Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

alături de foioase. Marea Mediterană etc. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. stejar. 4 . E . în regiuni ale emisferei sudice (India. ca urmare a condițiilor de climă și pământ. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. larice etc.. plop etc.). mesteacăn. paltin. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. castan. măslinul. plop. care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. cu frunze care cad iarna. 5 . arțar etc. cu frunze căzătoare vara. pin. 75%. cu frunze persistente.păduri tropicale și subtropicale. frasin. salcâm. II .păduri de foioase (de iarnă).păduri de laur și cu frunze persistente. deosebim: 1 . 70 specii forestiere. care cuprind esențe principale ca fag. și esențe secundare ca arțar. Golful Mexic. larice. liane. 3 ..Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an). pin cembra. În țara noastră. Majoritatea o reprezintă cele foioase. frasin. mai puțin numeroase. arbuști.păduri ecuatoriale. molid. stejarul etc. iar restul sunt arbori rășinoși (molid. ulm etc.) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m.păduri de foioase (de vară). salcie. cca. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. nuc. ulm. stejar. brad. 5-25% din volumul arborelui. cu flori mici și fructe roșii). tei. pin austriac. lucioase.Structura lemnului 1. pin silvestru. 2 . Java etc. nuc. duglas și tisa). (fag.păduri de rășinoase. mesteacăn. pădurile sunt alcătuite din cca. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca.. carpen.. salcie. unde se găsesc plante agățătoare. anin. ca mesteacăn. tei. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. nucul). 4 .

Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. forma și aspectul frunzelor. frunze.secțiunea tangențială (longitudinală. de la nivelul solului până la coroană. Mărimea. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui. trecând prin axa arborelui). Este un țesut protector extern. alcătuită din crăci. tangentă la inelul anual). inele anuale. ramuri. și coroana. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). Aspectul.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). format din celule mari. . culoarea. raze medulare. 2. .secțiunea radială (longitudinală.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. parenchimatice. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. Coaja – un strat de celule solzos. flori și fructe. alburn. partea aeriană vizibilă. 5-20% din volum. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul.secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă . măduvă. duramen. este formată din trunchi. poliedrice sau 5 . structura cojii.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă. Trunchiul. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială . Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . forma și mărimea mugurilor. muguri vegetativi.

cosipo. Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. mesteacăn. paltin. cu conținut mare de apă. Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. castan porcesc etc.macore. mahon. prun.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. fag. nuc. salcâm etc. paltin). prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. dud. exotice . carpen. mesteacăn). ienupăr etc. anin. Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. ulm. colorație de natură patologică. mutenie. diferită de la o specie la alta. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. tisă. stelată etc. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). anin. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. Lemnul din alburn este mai ușor. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. duglas. Ea poate avea formă circulară (castan. cireș. plop alb. nuc. castan brun. salcie albă. molid. reprezentând inelele anuale din ultimii ani. platan. plop negru. inactiv fiziologic. tei. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. plop tremurător. gorun. foioase – arin negru. amazac. fag. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. larice. frasin. care rămân necolorate sau devin alb gălbui. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. jugastru. mansonia. foioase – stejar. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. sapeli etc. active fiziologic. fiind înconjurată 6 . care acoperă ramurile. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. cu conținut scăzut de apă. triunghiulară (alun. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. mai elastic. Lemnul din duramen are densitate mai mare.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. frasin.). 7 . Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). paltin. platan. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. format în a doua perioadă a sezonului activ. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă. paltin. la speciile din zona temperată. mai dens. anin și stejar). jugastru. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. mesteacăn. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. ele apar sub forma unor inele concentrice. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. duglas. parabolic sau ondulat. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. măr. După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin. arin). înguste (brad. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. mai deschis la culoare. paltin. ondulat fin (tisă. fag). pin. radiale. În secțiunea transversală. platan. carpen. mai puțin dens. castan etc. mai închis la culoare. Pot fi continui sau întrerupte. Specii cu pori împrăștiați: nuc. poros. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. de grosimi diferite. Pot fi dispuși radial sau în benzi. frasin. Specii cu pori inelari: stejar. mesteacăn. arțar. În secțiunea radială. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. dud. în fiecare an. fag. compact. larice. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. salcâm. tei etc. dud. drepte sau curbe. stejar etc. salcie. care pornesc din centru către coajă. alun. ulm. ondulat grosolan (carpen. plop. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). fag.

Pot fi în lemnul târziu. tuie. sau împrăștiate în toată masa inelului anual. salcie etc. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. Pete mici. salcie etc.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina.). Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. mesteacăn. Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini. Specii indigene care secretă rășina: pin. salcie. 8 . finisare). mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. grupate sub diverse forme. păr. arțar.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. ienupăr. larice. gume. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. molid. • • fine foarte fine (corn. măr. jugastru. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. duglas. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). jneapăn. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate. uleiuri etc. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. ulm. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger.). Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă. unele specii de plop. paltin de câmp. Zonele de fibre se întâlnesc rar. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. de culoare galben-brună sau albicioasă. ulm). tisă. plop. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. zâmbru. la limita inelului anual. salcâm). mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. rare.

brun deschis: frasin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. dibetou). .brun-gălbui: stejar. greutății.alb-cenușiu: carpen.brun deschis-roz-roșiatic: duglas. arțar. . pin. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie.alb-gălbui-cenușiu: plopi.brun-verzui: salcâm. fag. luciului.alb-gălbui-roz: cer.). Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat. tăriei etc. larice.albă: alun. tei. . gorun.alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas. texturii. prun. III . 9 . tisă. . brad. salcie. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat. . platan. Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată. cireș. Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. alburn de salcâm. . plop negru. . Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător. desenului. păr. corn. neoxidat etc. ienupăr. alburn de pin. mesteacăn. molid. ulm de munte. ulm.alb-roșiatic: anin. .alb-gălbui: paltin. . . . corn. . mesteacăn. jugastru. măr.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii.brun-cenușiu-negricios: nuc. castan.

kosipo.secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare .roșiatic-închis: mahon. Și zonele de fibre pot da un anumit luciu. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: . .roșu: santhal. sapeli.brun-verzui: mansonia. . pernambuc. platan.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b .violet: amarant. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b . . . guaiac.argintiu: mesteacăn. koto.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b .brun-roșcat: macore. palisandru. sipo.albă: balsa. 10 . .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b . avodire. . El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială.negru: abanos. .brun-cenușiu: amazac.alb-gălbui: framire. mutenie.mătăsos: paltin. .

cu flăcări (macore). frasin. diferențe de culoare.mijlocie: cireș. Pot fi regulate. Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual.grosieră: stejar. specii exotice). Din speciile indigene. fagul.sidefiu satinat cu ape: paltin creț.fină. Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . noduri mici (paltin. fag. gâlme (nuc). păr.desen riglat sau dungat (rășinoase.auriu: framire. . . . salcâm. . creșteri neregulate etc. Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. uniformă: tei. platanul. frasin).marmorat (kosipo). mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare. . Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin.piele de șarpe – datorat razelor (paltin). .penat sau "coadă de păun" (paltin). mesteacăn). au un luciu pronunțat paltinul. șterse etc. . Poate fi regulat sau nu. mesteacăn. . Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. expresive.înflorat (mahon).măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. frasin creț). stejarul. arin. gorunul. neregulate. . Poate fi: .ondulat – de la fibra creață (paltin. Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . frasin. Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. evident sau abia vizibil. cu raze medulare late. ulm. Uneori se poate identifica specia cu 11 . mesteacăn măzărat). .

