Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

lucioase. deosebim: 1 . salcie. pin austriac. cu frunze persistente.. carpen.. molid. paltin. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. larice. brad. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca. și esențe secundare ca arțar. care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. plop etc. nuc. 2 .).păduri de foioase (de iarnă). În țara noastră. Java etc. ca urmare a condițiilor de climă și pământ. cu frunze care cad iarna. mai puțin numeroase. 5 .) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m.Structura lemnului 1. cca. 5-25% din volumul arborelui. cu flori mici și fructe roșii). pin silvestru. 75%. arbuști. cu frunze căzătoare vara. larice etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an).păduri tropicale și subtropicale.. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. plop. 70 specii forestiere. salcâm. castan. tei. liane. pin. frasin. ulm. măslinul. care cuprind esențe principale ca fag. arțar etc. alături de foioase. nucul). pădurile sunt alcătuite din cca. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. stejar. mesteacăn. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. unde se găsesc plante agățătoare. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. ulm etc. stejarul etc. 4 . pin cembra. Majoritatea o reprezintă cele foioase.păduri ecuatoriale. duglas și tisa). (fag. anin. stejar.păduri de laur și cu frunze persistente. salcie.păduri de rășinoase. 3 . Marea Mediterană etc. tei. cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. E . 4 . II . mesteacăn.. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. frasin.păduri de foioase (de vară). nuc. ca mesteacăn. iar restul sunt arbori rășinoși (molid. Golful Mexic. în regiuni ale emisferei sudice (India.

Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială . partea aeriană vizibilă. culoarea. . inele anuale. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. trecând prin axa arborelui). Coaja – un strat de celule solzos. Aspectul. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul. alburn. raze medulare. 2. poliedrice sau 5 . alcătuită din crăci. Mărimea. ramuri. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). forma și mărimea mugurilor.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). parenchimatice. este formată din trunchi. și coroana. Este un țesut protector extern. forma și aspectul frunzelor. tangentă la inelul anual). structura cojii. duramen.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. de la nivelul solului până la coroană. flori și fructe. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui. Trunchiul. . măduvă.secțiunea radială (longitudinală. muguri vegetativi. format din celule mari.secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă . frunze.secțiunea tangențială (longitudinală.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă. 5-20% din volum. Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: .

sapeli etc. colorație de natură patologică. duglas. amazac. stelată etc. Ea poate avea formă circulară (castan.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. mutenie. prun. fiind înconjurată 6 . nuc. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. mansonia. jugastru. plop tremurător. molid.macore. Lemnul din alburn este mai ușor. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. exotice . Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. Lemnul din duramen are densitate mai mare. cosipo. foioase – arin negru. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). anin. larice. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. plop negru. salcie albă. Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. tei. fag. triunghiulară (alun. carpen. castan brun. mahon. foioase – stejar. cireș. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. mesteacăn). active fiziologic. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. ienupăr etc. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. cu conținut scăzut de apă. frasin. dud. mesteacăn. ulm. prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. plop alb. castan porcesc etc. mai elastic. gorun. paltin. diferită de la o specie la alta. inactiv fiziologic. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. cu conținut mare de apă. paltin). Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. nuc. care rămân necolorate sau devin alb gălbui. care acoperă ramurile. fag. reprezentând inelele anuale din ultimii ani. anin. salcâm etc. platan. tisă.

radiale. Specii cu pori inelari: stejar. În secțiunea radială. paltin. 7 . mesteacăn. Pot fi dispuși radial sau în benzi. plop. ondulat fin (tisă. mai puțin dens. fag). mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). salcie. paltin. la speciile din zona temperată. ulm. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). în fiecare an. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. carpen. arin). poros. castan etc. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. dud. Pot fi continui sau întrerupte. compact. anin și stejar). fag. platan. fag. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă. salcâm. Specii cu pori împrăștiați: nuc. dud. frasin. măr. După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). drepte sau curbe. jugastru. ele apar sub forma unor inele concentrice. În secțiunea transversală. frasin. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. larice. mesteacăn. pin. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. alun. mai dens.). În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. mai închis la culoare. mai deschis la culoare. tei etc. platan. Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. duglas. înguste (brad. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. format în a doua perioadă a sezonului activ. ondulat grosolan (carpen. paltin. parabolic sau ondulat. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). arțar. de grosimi diferite. stejar etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. care pornesc din centru către coajă.

Pete mici. salcâm). În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. zâmbru. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. gume. de culoare galben-brună sau albicioasă. • • fine foarte fine (corn. unele specii de plop. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. păr. tisă. grupate sub diverse forme. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. tuie. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. ulm). Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. ienupăr. rare. Specii indigene care secretă rășina: pin. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. uleiuri etc. Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate. Zonele de fibre se întâlnesc rar. sau împrăștiate în toată masa inelului anual. 8 . măr. duglas. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă.). larice. mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. salcie. salcie etc. la limita inelului anual. paltin de câmp.). arțar. finisare). ulm. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. plop. salcie etc. mesteacăn. jneapăn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. jugastru. mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). Pot fi în lemnul târziu. molid. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina. Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă.

alb-gălbui: paltin.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii. . brad. platan. texturii. Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător. luciului. măr. tăriei etc. prun.alb-roșiatic: anin.alb-gălbui-roz: cer. . . ulm. păr. .alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas. alburn de pin.brun-verzui: salcâm. mesteacăn. .). salcie. . .alb-gălbui-cenușiu: plopi.albă: alun. .brun-gălbui: stejar. dibetou). Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată. ienupăr. . fag. molid. corn. pin. castan. cireș.brun deschis: frasin. 9 . . . gorun. tisă.brun-cenușiu-negricios: nuc. neoxidat etc. Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. III . greutății. tei. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. mesteacăn. plop negru.brun deschis-roz-roșiatic: duglas.alb-cenușiu: carpen. desenului. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie. . arțar. corn. larice.Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. ulm de munte. alburn de salcâm. Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. jugastru. ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat.

.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b . .argintiu: mesteacăn. avodire.mătăsos: paltin.brun-cenușiu: amazac.secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare . mutenie. koto. guaiac. .albă: balsa. Și zonele de fibre pot da un anumit luciu.brun-roșcat: macore. .roșiatic-închis: mahon. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: . . pernambuc. palisandru.roșu: santhal.alb-gălbui: framire. platan. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. sapeli.violet: amarant. . El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. sipo.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b .negru: abanos. . .brun-verzui: mansonia. . kosipo. 10 .

Uneori se poate identifica specia cu 11 . au un luciu pronunțat paltinul. păr. Poate fi regulat sau nu.marmorat (kosipo). diferențe de culoare. fag. frasin). evident sau abia vizibil.desen riglat sau dungat (rășinoase. arin. neregulate. frasin. mesteacăn. creșteri neregulate etc. gorunul.penat sau "coadă de păun" (paltin). . fagul. șterse etc.grosieră: stejar. Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual. mesteacăn).ondulat – de la fibra creață (paltin.fină. Poate fi: . platanul. frasin. Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari.înflorat (mahon). ulm. . . uniformă: tei. . Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. frasin creț). . .Tehnologia si estetica lemnului 2008 .cu flăcări (macore).piele de șarpe – datorat razelor (paltin).sidefiu satinat cu ape: paltin creț. . Pot fi regulate.măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. Din speciile indigene. . mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare.mijlocie: cireș. expresive. gâlme (nuc). . noduri mici (paltin. Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin. Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. specii exotice).auriu: framire. stejarul. cu raze medulare late. mesteacăn măzărat). . salcâm.

Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. IV . 12 . jugastrul. substanțele tanante. elastice. bradul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. lemn tare – alunul. Prin uscare. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile). vișinul. ienupărul.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . deși sunt foarte mici. compatibilitatea la încleiere și finisare. cireșul. nucul american. stejarul. teiul etc. lemn foarte tare – cornul. oțetarul. frasinul. mirosul se schimbă. platanul. dudul. duglasul.. Din punct de vedere chimic. castanul. 0. glădița. salcia. molidul. socul etc. frezare). pot determina culoarea lemnului. mesteacănul. eterogen și poros. ulmul.1-10%. Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice. prunul. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. pinul. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. își pierde din intensitate sau dispare. Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp.substanțe extractibile și substanțe minerale. fagul. paltinul. Cantitățile. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. stejarul. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. salcâmul galben. • • • lemn potrivit de tare – arțarul. aninul. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. lemnul câinesc. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. tăiere. sângerul. carpenul. plopul. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire. încleiere și finisare.

Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. makore. Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. Îngreunează încleierea (nu face priză). secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. băițuirea și finisarea. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. grași. Acizii grași – oleic (acid monobazic. Ceruri – produse insolubile în apă. inodor. incolor sau gălbui. Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . cauciucul și substanțele minerale. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). acrilic. larice. teak etc. solid. linoleic (acid gras nesaturat. palmitic (acid gras saturat. acetic. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. și inflamabilă. gumele. cleiurilor. Acizii organici – formic. lactic. lichid. afrormorsia. fără gust. nucul. insolubil în apă. lemnul. substanțele colorante. Gumele . castanul brun.substanțe vâscoase. cerurile. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. cu întrebuințări în prepararea lacurilor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. Rășina – este o substanță amorfă. solid la cca 4˚. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. și la finisare. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). ușor solubil în eter și în alcool cald. insolubil în apă. citric etc. polizaharidele extractibile. constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. fără miros. conținut în uleiurile sicative). care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). alcaloizii. adezivilor etc. solubil în alcool și eter. circular). frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. coaja. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. Influențează încleierea. de culoare albă. nu se lipește). Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. vâscoasă. monobazic.

b . Alcaloizii . Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori. c . Cele mai frecvent întâlnite sunt: a . folosite în medicină.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale. f . folosite în industrie pentru lipit. a solului.crăpături. Substanțele colorante .substanțe bazice azotate. Polizaharidele extractibile . pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. toxice. naturii speciilor. în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă.colorații și alterații.Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic). Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare. pot ridica valoarea lui. tratamentelor aplicate etc. Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele.substanțe cu structură macromoleculară.substanțe organice care au proprietatea de a colora. e . g – depuneri anormale etc. Cauciucul .de structură.substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. 14 . V . prin aspectul lor.defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund. d .găuri și galerii de insecte.noduri. rezultate prin policondensarea unor monozaharide.

Devine defect când este prea pronunțată. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. 15 . Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. Dacă este foarte pronunțată. Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. este devierea curbă a axei arborelui. într-un plan pe toată lungimea. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. Deși defect. corn. tisa și brad. în timpul creșterii. anin. doborâre și înlăturarea crăcilor. Acest defect îl găsim frecvent la carpen. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. pe trunchi. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate. Excrescența este o umflătură de formă variată. Și în cazul ei. ienupăr. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. având noduri de diferite forme. cu structura neregulată. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. este mult apreciat la producerea furnirelor. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. întâlnită mai ales la paltin și fag. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. sortimente cu dimensiuni reduse. dacă este prea mare. Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. Apoi curbura. Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului. se înlătură. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. de la bază către vârf.

Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. longitudinale. de capete. Forma secțiunii este în general ovală. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. După gradul de sănătate. îi reduce mult rezistența. normal colorat. colorate mai intens. grupate. putred. parțial concrescute. pin. cu celule cu pereți groși. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. iar foioasele precum 16 . Pot fi cauzate de ger. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. inelare. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. dar în urma tăierii sau uscării lor. d – pot fi interne. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. căzătoare. de culoare închisă. mustață. exterioare. larice). cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. pe muchie. crăpat. străpungătoare. e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. nestrăpungătoare. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. de desprinderea parțială a inelelor anuale. mod de vegetație etc. pe cant. transversale. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. nevizibile. care se despică și prelucrează greu. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. vicios. ovale. alungite. integritate și colorație pot fi: sănătos.

bacterii etc.40 g/cm³ (guaiac). . aninul.40 – 0. mesteacănul.specii semigrele – de la 0.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul. .50 g/cm³.putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală.Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul.60 g/cm³. . mesteacăn. . exprimat în g/cm³. prin atacare de ciuperci xilofage.70 g/cm³. stejarul. VI . . fagul. Ea variază de la o specie la alta.04 g/cm³ (balsa) până la 1.Principalele proprietăți ale lemnului A .specii semiușoare – de la 0. nucul etc. de lățimea inelelor anuale. cu un contur neregulat. densitatea variază de la cca 0. brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă. .50 – 0. .inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. tei. .Proprietățile fizice . Sunt provocate de ciuperci. cu contur stelat (stadiu avansat de alterare). dintre masa aparentă și volumul lemnului. carpen. plop etc. .lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului.40 g/cm³.inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin. 17 .inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare. proporția de lemn târziu sau timpuriu. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere. paltin. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat. . anin.specii foarte ușoare – până la 0. existența unor substanțe de încrustare și umiditate.60 – 0. În funcție de specie.specii ușoare – de la 0.. debitat chiar și produs finit.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. .albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci.

tisa etc.. .22-0. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0. carpen. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. PAL din plop – 0. mesteacăn. paltin. Datorită higroscopicității.82 g/cm³. potrivit de greu: alun. greu: anin de munte. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). dud. salcie. ienupăr. platan. . lemnul își modifică dimensiunile.98 g/m³. nuc american. castan. jugastru. paltin. stejar. uscarea.50 g/cm³. ulm. duglas.70 g/cm³. din greutatea lemnului.40-0. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință. frasin. PFL densitate medie – 0. arțar. prun. tei etc. placaj de fag – 0. brad. . PFL plăci dure – 1. molid.specii grele – de la 0. cireș. impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică. pin. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%). Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului.73 g/cm³. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0.66-0. larice.80 g/cm³.80 g/cm³. plop.70 – 0. Funcție de umiditate. Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin. salcâm. PAL din fag – 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . funcție 18 . exprimat în procente. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității.60-0.40 g/cm³-poros. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar.35 și 0. fag. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate. ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului.10 g/cm³-MDF).43-0.75 g/cm³. Datorită structurii și compoziției chimice complexe. corn. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți.UMIDITATEA este conținutul de apă.specii foarte grele – peste 0.00-1. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%. PFL plăci moi – 0.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv.

. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. În general lemnul este un bun izolator electric. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus. tangențială.PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. lemnul este utilizat ca material de izolare termică. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. încleierii și presării lemnului. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. . Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. densitatea și umiditatea lemnului. scade rezistența electrică. impregnării. umiditate ridicată și cu 19 . Având o conductivitate termică redusă.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. umiditatea și frecvența sunetelor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă. temperatura. longitudinală. Crescând umiditatea. Este un indice important în practica uscării. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. mărimea și distribuția porilor. (radial) αr=10. care depinde de lățimea inelului anual. . fibrelor. în special când este uscat. (tangențial) αt=20. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. scade și mai mult rezistența electrică. În general. densitatea aparentă. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1.

Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. întindere și încovoiere. în special lemnul cu inele anuale regulate. umiditatea și temperatura lemnului.Proprietățile mecanice . În cazul mobilei curbate. Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre. • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele.). Ea depinde de densitatea aparentă. .REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. deosebim plasticitate la compresiune. După natura solicitării. umiditatea. umiditatea. umiditatea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale. . El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. Ea este influențată de densitatea aparentă. B . Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. contravas etc.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor. . temperatura și defectele lemnului. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . . . temperatura și defectele lemnului. temperatura și defectele lemnului.ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor. deformările devin remanente. cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul.

Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase. umiditatea și temperatura mai ridicate. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă. Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale". Specii cu rezistență bună: frasin. mobilă. piese de mașini etc.CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm . ambarcațiuni etc. stejarul. hicori. . fag (vagoane. Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar. . oțetar etc. înclinată. grinzi supuse efortului de încovoiere etc.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor.frasin = 65mm 21 fag = 40- .). îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate. Rezistența depinde de densitatea aparentă. schiuri. C . (utilizări limitate).). lățimea inelelor anuale. . dimensiunilor. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. castan. traverse etc.DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli.REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană. densității aparente etc. ulmul. aviație. .Proprietăți tehnologice . molid.Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. densitatea aparentă mică. umiditatea. plop.stejar = 50mm . frasinul. de densitatea aparentă. brad (construcții de avioane. noduri).

în contact cu solul sau îngropat. forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. VII . larice (60 ani). cu tulpina dreaptă cilindrică. . Ea depinde de specie.REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții.scufundat: stejar.arbori. salcâm (300 ani) etc.în aer liber: stejar (80 ani). larice (120 ani). Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă.sub șopron: stejar (150 ani).Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . apă etc. coroană îngustă. de natura mediului în care este folosit. vagoane. Cel utilizat în aer liber. spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului.arbore până la 25m înălțime. salcâm (100 ani) etc. încăperi închise. larice (500 ani). pin. pământ. Lemnul poate fi folosit în aer liber. pin (400 ani).DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat. Cere terenuri umede și zăvoaie. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. mobilă. scăzând pe măsură ce crește umiditatea. Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. . ambarcațiuni etc. > Anin alb 22 . are o durabilitate mai redusă. Durabilitatea medie a speciilor: . . nuc (50 ani) etc. pin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .Specii lemnoase utilizate în construcții 1 .

intarsie. >Jugastrul de Banat 1 . stabil. coroana deasă și înflorire timpurie. 4 .arbore până la 20m înălțime. >Paltin roșu 1 .este omogen. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul). sculptură. de câmp. altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). 12-15m.arbore până la 30m. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. arbore cca. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii.arbore de talie mai redusă. tare. puțin durabil. se usucă greu. obiecte de uz casnic. intarsii. lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic.cca.se întrebuințează în industria placajelor. >Paltin de câmp 1 . 115 specii în America de Nord. cca. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp). 2 . rezistă pe soluri calcaroase. lemn de culoare alb. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. furnir.în Europa și America. se lăcuiește și lustruiește bine.arbore de talie mare. greu. raze medulare late (paltinul de munte) și fine. decorațiuni interioare. lemn de culoare alb-gălbui. 40m. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari. mijlocie și mică.este potrivit de greu. coroana deasă. crește pe coaste calcaroase și erodate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . se prelucrează ușor. puțin durabil. de uz casnic etc. 3 . 30m. furnir 4 . 2 . Paltin (de munte. obiecte artă. >Paltin de munte 1 . cu rezistențe medii. moale.lemn fără duramen. uniform împrăștiați. cu pori mici. Arțar 1 .paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. Europa.sortiment: cherestea. elemente masive vizibile. obiecte de artă. sensibil la geruri mari.sortiment: cherestea. ornamente 23 . se folosesc la unelte. scoarța cenușiu-albicioasă. 3 . lucitoare. strungărie. jugastru) 1 . se prelucrează ușor.

specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. umbră. cca. 50-55m. cu contrageri reduse.comun pădurilor noastre. se încleiază și finisează bine. > Brad argintiu 1 . furnir. a PAL-ului. la fabricarea celulozei și hârtiei. port regulat-conic. îl găsim în parcuri. 2. rame panouri celulare.componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină. 3 .foarte sensibil la ger. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. > Brad grecesc 1 . > Brad alb 1 . fără diferență de culoare între alburn și duramen. PFL-ului. cu raze medulare fine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate.înălțime mai redusă.sortiment: cherestea.folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse. șarpante cu deschideri 24 . cu inele anuale bine delimitate. > Brad de Caucaz 1 . rame și schelete pentru tapițerii. rezistențe mecanice medii. superioare fagului. pentru grinzi. 30m. cenușie. până la 20m înălțime. moale. coronament larg și des. 2 . cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. intarsie și pirogravură etc. stâlpi. lemn de culoare alb-gălbui.lemn greu și tare. se usucă ușor fără deformări.cca. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. elemente masive mobilier rustic. panel. rezistent la fum și gaze din atmosferă.folosit în construcții ca elemente structurale.este ușor. Brad 1 . case prefabricate. coroana piramidală. 3 . 30m. scoarța netedă. 4 . rezistent la ger. mai puțin la secetă. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină. tâmplărie. abia vizibile. Carpen 1 . lemn lamelat. 4 . de talie mare. piloți.sortiment: cherestea. fără luciu.

coroana piramidală. tulpina dreaptă. Fag 1 . se prelucrează ușor. în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare. cu canale rezinifere. panel. furnir. în zona temperată în Europa și parțial în Asia. industriale și agrozootehnice. cu cele mai rapide creșteri anuale. raze medulare fine.este ușor. cu contur neregulat. raze medulare late și 25 . vizibili cu ochiul liber. raze medulare fine. 4 .arbore forestier și ornamental.lemn greu și potrivit de tare. 2 . 2 .folosit asemenea bradului. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. indigen în zonele de câmpie și coline. cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului. se lustruiește și are aspect plăcut. puțin durabil. 25-30m. 4 . rare. lemnul cu cel mai mare grad de folosire. la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană.sortiment: cherestea. furnir. potrivit de greu. tare. șarpante pentru deschideri mici și medii. 2 . cu textură grosolană. la fabricarea instrumentelor. trunchi drept.stâlpi de rezistență la construcții civile.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei. dar prezentând des duramen fals brunroșiatic. Duglas verde 1 . moale. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun.sortiment: cherestea. fără luciu. tâmplărie. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. 3 . cu pori împrăștiați. Cer 1 . vizibile. fără duramen.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii.este omogen. obiectelor de uz casnic.arbore forestier și ornamental. Cireș păsăresc 1 . duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic. 2530m. 3 . de culoare alb-roșiatic. se prelucrează ușor. 10-15m. 4 . cu pori mici.sortiment: cherestea. 3 .

cu dificultăți la uscare. 4 .se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii.sortiment: cherestea. furnir 4 . Larice/ Zadă 1 . elemente masive vizibile. placaj. panel. se curbează bine prin aburire. în special la elemente curbate. se debitează greu. dens. eșafodaje. furnir. ca furnir în industria mobilei. izolate sau grupate.este greu și tare. cu tensiuni interne. 3 . se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire. 3 . duramen brun-roșiatic. nerezistent la geruri mari. la fabricarea schiurilor. PFL dur. tare. se prelucrează ușor. cca.Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile.sortiment: cherestea. răspândit la noi în toată zona forestieră. Europa și Asia. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. bogat în rășină. Frasin 1 . rezistent.conifer forestier și ornamental. 30m. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. se usucă ușor. 2 . cu proprietăți mecanice medii. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu. cu canale rezinifere mici. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). cu fibra creață. se derulează bine.folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. 2 . puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. furnir. industriale și agrozootehnice. Mexic. furnir.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. originar din zona indo-europeană. căptușeli 26 . lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. moale. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre.este potrivit de greu. 3 . construcții sub apă. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). șarpante cu deschideri mici și medii. PAF 4 .sortiment: cherestea.. elastic. în industria mobilei. 2 . se defibrează ușor. se deformează ușor. 65 specii răspândite în America de Nord. elastic și durabil.este greu. lemn cu alburn alb-gălbui-roz. cca. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu. se prelucrează ușor.arbore forestier și ornamental. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. elementelor curbate.

lemnul cel mai răspândit la noi. omogen.conifer originar din emisfera nordică.este potrivit de greu. > Larice leptolepis 1 . raze medulare 27 . rame și schelete pentru tapițerii.arbore forestier și ornamental. 15-20m. Molid 1 . elemente vizibile.sortiment: cherestea. lemn cu creștere rapidă. lambriuri. rame panouri celulare. se prelucrează ușor prin tăiere. moale. cofraje. originar din emisfera nordică. cu luciu de sidef.este ușor. albroșiatic. furnir. piloți. cu raze medulare fine. stâlpi. se usucă ușor. industriale și agrozootehnice. pentru furnire și placaje de aviație. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). elastic. mai puțin dur. case prefabricate. intarsii etc.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. 30m. lemn stratificat. > Larice decidua 1 . fără duramen. tâmplărie. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. cca. ornamente sculptate. împrăștiați. tulpina dreaptă. 3 . lemn lamelat. 40-50m. 4 . se usucă greu. la construcția avioanelor. elemente masive mobilier rustic. cu contracții mari. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. cu textura fină. cu pori mici. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. de culoare alb-gălbui. numeroase.40-50m. cu pete medulare. panel. Mesteacăn 1 . acoperire panouri. curbate. pentru grinzi. 4 . fără duramen.Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare. căptușeli interioare. tare. ambarcațiunilor. coronament rar-luminos. 2 .sortiment: cherestea. rezistent. cu pori mari.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. coroana lat-conică. placaj. sculptate. intarsie și pirogravură etc. șarpante. răspândit în regiunile submontane. debitare. despicare. 2 . se despică greu.arbore japonez. cu canale rezinifere mici. se prelucrează ușor. Nuc cenușiu 1 .folosit în construcții ca elemente structurale. furnir. puțin durabil. 3 . vizibili. raze medulare fine.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine. 3 . duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun.sortiment: cherestea. traverse de cale ferata. 3 . la cele hidraulice.se întrebuințează ca lemn de construcții.se întrebuințează la elemente nevizibile. rezistent. de culoare alb. furnir. cu inele foarte pronunțat marcate. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. elemente masive vizibile. alburn lat. moale.o specie de pin comun.sortiment: cherestea. durabil. se finisează greu. omogen. care crește în Europa centrală și de nord.este omogen.sortiment: cherestea. cu contrageri. ușor. pentru tâmplarie exterioară. uniform împrăștiați. se prelucrează mai greu. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. Pin silvestru 1 . rame placate. potrivit de greu. rezistențe mecanice reduse. piese masivuire. piloți. rame și schelete de tapițerie. raze medulare numeroase și greu vizibile.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. furnirul este străpuns de clei. 2 . ca lemn de mină. are scoarța de culoare roșie-brună. 2 . ornamente sculptate. 2 . tare. este omogen. în industria mobilei la elemente nevizibile. elemente de construcție. alb. sculptură. cu multă rășina și foarte rezistent. intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat). navale. 2 . alburn alb-roșiatic. negru) 1 . Platan 1 . 4 . se prelucrează și finisează ușor. furnir 4 . se prelucrează ușor.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen.este moale. parchet. stâlpi.este ușor. 4 . mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). acoperirea panourilor cu subfurnire. cu textura fină. și desene apreciate. Plop indigen (termurător. cu pori fini. 3 .lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun.cu textura fină. 28 . furnir. alb-gălbui sau alb-roșiatic. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare.

sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. 3 .lemn fără duramen. intarsii. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 . 2 . stalpi pentru eșafodaje și susțineri. răchita) 1 .sortiment: cherestea. 40-50m. 3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 .lemn cu alburn îngust alb-gălbui. băițuit imită abanosul. albă. placaje. de culoare alb-gălbui-roșiatic. intarsie. elemente masive vizibile. furnir. la fabricarea panelului. 2 . textura fină și uniformă. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. furnir rar. panele. 4 . 2 . aparate gimnastica. elemente vizibile. la parchete. elemente nevizibile etc. greu. cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. ușor. modelării.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse. Salcia (căprească.este omogen.se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice. în industria furnirelor.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. străpuns de adeziv.se întrebuințează la acoperire de panouri. piese strunjite. se prelucrează și sculptează bine.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. 4 . tare. greu. Salcâm 1 . băițuit imită abanosul.este moale. furnir.obiecte mărunte de uz casnic. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis. raze medulare foarte fine. ornamente sculptate. coroană largă. durabil. pentru furnire. furnir. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental. 4 . crescut în zone de câmpie și coline joase. textura fina si uniforma.este tare. apare vărgat. se prelucrează și sculptează bine. duramen galben-auriu sau brun-verzui. duramen brun-gălbui până la brun-roșcat.sortiment: furnir. dens. 4 . cu pori dispuși inelar. se prelucrează greu. piese de mașini. construcții sub apă. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. 3 . neregulată. Păr 1 .

panel. parchete. la noi sunt păduri în silvostepă. scări. elemente de mecanice construcții arhitectură importante. sculptură. căptușeli. furnir. profilate etc. provizorii. scoarță netedă. furnir. 2 . rezistență construcții. trunchi drept. se impregnează ușor. durabil. ornamente strunjite. stabil. și cu contrageri mari. 4 . lemn fără duramen.este omogen. 3 . la noi în plantații forestiere și parcuri.se întrebuințează în modelărie. greu. 2 . scoarță groasă. Spania. Europa. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. exterioară interioară. la noi în fondul forestier. obiecte mărunte de birou.sortiment: cherestea. piramidală. rezistent la secetă. originar din estul Americii de Nord. Franța. interioară. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. cca. trunchi drept. lambriuri. rechizite școlare. Tei (alb) 1 . crește la noi în stepe (Dobrogea).arbore indigen forstier și ornamental.este tare.sortiment: cherestea. 3 . moale. la construcțiile navale. 25m. 25-30m. 15-20m. 4 . 30 specii. se prelucrează ușor. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. furnir natural sau băițuit. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. pentru instrumente muzicale. coroană ascuțită. profilate etc. coroană largă. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord.se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială. planșete. ușor rezistent. 30 . > Stejar roșu 1 – cca. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. rezistent. > Stejar pufos 1 – 12-15m. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. ornamente strunjite. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. 25-40m.

se întrebuințează la acoperiri de panouri. rezistent la ger. crește în zona montană. elemente curbate. obiecte mărunte.Specii lemnoase exotice Abachi 31 . foarte rezistent. de munte. furnir. 4 . cu structura fibroasă. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. Asia. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat).răspândit în Europa Centrala. 4 .se întrebuințează în lucrări de artă. arcuri și săgeți. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu. 3 . foarte elastic. Europa. la noi în zonele de cămpie și dealuri. 20 specii. parchete etc. > Ulm de câmp 1 . rezistent. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. Africa. Ulm (de câmp. 4 specii la noi. 25-30m. > Velniș 1 . greu. Caucaz. 2 . dens.sortiment: cherestea.este tare. 2 . cu pori dispuși inelar.sortiment: cherestea. piese strunjite. furnir. elemente masive vizibile. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. lucios. se prelucrează și finisează bine. 12-20m. originar din Europa. la noi în zonele de câmpie și dealuri. duramen brun-roșcat. 2 . > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. cca.este greu. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. 3 . se despică greu. 30m. durabil. Africa de Nord.răspândit în Asia de Vest. 25-30m. noduri numeroase. scoarța roșie. coroana ovoidală.Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. cu textură fină. tare.

Avodiré 1 . galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. îndeosebi din Africa.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină). 2 . 3 . durabil. malam. are fibră dreaptă. kanran. pentru acoperire panouri. Abanos african (abanos negru. kayu.lemn foarte greu. praful este toxic. fără .este ușor.sortiment: cherestea.originar din Africa de Vest. seamănă cu plopul. sculptură statuete. închide 32 culoarea considerabil). uzează sculele. abanos nigerian – funcție de țară etc.plantă lemnoasă arborescentă.. placaje.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . intarsii. 4 . incrustații mozaic. cu zone de creștere distincte. furnir. în construcția aeronautică și caroserii. colorat uniform.sortiment: cherestea. dens şi tare. se prelucrează bine dar greu. moale. negru-brun. instrumente muzicale. 3 . textură foarte fină. mobilier de lux. negru-cenușiu cu dungi de culori diferite.întrebuințat în special pentru furnir.lemn de culoare alb-gălbui. furnir. lemn cu duramen negru. originară din zona tropicală și subtropicală. cu pori de mărime mijlocie. abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . 4 . ornamente strunjite. kukuo) 1 . lemn de culoare galbenă deschisă.

se finisează bine.lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. praful irită.Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen. textură uniformă destul de fină. 4 . elemente vizibile. 2 . intarsii. mobilă fină. furnir. placaj. marchetărie. lambriuri. intarsii. se debitează bine în furnire. panel. Kosipo 1 . Lemn cu fibra dreaptă. luciu profund. 2 . necesită umplerea porilor.lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. 3 . 3 . galbendeschis. furnir.sortiment: cherestea. tâmplărie fină. Framire 1 . alburnul cenușiu albicios. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. se derulează bine. 4 .întrebuințat pentru interioare de lux.lemn potrivit de greu și de tare. se finisează bine. 33 .întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează ușor. cu aspect vălurit când e tăiat. ondulată.lemn ușor potrivit de moale.sortiment: cherestea. placaj. furniruire decorativă.

Lămâi 1 . intarsii. 3 . se prelucrează bine. are luciu mătăsos cu ape.lemn greu. Mahon american 34 . furnir. 2 .lemn potrivit de greu și de tare.sortiment: cherestea. profilate.întrebuințat pentru acoperiri panouri.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic. se prelucrează ușor. intarsii.sortiment: furnir. strunjite profilate.subtropical. furnir. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii. desene mahon piramidal. furnir. textură fină până la mijlocie. 4 .lemn semigreu. 3 . necesită umplerea porilor la finisaj. ornamente sculptate. 2 .întrebuințat pentru acoperirea panourilor. finisarea necesită umplerea porilor. se prelucrează bine. necesită umplerea porilor la finisaj. placaj. Limba 1 . se debitează bine în furnire. măzărat înflorat.sortiment: cherestea. 4 . Macoré 1 . intarsii. strunjite. elastic. 3 . 2 . 3 .lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis. elemente vizibile și nevizibile.sortiment: cherestea. furnir. se finisează bine. 3 . Mahon african 1 .lemn moale și uşor. 4 . 2 .întrebuințat pentru intarsii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . praful de lemn nu este toxic. necesită umplerea porilor.întrebuințat pentru acoperire panouri. textură fină și uniformă. elastic.lemn semigreu.sortiment: cherestea. se debitează bine în furnire. nu se derulează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. originar din Asia. crește în regiunea mediteraneană. 4 . se prelucrează bine. elastic. lemn de culoare galbenă. dens și tare. praful de lemn este toxic. 4 . ornamente sculptate.

întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir.întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. greu și elastic. intarsii. Păr african 1 .duramen roșu-corai până la roșu brun închis.lemn tare.sortiment: cherestea.lemn foarte greu şi dur. 3 . profilate.duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui.duramen brun-roșu sau gălbui brun.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. aspect uleios. textură fină și uniformă.întrebuințat pentru acoperire panouri. Paduc african 1 . Mansonia 1 . elemente vizibile.întrebuințat pentru acoperire panouri. ornamente sculptate.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. uzează sculele. furnir. intarsii. se debitează bine în furnire.lemn tare. 3 . elemente masivuire. 3 . 2 . se prelucrează greu. strunjite. se prelucrează și finisează bine. intarsii. furnir. foarte elastic.lemn potrivit de greu și tare. 35 . 2 . 2 . greu și elastic. 3 .sortiment: cherestea. 4 . strunjite. se prelucrează și finisează bine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 .lemn mai puțin dens. se prelucrează bine. intarsii. uzează sculele. Palisandru 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri. praful de lemn este foarte toxic. intarsii. Sapeli 1 .sortiment: cherestea. 2 . finisaj anevoios. se prelucrează bine. aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială. furnir. praful iritant. 3 .duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea. 4 . ornamente sculptate. 4 .lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis. 2 . 4 . 4 . ornamente strunjite.

lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune.Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. strunjite. necesită umplerea porilor la finisaj. intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează și finisează bine.sortiment: cherestea. se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. se prelucrează greu.sortiment: furnir. intarsii. lemnul are aspect uleios. furnir. la finisare apar pete de gumă. Lemn zebra 1 . China. bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 . textură uniformă și aspect decorativ deosebit.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. negricioase. ornamente profilate. 2 . 3 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . America de Nord. vino" a pânzelor. se prelucrează bine.potrivit de tare.sortiment: cherestea. conţine substanțe grase. 2 . profilate. 4 . placaj.lemn potrivit de greu și tare. 4 . intarsii. 2 .lemn greu și tare.întrebuințat pentru acoperire panouri. ornamente sculptate. 3 . 4 . 3 . intarsii. praful de lemn nu este toxic. furnir. elastic.lemn semigreu. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate. nu se încleiază bine. Trandafir 1 – originar din Asia. prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă. Teak 1 . cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. furnir. Japonia. VIII . se finisează și lustruiește bine.duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru. printr-o mișcare de "du-te. 4 .sortiment: cherestea. Astfel.

rigle. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). noduri căzătoare. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. cu toate cele patru laturi paralele. crăpături etc. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 . Se așează pe o bandă transportoare. prin tăierea celorlalte două laturi. dulapi. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. Se obține cheresteaua tivită. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare.) care se înlătură.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri. rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. șipci. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. funcție de grosimea dorită a panoului. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor.

lambriurilor etc. pot avea grosimi până la 3mm. frasin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. Există și specii din lemn colorat în prealabil. obținute de obicei prin derulare. mesteacăn.nuc. cu ajutorul coronamentului. ușilor. fag.specii indigene – tari . furnirele estetice se produc din: . Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice.moi – tei. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. paltin. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. 6000mm). primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. în diverse culori. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. Cele tehnice. plane sau curbe ale mobilierului. stejar. după ce bușteanul a fost fasonat. carpen. folosite la fabricarea placajelor. 1100mm). ulm. salcâm . Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare. imediat după doborârea 38 . Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. plop. Este o foaie subțire de lemn. Din punctul de vedere al speciilor. cireș. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. prin absorbția vopselei în trunchi. anin. salcie. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte. păr.

lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. prepararea cleiului. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. tavane. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir. înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. croirea). în foi subțiri de numai 0. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. producerea furnirelor (derularea. zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. Este folosit pentru finisări interioare: pereți. după o plastifiere bună. uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor.specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. presarea foilor de furnir încleiate). la aer devenind brun-închis). dibetou.1mm. paduc african (duramen roșubrun portocaliu. verzui sau violete). apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. frezarea oblică a bucăților scurte de furnir.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. mahon african/ acaju. bubinga/ rodin. avodire (gălbui până la gălbui-roz). . înlocuirea nodurilor la furnire). vitrine etc. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. sub presiune. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. tiama etc. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt. Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. verzuibrune sau brune negricioase). Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu).08-0. sortarea furnirelor. limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. cu luciu auriu). frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. trandafir/ palisandru. La unele placaje. la cald sau la rece. mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic).

plop. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. emailat. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. Poate fi lăcuit. tei. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. acoperit cu hârtie decorativă etc. cu fețe prelucrate. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate. așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. mesteacăn. 2-4mm. Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. canapele etc. fag etc. din talaș industrial. anin. anin.. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. posibilități de prelucrare mai mari etc. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor.). poate fi: longitudinal sau transversal. melaminat. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. plop. ambalarea și marcarea). iar după specie: de fag.Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. lemn exotic etc. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. plop). acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. șlefuirea.). După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . După modul de tratare poate fi antiseptizat. de ex. la mijloc un strat de așchii mai mari. din așchii măcinate/ zdrobite. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. din tei. sortarea. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare.

impregnate cu rășină melamină formaldehidă. plop.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate). Se presează la presiune și temperatură înaltă. fag etc. MDF/ PAF. poroase etc. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). solvenți.căldură. OSB – panouri cu așchii mari orientate. emailate. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. melaminate. semidure și dure. se usucă la cald. moi. HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. Pot fi dure și extradure. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. După structură se produc panouri omogene. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie. molid. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . apoi unul decor. tratate împotriva apei sau ignifugate. Primul film este barieră. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea. realizate prin procedee de defibrare mecanică. Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. stratificate (obișnuite). iar al treilea un film de acoperire transparent. care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. Ca aspect poate fi mat sau lucios. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. folosite mai mult în construcții. presate la cald pe una sau ambele fețe. Ca densitate sunt moi. PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. cu precădere a fagului. brad. mesteacan. anin. Suprafața devine rezistentă la umezeală . zgârieri.

40 mm l = 25. panel. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. 48. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . A . PAF. 58 mm l = 48. covor de cherestea reconstituită.Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi. 90 mm l = 50. 60. 96 mm L=1–6m Scânduri g=25. 48.4 m Sipci g=25. 70. 32. parchet -scări. MDF. 80. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. 60. 68.4 .4 m Dulapi g=50. PFL.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. 38. 32. 60. 80. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 . 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28.4 . 80. 70. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 58. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. PAL.Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12. 70. placaj.48 mm L=1–6m Rigle g= 38. IX .

6.1. 60. 2. 80 mm l => 100 mm L=1-4m B .4 . 70. 60. B. 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. 0. 80. C.1300. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50. parchet -scări.Furnire Furnire t e h n i c e 43 A.2.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm.… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir . 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 60. D g = 0. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50. 40 mm . 1.elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. trepte.5. 1. 80.8. 60. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 40 mm l = 25.contratepte l = 50. 3. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25.4 m Sipci g=25. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25. L = 980. 70. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25. 60. 60.1330. 70. -balustrade. -lambriuri -grinzi. 80.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50.

1. 8. 1200. 1. 5. 0. 0. PFL. 900 x 100. PAL. panel. arin.0 mm plop. 800.10. 1500.1750 mm g=0. 600. semiradia salcâm. 1200 x 120.elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12.1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative. 0. 4. rădăcină le de nuc 0. 140 mm L = 300.6.55 mm nuc.70. le paltin g = 0. MDF Placaj de fag g= 3.60 mm paltin. 400.2 mm fag g = 1.8 mm L x l = 600 x 80.70. 1650. 9. 600 x 100.7. răşinoase l = 80.18. 0. păr g=0.80 mm ulm. stejar. 6.15.Placaje.20 44 . . cireş. tangenţia frasin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0.55. 100. 1500 x 140. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . 120.0.

2200 x 1220. 5. . . 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3. 2000 x 1220. 2440.elemente de legătură şi 2750. 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530. 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220. 4 . 2000 x consolidare şi salcâm . 2140. 50. PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 10.panouri curbate . 18 mm . 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4. ulm. 12.elemente de placare L= 1830. 25. 2200 x 1220.înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4.înlocuitor PAL l = 1220 . 35. 30.elemente cu structura 3600 x 1800. 5. 8. consolidare 3660 g= 12.2 . furniruite 25. 2240 x 1220 Panel de tei.elemente suport 1250.elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF. 10. 60 mm .elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830. 2000 x 1250. 1700 . arin. 18.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor . 6. 4. 1830 x elemente compartimentare 1220. g = 3.elemente de legătură şi consolidare . 40. carpen L x l= 1530 x 1530. .înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 3050. 6. 8. 16.Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530. 22. plop. 2000 x .panouri plane şi curbe 19.elemente de placare elemente compartimentare de . compusă 2440 x 1220 .elemente mulate l = 1220.elemente de legătură şi frasin. 8 mm . 30.elemente de placare 1250. 2240 x . 16. 4. 22.elemente de placare . .elemente de placare . 2000 x 1250. 8. 6 . 18.elemente de placare g = 3. 8. g= 12. 14.panouri nefurniruite pentru tapiţerii . 5 .

continue longitudinale. Pentru şipci. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. panel. linie continuă longitudinală. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. la circa 3 mm distanţă. la circa placaj etc. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. linii subţiri în unghi la cca 46 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. 30.3050 mm Panouri covor de G = 18. 2750. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale. 22. 20. Haşuri cu mâna liberă. cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X .Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr . 2440. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. Pentru şipci. linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă.

8. cu Ca la pct. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. perpendiculare pe direcţia longitudinală. linie extrudere . trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A. 2. Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj . 3) Ca la pct. miez. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului. cu indicaţia dată pentru placaj (pct.Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. Pentru miez. întrerupte. Pentru aglomerate extrudate. Pentru furnirul de bază. subţiri. ondulate. linii orizontale. ca la panel (pct.secţionate paralel subţiri. Plăci din aşchii continuă longitudinală. ondulate. linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct. linie lemn B. întrerupte. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. furniruite . linii verticale. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază.secţionate continuă longitudinală. 1. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. 2). pe direcţia de Pentru furnirul de bază.

expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn. Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic. Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri.

Prima operație este croirea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic. PLACAJ. XI . a fost făcut un proiect. PANEL. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. 3. 1. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. 2. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. Se utilizează la toate grosimile de panouri.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. MDF. sau OBS. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. Urmează masivuirea. prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi. 49 .

Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. După aplicarea cleiului. Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze. urmează furniruirea. 5. prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei. care au o mișcare pe două direcții. operație în care panourile 50 . fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. 4. Urmează aplicarea cleiului.

De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos). apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă". şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă. Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 . În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform.Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos". îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină.

Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 . dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . 7. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. După odihnă. maşina are un burghielor. Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. urmează operaţia de formatizare. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată).

9.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % .Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere. După 48 de ore. cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. 10. pereți laterali etc. Pentru aceasta. Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. XII . pentru îngroparea balamalelor 8. cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. Operaţia de finisare. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. 53 . ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . tipuri. Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier.Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună.

1. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. Ambele furnire sunt considerate de 54 . După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. 3. unele pe maşini. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept. se aplică cel de al doilea strat de lac. picioare etc). care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P.L. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. rame cu tăblii. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. se lasă cel puţin o oră să se usuce. Se aplică grundul. altele manual (profile. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%.F. Se şlefuiesc toate reperele. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. după care se aplică primul strat de lac. După un timp de uscare specific tipului de lac. XIII . 2.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi.

foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse.F.F. a primit clei pe spate.L. II. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P.F.L. . provizoriu. 2. 5.F. Se aşează o foaie de P.L.F. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P.L. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie.L. acela de a păstra panoul uniform ca grosime. În momentul în care 55 . Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. pe masa de lucru. 3. tot în acest scop.L. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri.L. cu suprafaţa unsă cu clei în sus. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare.L.F. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. III. cu faţa în jos. Panoul este introdus într-o presă multietajată.. frânte la ½ din lungime. 4.F. Asamblarea se realizează în felul următor: 1. Se iau două foi de P..Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă. 4.F. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Fiecare foaie de P. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii.

Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. 56 . V.Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate. Furniruirea panoului. Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. 1. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80). Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. în vederea cuplării cu furnirele . IV.

VIII. 3. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. se desprăfuiesc .Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). În final se lustruiește cu spirt. XIV . Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 . Dupa aplicarea primului strat. Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. a agenților chimici și fizico-mecanici. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. se lasă la odihnă. VII. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. Se scoate din presă . Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. ce nu se mai șlefuiește. Se şlefuiesc suprafeţele. la acțiunea căldurii. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare. Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. Dupa uscare. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare.

3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. alcool și alți agenți chimici. se usucă 24-48 ore. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). se lasă la uscat 6-24 ore. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. Lacurile poliesterice au doua componente. situate la un metru unul de altul. Se aplică primul strat de email. Se lasă la uscat 24-48 ore. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. se șlefuiește umed. peliculă cu rezistență mai mare la apă. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. întâi o componentă și apoi cealaltă. Se aplică prin turnare. se usucă și se aplică al doilea strat de email. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. Se usucă 2458 . cu o mașină care are două capete de turnare. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. chituirea lemnului și șlefuire. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. căldură etc. roz și galbenă. vălțuire (piese plane.

Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . verde. Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. fără depuneri de culoare neuniforme. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria. dacă nu se finisează natur. trăgători. bordo. 4. negru. bordo. 6. Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. portocaliu.Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. negru. Pentru aceasta se folosesc: 1. albastru. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. 3. culori galben.). brun. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. roşu. 2. iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. După desprăfuire se face. violet. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. rame ş. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150. colorarea suprafeţelor. gri . cu peria. 5. brun. Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată.a. portocaliu. Lacurile folosite: 59 . se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă.

Sunt rezistente la apă. apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. rezistente la surse fierbinţi . şocuri termice şi sunt elastice. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. cafea. la şocuri termice. sunt rezistente la apă. cafea. şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. 5. imersie. la cafea. 4. la cafea. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. sunt rezistente la apă. LACURI OPACE . după care se aplică în sistemul următor. după care se lasă să se usuce 1 oră. pulverizare sau turnare. Au aderenţă. sunt rezistente la apă. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. PRONILIN F. cu aderenţă bună. 6. 2. la şocuri termice şi sunt elastice. POLIESTERICE 8.Tehnologia si estetica lemnului 1.POLIURETANICE – TIFEL 7. sunt rezistente la apă. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . ACRILO. 3. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. lăsându-le 1 oră între straturi. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. BADULAC L. mai puţin la alcoo. sunt elastice. un strat de grund. la cafea. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice.

28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 .18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. agenţi chimici.250. umiditatea relativă a mediului max.prin imersie 70 – 90 gr. diluare apă curată la 15 – 250 C Consum . / m2 61 . Pentru turnare lacul este mai gros. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili. Au rezistenţă bună la sgâriere.temperatura mediului 18 . Nu se îngălbeneşte pelicula în timp. umiditatea suportului max. . Se aplică uşor. Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. Diluant. Sistemul de aplicare: 1.Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: . 65%. grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. 14 %. După uscare se formează pelicule dure. la apă. 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2. Nu conţin formaldehidă. elastice. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare. iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C. rezistente la şoc termic. Capacitate de şlefuire bună. Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului.

bătătoare. Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor. Ø 4 mm. . cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea . Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare. Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. tocuri fixe. .stropire pneumatică. / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp.prin pulverizare 130 – 150 gr. obiective diverse. . Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac.stropire fără aer. . mobilă clasică. Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice.cu perdea de lac . Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator). turnare. electrostatică. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec. putere de acoperire). 62 reactive numite oxidrilici (primul component).valţ. plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată. rame. Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . diferite elemente de lemn masiv (scaune. ornamente dea-lungul ştreaşinilor. poliţe. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă.

respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi. 20 %) . situate la un metru unul de altul. f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). d) nu se aplică straturi prea groase. cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin. elastcitate – au o foarte bună elasticitate. nu se folosesc diluanți nitro. Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. 63 . altele de loc.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. e) înainte de aplicarea finisajului. pentru a evita formarea punctișoarelor. rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2). se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent. Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare.

din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit. biblioteci.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea.) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică.pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale. uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior. socio-culturale. depozite.pentru construcții civile (locuințe) . XV . socio-culturale – firme.cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. muzee etc. socio-culturale). magazii etc. pardoselile se pot clasifica în: . .tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice). lemnul având o bună capacitate de izolare termică.) .pentru construcții socio-culturale (firme. aducând produsul natural. depozitare) . rezistența la produsele cu care vin în contact. modul de exploatare. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. agrozootehnice).industriale (activități de fabricație. Funcție de structura pardoselilor avem: . întreținere etc. Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare. funcțional și estetic. bănci. MDF .Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde". Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc. Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 . Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. Ele crează un ambient preferat de om altor materiale. bănci. spații expoziționale).din covor de panouri – PAL. . . estetic cu culorile și desenul specific.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale. Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică.

carton bitumat sau folie de polietilena). o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). biblioteci) . o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare. cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică). o zona bariera de vapori (strat de bitum. cu structură suplimentarță (în zone reci. placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase. scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată . parter.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli.cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare). realizată din covor de semifabricate – PAL. plop. zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare).fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte). o zona oarbă (doar pentru anumite structuri.întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) .cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. MDF.întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general. 65 . salcie – și material slab calitativ).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal). unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: .

lac dat peste pardoseala propriuzisă.. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare.120x60.150x60. stejarul. cilindrice -ø60. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor).). fagul. tei.. învățământ etc. Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa. molid. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv.. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții.. zona de uzură – strat de vopsea. cu structuri simple. Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. ușoare și ieftine. plop. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. sau din alte tipuri de materiale.. pin. 66 .. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci. și foioase ca salcâmul.. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare). Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor. vârfuri de arbori etc. Cele din fag le folosim doar la spații închise.120 sau prismatice -60.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri.. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații.120. frasinul..

. . Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20. birouri de reprezentare). Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit.. școli. Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional). primării etc. 67 .25mm. palisandru (spații socio-culturale. biblioteci. paltin (locuințe. . care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum.. spații de locuit pretențioase..caracteristicile de exploatare (trafic. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. care trebuie să țină cont de: . specii exotice – mahon.30mm. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci). restaurări etc.. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu. izolări etc. duglas. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice. foioase tari – stejar. încălzit/ neîncălzit etc.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. spații socio-culturale și administrative) – 20.) care se așează direct sau se fixează cu adezivi.tipul suprafeței suport.) sau în preluări de stil rustic. de suportul pe care se fixează..caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. nuc. întreținere etc.30mm. Există mai multe variante de fixare. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. cauciuc etc. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. foioase moi – plop. molid. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile.).). mochetă..nivelul din construcție la care se amplasează. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn. .

cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică).).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor. etc.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare. . .tipul planșeului pe care se fixează (beton. Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. dimensionarea surselor de căldură). Au forme. pe strat de nisip etc. Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori. pătrate sau dreptunghiulare.natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. neîncălzit.).zona geografică.tipul spațiului (deschis. Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. . . . desene și structuri diferite.tipul fundației (la parter – placă beton. Având rezistențe diferite la uzură.îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). grinzi de lemn sau metalice). .îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc). Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare. Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite. În alegerea lor se va ține seama de: .nivelul de dispunere al încăperii. După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei. planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 . . Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare". ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. dimensiuni și moduri de îmbinare diferite. lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic).

Parchetul clasic Terminologie: 1. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. cireș păsăresc. brad. plop. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului.mahon. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. paltin. A . Poate fi și aplicată. Specii exotice cu valoare deosebită: . 9. În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). nuc cenușiu. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. 6. ulm. frasin. plop). salcâm. 4. cu grosimea de 25mm. Poate fi de dreapata sau de stanga. mesteacăn. palisandru. arin. cu care se realizează 69 . foioase și rășinoase: . La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. 7. 5. Friza – piesa de cherestea tivită.stejar. 3. Piesa de parchet – friza prelucrată. ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. carpen. 200mm. care primește lamba piesei alăturate. lățimea 3277mm și lungimea min. teack. cu fețe plane paralele și netede. fregastru. abanos. molid. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. profilate pe părțile laterale și la capete. 2. fag. păr.

pentru frizele de câmp: . 75 (din 5 în 5mm) x 200 .. 400 (din 50 în 50 mm) .cherestea de slabă calitate. PAF etc). pervaz .frize de parchet tip uluc. 17. elemente de mici dimensiuni...Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete.piesa parchet de foioase – 16. ... 19 x 30 . simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii. 17. 1500 (din 100 în 100 mm) 70 . .frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. alei în grădini particulare (zone calde) . în spații interioare protejate de intemperii . 19..lemnul rezultat din fasonarea buștenilor.resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor. . 22 x 30 .. . . frizele de perete: . în spații deschise și acoperite. 400 (din 50 în 50 mm) b.margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor.lemnul rotund prevăzut cu defecte.. Dimensiuni a. Frizele se obțin din: . Standardele românești grupează frizele astfel: ... Se fixează cu adezivi de structura construcției.frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică. tip "L") – puțin folosit..20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 ..grosime friză câmp x 50 . care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL. . tip "U") – puțin folosit. 75 (din 5 în 5mm) x 200 . deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari.lemnul din lobde (crengi si ramuri.. 75 (din 5 în 5mm) x 600 . 1500 (din 50 în 50 mm) c. ..lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci.lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm. (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm.piesa parchet de rășinoase – 16.

Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos.Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală. Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0. fag – 0. cu orientare alternativă a frizelor.1/ 3. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați.3/ 5.0/ 7.0/ 8.0%.2/ 5.8%.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. Se produce și livrează sub formă de panouri.8/ 7. B . radială și tangențială.0/ 8. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL. Parchetul în carouri cu câmp modular.8%. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor. formatizați și finisați). Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor.5/ 3. Pentru panourile având ca suport hârtia.0%. Parchetul cu ancadramente. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate. • • • Parchetul în "W" (în brăduți). Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. frasin – 0. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil.8/ 11. fixarea se face cu 71 . paltin – 0. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚. este realizat din frize prismatice. fără lambă și uluc. molid – 0. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite.4/ 4. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic. cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii.

În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. astfel încât. C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață. Frizele nu au dimensiuni standardizate. MDF. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. sub formă de lamele sau furnire. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. În cazul panourilor care au suport textil. funcție de . dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. 1:10. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. fixarea se realizează cu suportul în jos. Grosimea stratului de uzură este între 0. ele rezultă din proiectarea lor. PFL. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate). parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. jumătate sau pe sfert. desenul parchetului (integral.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. pentru o mai bună planeitate. fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. obținându-se astfel efecte estetice deosebite.7 și 1. PAL).

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice.Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire. pardoseala. Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. os. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. metale etc. plafonul. baga.. formând diferite aranjamente decorative. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea. 76 . vegetale sau figurale. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. fildeș. geometrice sau figurale. lambriul. care se încrustează în suprafața obiectelor.

să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. linii în zigzag etc. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane. fâșii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. de asemenea. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. 77 . Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. Fileurile pot fi simple și compuse. Este necesar. liniare. încadrează ornamentele.

78 . cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen. sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful