brun.sortiment: cherestea. furnir.sortiment: cherestea. aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială.

cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. se prelucrează bine. ornamente profilate. se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. intarsii. se prelucrează și finisează bine. profilate. China. furnir. nu se încleiază bine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă. VIII . se prelucrează greu. negricioase. 3 . bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 . elastic. se finisează și lustruiește bine. intarsii. praful de lemn nu este toxic. 4 . textură uniformă și aspect decorativ deosebit.sortiment: furnir.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune.lemn semigreu.Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. la finisare apar pete de gumă. intarsii. Astfel. lemnul are aspect uleios.întrebuințat pentru acoperire panouri. placaj. 4 . intarsii.sortiment: cherestea. Japonia. strunjite. 3 . conţine substanțe grase. 4 . Lemn zebra 1 .sortiment: cherestea. 2 . 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri.sortiment: cherestea. 3 . necesită umplerea porilor la finisaj. 3 .potrivit de tare. vino" a pânzelor. furnir. printr-o mișcare de "du-te.lemn greu și tare. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate.duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru. 2 . America de Nord.întrebuințat pentru acoperire panouri. Teak 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri. ornamente sculptate.lemn potrivit de greu și tare. 2 . Trandafir 1 – originar din Asia. furnir.

cu toate cele patru laturi paralele.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. Se așează pe o bandă transportoare. șipci. rigle. prin tăierea celorlalte două laturi. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. dulapi. Se obține cheresteaua tivită. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 .) care se înlătură. noduri căzătoare. rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. crăpături etc. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. funcție de grosimea dorită a panoului.

Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare. prin absorbția vopselei în trunchi. ușilor. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. carpen. pot avea grosimi până la 3mm. mesteacăn.moi – tei. imediat după doborârea 38 . obținute de obicei prin derulare. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. Cele tehnice. stejar. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. frasin. anin. în diverse culori. 1100mm). paltin. salcie. plane sau curbe ale mobilierului. furnirele estetice se produc din: .specii indigene – tari . Există și specii din lemn colorat în prealabil. Este o foaie subțire de lemn. cireș. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. păr. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte. plop. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. lambriurilor etc. Din punctul de vedere al speciilor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. cu ajutorul coronamentului. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. folosite la fabricarea placajelor. fag. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. 6000mm).nuc. Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. salcâm . ulm. după ce bușteanul a fost fasonat.

croirea). după o plastifiere bună. mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. avodire (gălbui până la gălbui-roz). lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. cu luciu auriu). tiama etc. în foi subțiri de numai 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. verzuibrune sau brune negricioase). paduc african (duramen roșubrun portocaliu. vitrine etc. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt. producerea furnirelor (derularea. apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic). frezarea oblică a bucăților scurte de furnir. tavane. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. prepararea cleiului.08-0. cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir. la aer devenind brun-închis). bubinga/ rodin. verzui sau violete).specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. presarea foilor de furnir încleiate). foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. sub presiune.1mm. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. La unele placaje. Este folosit pentru finisări interioare: pereți. Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. la cald sau la rece. . Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. dibetou. înlocuirea nodurilor la furnire). mahon african/ acaju. sortarea furnirelor. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu). trandafir/ palisandru. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice.

cu fețe prelucrate..). După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . din talaș industrial. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL.). așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. din tei. fag etc. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. la mijloc un strat de așchii mai mari. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. ambalarea și marcarea). de ex. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. plop. din așchii măcinate/ zdrobite.Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor. plop). emailat. lemn exotic etc. plop. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. canapele etc. După modul de tratare poate fi antiseptizat. anin. iar după specie: de fag. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. mesteacăn. poate fi: longitudinal sau transversal. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. Poate fi lăcuit. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. 2-4mm. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. acoperit cu hârtie decorativă etc. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. posibilități de prelucrare mai mari etc. anin. sortarea. șlefuirea. Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. tei. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. melaminat.

folosite mai mult în construcții. apoi unul decor. se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. emailate. Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie. brad. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. mesteacan. care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. Ca densitate sunt moi. Se presează la presiune și temperatură înaltă. tratate împotriva apei sau ignifugate. fag etc. cu precădere a fagului. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. MDF/ PAF. stratificate (obișnuite). HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. anin. OSB – panouri cu așchii mari orientate. impregnate cu rășină melamină formaldehidă. Ca aspect poate fi mat sau lucios. Primul film este barieră. zgârieri. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. iar al treilea un film de acoperire transparent. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). presate la cald pe una sau ambele fețe. După structură se produc panouri omogene.căldură. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. plop. Pot fi dure și extradure. realizate prin procedee de defibrare mecanică. moi.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate). PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . poroase etc. semidure și dure. melaminate. molid. Suprafața devine rezistentă la umezeală . solvenți. se usucă la cald. PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea.

4 m Dulapi g=50.48 mm L=1–6m Rigle g= 38. panel. 60. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 . 58. IX . 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. placaj. 90 mm l = 50. 80.4 m Sipci g=25. MDF. 60.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. PFL. 80.Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12. 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. 70. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0.4 . -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. 70. 48. parchet -scări. A .4 . 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28. 40 mm l = 25. covor de cherestea reconstituită. 60. 32. 70. 80. 96 mm L=1–6m Scânduri g=25. PAF. 38. 68. 32. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . 48.Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. 58 mm l = 48. PAL. 40 mm L=1-3m Rigle g=50.

L = 980. 70. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25.6. 1.4 . 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. 70. B.1300. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. D g = 0. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50.1330. 60. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25.contratepte l = 50. 3. 1. 60.8. 70. 60. 40 mm l = 25.Furnire Furnire t e h n i c e 43 A. 0.… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir . -lambriuri -grinzi.1. 60. 60.4 m Sipci g=25. 60. 80. 40 mm . -balustrade. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50. 80 mm l => 100 mm L=1-4m B . 80. C.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50.elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. 80.2. parchet -scări.5. 2. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm. trepte.

1. arin.2 mm fag g = 1. 140 mm L = 300. 5. 0.0. 400. 600. cireş. MDF Placaj de fag g= 3. stejar. 1500 x 140.20 44 . 900 x 100.70.18.10.15. panel.55. PAL. 1650.1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative.8 mm L x l = 600 x 80.60 mm paltin. . 1. răşinoase l = 80. le paltin g = 0. 9.0 mm plop. tangenţia frasin. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C .1750 mm g=0. 6.6.70. 800. 1200. 100. semiradia salcâm. 1200 x 120. 0. 1500.80 mm ulm. rădăcină le de nuc 0. PFL. 0. 600 x 100.7.Placaje.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0.55 mm nuc. 8. 4. 0. 120.elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12. păr g=0.

2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3. 4 . furniruite 25. g= 12. 12.înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4. 2240 x . 18.elemente de placare L= 1830. 14.elemente mulate l = 1220.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor . 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220.panouri curbate . 22.înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. 22. .elemente de placare 1250. 10. 8 mm . 2000 x 1250. consolidare 3660 g= 12. 2200 x 1220.elemente de legătură şi frasin. 2000 x . 40. g = 3. 25.elemente suport 1250.elemente de placare elemente compartimentare de . 8. fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 10.panouri nefurniruite pentru tapiţerii . 18.elemente de placare . 18 mm . 35.elemente cu structura 3600 x 1800. PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 4.elemente de placare g = 3. 2240 x 1220 Panel de tei. ulm. plop. compusă 2440 x 1220 . carpen L x l= 1530 x 1530.2 . 4. 2440. 5.înlocuitor PAL l = 1220 .elemente de placare .panouri plane şi curbe 19. 8. 16. 2000 x consolidare şi salcâm . 2140. 2000 x 1250. 2200 x 1220. 60 mm .elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF. 3050. .elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830.elemente de legătură şi consolidare . 5. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4. . 6 . 8. 5 .elemente de legătură şi 2750. 50. 6. 30. 6. 16. 8. . 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530.Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530. 2000 x 1220. 1700 . 30. arin. 1830 x elemente compartimentare 1220.

linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. Pentru şipci. 30. Pentru şipci. la circa placaj etc. linie continuă longitudinală. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale. 22. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă. la circa 3 mm distanţă. 2440. trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X . Haşuri cu mâna liberă. cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază.Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr .Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri. continue longitudinale. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. panel. linii subţiri în unghi la cca 46 . 2750.3050 mm Panouri covor de G = 18. 20. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază.

secţionate continuă longitudinală. trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A.Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. întrerupte. linie extrudere . întrerupte. miez. Plăci din aşchii continuă longitudinală.secţionate paralel subţiri. cu Ca la pct. linie lemn B.8. Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj .4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct. linii orizontale. Pentru furnirul de bază. Pentru miez. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. cu indicaţia dată pentru placaj (pct. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului. 3) Ca la pct. subţiri. linii verticale. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază. 1. ca la panel (pct. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. ondulate. 2. Pentru aglomerate extrudate. pe direcţia de Pentru furnirul de bază. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. perpendiculare pe direcţia longitudinală. furniruite . linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie. 2). ondulate.

Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn. expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri. lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic.

Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. Se utilizează la toate grosimile de panouri. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. 2. a fost făcut un proiect. 3. PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. Urmează masivuirea. PLACAJ. 1. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. 49 . Prima operație este croirea. XI . sau OBS. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic. MDF. PANEL.

Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze. prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. 4. operație în care panourile 50 . 5. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. care au o mișcare pe două direcții. Urmează aplicarea cleiului. urmează furniruirea. După aplicarea cleiului.

Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 . îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă. şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă. De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos). apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă".Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină. În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform.Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos".

Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată). urmează operaţia de formatizare. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . maşina are un burghielor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 . Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. 7. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. După odihnă.

Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere. 10. pereți laterali etc. ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac. pentru îngroparea balamalelor 8. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. 53 . Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. 9. tipuri. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. Operaţia de finisare. Pentru aceasta. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. XII .Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. După 48 de ore.

altele manual (profile. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. Se şlefuiesc toate reperele. 1. După un timp de uscare specific tipului de lac. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi. se lasă cel puţin o oră să se usuce. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. unele pe maşini. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. rame cu tăblii.F. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. Ambele furnire sunt considerate de 54 . găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept. XIII . 2. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320.L. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. Se aplică grundul. picioare etc). După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. 3. se aplică cel de al doilea strat de lac. după care se aplică primul strat de lac.

F.F.L. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie.. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. a primit clei pe spate. frânte la ½ din lungime.F. Fiecare foaie de P. 4. II.L. III.L. Panoul este introdus într-o presă multietajată. acela de a păstra panoul uniform ca grosime. provizoriu. 4. 2.F.F. cu suprafaţa unsă cu clei în sus. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Asamblarea se realizează în felul următor: 1..L. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse.L.Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii. În momentul în care 55 . Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare.F. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P. pe masa de lucru. . Se iau două foi de P.F. 5. tot în acest scop. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P.L.F.L. cu faţa în jos.L. 3. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama. Se aşează o foaie de P.

Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. 56 . IV. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80). Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. Furniruirea panoului. V. în vederea cuplării cu furnirele . 1. Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI.Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate.

Dupa uscare. 3. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. XIV . Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. Dupa aplicarea primului strat. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. VII. Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. se desprăfuiesc . a agenților chimici și fizico-mecanici. Se scoate din presă . intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare. VIII. Se şlefuiesc suprafeţele. Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. ce nu se mai șlefuiește. se lasă la odihnă. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare.Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. În final se lustruiește cu spirt. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. la acțiunea căldurii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 . Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale. Peliculele rezultate sunt rezistente la apă.

cu o mașină care are două capete de turnare. se șlefuiește umed. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. întâi o componentă și apoi cealaltă. se usucă 24-48 ore. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. căldură etc. Se aplică prin turnare. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. alcool și alți agenți chimici. vălțuire (piese plane. situate la un metru unul de altul. Lacurile poliesterice au doua componente. 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. se lasă la uscat 6-24 ore. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. Se aplică primul strat de email. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). se usucă și se aplică al doilea strat de email. Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. roz și galbenă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. Se lasă la uscat 24-48 ore. Se usucă 2458 . peliculă cu rezistență mai mare la apă. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit. chituirea lemnului și șlefuire. pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse.

Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar.Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . portocaliu. colorarea suprafeţelor. Lacurile folosite: 59 . dacă nu se finisează natur.a. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320. Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. cu peria. se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă. După desprăfuire se face. negru. negru. brun. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. culori galben. gri . verde.). Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. trăgători. violet. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. 4. portocaliu. 6. iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria. brun. roşu. Pentru aceasta se folosesc: 1. 3. rame ş. bordo. fără depuneri de culoare neuniforme. 2. 5. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. bordo. albastru. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150.

POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. imersie.POLIURETANICE – TIFEL 7. la şocuri termice şi sunt elastice. 4. şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. LACURI OPACE . sunt rezistente la apă. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. la cafea. rezistente la surse fierbinţi . apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. sunt rezistente la apă. sunt rezistente la apă. 2. după care se aplică în sistemul următor. POLIESTERICE 8. 6. 5. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. lăsându-le 1 oră între straturi. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . Sunt rezistente la apă. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. după care se lasă să se usuce 1 oră. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. şocuri termice şi sunt elastice. mai puţin la alcoo.Tehnologia si estetica lemnului 1. 3. cu aderenţă bună. cafea. la cafea. Au aderenţă. BADULAC L. pulverizare sau turnare. la cafea. LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. sunt elastice. sunt rezistente la apă. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. un strat de grund. cafea. la şocuri termice. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. PRONILIN F. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. ACRILO.

Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. După uscare se formează pelicule dure. Pentru turnare lacul este mai gros. Nu conţin formaldehidă. Capacitate de şlefuire bună. diluare apă curată la 15 – 250 C Consum . Se aplică uşor. . iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C. Sistemul de aplicare: 1. elastice. agenţi chimici. umiditatea relativă a mediului max. la apă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: . Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 . 65%. umiditatea suportului max. / m2 61 . rezistente la şoc termic. 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2. 14 %.28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare.250. Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului. Au rezistenţă bună la sgâriere. grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. Diluant. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili.18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare.prin imersie 70 – 90 gr. Nu se îngălbeneşte pelicula în timp.temperatura mediului 18 .

. Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator).cu perdea de lac . plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .prin pulverizare 130 – 150 gr. turnare. Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor. poliţe.stropire fără aer. Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului. ornamente dea-lungul ştreaşinilor. diferite elemente de lemn masiv (scaune. cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea . Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă.valţ. putere de acoperire). 62 reactive numite oxidrilici (primul component). . Ø 4 mm. Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. obiective diverse. tocuri fixe. . Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare. / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp. Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice.stropire pneumatică. Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac. mobilă clasică. electrostatică. bătătoare. Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. rame. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec. .

Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent. aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi. Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. elastcitate – au o foarte bună elasticitate. respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . d) nu se aplică straturi prea groase. situate la un metru unul de altul. e) înainte de aplicarea finisajului. 63 . f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). pentru a evita formarea punctișoarelor.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. 20 %) .Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. nu se folosesc diluanți nitro. altele de loc. rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2). se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320. cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin.

) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică. întreținere etc. funcțional și estetic. estetic cu culorile și desenul specific. XV . bănci. bănci. depozitare) . . modul de exploatare.pentru construcții socio-culturale (firme.din covor de panouri – PAL. Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. socio-culturale – firme. pardoselile se pot clasifica în: . lemnul având o bună capacitate de izolare termică. .) . Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 .Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică.pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale. muzee etc. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde".industriale (activități de fabricație. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior. socio-culturale). .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale. magazii etc. rezistența la produsele cu care vin în contact.cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. Ele crează un ambient preferat de om altor materiale. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice).din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit. MDF . socio-culturale. depozite. biblioteci. Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc.pentru construcții civile (locuințe) .tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. agrozootehnice). spații expoziționale). Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare. aducând produsul natural. Funcție de structura pardoselilor avem: .

cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare). carton bitumat sau folie de polietilena). placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase.întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) . cu structură suplimentarță (în zone reci. 65 . o zona oarbă (doar pentru anumite structuri.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli. realizată din covor de semifabricate – PAL. respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal). o zona bariera de vapori (strat de bitum. biblioteci) . salcie – și material slab calitativ). plop. parter. pardoselile sunt structurate pe mai multe zone.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată .fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte). MDF.întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general. o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare).cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare. cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică).

. cilindrice -ø60. aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor). 66 .120x60. plop. lac dat peste pardoseala propriuzisă. și foioase ca salcâmul. pin. vârfuri de arbori etc. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare). molid. tei. fagul..150x60. zona de uzură – strat de vopsea. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv.. stejarul. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare. cu structuri simple. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații..120... Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa..120 sau prismatice -60.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri. sau din alte tipuri de materiale. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci.). rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul.. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. învățământ etc. frasinul.. Cele din fag le folosim doar la spații închise. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. ușoare și ieftine.

) care se așează direct sau se fixează cu adezivi.. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu. școli. paltin (locuințe.25mm.tipul suprafeței suport.30mm.).nivelul din construcție la care se amplasează. foioase tari – stejar.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn.. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc. spații de locuit pretențioase. duglas. restaurări etc. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice. palisandru (spații socio-culturale.caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. nuc. care trebuie să țină cont de: .. Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional). funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci). Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. . birouri de reprezentare). cauciuc etc. mochetă. primării etc.). . 67 . izolări etc. încălzit/ neîncălzit etc. Există mai multe variante de fixare. de suportul pe care se fixează. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum. biblioteci. specii exotice – mahon. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin. întreținere etc..30mm. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20.. spații socio-culturale și administrative) – 20.caracteristicile de exploatare (trafic. molid. . foioase moi – plop.) sau în preluări de stil rustic. ..

îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic).).nivelul de dispunere al încăperii.). Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. În alegerea lor se va ține seama de: . . pe strat de nisip etc. dimensiuni și moduri de îmbinare diferite. .natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. desene și structuri diferite. . Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc). lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic). neîncălzit.tipul spațiului (deschis. Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori. Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. . pătrate sau dreptunghiulare. . .Tehnologia si estetica lemnului 2008 . Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite. Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare".tipul planșeului pe care se fixează (beton. Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare. După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei. . Având rezistențe diferite la uzură. grinzi de lemn sau metalice).zona geografică.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare. Au forme.îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). etc.tipul fundației (la parter – placă beton. dimensionarea surselor de căldură). planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 . ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică). aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor.

destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală.Parchetul clasic Terminologie: 1. 6. 2.mahon. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. cu care se realizează 69 . ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. 4. Poate fi și aplicată. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față.stejar. fag. fregastru. 200mm. Friza – piesa de cherestea tivită. cireș păsăresc. molid. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. salcâm. cu grosimea de 25mm. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. carpen. teack. nuc cenușiu. abanos. profilate pe părțile laterale și la capete. palisandru. ulm. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. lățimea 3277mm și lungimea min. plop. 7. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. foioase și rășinoase: . mesteacăn. arin. frasin. plop). Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. 3. 5. paltin. Poate fi de dreapata sau de stanga. A . păr. Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. Specii exotice cu valoare deosebită: . cu fețe plane paralele și netede. Piesa de parchet – friza prelucrată. 9.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). brad. care primește lamba piesei alăturate.

care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL. deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. în spații interioare protejate de intemperii .resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor. 400 (din 50 în 50 mm) b.. pentru frizele de câmp: . .Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete..frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. . . Standardele românești grupează frizele astfel: . 75 (din 5 în 5mm) x 200 ..piesa parchet de rășinoase – 16.. elemente de mici dimensiuni. . 1500 (din 50 în 50 mm) c.lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm.grosime friză câmp x 50 ..lemnul din lobde (crengi si ramuri. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii.frize de parchet tip uluc. 75 (din 5 în 5mm) x 600 . .. tip "U") – puțin folosit.. 75 (din 5 în 5mm) x 200 . 17. tip "L") – puțin folosit. 19 x 30 . alei în grădini particulare (zone calde) .frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică.lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci. 17. 22 x 30 ...lemnul rezultat din fasonarea buștenilor. Dimensiuni a.. Frizele se obțin din: . frizele de perete: . (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm.. 19. în spații deschise și acoperite.20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 .lemnul rotund prevăzut cu defecte. Se fixează cu adezivi de structura construcției. PAF etc).cherestea de slabă calitate. 400 (din 50 în 50 mm) .. . 1500 (din 100 în 100 mm) 70 .margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor... pervaz .piesa parchet de foioase – 16. .

la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare. Se produce și livrează sub formă de panouri.8/ 7. fixarea se face cu 71 . B . Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0.5/ 3.8/ 11. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). formatizați și finisați).8%. este realizat din frize prismatice. Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor.8%.Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați.2/ 5. Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor. Pentru panourile având ca suport hârtia.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos. molid – 0. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale.0/ 8.3/ 5. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil. Parchetul în carouri cu câmp modular.0%. Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. radială și tangențială. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite. fag – 0. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate.0/ 7. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚. Parchetul cu ancadramente.0/ 8. cu orientare alternativă a frizelor.4/ 4. cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii. fără lambă și uluc. paltin – 0. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL. frasin – 0.0%. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor. • • • Parchetul în "W" (în brăduți).1/ 3.

format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. pentru o mai bună planeitate. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5. desenul parchetului (integral. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare.7 și 1. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. În cazul panourilor care au suport textil. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate). În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. MDF. funcție de . Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. sub formă de lamele sau furnire. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. jumătate sau pe sfert. fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. obținându-se astfel efecte estetice deosebite. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață. Grosimea stratului de uzură este între 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. astfel încât. Frizele nu au dimensiuni standardizate.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. fixarea se realizează cu suportul în jos. 1:10. PAL). parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. PFL. ele rezultă din proiectarea lor. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor.

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. os. Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. fildeș. lambriul. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. geometrice sau figurale. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. vegetale sau figurale. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire. pardoseala. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. baga. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului.. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. 76 . cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. care se încrustează în suprafața obiectelor. plafonul. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. metale etc. formând diferite aranjamente decorative. Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice.

liniare. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. de asemenea. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane. Este necesar. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. 77 . Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. încadrează ornamentele. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. Fileurile pot fi simple și compuse. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. linii în zigzag etc. fâșii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă.

El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă. sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. 78 . cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->