mirosul se schimbă. plopul. • • • lemn potrivit de tare – arțarul. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile).și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . prunul. compatibilitatea la încleiere și finisare. elastice. lemn foarte tare – cornul. molidul. ulmul. salcia. paltinul. stejarul. 0. teiul etc.1-10%. jugastrul. bradul. platanul. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. castanul. cireșul. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. carpenul. 12 . Cantitățile.Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. aninul. nucul american. stejarul. fagul. Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire. Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. oțetarul. frezare). ienupărul. salcâmul galben. încleiere și finisare. frasinul. eterogen și poros. își pierde din intensitate sau dispare. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. glădița. Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp. duglasul.. lemnul câinesc. IV . Prin uscare. Din punct de vedere chimic. sângerul. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. vișinul. socul etc. pinul. tăiere. pot determina culoarea lemnului.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. deși sunt foarte mici. dudul. mesteacănul. substanțele tanante.substanțe extractibile și substanțe minerale. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. lemn tare – alunul.

adezivilor etc. cerurile. Rășina – este o substanță amorfă. Influențează încleierea. cu întrebuințări în prepararea lacurilor. gumele. incolor sau gălbui. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). linoleic (acid gras nesaturat. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. alcaloizii. secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. conținut în uleiurile sicative). Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. lemnul. circular). nucul. lactic. polizaharidele extractibile. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). solid la cca 4˚. monobazic. nu se lipește). castanul brun. insolubil în apă. teak etc. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. acetic. palmitic (acid gras saturat. și inflamabilă. Gumele . În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). citric etc. acrilic. inodor. fără gust. constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). makore. solubil în alcool și eter. solid. cauciucul și substanțele minerale. Îngreunează încleierea (nu face priză). substanțele colorante. ușor solubil în eter și în alcool cald. Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. insolubil în apă. Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. Acizii organici – formic. fără miros. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. Ceruri – produse insolubile în apă. frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. grași. cleiurilor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. vâscoasă. coaja. și la finisare. de culoare albă.substanțe vâscoase. Acizii grași – oleic (acid monobazic. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. larice. băițuirea și finisarea. lichid. afrormorsia.

colorații și alterații. Alcaloizii . Polizaharidele extractibile . Substanțele colorante .defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund. Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori. d . g – depuneri anormale etc. c . pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. tratamentelor aplicate etc. f . pot ridica valoarea lui. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă. Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele. Cauciucul . 14 . rezultate prin policondensarea unor monozaharide.noduri.substanțe bazice azotate. e . V .substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. prin aspectul lor. toxice.crăpături. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. naturii speciilor. folosite în medicină. în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. b .substanțe organice care au proprietatea de a colora. a solului. folosite în industrie pentru lipit. Cele mai frecvent întâlnite sunt: a .de structură.găuri și galerii de insecte. Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic).substanțe cu structură macromoleculară.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale.

Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate. este mult apreciat la producerea furnirelor. Și în cazul ei. doborâre și înlăturarea crăcilor. trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. corn. întâlnită mai ales la paltin și fag. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. sortimente cu dimensiuni reduse. Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. Apoi curbura. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. în timpul creșterii. într-un plan pe toată lungimea. tisa și brad. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. de la bază către vârf. Devine defect când este prea pronunțată. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. este devierea curbă a axei arborelui. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. 15 . Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului. având noduri de diferite forme. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. se înlătură. pe trunchi. Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. dacă este prea mare. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). anin. cu structura neregulată. Acest defect îl găsim frecvent la carpen. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. Excrescența este o umflătură de formă variată. Dacă este foarte pronunțată.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. ienupăr. Deși defect.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. grupate. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. normal colorat. pin. Forma secțiunii este în general ovală. După gradul de sănătate. îi reduce mult rezistența. pe cant. de desprinderea parțială a inelelor anuale. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. mustață. vicios. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. care se despică și prelucrează greu. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. dar în urma tăierii sau uscării lor. inelare. colorate mai intens. parțial concrescute. de culoare închisă. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. longitudinale. de capete. străpungătoare. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. nevizibile. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. transversale. crăpat. putred. iar foioasele precum 16 . d – pot fi interne. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. cu celule cu pereți groși. Pot fi cauzate de ger. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. nestrăpungătoare. exterioare. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. pe muchie. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. integritate și colorație pot fi: sănătos. alungite. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. larice). mod de vegetație etc. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. căzătoare. ovale.

anin. aninul. fagul. . de lățimea inelelor anuale. .inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. bacterii etc.Proprietățile fizice . debitat chiar și produs finit.albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci. proporția de lemn târziu sau timpuriu.40 g/cm³. dintre masa aparentă și volumul lemnului.04 g/cm³ (balsa) până la 1. .. . exprimat în g/cm³. nucul etc.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul.putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală. . VI . plop etc.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. prin atacare de ciuperci xilofage. paltin.70 g/cm³. În funcție de specie.40 g/cm³ (guaiac). În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat. mesteacănul.specii ușoare – de la 0. .inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin. .specii semigrele – de la 0. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere. Ea variază de la o specie la alta. Sunt provocate de ciuperci. carpen. . existența unor substanțe de încrustare și umiditate.50 g/cm³. cu contur stelat (stadiu avansat de alterare). tei. .specii foarte ușoare – până la 0.lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului.specii semiușoare – de la 0.inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului.40 – 0.60 – 0. cu un contur neregulat.60 g/cm³. mesteacăn. brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă. 17 . f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul. .Principalele proprietăți ale lemnului A .50 – 0. densitatea variază de la cca 0. . stejarul.

frasin. ulm. brad.98 g/m³.60-0. molid. jugastru. platan.35 și 0. fag. corn. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). plop. uscarea.10 g/cm³-MDF). Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin. mesteacăn. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0. salcâm. Funcție de umiditate. .66-0. salcie. PAL din plop – 0. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate.40-0.22-0. greu: anin de munte.43-0. PFL plăci dure – 1. PFL plăci moi – 0. castan.50 g/cm³. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului. tei etc.75 g/cm³.80 g/cm³. impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință. paltin.70 – 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . paltin. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității.specii grele – de la 0. dud. lemnul își modifică dimensiunile. potrivit de greu: alun. arțar. larice. . Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%). ienupăr. din greutatea lemnului.40 g/cm³-poros. exprimat în procente. ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului.70 g/cm³. Datorită structurii și compoziției chimice complexe.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv. Datorită higroscopicității. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%. duglas. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți.82 g/cm³. nuc american. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar. placaj de fag – 0. .00-1.80 g/cm³.UMIDITATEA este conținutul de apă. pin. tisa etc. stejar.73 g/cm³.specii foarte grele – peste 0. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0. PAL din fag – 0. funcție 18 . carpen. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. prun. cireș.. PFL densitate medie – 0. Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea.

umiditate ridicată și cu 19 . . Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă. Crescând umiditatea. care depinde de lățimea inelului anual. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. mărimea și distribuția porilor.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. Având o conductivitate termică redusă. lemnul este utilizat ca material de izolare termică. tangențială.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. umiditatea și frecvența sunetelor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. . (tangențial) αt=20. scade rezistența electrică. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă. Este un indice important în practica uscării. (radial) αr=10. . fibrelor. temperatura. scade și mai mult rezistența electrică. densitatea și umiditatea lemnului. densitatea aparentă. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. În general. în special când este uscat. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. impregnării. În general lemnul este un bun izolator electric.PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. longitudinală. încleierii și presării lemnului.

întindere și încovoiere. În cazul mobilei curbate. cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul. .Proprietățile mecanice . .REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie.ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor. în special lemnul cu inele anuale regulate. temperatura și defectele lemnului. Ea depinde de densitatea aparentă.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . mai importantă este plasticitatea la încovoiere. umiditatea. B . Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. umiditatea și temperatura lemnului. . Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel.REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. deosebim plasticitate la compresiune.). După natura solicitării. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii. umiditatea. Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. temperatura și defectele lemnului. deformările devin remanente. temperatura și defectele lemnului. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe. Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale. contravas etc. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor. • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele. El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. . umiditatea. Ea este influențată de densitatea aparentă.

). noduri). Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. ulmul. densității aparente etc. fag (vagoane.DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. hicori.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor. umiditatea și temperatura mai ridicate. Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase. . Specii cu rezistență bună: frasin. indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare. plop. densitatea aparentă mică. înclinată. îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate. lățimea inelelor anuale. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale". . Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli.Proprietăți tehnologice . aviație. C . (utilizări limitate).REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm . Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă. Rezistența depinde de densitatea aparentă. frasinul.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul.CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții.Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. dimensiunilor. molid. traverse etc.frasin = 65mm 21 fag = 40- . . Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse. piese de mașini etc. de densitatea aparentă. .stejar = 50mm . structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. oțetar etc. umiditatea. grinzi supuse efortului de încovoiere etc.). ambarcațiuni etc. schiuri. brad (construcții de avioane. castan. stejarul. mobilă. Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar.

rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 . coroană îngustă. apă etc.arbori. . Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului. salcâm (300 ani) etc.Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . Cere terenuri umede și zăvoaie. > Anin alb 22 . Cel utilizat în aer liber. vagoane. Durabilitatea medie a speciilor: . Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. Ea depinde de specie.REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . cu tulpina dreaptă cilindrică. pin. forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. nuc (50 ani) etc. ambarcațiuni etc. pământ. Lemnul poate fi folosit în aer liber. evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. larice (60 ani). larice (120 ani). VII . pin. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. pin (400 ani). mobilă. Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. încăperi închise. scăzând pe măsură ce crește umiditatea. spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . are o durabilitate mai redusă.arbore până la 25m înălțime. larice (500 ani). salcâm (100 ani) etc. . în contact cu solul sau îngropat. de natura mediului în care este folosit.scufundat: stejar.în aer liber: stejar (80 ani).sub șopron: stejar (150 ani). .

jugastru) 1 . se usucă greu. puțin durabil. obiecte de artă. cca.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. se prelucrează ușor. 2 . se prelucrează ușor. obiecte artă. stabil. crește pe coaste calcaroase și erodate. coroana deasă. arbore cca.sortiment: cherestea. lemn de culoare alb-gălbui.sortiment: cherestea. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp). tare. strungărie. >Paltin de câmp 1 . 3 .este omogen. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari.arbore de talie mare.lemn fără duramen. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. raze medulare late (paltinul de munte) și fine. Europa. 2 . se lăcuiește și lustruiește bine. intarsii. sculptură.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . >Paltin roșu 1 . cu rezistențe medii. furnir 4 . scoarța cenușiu-albicioasă. de uz casnic etc.arbore până la 20m înălțime. furnir. 12-15m. ornamente 23 . uniform împrăștiați. de câmp. rezistă pe soluri calcaroase. decorațiuni interioare. 40m. >Jugastrul de Banat 1 . sensibil la geruri mari.se întrebuințează în industria placajelor. obiecte de uz casnic. cu pori mici. coroana deasă și înflorire timpurie. Arțar 1 .arbore până la 30m. altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). mijlocie și mică. >Paltin de munte 1 . lucitoare. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul).este potrivit de greu. puțin durabil. 30m. Paltin (de munte. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. elemente masive vizibile.cca. 3 . se folosesc la unelte. intarsie. 115 specii în America de Nord. moale.în Europa și America. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii. 4 . lemn de culoare alb. lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. greu.arbore de talie mai redusă.

se încleiază și finisează bine. cca. cu inele anuale bine delimitate. pentru grinzi. stâlpi. îl găsim în parcuri.sortiment: cherestea. 30m.Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate. coronament larg și des. cenușie. tâmplărie. 2 . furnir. rezistent la fum și gaze din atmosferă. scoarța netedă. > Brad grecesc 1 . umbră. elemente masive mobilier rustic. 4 . case prefabricate. 50-55m. intarsie și pirogravură etc. PFL-ului. mai puțin la secetă. > Brad alb 1 . 3 .folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse. Brad 1 . 2. rezistențe mecanice medii.componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. se usucă ușor fără deformări. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. Carpen 1 . lemn lamelat. piloți. > Brad de Caucaz 1 . rame și schelete pentru tapițerii.comun pădurilor noastre. lemn de culoare alb-gălbui.este ușor. 3 . scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină. port regulat-conic. coroana piramidală.lemn greu și tare. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. la fabricarea celulozei și hârtiei. rezistent la ger.cca. superioare fagului. > Brad argintiu 1 .sortiment: cherestea. 4 .specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. a PAL-ului. moale. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. 30m. cu raze medulare fine. fără diferență de culoare între alburn și duramen.foarte sensibil la ger. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină. fără luciu. panel. rame panouri celulare.înălțime mai redusă. până la 20m înălțime.folosit în construcții ca elemente structurale. abia vizibile. șarpante cu deschideri 24 . de talie mare. cu contrageri reduse.

tulpina dreaptă. șarpante pentru deschideri mici și medii. furnir. vizibili cu ochiul liber. fără duramen. cu textură grosolană. 2 . se prelucrează ușor. la fabricarea instrumentelor.lemn greu și potrivit de tare. dar prezentând des duramen fals brunroșiatic. indigen în zonele de câmpie și coline. lemnul cu cel mai mare grad de folosire.stâlpi de rezistență la construcții civile. se lustruiește și are aspect plăcut.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii. potrivit de greu. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. cu pori mici. 3 . lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. raze medulare fine. rare.arbore forestier și ornamental.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. 2530m. cu pori împrăștiați. Cireș păsăresc 1 . se prelucrează ușor. de culoare alb-roșiatic. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun. trunchi drept. 3 . 4 . cu cele mai rapide creșteri anuale. 10-15m. 2 . în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei.folosit asemenea bradului.arbore forestier și ornamental.este ușor. în zona temperată în Europa și parțial în Asia. panel. 4 . 25-30m. industriale și agrozootehnice. obiectelor de uz casnic. 4 . raze medulare fine. cu canale rezinifere. tâmplărie.este omogen. moale. puțin durabil. coroana piramidală.sortiment: cherestea. 3 . cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului.sortiment: cherestea. Duglas verde 1 . 2 . Cer 1 .lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. tare. Fag 1 . furnir.sortiment: cherestea. vizibile. raze medulare late și 25 . cu contur neregulat. duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic. la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. fără luciu.

în industria mobilei. moale.. 3 . cca. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu.este potrivit de greu.este greu și tare. cu proprietăți mecanice medii. industriale și agrozootehnice. nerezistent la geruri mari. tare. la fabricarea schiurilor. bogat în rășină. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). 2 . stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. cu tensiuni interne. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. eșafodaje. se derulează bine. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu. panel. furnir.Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile. izolate sau grupate.se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. PFL dur. 65 specii răspândite în America de Nord. se deformează ușor. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. 2 . cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. construcții sub apă. răspândit la noi în toată zona forestieră. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. căptușeli 26 . 3 . se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. se curbează bine prin aburire. Larice/ Zadă 1 . se defibrează ușor. lemn cu alburn alb-gălbui-roz.arbore forestier și ornamental. Frasin 1 . elemente masive vizibile. furnir. furnir 4 .conifer forestier și ornamental.sortiment: cherestea. se debitează greu.sortiment: cherestea. cu canale rezinifere mici. cca. ca furnir în industria mobilei. se usucă ușor. Mexic. originar din zona indo-europeană. duramen brun-roșiatic. Europa și Asia. PAF 4 . în special la elemente curbate. elementelor curbate. 4 . șarpante cu deschideri mici și medii.este greu.sortiment: cherestea. elastic și durabil. rezistent. se prelucrează ușor. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). placaj. 3 . se prelucrează ușor. cu dificultăți la uscare.folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. 30m. cu fibra creață. furnir. elastic. 2 . dens.

ambarcațiunilor. tâmplărie. la construcția avioanelor. pentru furnire și placaje de aviație. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). sculptate. tulpina dreaptă. numeroase. căptușeli interioare.este ușor. puțin durabil. albroșiatic. moale. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. 30m.folosit în construcții ca elemente structurale. > Larice leptolepis 1 . fără duramen. despicare. fără duramen. lambriuri. lemn lamelat. 3 . ornamente sculptate. rame și schelete pentru tapițerii. se prelucrează ușor prin tăiere. 2 . cu pete medulare. pentru grinzi.este potrivit de greu. 3 . lemnul cel mai răspândit la noi.sortiment: cherestea. coroana lat-conică. cca. cu pori mici. cu contracții mari. elastic. industriale și agrozootehnice. 15-20m. împrăștiați. panel. debitare. 40-50m. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. lemn stratificat. > Larice decidua 1 . curbate. intarsie și pirogravură etc.sortiment: cherestea. mai puțin dur. omogen. raze medulare fine. vizibili. stâlpi. tare. lemn cu creștere rapidă. șarpante. raze medulare 27 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare. se prelucrează ușor. furnir. cu canale rezinifere mici. originar din emisfera nordică. placaj. acoperire panouri. cofraje. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. rezistent. cu raze medulare fine. piloți.arbore forestier și ornamental. Mesteacăn 1 . coronament rar-luminos. cu textura fină. rame panouri celulare. 4 .40-50m. intarsii etc. răspândit în regiunile submontane. se usucă ușor. cu luciu de sidef. 4 . se usucă greu.arbore japonez. elemente masive mobilier rustic. case prefabricate. Nuc cenușiu 1 . furnir. cu pori mari. se despică greu.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. elemente vizibile.conifer originar din emisfera nordică. de culoare alb-gălbui.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase. 2 . Molid 1 .

sortiment: cherestea. 28 . alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. piloți.se întrebuințează ca lemn de construcții. alb. rezistent. negru) 1 . cu multă rășina și foarte rezistent. 2 . 2 .este omogen. elemente de construcție. parchet. navale. raze medulare numeroase și greu vizibile. Plop indigen (termurător. se prelucrează ușor. uniform împrăștiați. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri.se întrebuințează la elemente nevizibile. alburn alb-roșiatic. durabil. omogen. 2 . rame placate. cu pori fini.cu textura fină. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare. are scoarța de culoare roșie-brună.este ușor. furnirul este străpuns de clei. care crește în Europa centrală și de nord. ornamente sculptate. 3 . cu inele foarte pronunțat marcate. alburn lat. 4 . și desene apreciate. Pin silvestru 1 . ușor.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine.o specie de pin comun. 2 . furnir 4 . traverse de cale ferata. cu contrageri.sortiment: cherestea. sculptură. elemente masive vizibile. se finisează greu. tare. 4 . pentru tâmplarie exterioară.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun. rezistențe mecanice reduse. potrivit de greu. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. furnir. se prelucrează mai greu. este omogen. cu textura fină. rame și schelete de tapițerie. la cele hidraulice.este moale. piese masivuire. intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat). duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun. în industria mobilei la elemente nevizibile. Platan 1 . alb-gălbui sau alb-roșiatic. 3 . de culoare alb. furnir. ca lemn de mină. acoperirea panourilor cu subfurnire. mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). se prelucrează și finisează ușor. 3 .sortiment: cherestea.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen. stâlpi. moale.

lemn fără duramen. Păr 1 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 .lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. în industria furnirelor. ornamente sculptate. Salcâm 1 . la parchete. aparate gimnastica. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. raze medulare foarte fine. elemente masive vizibile. se prelucrează și sculptează bine. piese de mașini.este moale. textura fină și uniformă.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse. băițuit imită abanosul. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental. de culoare alb-gălbui-roșiatic. străpuns de adeziv.sortiment: cherestea. modelării. răchita) 1 . placaje.se întrebuințează în special în industria chibriturilor.se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice. intarsii. construcții sub apă. albă. 4 . neregulată.obiecte mărunte de uz casnic. 2 . greu.se întrebuințează la acoperire de panouri. 40-50m. se prelucrează greu. 3 . cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. la fabricarea panelului. ușor. piese strunjite.sortiment: cherestea.sortiment: furnir. 4 . apare vărgat. furnir.lemn cu alburn îngust alb-gălbui. 2 . Salcia (căprească. intarsie. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. pentru furnire. greu. furnir. se prelucrează și sculptează bine. crescut în zone de câmpie și coline joase. furnir. 2 . durabil. cu pori dispuși inelar. 4 . elemente vizibile. coroană largă. 4 .este omogen. duramen brun-gălbui până la brun-roșcat. panele. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis.este tare. tare. furnir rar. dens. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 . 3 . băițuit imită abanosul. duramen galben-auriu sau brun-verzui. elemente nevizibile etc. 3 . stalpi pentru eșafodaje și susțineri.sortiment: cherestea. textura fina si uniforma.

la noi în plantații forestiere și parcuri. 4 . 15-20m.se întrebuințează în modelărie. ornamente strunjite. la noi în fondul forestier.este omogen. Tei (alb) 1 . 3 . cca. stabil. 30 specii. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. scoarță groasă. 4 . 25-40m. scări. > Stejar pufos 1 – 12-15m. furnir natural sau băițuit.arbore indigen forstier și ornamental. rechizite școlare. Europa. căptușeli. exterioară interioară. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. provizorii. parchete. originar din estul Americii de Nord. la noi sunt păduri în silvostepă. elemente de mecanice construcții arhitectură importante. lemn fără duramen. profilate etc. profilate etc. lambriuri. crește la noi în stepe (Dobrogea). rezistent. sculptură. durabil. 2 .este tare. Spania. se impregnează ușor.sortiment: cherestea. rezistență construcții. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. moale. greu. ușor rezistent. interioară.sortiment: cherestea. 3 . pentru instrumente muzicale. 25-30m. și cu contrageri mari. obiecte mărunte de birou. furnir. coroană largă. Franța. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. rezistent la secetă. furnir. coroană ascuțită. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. 2 . scoarță netedă. 25m. piramidală. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest.se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială. 30 . panel. trunchi drept. la construcțiile navale. ornamente strunjite. planșete. se prelucrează ușor. trunchi drept. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. > Stejar roșu 1 – cca.

furnir. piese strunjite.este greu. Ulm (de câmp. rezistent la ger. Europa. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. 25-30m.se întrebuințează în lucrări de artă. elemente masive vizibile. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. se prelucrează și finisează bine. 4 . originar din Europa. se despică greu. 25-30m. rezistent. 30m. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. Asia.Specii lemnoase exotice Abachi 31 . Africa. scoarța roșie. elemente curbate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. coroana ovoidală. parchete etc. cu textură fină. 4 specii la noi. de munte. obiecte mărunte. lucios. la noi în zonele de cămpie și dealuri.este tare. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu. noduri numeroase. arcuri și săgeți. greu. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. tare. furnir. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). 2 . Africa de Nord. dens. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. cu pori dispuși inelar. foarte elastic. foarte rezistent. duramen brun-roșcat. > Ulm de câmp 1 . la noi în zonele de câmpie și dealuri.sortiment: cherestea. 3 . 4 . cu structura fibroasă. 12-20m. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. durabil. 3 . crește în zona montană. 2 .răspândit în Asia de Vest. cca. 20 specii. Caucaz.răspândit în Europa Centrala.se întrebuințează la acoperiri de panouri.sortiment: cherestea. > Velniș 1 . 2 .

originară din zona tropicală și subtropicală. are fibră dreaptă. uzează sculele. textură foarte fină. abanos nigerian – funcție de țară etc. 3 . 4 . colorat uniform. 4 . praful este toxic.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină).sortiment: cherestea. pentru acoperire panouri. Abanos african (abanos negru. durabil. negru-cenușiu cu dungi de culori diferite. intarsii.originar din Africa de Vest. se prelucrează bine dar greu. moale. mobilier de lux. 3 .. fără . furnir. lemn de culoare galbenă deschisă. lemn cu duramen negru. Avodiré 1 . îndeosebi din Africa.sortiment: cherestea. kukuo) 1 . kayu. malam. incrustații mozaic. negru-brun.întrebuințat în special pentru furnir. dens şi tare. galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. kanran.lemn de culoare alb-gălbui. cu pori de mărime mijlocie. închide 32 culoarea considerabil). seamănă cu plopul. placaje. 2 . sculptură statuete. instrumente muzicale. furnir. ornamente strunjite. în construcția aeronautică și caroserii.este ușor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 .plantă lemnoasă arborescentă. abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . cu zone de creștere distincte.lemn foarte greu.

placaj. necesită umplerea porilor.lemn ușor potrivit de moale. Kosipo 1 . intarsii. se prelucrează ușor. 4 . furnir. 2 . mobilă fină. 2 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră.sortiment: cherestea. se finisează bine.întrebuințat pentru interioare de lux. se derulează bine. elemente vizibile. galbendeschis. se debitează bine în furnire. 3 . tâmplărie fină. Lemn cu fibra dreaptă. 3 . se finisează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri.lemn potrivit de greu și de tare.sortiment: cherestea. intarsii. praful irită. 33 . luciu profund. lambriuri. textură uniformă destul de fină. cu aspect vălurit când e tăiat. furniruire decorativă.lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. furnir. panel. Framire 1 . placaj. marchetărie. alburnul cenușiu albicios. 4 .lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. ondulată.

placaj. textură fină până la mijlocie. se finisează bine. 4 .sortiment: cherestea.subtropical. elastic. finisarea necesită umplerea porilor.lemn semigreu. Lămâi 1 . originar din Asia.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . intarsii. 2 . intarsii. lemn de culoare galbenă. Mahon african 1 . 2 .sortiment: cherestea. 3 . 3 . nu se derulează bine. elastic. 2 . ornamente sculptate. textură fină și uniformă. ornamente sculptate. desene mahon piramidal. elastic.întrebuințat pentru intarsii. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii. se prelucrează bine. crește în regiunea mediteraneană. 4 . 3 .lemn potrivit de greu și de tare.lemn semigreu. necesită umplerea porilor.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis.întrebuințat pentru acoperire panouri.sortiment: furnir.lemn moale și uşor. 2 . se prelucrează ușor. se debitează bine în furnire.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. furnir. furnir. furnir. profilate. 4 . are luciu mătăsos cu ape. elemente vizibile și nevizibile. se prelucrează bine. se debitează bine în furnire. măzărat înflorat.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic. se prelucrează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 . necesită umplerea porilor la finisaj.întrebuințat pentru acoperirea panourilor.întrebuințat pentru acoperiri panouri. necesită umplerea porilor la finisaj. dens și tare. praful de lemn nu este toxic.sortiment: cherestea. Macoré 1 . Limba 1 . Mahon american 34 . strunjite profilate.sortiment: cherestea. 4 . strunjite. intarsii. 3 . furnir.lemn greu. 3 . praful de lemn este toxic.

uzează sculele. strunjite.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis.duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea.sortiment: cherestea. Paduc african 1 . se prelucrează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează și finisează bine. 3 . 3 . intarsii. strunjite. furnir. 4 .duramen brun-roșu sau gălbui brun. furnir. 4 . Păr african 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 .lemn tare.lemn tare. greu și elastic. 35 .sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. praful de lemn este foarte toxic.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează bine. profilate. 3 . se prelucrează greu. se prelucrează și finisează bine.lemn mai puțin dens. elemente vizibile. finisaj anevoios. uzează sculele. greu și elastic. Palisandru 1 . aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială. ornamente sculptate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . Mansonia 1 . foarte elastic. intarsii. Sapeli 1 . intarsii. elemente masivuire.sortiment: cherestea.lemn foarte greu şi dur. 2 . 4 . 2 . ornamente sculptate. 2 . 4 . praful iritant. furnir. 3 . textură fină și uniformă. ornamente strunjite. aspect uleios. furnir.duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. furnir. se debitează bine în furnire.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. intarsii.sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri. 2 . 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 .lemn potrivit de greu și tare. intarsii.duramen roșu-corai până la roșu brun închis.

4 . placaj. profilate. America de Nord. 3 .sortiment: cherestea. 2 . praful de lemn nu este toxic. China. se prelucrează bine. elastic. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate. se prelucrează greu. intarsii. intarsii.sortiment: cherestea. strunjite. 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . Astfel. 2 . 3 . furnir.sortiment: furnir.potrivit de tare. ornamente profilate.sortiment: cherestea. negricioase.Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. printr-o mișcare de "du-te. intarsii.lemn semigreu.întrebuințat pentru acoperire panouri. cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. furnir. textură uniformă și aspect decorativ deosebit. lemnul are aspect uleios. intarsii. nu se încleiază bine. prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă. 4 . necesită umplerea porilor la finisaj. furnir. se finisează și lustruiește bine. 3 . Japonia. bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 .lemn potrivit de greu și tare. 2 .duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru. Teak 1 . la finisare apar pete de gumă. se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. Trandafir 1 – originar din Asia.lemn greu și tare. conţine substanțe grase. 4 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . se prelucrează și finisează bine. VIII . ornamente sculptate. vino" a pânzelor. Lemn zebra 1 .întrebuințat pentru acoperire panouri.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune.întrebuințat pentru acoperire panouri.

cu toate cele patru laturi paralele. Se obține cheresteaua tivită. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 . rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. funcție de grosimea dorită a panoului. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare. prin tăierea celorlalte două laturi. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). dulapi. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are.) care se înlătură. crăpături etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri. noduri căzătoare. șipci. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor. rigle. Se așează pe o bandă transportoare.

Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. salcâm . plane sau curbe ale mobilierului. plop. ușilor. imediat după doborârea 38 . păr. mesteacăn. Este o foaie subțire de lemn. obținute de obicei prin derulare. 6000mm). în diverse culori. 1100mm). Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. Există și specii din lemn colorat în prealabil. lambriurilor etc. furnirele estetice se produc din: .moi – tei. salcie. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. ulm. carpen. folosite la fabricarea placajelor. prin absorbția vopselei în trunchi. frasin. pot avea grosimi până la 3mm. cireș.specii indigene – tari . stejar. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte. cu ajutorul coronamentului. anin. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare.nuc. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. după ce bușteanul a fost fasonat. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. Cele tehnice. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. fag.Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. Din punctul de vedere al speciilor. paltin.

lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. la aer devenind brun-închis). zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). avodire (gălbui până la gălbui-roz). producerea furnirelor (derularea. apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile.specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). Este folosit pentru finisări interioare: pereți. mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. croirea). după o plastifiere bună. sortarea furnirelor. tavane. paduc african (duramen roșubrun portocaliu. Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. . înlocuirea nodurilor la furnire). prepararea cleiului. sub presiune. cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). mahon african/ acaju. cu luciu auriu). Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice.08-0. mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic). lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). trandafir/ palisandru. verzuibrune sau brune negricioase). tiama etc. frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. verzui sau violete). Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. presarea foilor de furnir încleiate). foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . vitrine etc. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. în foi subțiri de numai 0. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. dibetou. frezarea oblică a bucăților scurte de furnir.1mm. limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor. la cald sau la rece. macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu). La unele placaje. bubinga/ rodin. Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir.

După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. Poate fi lăcuit. melaminat. tei. din așchii măcinate/ zdrobite. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. 2-4mm. sortarea. plop. la mijloc un strat de așchii mai mari. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. din talaș industrial. După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . anin. lemn exotic etc. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate.). Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. acoperit cu hârtie decorativă etc. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor.. șlefuirea. emailat. canapele etc. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. plop. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. După modul de tratare poate fi antiseptizat. Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. mesteacăn. iar după specie: de fag. cu fețe prelucrate. fag etc. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. din tei. poate fi: longitudinal sau transversal. anin. ambalarea și marcarea). de ex.). melaminat sau acoperit cu fibre decorative. așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. plop). posibilități de prelucrare mai mari etc.

iar al treilea un film de acoperire transparent. se usucă la cald. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. melaminate. brad. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. folosite mai mult în construcții. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. poroase etc. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea. cu precădere a fagului. care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. solvenți. moi. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate). PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. emailate. După structură se produc panouri omogene. plop. presate la cald pe una sau ambele fețe. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. tratate împotriva apei sau ignifugate. Suprafața devine rezistentă la umezeală . Primul film este barieră. stratificate (obișnuite). realizate prin procedee de defibrare mecanică. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. Se presează la presiune și temperatură înaltă. zgârieri. anin. fag etc. Ca densitate sunt moi. Ca aspect poate fi mat sau lucios. impregnate cu rășină melamină formaldehidă.căldură. semidure și dure. OSB – panouri cu așchii mari orientate. apoi unul decor. MDF/ PAF. Pot fi dure și extradure. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . molid. mesteacan.

32. 60.4 . 60. 38. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. parchet -scări. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. PAF.Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. 48. 80. 70. 70. 60. 90 mm l = 50. 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28. 58 mm l = 48. 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. 70. 80. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 48. 68. PAL. IX . panel.4 m Dulapi g=50. 32. 80. 40 mm l = 25. placaj. covor de cherestea reconstituită. PFL.48 mm L=1–6m Rigle g= 38. 96 mm L=1–6m Scânduri g=25. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. A .4 .4 m Sipci g=25. 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi.Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12. 58. MDF. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 .

1330. 3. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50. 70.5.contratepte l = 50. 70.elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. 40 mm l = 25. 80 mm l => 100 mm L=1-4m B . 40 mm L=1-3m Rigle g=50. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25. 2. 60. L = 980. 80. 40 mm .… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir .1300. 60. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25. parchet -scări.4 .Furnire Furnire t e h n i c e 43 A. D g = 0. 0. B. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 80. 60.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm. trepte. 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. 60.2.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50.8.6. 80. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50. 60. C. 1. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25. 60. -lambriuri -grinzi. 1. 70.4 m Sipci g=25. -balustrade.1.

6.55 mm nuc.2 mm fag g = 1. PFL. 1200 x 120. . stejar.55. 1500. 0.70.10.8 mm L x l = 600 x 80. semiradia salcâm. cireş. 1200.70. 8. panel. 1.7. arin. 1.elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12. PAL.0 mm plop. 100. 1650. păr g=0.60 mm paltin. 400. 6. 600 x 100. răşinoase l = 80.1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative.15. 800.0. tangenţia frasin. 900 x 100. 5.20 44 . 0.1750 mm g=0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0.80 mm ulm. 4. 1500 x 140. MDF Placaj de fag g= 3.Placaje. le paltin g = 0. 0. 120. 9. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . 600.18. rădăcină le de nuc 0. 0. 140 mm L = 300.

10. 2440.panouri curbate . 18. 2200 x 1220.2 .elemente de placare L= 1830.elemente de placare 1250. 5. 8. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4. g = 3.elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830. g= 12.elemente de placare . . furniruite 25.elemente de placare . fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 2200 x 1220.elemente de placare g = 3. 2000 x 1220.panouri plane şi curbe 19. 3050. .înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4.Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530. 30. 2240 x . 16. arin. . 2000 x consolidare şi salcâm .elemente mulate l = 1220. compusă 2440 x 1220 . 25. 8. 2000 x 1250. 12.elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF. 18. 4. 50. 14. plop. 16. 35.elemente suport 1250. 6. 2000 x . 1830 x elemente compartimentare 1220. consolidare 3660 g= 12. PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 4. 22. 5. 40. 8. 8 mm . . 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530. 8. 22. 18 mm .elemente de legătură şi consolidare .înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor .panouri nefurniruite pentru tapiţerii . 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3.elemente de legătură şi 2750. ulm.înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. 1700 . 2140. 6.înlocuitor PAL l = 1220 . 4 . 5 .elemente cu structura 3600 x 1800. 6 . 60 mm . 10. 2240 x 1220 Panel de tei. 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220. 2000 x 1250. 30. carpen L x l= 1530 x 1530.elemente de placare elemente compartimentare de .elemente de legătură şi frasin.

2440. 22. linie continuă longitudinală. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. 20. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale. Haşuri cu mâna liberă. continue longitudinale. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X . trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. Pentru şipci. la circa 3 mm distanţă. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. 2750. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. Pentru şipci. panel. linii subţiri în unghi la cca 46 .Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr . 30. la circa placaj etc. cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază.3050 mm Panouri covor de G = 18.

linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului. perpendiculare pe direcţia longitudinală. miez. linie extrudere .secţionate paralel subţiri.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct.8. Pentru aglomerate extrudate. linii orizontale. subţiri. linie lemn B. furniruite . 3) Ca la pct. Plăci din aşchii continuă longitudinală. cu indicaţia dată pentru placaj (pct.secţionate continuă longitudinală. 2. Pentru furnirul de bază. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. întrerupte. pe direcţia de Pentru furnirul de bază. Pentru miez. trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază.Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. ca la panel (pct. 2). Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj . ondulate. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. cu Ca la pct. 1. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. ondulate. linii verticale. întrerupte.

Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic. a fost făcut un proiect. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . Urmează masivuirea. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. MDF. XI . 1. PANEL. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. PLACAJ. Se utilizează la toate grosimile de panouri. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi. Prima operație este croirea. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. 3. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. 2. sau OBS. 49 .

prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. care au o mișcare pe două direcții.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. urmează furniruirea. După aplicarea cleiului. Urmează aplicarea cleiului. 5. Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze. 4. operație în care panourile 50 .

îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină. apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă". Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 .Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos". De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos). În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform. şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă.

dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 . urmează operaţia de formatizare. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. După odihnă. maşina are un burghielor. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. 7. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată).Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea.

XII . Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. tipuri. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. După 48 de ore. Pentru aceasta. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. Operaţia de finisare. 53 . cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320.Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc. 10. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. pentru îngroparea balamalelor 8. pereți laterali etc. 9.Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere.

După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. 1. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare. După un timp de uscare specific tipului de lac. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase. rame cu tăblii. XIII . altele manual (profile.F. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. se aplică cel de al doilea strat de lac. Se şlefuiesc toate reperele.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept. După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi. unele pe maşini. Ambele furnire sunt considerate de 54 . se lasă cel puţin o oră să se usuce. 2. Se aplică grundul. picioare etc). 3.L. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. după care se aplică primul strat de lac. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii.

F.F.. 3. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri.F. Se iau două foi de P.L.L. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. acela de a păstra panoul uniform ca grosime. pe masa de lucru. tot în acest scop.F. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. a primit clei pe spate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă.F. provizoriu. frânte la ½ din lungime. cu suprafaţa unsă cu clei în sus.. Panoul este introdus într-o presă multietajată.L. III.F. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii.L. În momentul în care 55 . cu faţa în jos. .L. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie. II. 5. 2.F. 4. 4. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P. Se aşează o foaie de P.L. Asamblarea se realizează în felul următor: 1. foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării.L. Fiecare foaie de P.L.F.

Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. Furniruirea panoului. în vederea cuplării cu furnirele . Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. IV. 1. V. Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80).Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate. 56 . se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular.

Dupa uscare. la acțiunea căldurii. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. Se scoate din presă . VIII. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. VII. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare. Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale. XIV . Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. a agenților chimici și fizico-mecanici. 3. În final se lustruiește cu spirt. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat.Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. se lasă la odihnă. Se şlefuiesc suprafeţele. Dupa aplicarea primului strat. se desprăfuiesc . ce nu se mai șlefuiește. intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare. Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 . Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative.

Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). întâi o componentă și apoi cealaltă. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. cu o mașină care are două capete de turnare. situate la un metru unul de altul. peliculă cu rezistență mai mare la apă. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. se usucă și se aplică al doilea strat de email. Se aplică prin turnare. Lacurile poliesterice au doua componente. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. Se aplică primul strat de email. alcool și alți agenți chimici. Se usucă 2458 . cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. Se lasă la uscat 24-48 ore. căldură etc. se șlefuiește umed. se lasă la uscat 6-24 ore. roz și galbenă. pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. vălțuire (piese plane. se usucă 24-48 ore. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. chituirea lemnului și șlefuire. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului.

Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar. violet. culori galben. Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . bordo. negru. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată. portocaliu. brun. colorarea suprafeţelor. albastru. portocaliu. fără depuneri de culoare neuniforme. Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. roşu. 6. Pentru aceasta se folosesc: 1. Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. cu peria. gri .Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. 3. brun. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. 4. rame ş. negru. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria. Lacurile folosite: 59 . iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. trăgători.a. bordo. dacă nu se finisează natur. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. 2.). se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă. 5. După desprăfuire se face. verde.

la cafea.Tehnologia si estetica lemnului 1.POLIURETANICE – TIFEL 7. un strat de grund. lăsându-le 1 oră între straturi. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. rezistente la surse fierbinţi . 4. pulverizare sau turnare. după care se lasă să se usuce 1 oră. şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. sunt rezistente la apă. la cafea. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . mai puţin la alcoo. BADULAC L. sunt rezistente la apă. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. POLIESTERICE 8. 5. 3. PRONILIN F. LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. la şocuri termice şi sunt elastice. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. cu aderenţă bună. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice. la cafea. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. la şocuri termice. sunt rezistente la apă. 2. sunt elastice. Sunt rezistente la apă. Au aderenţă. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj. POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. imersie. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. LACURI OPACE . ACRILO. şocuri termice şi sunt elastice. cafea. 6. după care se aplică în sistemul următor. cafea. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. sunt rezistente la apă.

După uscare se formează pelicule dure. elastice. rezistente la şoc termic. Nu se îngălbeneşte pelicula în timp. 14 %. la apă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: . umiditatea suportului max. Capacitate de şlefuire bună. Nu conţin formaldehidă. Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 . 65%. Au rezistenţă bună la sgâriere. Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului. Sistemul de aplicare: 1.temperatura mediului 18 . Pentru turnare lacul este mai gros.18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. umiditatea relativă a mediului max. diluare apă curată la 15 – 250 C Consum . agenţi chimici. grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. Se aplică uşor. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare.250.prin imersie 70 – 90 gr. . Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili. iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C. / m2 61 . Diluant.28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2.

Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. turnare. bătătoare. Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator). .prin pulverizare 130 – 150 gr. electrostatică. ornamente dea-lungul ştreaşinilor.valţ. rame.stropire pneumatică. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă. Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor. Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac. Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice. Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului. mobilă clasică. obiective diverse. 62 reactive numite oxidrilici (primul component). tocuri fixe. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec. plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată. Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare. / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp.cu perdea de lac . . cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea .Tehnologia si estetica lemnului 2008 . diferite elemente de lemn masiv (scaune. putere de acoperire). poliţe.stropire fără aer. . Ø 4 mm. .

f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare. altele de loc. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . 63 . aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi. 20 %) . situate la un metru unul de altul. rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2). Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. e) înainte de aplicarea finisajului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent. elastcitate – au o foarte bună elasticitate.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin. d) nu se aplică straturi prea groase. pentru a evita formarea punctișoarelor. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. nu se folosesc diluanți nitro. se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320.

cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. rezistența la produsele cu care vin în contact. socio-culturale – firme. Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. pardoselile se pot clasifica în: . MDF . Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc. biblioteci. lemnul având o bună capacitate de izolare termică. muzee etc.din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit.) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică. magazii etc. XV . Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică.industriale (activități de fabricație. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice). depozitare) . aducând produsul natural.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale.din covor de panouri – PAL. agrozootehnice). modul de exploatare. uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior.pentru construcții socio-culturale (firme. depozite. funcțional și estetic. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. spații expoziționale). Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 . bănci. Funcție de structura pardoselilor avem: . Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare.) . Ele crează un ambient preferat de om altor materiale. socio-culturale).tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea.Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. . socio-culturale. întreținere etc. estetic cu culorile și desenul specific. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde".pentru construcții civile (locuințe) . .pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale. bănci. .

plop. zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare). o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare). respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal).fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. carton bitumat sau folie de polietilena).cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. o zona oarbă (doar pentru anumite structuri. salcie – și material slab calitativ).întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) . placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase.cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . MDF. realizată din covor de semifabricate – PAL. o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli. scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată . cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică). o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte). biblioteci) .întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general. pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. parter. cu structură suplimentarță (în zone reci.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . 65 . o zona bariera de vapori (strat de bitum.

120 sau prismatice -60.. învățământ etc. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor.). cilindrice -ø60. aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor). Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor.120x60. frasinul.. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. lac dat peste pardoseala propriuzisă. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare. pin. Cele din fag le folosim doar la spații închise.... zona de uzură – strat de vopsea.120.. molid.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul..150x60. 66 . Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa. fagul. ușoare și ieftine. stejarul. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. vârfuri de arbori etc. cu structuri simple. și foioase ca salcâmul. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații. sau din alte tipuri de materiale. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. plop. tei. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare)... rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv.

. biblioteci. Există mai multe variante de fixare. Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit. spații de locuit pretențioase.nivelul din construcție la care se amplasează.25mm. birouri de reprezentare).. primării etc.caracteristicile de exploatare (trafic. molid. 67 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn... mochetă. încălzit/ neîncălzit etc.. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile.. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum. izolări etc. restaurări etc. cauciuc etc.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis.30mm. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci). spații socio-culturale și administrative) – 20. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20.) care se așează direct sau se fixează cu adezivi.). .) sau în preluări de stil rustic. foioase moi – plop. Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional). .). nuc. palisandru (spații socio-culturale. de suportul pe care se fixează.30mm.caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. întreținere etc. specii exotice – mahon. școli. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. .tipul suprafeței suport. paltin (locuințe. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu.. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc. Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin. duglas. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. foioase tari – stejar. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice. care trebuie să țină cont de: .

În alegerea lor se va ține seama de: . . Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. pătrate sau dreptunghiulare.). etc. cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică). .tipul planșeului pe care se fixează (beton. ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. Au forme. Având rezistențe diferite la uzură. dimensiuni și moduri de îmbinare diferite.îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 . Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc).tipul fundației (la parter – placă beton. aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor.).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . . . lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic). . Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare. dimensionarea surselor de căldură). pe strat de nisip etc. desene și structuri diferite. .îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). . Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite. După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei. Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori.natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. neîncălzit. grinzi de lemn sau metalice).nivelul de dispunere al încăperii. Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare".zona geografică.tipul spațiului (deschis.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare.

A . care primește lamba piesei alăturate. destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. Poate fi și aplicată. frasin. Specii exotice cu valoare deosebită: . Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față. plop. teack. lățimea 3277mm și lungimea min.mahon. cireș păsăresc. ulm. 3. palisandru. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. nuc cenușiu. păr. salcâm. 5. 200mm. fregastru. 7. cu care se realizează 69 . paltin. 9. mesteacăn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). arin. Piesa de parchet – friza prelucrată. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. 6. molid. ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. foioase și rășinoase: . cu fețe plane paralele și netede. Poate fi de dreapata sau de stanga. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. plop). La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. cu grosimea de 25mm. În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. fag. abanos. carpen.stejar. profilate pe părțile laterale și la capete. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. brad. 2.Parchetul clasic Terminologie: 1. Friza – piesa de cherestea tivită. 4.

. Dimensiuni a. tip "U") – puțin folosit.resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor. elemente de mici dimensiuni.frize de parchet tip uluc.. . .. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii. tip "L") – puțin folosit.piesa parchet de foioase – 16. Se fixează cu adezivi de structura construcției.. 400 (din 50 în 50 mm) .lemnul rezultat din fasonarea buștenilor.. pervaz . PAF etc). 1500 (din 50 în 50 mm) c. 22 x 30 . . ..lemnul rotund prevăzut cu defecte. Frizele se obțin din: . 75 (din 5 în 5mm) x 200 .20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 . (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm. 19..Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete. . 400 (din 50 în 50 mm) b.piesa parchet de rășinoase – 16...lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm.frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică... frizele de perete: .lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci. 19 x 30 . pentru frizele de câmp: .cherestea de slabă calitate.lemnul din lobde (crengi si ramuri... .. Standardele românești grupează frizele astfel: . 75 (din 5 în 5mm) x 200 . 75 (din 5 în 5mm) x 600 .grosime friză câmp x 50 .margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor.frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. în spații deschise și acoperite. 17. . deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL. în spații interioare protejate de intemperii . alei în grădini particulare (zone calde) . 17. 1500 (din 100 în 100 mm) 70 .

este realizat din frize prismatice. Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor.1/ 3. Pentru panourile având ca suport hârtia.5/ 3. formatizați și finisați). cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic. frasin – 0.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos. B . cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii.4/ 4. cu orientare alternativă a frizelor. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL. Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale.0%.0/ 8.0/ 8. fără lambă și uluc. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚.8%.0/ 7.8/ 7.2/ 5. Se produce și livrează sub formă de panouri. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. paltin – 0. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil. Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). Parchetul în carouri cu câmp modular. • • • Parchetul în "W" (în brăduți).3/ 5.0%.8%. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare. Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0.8/ 11. radială și tangențială. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate. molid – 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală. fixarea se face cu 71 . Parchetul cu ancadramente. fag – 0. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor.

C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate). pentru o mai bună planeitate. jumătate sau pe sfert. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. funcție de . obținându-se astfel efecte estetice deosebite. desenul parchetului (integral. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. PAL). format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. În cazul panourilor care au suport textil.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. 1:10. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. PFL. Grosimea stratului de uzură este între 0. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. MDF. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. Frizele nu au dimensiuni standardizate. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. fixarea se realizează cu suportul în jos. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. sub formă de lamele sau furnire.7 și 1. parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. astfel încât. ele rezultă din proiectarea lor.

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. fildeș. formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. lambriul. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. baga. pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire. 76 . plafonul. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură.. geometrice sau figurale. Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice. pardoseala. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea. care se încrustează în suprafața obiectelor. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. os. formând diferite aranjamente decorative.Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. metale etc. vegetale sau figurale.

deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. liniare. cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă. de asemenea. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. Este necesar. 77 . fâșii. încadrează ornamentele. linii în zigzag etc. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. Fileurile pot fi simple și compuse. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane.

cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen. El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă. sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. 78 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful