Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

larice. II . nuc. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. plop. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. ulm. stejarul etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an).). tei. care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. unde se găsesc plante agățătoare. în regiuni ale emisferei sudice (India.păduri de foioase (de vară). Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. nucul). mesteacăn.păduri de laur și cu frunze persistente. cu frunze persistente. E . 3 . cu frunze căzătoare vara. Majoritatea o reprezintă cele foioase. salcie. iar restul sunt arbori rășinoși (molid. și esențe secundare ca arțar. 4 . duglas și tisa).păduri tropicale și subtropicale. 5 . carpen. Marea Mediterană etc. pin. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. lucioase.) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m. mai puțin numeroase. anin. În țara noastră. arțar etc. pădurile sunt alcătuite din cca.păduri ecuatoriale. deosebim: 1 . ulm etc. frasin. plop etc. (fag. stejar. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. 4 .. care cuprind esențe principale ca fag. pin silvestru. cca. pin cembra. Golful Mexic. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca.păduri de foioase (de iarnă).. larice etc. liane. măslinul. 5-25% din volumul arborelui. alături de foioase. frasin. stejar. paltin. salcâm. mesteacăn. ca mesteacăn. arbuști.Structura lemnului 1. tei. pin austriac. cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. 70 specii forestiere. castan. ca urmare a condițiilor de climă și pământ. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. cu frunze care cad iarna. brad.. salcie. cu flori mici și fructe roșii). Java etc. 75%. 2 . nuc.păduri de rășinoase. molid..

muguri vegetativi. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul. 5-20% din volum. frunze. Aspectul. este formată din trunchi. de la nivelul solului până la coroană. flori și fructe.secțiunea tangențială (longitudinală. Trunchiul. ramuri.secțiunea radială (longitudinală.secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă . 2. trecând prin axa arborelui). care reprezintă 50-90% din volumul arborelui.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. Este un țesut protector extern. tangentă la inelul anual). structura cojii. măduvă. duramen. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială . culoarea. poliedrice sau 5 . forma și aspectul frunzelor. parenchimatice. inele anuale. . și coroana.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). Coaja – un strat de celule solzos. Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. format din celule mari. . Mărimea. Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . alburn. raze medulare. alcătuită din crăci. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). partea aeriană vizibilă. forma și mărimea mugurilor.

Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. plop tremurător. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. anin. reprezentând inelele anuale din ultimii ani. care acoperă ramurile. platan. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. paltin). având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. inactiv fiziologic. foioase – arin negru. Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. cu conținut scăzut de apă. triunghiulară (alun. diferită de la o specie la alta. mesteacăn. duglas. mahon. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. fiind înconjurată 6 . castan brun. nuc. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. mesteacăn). Lemnul din duramen are densitate mai mare. foioase – stejar. prun. Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. castan porcesc etc.macore. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. ienupăr etc. prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. care rămân necolorate sau devin alb gălbui. tei. fag. cosipo. plop negru. jugastru. Ea poate avea formă circulară (castan. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. sapeli etc. anin. dud. mai elastic. carpen. mansonia. paltin. cu conținut mare de apă. exotice . Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. colorație de natură patologică. nuc. salcie albă. Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. tisă. Lemnul din alburn este mai ușor. stelată etc. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). ulm. plop alb. mutenie. fag. salcâm etc. active fiziologic. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. gorun. cireș. frasin. amazac. larice. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. molid.

În secțiunea radială. la speciile din zona temperată. dud. arin). stejar etc. fag. Specii cu pori inelari: stejar. dud. Pot fi dispuși radial sau în benzi. Pot fi continui sau întrerupte. mai dens. jugastru. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. ele apar sub forma unor inele concentrice. în fiecare an. tei etc. ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. paltin. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. parabolic sau ondulat. pin. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. care pornesc din centru către coajă. paltin. fag). Specii cu pori împrăștiați: nuc. salcâm. mesteacăn. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). cu contur regulat (la majoritatea speciilor). anin și stejar). arțar. înguste (brad. paltin. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. platan. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). salcie. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. format în a doua perioadă a sezonului activ. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. alun. frasin. În secțiunea transversală. platan. mesteacăn. drepte sau curbe. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. plop. mai deschis la culoare. ondulat grosolan (carpen. larice. fag. ondulat fin (tisă. Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. mai închis la culoare. duglas. mai puțin dens. ulm. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă. 7 .). cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. radiale. compact. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. castan etc. măr. frasin. poros. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. de grosimi diferite. carpen.

jugastru. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. Pete mici. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. tuie. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger. paltin de câmp. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. ulm. Pot fi în lemnul târziu. larice. Specii indigene care secretă rășina: pin. uleiuri etc. ienupăr. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. mesteacăn. ulm). plop. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. molid. arțar. unele specii de plop.). Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. tisă. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. 8 . sau împrăștiate în toată masa inelului anual. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă.). salcâm). mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). salcie etc. Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini. jneapăn. grupate sub diverse forme. zâmbru. finisare). de culoare galben-brună sau albicioasă.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina. duglas. mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. gume. mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. salcie. • • fine foarte fine (corn. rare. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. salcie etc. Zonele de fibre se întâlnesc rar. păr. măr. la limita inelului anual.

alb-roșiatic: anin. măr.brun deschis-roz-roșiatic: duglas. mesteacăn. platan. salcie. . molid. . luciului. tăriei etc. Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. pin. texturii. .alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas.Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. dibetou). III . alburn de salcâm. ienupăr. plop negru.alb-cenușiu: carpen.alb-gălbui-cenușiu: plopi. corn.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii. desenului. tei. mesteacăn.brun deschis: frasin.alb-gălbui-roz: cer.). fag. Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător.alb-gălbui: paltin. ulm. cireș. ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie. . gorun. neoxidat etc.albă: alun. greutății.brun-cenușiu-negricios: nuc. . prun. tisă. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. . castan. . . . Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. corn. arțar.brun-verzui: salcâm. ulm de munte. jugastru. alburn de pin. .brun-gălbui: stejar. larice. 9 . Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată. păr. brad. . . Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat.

.roșiatic-închis: mahon. palisandru.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b . sapeli. . .roșu: santhal. mutenie. .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b .brun-verzui: mansonia. .brun-cenușiu: amazac. sipo. kosipo. . El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: .negru: abanos.argintiu: mesteacăn. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. . guaiac.mătăsos: paltin. 10 .secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare .Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b . Și zonele de fibre pot da un anumit luciu.albă: balsa.brun-roșcat: macore. pernambuc. avodire. .violet: amarant. platan.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b .alb-gălbui: framire. koto. .

uniformă: tei. frasin creț). cu raze medulare late. au un luciu pronunțat paltinul. fag. diferențe de culoare. frasin. neregulate.sidefiu satinat cu ape: paltin creț. noduri mici (paltin. . . stejarul. frasin).măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. frasin. șterse etc. arin. Poate fi: . Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. . păr.marmorat (kosipo).mijlocie: cireș. salcâm.piele de șarpe – datorat razelor (paltin). gâlme (nuc). mesteacăn). . . Pot fi regulate. . specii exotice). mesteacăn măzărat). evident sau abia vizibil. fagul.înflorat (mahon). Din speciile indigene.fină. . Uneori se poate identifica specia cu 11 . Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. . Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. ulm.ondulat – de la fibra creață (paltin.grosieră: stejar.cu flăcări (macore). mesteacăn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin. .auriu: framire. Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. creșteri neregulate etc. Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . platanul. . expresive. Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual. Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. Poate fi regulat sau nu.desen riglat sau dungat (rășinoase.penat sau "coadă de păun" (paltin). mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare. gorunul.

teiul etc. glădița. castanul. își pierde din intensitate sau dispare. carpenul. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire. cireșul. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile). prunul. Prin uscare. stejarul. oțetarul. elastice. sângerul. dudul. 12 . bradul. duglasul. • • • lemn potrivit de tare – arțarul.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. frasinul. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. plopul. eterogen și poros. lemn tare – alunul. tăiere. pinul. paltinul. stejarul.1-10%. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. platanul. deși sunt foarte mici. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. substanțele tanante. vișinul. ienupărul. jugastrul. frezare). încleiere și finisare. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. aninul. ulmul. Din punct de vedere chimic.substanțe extractibile și substanțe minerale. molidul. nucul american. socul etc. Cantitățile. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. mirosul se schimbă. IV . pot determina culoarea lemnului. lemnul câinesc. mesteacănul. 0. lemn foarte tare – cornul. salcâmul galben. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. compatibilitatea la încleiere și finisare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. salcia. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. fagul. Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari .. Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp.

Ceruri – produse insolubile în apă. Gumele . monobazic. gumele. Rășina – este o substanță amorfă. Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. adezivilor etc. acetic. și la finisare. Acizii grași – oleic (acid monobazic. băițuirea și finisarea. solid. teak etc. insolubil în apă. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale).substanțe vâscoase. palmitic (acid gras saturat. coaja. secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. castanul brun. ușor solubil în eter și în alcool cald. alcaloizii. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. solid la cca 4˚. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). nucul. lemnul. lichid. circular). frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. grași. cauciucul și substanțele minerale. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . makore. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. polizaharidele extractibile.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. Îngreunează încleierea (nu face priză). inodor. afrormorsia. substanțele colorante. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. fără miros. conținut în uleiurile sicative). Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). larice. de culoare albă. Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. cu întrebuințări în prepararea lacurilor. acrilic. nu se lipește). Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. incolor sau gălbui. Acizii organici – formic. cerurile. solubil în alcool și eter. linoleic (acid gras nesaturat. cleiurilor. și inflamabilă. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. vâscoasă. fără gust. insolubil în apă. Influențează încleierea. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. lactic. constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). citric etc.

d . c . prin aspectul lor. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul.de structură. pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. 14 .substanțe bazice azotate. folosite în industrie pentru lipit.defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund. folosite în medicină. toxice. a solului.colorații și alterații. rezultate prin policondensarea unor monozaharide. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă.substanțe cu structură macromoleculară. în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele. Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori.substanțe organice care au proprietatea de a colora. Cauciucul . b . Substanțele colorante . Cele mai frecvent întâlnite sunt: a .Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic). naturii speciilor. g – depuneri anormale etc. V . Alcaloizii .substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale. e . f . tratamentelor aplicate etc. Polizaharidele extractibile . pot ridica valoarea lui.crăpături.găuri și galerii de insecte.noduri.

Deși defect. tisa și brad. dacă este prea mare. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. Și în cazul ei. Excrescența este o umflătură de formă variată. duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate. având noduri de diferite forme. sortimente cu dimensiuni reduse. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. 15 . Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. Devine defect când este prea pronunțată. Acest defect îl găsim frecvent la carpen. este devierea curbă a axei arborelui.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. anin. de la bază către vârf. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. Apoi curbura. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului. trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. ienupăr. Dacă este foarte pronunțată. într-un plan pe toată lungimea. corn. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. în timpul creșterii. cu structura neregulată. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. se înlătură. pe trunchi. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. întâlnită mai ales la paltin și fag. este mult apreciat la producerea furnirelor. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. doborâre și înlăturarea crăcilor.

îi reduce mult rezistența. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. iar foioasele precum 16 . crăpat. larice). de culoare închisă. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. mod de vegetație etc. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. d – pot fi interne. alungite. dar în urma tăierii sau uscării lor. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. colorate mai intens.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. nestrăpungătoare. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. pe muchie. care se despică și prelucrează greu. nevizibile. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. normal colorat. Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. exterioare. pe cant. longitudinale. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. grupate. putred. străpungătoare. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. transversale. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. inelare. cu celule cu pereți groși. integritate și colorație pot fi: sănătos. vicios. ovale. Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. căzătoare. mustață. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. de desprinderea parțială a inelelor anuale. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. pin. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. parțial concrescute. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. de capete. Forma secțiunii este în general ovală. După gradul de sănătate. Pot fi cauzate de ger.

cu contur stelat (stadiu avansat de alterare). nucul etc. brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă.40 – 0.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul.inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. dintre masa aparentă și volumul lemnului. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului. . .50 g/cm³. anin. .60 – 0. Ea variază de la o specie la alta. fagul. debitat chiar și produs finit. plop etc. densitatea variază de la cca 0.inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. .lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului. paltin. În funcție de specie.specii semiușoare – de la 0.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. . aninul.70 g/cm³.60 g/cm³. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat. .specii semigrele – de la 0.specii foarte ușoare – până la 0. exprimat în g/cm³.putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală.40 g/cm³ (guaiac). . prin atacare de ciuperci xilofage.albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci.40 g/cm³.Proprietățile fizice . cu un contur neregulat. bacterii etc. carpen.specii ușoare – de la 0. mesteacănul. mesteacăn.inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin. VI . Sunt provocate de ciuperci.. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere. 17 .Principalele proprietăți ale lemnului A . În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare.50 – 0. . . existența unor substanțe de încrustare și umiditate. . tei. stejarul. proporția de lemn târziu sau timpuriu.04 g/cm³ (balsa) până la 1. de lățimea inelelor anuale. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul.

plop. paltin. ienupăr.98 g/m³.40-0. castan.22-0. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului..43-0. arțar.UMIDITATEA este conținutul de apă. prun. .specii grele – de la 0. corn.70 – 0. jugastru.80 g/cm³.73 g/cm³. frasin. PAL din fag – 0.66-0. nuc american. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință.40 g/cm³-poros. PFL plăci dure – 1. duglas. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar.80 g/cm³.70 g/cm³. molid. greu: anin de munte. impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică. exprimat în procente. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0. Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin.50 g/cm³. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv. mesteacăn. fag. PAL din plop – 0. placaj de fag – 0. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0. Funcție de umiditate. PFL densitate medie – 0. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%). Datorită structurii și compoziției chimice complexe. brad. stejar. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%. platan. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. funcție 18 . Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea.specii foarte grele – peste 0. PFL plăci moi – 0. din greutatea lemnului. uscarea. potrivit de greu: alun.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .60-0. paltin. tei etc. Datorită higroscopicității. pin.00-1. tisa etc. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți.82 g/cm³. salcâm.75 g/cm³. . larice. ulm. cireș. lemnul își modifică dimensiunile.35 și 0. dud. . ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului. salcie. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității.10 g/cm³-MDF). carpen.

Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă. . în special când este uscat. (tangențial) αt=20. Crescând umiditatea.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. longitudinală. Având o conductivitate termică redusă. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. În general lemnul este un bun izolator electric. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. umiditate ridicată și cu 19 . Este un indice important în practica uscării. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. fibrelor. densitatea și umiditatea lemnului. mărimea și distribuția porilor. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii.PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. scade și mai mult rezistența electrică. temperatura. În general. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. tangențială. încleierii și presării lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. densitatea aparentă. care depinde de lățimea inelului anual. . impregnării. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. lemnul este utilizat ca material de izolare termică. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă. . umiditatea și frecvența sunetelor. scade rezistența electrică. (radial) αr=10.

REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor. . în special lemnul cu inele anuale regulate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. temperatura și defectele lemnului. deosebim plasticitate la compresiune. .REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii. Ea este influențată de densitatea aparentă. Ea depinde de densitatea aparentă. temperatura și defectele lemnului. În cazul mobilei curbate. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă.Proprietățile mecanice . . deformările devin remanente.). B . Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel. . umiditatea și temperatura lemnului. . temperatura și defectele lemnului. El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. întindere și încovoiere. umiditatea. Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele. umiditatea. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie. contravas etc.ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor. După natura solicitării. umiditatea.

DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. C . .Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații.). castan. îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate. plop. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. brad (construcții de avioane. molid. . dimensiunilor. ulmul. fag (vagoane.Proprietăți tehnologice . frasinul. lățimea inelelor anuale. . oțetar etc. aviație.). structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită.stejar = 50mm . Rezistența depinde de densitatea aparentă. mobilă. hicori. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă. traverse etc. ambarcațiuni etc. umiditatea și temperatura mai ridicate. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm . densității aparente etc. de densitatea aparentă. Specii cu rezistență bună: frasin. Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. umiditatea.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale".REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană. densitatea aparentă mică. (utilizări limitate). Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase. înclinată.frasin = 65mm 21 fag = 40- . Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar. indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare.CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții. grinzi supuse efortului de încovoiere etc. . temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. schiuri. piese de mașini etc. noduri). stejarul. Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli. Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului.

scăzând pe măsură ce crește umiditatea.sub șopron: stejar (150 ani). VII . Lemnul poate fi folosit în aer liber.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 . are o durabilitate mai redusă. larice (120 ani). larice (60 ani). Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. vagoane. Cere terenuri umede și zăvoaie. Durabilitatea medie a speciilor: . evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. Cel utilizat în aer liber. pin.în aer liber: stejar (80 ani). cu tulpina dreaptă cilindrică. > Anin alb 22 . forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. .REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții. apă etc. spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . pământ. salcâm (300 ani) etc. pin.arbore până la 25m înălțime. pin (400 ani). încăperi închise.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . larice (500 ani).scufundat: stejar. . Ea depinde de specie.arbori.Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . mobilă. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. ambarcațiuni etc. salcâm (100 ani) etc. nuc (50 ani) etc. coroană îngustă. Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. în contact cu solul sau îngropat.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat. de natura mediului în care este folosit. .

>Paltin de câmp 1 . lemn de culoare alb. coroana deasă și înflorire timpurie. Paltin (de munte. obiecte de uz casnic. 3 . tare. intarsie. 12-15m. puțin durabil. 4 . furnir 4 . ornamente 23 . moale. obiecte de artă. cu pori mici. coroana deasă. 2 . se prelucrează ușor. se prelucrează ușor. se usucă greu. greu. elemente masive vizibile. mijlocie și mică. raze medulare late (paltinul de munte) și fine.lemn fără duramen.cca. lucitoare. cu rezistențe medii. Arțar 1 . se lăcuiește și lustruiește bine. >Paltin de munte 1 . Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. 40m. jugastru) 1 . scoarța cenușiu-albicioasă. sculptură. sensibil la geruri mari. Europa. 2 . se folosesc la unelte. altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). 30m.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. >Jugastrul de Banat 1 . obiecte artă. stabil. crește pe coaste calcaroase și erodate. uniform împrăștiați. strungărie.în Europa și America. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri.arbore până la 30m. de uz casnic etc. rezistă pe soluri calcaroase. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul).sortiment: cherestea. furnir.arbore până la 20m înălțime. intarsii. >Paltin roșu 1 . lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. decorațiuni interioare. arbore cca. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii.arbore de talie mai redusă.arbore de talie mare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp).este omogen.sortiment: cherestea. 115 specii în America de Nord. 3 . cca. de câmp. puțin durabil.este potrivit de greu. lemn de culoare alb-gălbui.se întrebuințează în industria placajelor.

folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse.folosit în construcții ca elemente structurale. > Brad grecesc 1 . șarpante cu deschideri 24 . 3 . cenușie. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. până la 20m înălțime. fără luciu. furnir. moale. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină. se usucă ușor fără deformări. 3 . se încleiază și finisează bine. Brad 1 . 30m. cu contrageri reduse. panel. scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină.este ușor. abia vizibile. pentru grinzi. scoarța netedă. > Brad argintiu 1 . > Brad alb 1 . umbră. piloți. rezistent la fum și gaze din atmosferă.specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. lemn lamelat. tâmplărie. 2.sortiment: cherestea.componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. stâlpi. rame panouri celulare. 2 . cu raze medulare fine. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. coroana piramidală. 4 . elemente masive mobilier rustic.comun pădurilor noastre. 50-55m. de talie mare. fără diferență de culoare între alburn și duramen. Carpen 1 . îl găsim în parcuri.lemn greu și tare.cca. superioare fagului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate.înălțime mai redusă. case prefabricate. cu inele anuale bine delimitate. PFL-ului. rezistențe mecanice medii. lemn de culoare alb-gălbui.sortiment: cherestea. rezistent la ger. 4 . rame și schelete pentru tapițerii. port regulat-conic. la fabricarea celulozei și hârtiei. > Brad de Caucaz 1 . intarsie și pirogravură etc. coronament larg și des. 30m. sensibil la geruri mari sau secete prelungite.foarte sensibil la ger. mai puțin la secetă. cca. a PAL-ului.

tulpina dreaptă. cu pori împrăștiați. 4 .este ușor. duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic. 25-30m. cu contur neregulat. vizibili cu ochiul liber.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei.folosit asemenea bradului. vizibile. cu pori mici. în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare. potrivit de greu. puțin durabil. tâmplărie.arbore forestier și ornamental. de culoare alb-roșiatic.arbore forestier și ornamental. cu textură grosolană. tare. 2 . fără luciu. se prelucrează ușor.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun.stâlpi de rezistență la construcții civile. 4 . 2 . 10-15m. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. cu cele mai rapide creșteri anuale. raze medulare fine.sortiment: cherestea. 2530m. 2 . în zona temperată în Europa și parțial în Asia. 3 . la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. Fag 1 . cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului. se prelucrează ușor.sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. la fabricarea instrumentelor.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. raze medulare fine. cu canale rezinifere. furnir. fără duramen. panel. industriale și agrozootehnice. 4 . dar prezentând des duramen fals brunroșiatic. se lustruiește și are aspect plăcut. lemnul cu cel mai mare grad de folosire. coroana piramidală. moale. trunchi drept. obiectelor de uz casnic. indigen în zonele de câmpie și coline. Duglas verde 1 . 3 . 3 .este omogen.sortiment: cherestea. furnir.lemn greu și potrivit de tare. Cireș păsăresc 1 . rare. Cer 1 . șarpante pentru deschideri mici și medii. raze medulare late și 25 .

. cu dificultăți la uscare. 3 . furnir. PFL dur. Frasin 1 .este greu și tare. moale. 30m. izolate sau grupate. furnir. placaj. tare. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. 2 . construcții sub apă. căptușeli 26 . cu tensiuni interne. ca furnir în industria mobilei.folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. cu canale rezinifere mici. elastic. elemente masive vizibile. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. în special la elemente curbate. 2 . panel. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). se debitează greu. cu fibra creață. se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire. furnir.arbore forestier și ornamental.sortiment: cherestea. se usucă ușor. nerezistent la geruri mari. Europa și Asia. 3 . uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu. 3 . cu proprietăți mecanice medii. cca.se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu. se prelucrează ușor.sortiment: cherestea. se derulează bine.sortiment: cherestea. eșafodaje. 2 . stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. se prelucrează ușor. elementelor curbate. la fabricarea schiurilor. PAF 4 .este greu. Mexic. se defibrează ușor. elastic și durabil. originar din zona indo-europeană. cca. bogat în rășină.este potrivit de greu. duramen brun-roșiatic. în industria mobilei. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. furnir 4 . cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat).conifer forestier și ornamental. dens.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. șarpante cu deschideri mici și medii.Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile. se curbează bine prin aburire. industriale și agrozootehnice. 4 . răspândit la noi în toată zona forestieră. se deformează ușor. rezistent. 65 specii răspândite în America de Nord. Larice/ Zadă 1 . lemn cu alburn alb-gălbui-roz.

tare. 4 . Nuc cenușiu 1 . lambriuri. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. > Larice decidua 1 . cca. fără duramen. stâlpi. pentru grinzi. > Larice leptolepis 1 . se usucă ușor. case prefabricate. cu canale rezinifere mici. vizibili.folosit în construcții ca elemente structurale. șarpante. de culoare alb-gălbui. rame panouri celulare. se usucă greu. coroana lat-conică. lemn cu creștere rapidă. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. împrăștiați. cu textura fină. industriale și agrozootehnice. curbate. lemn stratificat. cu pori mici. tulpina dreaptă.arbore japonez. 2 . sculptate. la construcția avioanelor. intarsie și pirogravură etc. puțin durabil. pentru furnire și placaje de aviație. lemnul cel mai răspândit la noi. albroșiatic. rezistent.sortiment: cherestea. elastic. rame și schelete pentru tapițerii. intarsii etc. cu raze medulare fine. răspândit în regiunile submontane. furnir.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. placaj. cofraje. 15-20m. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). moale.arbore forestier și ornamental. raze medulare 27 . ornamente sculptate. 3 . furnir. panel.sortiment: cherestea.este potrivit de greu. fără duramen. elemente masive mobilier rustic. 3 . se despică greu. ambarcațiunilor. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase. cu contracții mari.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. se prelucrează ușor prin tăiere. cu pete medulare. 4 . Molid 1 .este ușor. raze medulare fine. piloți. se prelucrează ușor. numeroase. debitare. acoperire panouri. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. mai puțin dur. 2 . elemente vizibile.conifer originar din emisfera nordică. 30m. lemn lamelat. cu pori mari. tâmplărie. Mesteacăn 1 . coronament rar-luminos. despicare.40-50m. cu luciu de sidef. căptușeli interioare. originar din emisfera nordică. 40-50m. omogen.Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare.

negru) 1 . 28 . raze medulare numeroase și greu vizibile. rame și schelete de tapițerie. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. alb. alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. 4 . rame placate. uniform împrăștiați. pentru tâmplarie exterioară. și desene apreciate. alburn alb-roșiatic. traverse de cale ferata. Platan 1 . la cele hidraulice.este ușor.sortiment: cherestea.se întrebuințează ca lemn de construcții. 3 . duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun. stâlpi. sculptură. tare.sortiment: cherestea. intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat). 2 . elemente de construcție. moale. se finisează greu.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun. Pin silvestru 1 .lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen. furnir. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. parchet. 2 . cu inele foarte pronunțat marcate. cu contrageri. acoperirea panourilor cu subfurnire. cu textura fină. 4 . se prelucrează ușor. rezistențe mecanice reduse. în industria mobilei la elemente nevizibile. se prelucrează și finisează ușor. furnir 4 .cu textura fină. 3 .este moale. alburn lat. ca lemn de mină. alb-gălbui sau alb-roșiatic. care crește în Europa centrală și de nord.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. ornamente sculptate. rezistent. mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). furnir. cu multă rășina și foarte rezistent. durabil. 3 .sortiment: cherestea. navale. potrivit de greu.este omogen. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare. Plop indigen (termurător. piese masivuire. ușor. omogen. 2 . piloți. elemente masive vizibile. de culoare alb. are scoarța de culoare roșie-brună. se prelucrează mai greu. furnirul este străpuns de clei.o specie de pin comun. este omogen.se întrebuințează la elemente nevizibile. cu pori fini. 2 .

se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice.sortiment: furnir. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental. băițuit imită abanosul.lemn cu alburn îngust alb-gălbui. textura fină și uniformă.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. intarsie. albă. furnir. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. durabil. 4 . elemente masive vizibile. ușor.sortiment: cherestea. la fabricarea panelului. coroană largă.lemn fără duramen. Păr 1 . la parchete. raze medulare foarte fine. greu. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 . duramen galben-auriu sau brun-verzui. greu.sortiment: cherestea. 40-50m. 3 . 2 . stalpi pentru eșafodaje și susțineri. panele. piese strunjite. 3 .este omogen. piese de mașini. intarsii. se prelucrează și sculptează bine.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. 4 . în industria furnirelor. modelării. placaje. se prelucrează greu.este moale. de culoare alb-gălbui-roșiatic. construcții sub apă. cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. aparate gimnastica. cu contrageri și rezistențe mecanice mari.sortiment: cherestea. Salcâm 1 . băițuit imită abanosul.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse. 2 . elemente nevizibile etc. răchita) 1 . dens. Salcia (căprească. 4 . elemente vizibile. crescut în zone de câmpie și coline joase.este tare.obiecte mărunte de uz casnic. neregulată. furnir. furnir. se prelucrează și sculptează bine. textura fina si uniforma.Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 . cu pori dispuși inelar. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis.se întrebuințează la acoperire de panouri. furnir rar. tare. apare vărgat. străpuns de adeziv. 4 . 2 . ornamente sculptate. 3 . duramen brun-gălbui până la brun-roșcat. pentru furnire.

lambriuri. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. exterioară interioară. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. piramidală. crește la noi în stepe (Dobrogea). trunchi drept. 25-30m. căptușeli. scări. coroană largă. obiecte mărunte de birou. se impregnează ușor. Tei (alb) 1 . sculptură. la construcțiile navale. trunchi drept. 30 . rezistent. furnir. originar din estul Americii de Nord. furnir natural sau băițuit. 30 specii. greu.sortiment: cherestea. profilate etc. lemn fără duramen. rezistent la secetă. scoarță netedă. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord.se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate. > Stejar pufos 1 – 12-15m. coroană ascuțită. ornamente strunjite. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. la noi în plantații forestiere și parcuri. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. durabil. provizorii. Franța. elemente de mecanice construcții arhitectură importante. scoarță groasă. și cu contrageri mari. 25m.este tare. Europa. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. planșete. moale. 4 . ușor rezistent. ornamente strunjite. se prelucrează ușor. 3 . rechizite școlare.se întrebuințează în modelărie.Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială. > Stejar roșu 1 – cca. profilate etc. la noi sunt păduri în silvostepă. parchete. Spania. cca. de culoare alb-gălbui spre roșiatic.este omogen. 25-40m. 2 . panel. interioară. furnir. 2 . 15-20m. 4 .sortiment: cherestea. stabil.arbore indigen forstier și ornamental. la noi în fondul forestier. 3 . pentru instrumente muzicale. rezistență construcții.

Specii lemnoase exotice Abachi 31 . tare.răspândit în Europa Centrala. cu structura fibroasă. parchete etc. furnir. obiecte mărunte. cu textură fină. arcuri și săgeți. 2 . 30m. 4 specii la noi. de munte. noduri numeroase. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. Europa. 20 specii. greu. lucios. coroana ovoidală. elemente masive vizibile. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. dens. 2 . elemente curbate.se întrebuințează în lucrări de artă.se întrebuințează la acoperiri de panouri. la noi în zonele de cămpie și dealuri. se despică greu. Asia. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. cca. > Ulm de câmp 1 . > Velniș 1 . crește în zona montană. rezistent la ger. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. 25-30m. Africa de Nord. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu.este tare. durabil. 4 . Africa. la noi în zonele de câmpie și dealuri. 3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. foarte rezistent.sortiment: cherestea. furnir.răspândit în Asia de Vest.sortiment: cherestea. 3 . piese strunjite. rezistent. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). scoarța roșie. Ulm (de câmp.este greu. originar din Europa. 4 . cu pori dispuși inelar. duramen brun-roșcat. se prelucrează și finisează bine. 2 . Caucaz. 25-30m. 12-20m. foarte elastic.

este ușor. galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. kanran. seamănă cu plopul.plantă lemnoasă arborescentă. 3 .lemn foarte greu. se prelucrează bine dar greu. placaje. kayu. mobilier de lux. lemn cu duramen negru. Avodiré 1 . cu pori de mărime mijlocie..Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . îndeosebi din Africa. malam. în construcția aeronautică și caroserii.lemn de culoare alb-gălbui. 2 . 4 . ornamente strunjite.sortiment: cherestea. fără . abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . kukuo) 1 . negru-cenușiu cu dungi de culori diferite.sortiment: cherestea. închide 32 culoarea considerabil). instrumente muzicale. uzează sculele. cu zone de creștere distincte.originar din Africa de Vest. praful este toxic. furnir. 4 . colorat uniform. Abanos african (abanos negru. lemn de culoare galbenă deschisă. moale.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină).întrebuințat în special pentru furnir. sculptură statuete. pentru acoperire panouri. incrustații mozaic. abanos nigerian – funcție de țară etc. are fibră dreaptă. originară din zona tropicală și subtropicală. textură foarte fină. negru-brun. intarsii. 3 . durabil. furnir. dens şi tare.

intarsii. 33 .sortiment: cherestea. cu aspect vălurit când e tăiat. se derulează bine. textură uniformă destul de fină. elemente vizibile. furniruire decorativă. mobilă fină. 2 .întrebuințat pentru interioare de lux. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. se finisează bine. lambriuri. ondulată. panel. intarsii. tâmplărie fină.întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. 3 .lemn potrivit de greu și de tare. placaj.lemn ușor potrivit de moale. 4 . marchetărie. 3 .lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. Lemn cu fibra dreaptă.sortiment: cherestea. praful irită.Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen. se debitează bine în furnire.lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. necesită umplerea porilor. se finisează bine. Kosipo 1 . galbendeschis. se prelucrează ușor. Framire 1 . luciu profund. placaj. 4 . furnir. 2 . alburnul cenușiu albicios.

intarsii. Macoré 1 .lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. ornamente sculptate. are luciu mătăsos cu ape. profilate.sortiment: furnir. 2 . praful de lemn nu este toxic. se finisează bine. necesită umplerea porilor la finisaj.lemn moale și uşor.lemn greu. furnir. Limba 1 .subtropical. textură fină și uniformă. praful de lemn este toxic. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii. intarsii.sortiment: cherestea. 2 .sortiment: cherestea.lemn potrivit de greu și de tare.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic. 2 . elastic. se prelucrează bine. se prelucrează bine. crește în regiunea mediteraneană. Lămâi 1 . elemente vizibile și nevizibile. 3 . se debitează bine în furnire. 2 . strunjite. furnir.întrebuințat pentru intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 . necesită umplerea porilor la finisaj.întrebuințat pentru acoperirea panourilor. se prelucrează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri.lemn semigreu. lemn de culoare galbenă. Mahon american 34 . 4 .sortiment: cherestea. se prelucrează ușor. textură fină până la mijlocie. desene mahon piramidal. Mahon african 1 . intarsii. furnir. 4 . placaj. 3 . 3 . 3 . necesită umplerea porilor. nu se derulează bine. elastic. strunjite profilate. dens și tare.sortiment: cherestea. ornamente sculptate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 .lemn semigreu. furnir. elastic. 3 . 4 . finisarea necesită umplerea porilor. se debitează bine în furnire. măzărat înflorat.întrebuințat pentru acoperiri panouri. originar din Asia. 4 .

uzează sculele.lemn mai puțin dens. 4 .duramen roșu-corai până la roșu brun închis.întrebuințat pentru acoperire panouri. Paduc african 1 . greu și elastic. praful de lemn este foarte toxic. 4 . 3 . profilate.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis.duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea. 3 .sortiment: cherestea. se prelucrează bine. intarsii. se prelucrează greu. Palisandru 1 . 2 .duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. ornamente strunjite. textură fină și uniformă. strunjite. intarsii. 2 . finisaj anevoios. intarsii.duramen brun-roșu sau gălbui brun. 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează bine.lemn tare. intarsii. strunjite. se prelucrează și finisează bine. 3 . elemente masivuire. furnir. 2 . 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. furnir. furnir. aspect uleios.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea.lemn tare. Sapeli 1 . se debitează bine în furnire. furnir. 3 .lemn foarte greu şi dur. 35 . Păr african 1 .lemn potrivit de greu și tare. Mansonia 1 . 3 . greu și elastic.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 . ornamente sculptate. 2 . ornamente sculptate. se prelucrează și finisează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri. intarsii.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. uzează sculele. 4 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . elemente vizibile. praful iritant.sortiment: cherestea. aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială. foarte elastic.

printr-o mișcare de "du-te. intarsii. nu se încleiază bine.potrivit de tare. vino" a pânzelor. Astfel. praful de lemn nu este toxic. textură uniformă și aspect decorativ deosebit.întrebuințat pentru acoperire panouri. 4 . 3 . placaj. ornamente sculptate. 2 .lemn greu și tare. profilate. intarsii.sortiment: cherestea. 3 . VIII .lemn semigreu.lemn potrivit de greu și tare.Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. 4 . China. 4 . Japonia. ornamente profilate.întrebuințat pentru acoperire panouri. se finisează și lustruiește bine. necesită umplerea porilor la finisaj.sortiment: furnir.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune. se prelucrează și finisează bine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă.întrebuințat pentru acoperire panouri. Teak 1 . America de Nord.sortiment: cherestea. se prelucrează greu. bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 . lemnul are aspect uleios. 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. 2 . la finisare apar pete de gumă. 3 . negricioase. furnir. intarsii. Lemn zebra 1 . furnir. strunjite. furnir. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate. conţine substanțe grase. elastic. Trandafir 1 – originar din Asia.sortiment: cherestea. intarsii. se prelucrează bine. 4 .duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru.

cu toate cele patru laturi paralele. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor.) care se înlătură. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. funcție de grosimea dorită a panoului. Se așează pe o bandă transportoare. noduri căzătoare. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). rigle. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 . șipci. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare. Se obține cheresteaua tivită. rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. crăpături etc. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. dulapi. prin tăierea celorlalte două laturi.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri.

plane sau curbe ale mobilierului. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. salcâm . plop. paltin.nuc. frasin.moi – tei. carpen. Cele tehnice. Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. 1100mm). prin absorbția vopselei în trunchi. 6000mm). Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. lambriurilor etc. anin. Este o foaie subțire de lemn. fag. folosite la fabricarea placajelor. stejar. păr. ulm. salcie. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. cu ajutorul coronamentului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. ușilor. Există și specii din lemn colorat în prealabil. imediat după doborârea 38 . furnirele estetice se produc din: .specii indigene – tari . obținute de obicei prin derulare. cireș. Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. Din punctul de vedere al speciilor. după ce bușteanul a fost fasonat. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. pot avea grosimi până la 3mm. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. în diverse culori. mesteacăn.

La unele placaje.1mm. înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. verzui sau violete). așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt. prepararea cleiului. cu luciu auriu). verzuibrune sau brune negricioase). croirea). zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir. mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. mahon african/ acaju. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. Este folosit pentru finisări interioare: pereți. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice.08-0. macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu). în foi subțiri de numai 0. lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. producerea furnirelor (derularea. sub presiune. mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic).specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). tiama etc. apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. după o plastifiere bună. limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. la aer devenind brun-închis). vitrine etc. înlocuirea nodurilor la furnire). Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. la cald sau la rece. presarea foilor de furnir încleiate). frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. paduc african (duramen roșubrun portocaliu. sortarea furnirelor. avodire (gălbui până la gălbui-roz). înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. frezarea oblică a bucăților scurte de furnir. tavane. Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. dibetou. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . . trandafir/ palisandru. cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). bubinga/ rodin. uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor.

poate fi: longitudinal sau transversal. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. Poate fi lăcuit. sortarea. emailat. acoperit cu hârtie decorativă etc. din tei.). canapele etc. ambalarea și marcarea). la mijloc un strat de așchii mai mari. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. posibilități de prelucrare mai mari etc. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. șlefuirea. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. din talaș industrial. de ex. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. lemn exotic etc. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor. plop.. plop. După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. tei. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. din așchii măcinate/ zdrobite. 2-4mm. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. mesteacăn. După modul de tratare poate fi antiseptizat. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. fag etc.). anin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. cu fețe prelucrate. anin. iar după specie: de fag. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. melaminat. plop).

care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. Ca densitate sunt moi. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. melaminate. iar al treilea un film de acoperire transparent. anin. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. impregnate cu rășină melamină formaldehidă. stratificate (obișnuite). Primul film este barieră. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). După structură se produc panouri omogene. HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. cu precădere a fagului. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . emailate. mesteacan. molid. se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate).căldură. moi. zgârieri. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. Suprafața devine rezistentă la umezeală . care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. fag etc. Se presează la presiune și temperatură înaltă. se usucă la cald. brad. MDF/ PAF. semidure și dure. tratate împotriva apei sau ignifugate. Pot fi dure și extradure. poroase etc. plop. OSB – panouri cu așchii mari orientate. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea. presate la cald pe una sau ambele fețe. solvenți. Ca aspect poate fi mat sau lucios. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie. apoi unul decor. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. realizate prin procedee de defibrare mecanică. Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. folosite mai mult în construcții.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. 58. 80. 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi. PAF. IX .4 m Sipci g=25. 68. 32. 70. 60. 70.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. 60. 80. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . 96 mm L=1–6m Scânduri g=25.4 . PAL.4 . 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 90 mm l = 50. 48. 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. 70. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 . MDF. PFL. 80. 32. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0.4 m Dulapi g=50.Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12. 38.48 mm L=1–6m Rigle g= 38. 40 mm l = 25. 58 mm l = 48. -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. A . covor de cherestea reconstituită. 60. panel. placaj. parchet -scări. 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. 48.

elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. 60.Furnire Furnire t e h n i c e 43 A. L = 980.1300. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25.2.5. C. 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. parchet -scări. 2. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50. 70. 3. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 70. 0. 1. 60.1330. 40 mm . -lambriuri -grinzi. B. 40 mm l = 25.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25.1. 1. 80. 60. 60.… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir .4 . trepte. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50. D g = 0.8.6. 60.contratepte l = 50. -balustrade.4 m Sipci g=25. 80. 70. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25. 60. 80 mm l => 100 mm L=1-4m B . 80.

Placaje. cireş. 1. panel. 140 mm L = 300. 600.55.1750 mm g=0.0. 0.0 mm plop. rădăcină le de nuc 0. 8. răşinoase l = 80.8 mm L x l = 600 x 80. le paltin g = 0. 600 x 100. stejar.1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative. 100. 400. 6.10. semiradia salcâm.70. 5.55 mm nuc.80 mm ulm. păr g=0. 800.6. 1500. 4. 1. PAL. 0. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . 120.20 44 . 0.18.15. 1200 x 120.7. 0.70. MDF Placaj de fag g= 3. .elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12. arin.60 mm paltin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0. 1200. PFL.2 mm fag g = 1. 1500 x 140. 1650. 900 x 100. 9. tangenţia frasin.

panouri plane şi curbe 19. 25. 8.elemente de placare elemente compartimentare de .panouri nefurniruite pentru tapiţerii . g = 3. furniruite 25. 2000 x .elemente suport 1250. plop. 6 . . 12. consolidare 3660 g= 12. 2000 x 1250. 10. 4 . 5.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor . ulm. 6. 10. 22. 1830 x elemente compartimentare 1220. 4. 2000 x 1250.elemente cu structura 3600 x 1800. fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 5. 22. 2000 x consolidare şi salcâm . 2140.înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4. carpen L x l= 1530 x 1530. 2000 x 1220. 14.elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830.elemente de placare L= 1830. 30.elemente de placare 1250.elemente de legătură şi consolidare . 16.elemente de legătură şi 2750. 2440. 8. 2240 x 1220 Panel de tei. 1700 . 18. 2200 x 1220.elemente de placare g = 3. 50. 4. 8 mm . . g= 12. 16. 18. 5 . 35.elemente de placare . 2200 x 1220. .elemente de legătură şi frasin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530.înlocuitor PAL l = 1220 . 8. 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4.elemente mulate l = 1220.panouri curbate .înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. 3050.2 . compusă 2440 x 1220 . 2240 x . 60 mm . PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 18 mm . 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530. 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3.elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF. . 6.elemente de placare . arin. 30. 8. 40.

2750. Haşuri cu mâna liberă. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. linii subţiri în unghi la cca 46 . la circa placaj etc. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale. la circa 3 mm distanţă. 30. continue longitudinale. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri.Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr . 22. linie continuă longitudinală. cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. 20. linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X . de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. Pentru şipci. Pentru şipci. panel. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. 2440.3050 mm Panouri covor de G = 18.

linii verticale. linii orizontale. pe direcţia de Pentru furnirul de bază. 3) Ca la pct.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct. 1. cu Ca la pct.secţionate continuă longitudinală. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. întrerupte. Pentru miez. linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. miez. Pentru furnirul de bază. subţiri. cu indicaţia dată pentru placaj (pct. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. ondulate. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază. trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A.8.secţionate paralel subţiri. linie extrudere . Pentru aglomerate extrudate. 2. 2). Plăci din aşchii continuă longitudinală. întrerupte. furniruite . Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj .Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. perpendiculare pe direcţia longitudinală. ca la panel (pct. ondulate. linie lemn B.

expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri. lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn.

PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. Prima operație este croirea. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. a fost făcut un proiect. PLACAJ. 3. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. Se utilizează la toate grosimile de panouri. MDF. 1. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. Urmează masivuirea. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. 2. 49 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic. XI . PANEL. sau OBS.

operație în care panourile 50 . Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. urmează furniruirea. După aplicarea cleiului. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. Urmează aplicarea cleiului. 4. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. 5. care au o mișcare pe două direcții. prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei.

Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos". îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă. În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform. Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 . apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă". şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă. De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos).Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină.

dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată). După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. maşina are un burghielor. 7. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 . După odihnă. urmează operaţia de formatizare. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini.Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6.

Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. După 48 de ore. Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . XII . scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. Operaţia de finisare.Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere. pereți laterali etc. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . 10. cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive.Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier. Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. pentru îngroparea balamalelor 8. tipuri. cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. Pentru aceasta. 9. 53 .

Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi. picioare etc). formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. se lasă cel puţin o oră să se usuce. rame cu tăblii.F.L. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare. Se aplică grundul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept. unele pe maşini. 1. XIII .Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. După un timp de uscare specific tipului de lac. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. altele manual (profile. 3. După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. Se şlefuiesc toate reperele. Ambele furnire sunt considerate de 54 . se aplică cel de al doilea strat de lac. după care se aplică primul strat de lac. 2.

şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri.L.F.F. pe masa de lucru. Panoul este introdus într-o presă multietajată. frânte la ½ din lungime.F. Fiecare foaie de P. III. 2. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Asamblarea se realizează în felul următor: 1.F.Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă. II. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse. provizoriu..F. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. a primit clei pe spate. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P.L.L. Se iau două foi de P. 4.F.L. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P. 4.L. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P. 3. 5. În momentul în care 55 . .F.F.. foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama. acela de a păstra panoul uniform ca grosime.L. cu faţa în jos. tot în acest scop. cu suprafaţa unsă cu clei în sus.L. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie.L. Se aşează o foaie de P. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P.

Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. Furniruirea panoului. 1. V. Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. în vederea cuplării cu furnirele . 56 . Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate. IV. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80).

3. VII. VIII. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode.Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). ce nu se mai șlefuiește. Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. Dupa aplicarea primului strat. Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. Se scoate din presă . se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. Se şlefuiesc suprafeţele. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale. intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. la acțiunea căldurii. În final se lustruiește cu spirt. a agenților chimici și fizico-mecanici. Dupa uscare. se desprăfuiesc . XIV . se lasă la odihnă. Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 .

Se lasă la uscat 24-48 ore. 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. căldură etc. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). se șlefuiește umed. Se aplică prin turnare. chituirea lemnului și șlefuire. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). Se usucă 2458 . pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. situate la un metru unul de altul. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. vălțuire (piese plane. alcool și alți agenți chimici. Se aplică primul strat de email. peliculă cu rezistență mai mare la apă. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit. se usucă și se aplică al doilea strat de email. roz și galbenă. se usucă 24-48 ore.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. întâi o componentă și apoi cealaltă. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. cu o mașină care are două capete de turnare. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). se lasă la uscat 6-24 ore. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. Lacurile poliesterice au doua componente.

iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. bordo. Pentru aceasta se folosesc: 1. portocaliu. Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . 4. violet. Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă. cu peria. rame ş. portocaliu. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. colorarea suprafeţelor.a. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. 3. culori galben. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată. bordo. brun. albastru. negru. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria.). După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320.Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. După desprăfuire se face. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150. brun. gri . 5. dacă nu se finisează natur. Lacurile folosite: 59 . roşu. verde. negru. Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar. fără depuneri de culoare neuniforme. 6. Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. 2. trăgători.

la cafea. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. 3. la şocuri termice şi sunt elastice. cafea. sunt rezistente la apă. pulverizare sau turnare. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. LACURI OPACE . Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. la cafea. sunt rezistente la apă. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice. 2.POLIURETANICE – TIFEL 7. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj.Tehnologia si estetica lemnului 1. sunt rezistente la apă. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. imersie. mai puţin la alcoo. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. sunt rezistente la apă. LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. 4. rezistente la surse fierbinţi . Sunt rezistente la apă. 5. şocuri termice şi sunt elastice. ACRILO. un strat de grund. sunt elastice. la cafea. 6. Au aderenţă. lăsându-le 1 oră între straturi. cu aderenţă bună. după care se lasă să se usuce 1 oră. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. POLIESTERICE 8. cafea. BADULAC L. după care se aplică în sistemul următor. la şocuri termice. PRONILIN F.

la apă. Sistemul de aplicare: 1. Pentru turnare lacul este mai gros.prin imersie 70 – 90 gr. agenţi chimici. umiditatea suportului max. 65%. / m2 61 . iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C. Nu conţin formaldehidă. Nu se îngălbeneşte pelicula în timp. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili. Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului. elastice.28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: . diluare apă curată la 15 – 250 C Consum . 14 %. umiditatea relativă a mediului max. Diluant. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare.18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. Se aplică uşor.250. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 . grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. Capacitate de şlefuire bună.temperatura mediului 18 . rezistente la şoc termic. După uscare se formează pelicule dure. 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2. Au rezistenţă bună la sgâriere.

Ø 4 mm. Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. . 62 reactive numite oxidrilici (primul component). Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro.prin pulverizare 130 – 150 gr. . Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator). Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice. Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor. putere de acoperire). . tocuri fixe. Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .cu perdea de lac . Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac. cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea .stropire fără aer. plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă.valţ. mobilă clasică. obiective diverse. / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp. ornamente dea-lungul ştreaşinilor. bătătoare. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec.stropire pneumatică. Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare. turnare. rame. electrostatică. Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . diferite elemente de lemn masiv (scaune. . poliţe.

situate la un metru unul de altul. 63 .pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent. 20 %) . se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320. elastcitate – au o foarte bună elasticitate. cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin. respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2). pentru a evita formarea punctișoarelor. altele de loc. nu se folosesc diluanți nitro. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare. aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi. e) înainte de aplicarea finisajului. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. d) nu se aplică straturi prea groase.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min.

Ele crează un ambient preferat de om altor materiale. întreținere etc. biblioteci.tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. XV . modul de exploatare.din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. socio-culturale.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde".cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 . Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. . uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior. estetic cu culorile și desenul specific. lemnul având o bună capacitate de izolare termică. Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică. MDF . funcțional și estetic. depozitare) . bănci. bănci. agrozootehnice). .pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale.din covor de panouri – PAL. depozite.pentru construcții civile (locuințe) . aducând produsul natural.Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. rezistența la produsele cu care vin în contact.) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică.pentru construcții socio-culturale (firme. .industriale (activități de fabricație. Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice). magazii etc.) . socio-culturale – firme. Funcție de structura pardoselilor avem: . socio-culturale). muzee etc. spații expoziționale). pardoselile se pot clasifica în: . Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea.

salcie – și material slab calitativ). carton bitumat sau folie de polietilena). placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase. o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare. o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică). respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal). unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte).cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: .cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. plop. realizată din covor de semifabricate – PAL. 65 . MDF. zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare).întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) . o zona oarbă (doar pentru anumite structuri.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . o zona bariera de vapori (strat de bitum. o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare).întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli.fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. cu structură suplimentarță (în zone reci. scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată . biblioteci) . parter.

pin. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. stejarul. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul.).. cilindrice -ø60. aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor). Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). zona de uzură – strat de vopsea. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme..Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri.120 sau prismatice -60. Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. fagul. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv.150x60.120.. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare.120x60. molid.. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci. cu structuri simple.. sau din alte tipuri de materiale.. 66 . plop. Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa. și foioase ca salcâmul. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor.. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor. ușoare și ieftine.. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare). vârfuri de arbori etc. lac dat peste pardoseala propriuzisă. rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. învățământ etc. Cele din fag le folosim doar la spații închise. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții. tei. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații.. frasinul.

birouri de reprezentare). larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. de suportul pe care se fixează. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci).. Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum. restaurări etc.).caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. care trebuie să țină cont de: . paltin (locuințe. . specii exotice – mahon.) care se așează direct sau se fixează cu adezivi..30mm. mochetă. Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice. spații de locuit pretențioase.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile..).Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn. izolări etc. Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional). întreținere etc. primării etc. . biblioteci. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc.nivelul din construcție la care se amplasează.caracteristicile de exploatare (trafic.) sau în preluări de stil rustic. . nuc. duglas. 67 . molid. încălzit/ neîncălzit etc..tipul suprafeței suport.25mm.. .. foioase tari – stejar. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. cauciuc etc. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20. Există mai multe variante de fixare. școli. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. palisandru (spații socio-culturale. spații socio-culturale și administrative) – 20.30mm. foioase moi – plop.

tipul fundației (la parter – placă beton. . Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori. . aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. neîncălzit. Au forme.zona geografică.îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). dimensionarea surselor de căldură). grinzi de lemn sau metalice). Având rezistențe diferite la uzură. desene și structuri diferite. În alegerea lor se va ține seama de: . Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare.nivelul de dispunere al încăperii. ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare. pătrate sau dreptunghiulare. .). . lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic). După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei. Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite.).tipul spațiului (deschis. planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 . .îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc). pe strat de nisip etc. dimensiuni și moduri de îmbinare diferite. Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare".natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. . etc. . cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică).tipul planșeului pe care se fixează (beton. Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic.

cu care se realizează 69 . 7. palisandru. Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. 6.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. A . fag. cu fețe plane paralele și netede. cu grosimea de 25mm. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. 4. nuc cenușiu. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față. 5. cireș păsăresc. În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). Specii exotice cu valoare deosebită: . 9. Poate fi și aplicată. păr. profilate pe părțile laterale și la capete.Parchetul clasic Terminologie: 1. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. care primește lamba piesei alăturate. fregastru. salcâm. ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. molid. La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. 2. frasin. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. foioase și rășinoase: . 3. Poate fi de dreapata sau de stanga. mesteacăn. ulm. paltin. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. brad. Piesa de parchet – friza prelucrată. lățimea 3277mm și lungimea min. 200mm.mahon. plop). plop. carpen.stejar. Friza – piesa de cherestea tivită. destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. teack. arin. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. abanos.

. 19 x 30 ... . alei în grădini particulare (zone calde) . .frize de parchet tip uluc.lemnul rotund prevăzut cu defecte..20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 . .. 75 (din 5 în 5mm) x 200 . Standardele românești grupează frizele astfel: . elemente de mici dimensiuni. deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL. 400 (din 50 în 50 mm) b. 17. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii.lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci. 75 (din 5 în 5mm) x 600 . tip "L") – puțin folosit.frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit.margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor.grosime friză câmp x 50 . 19. 1500 (din 100 în 100 mm) 70 . 400 (din 50 în 50 mm) . (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm.lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm... Dimensiuni a. 1500 (din 50 în 50 mm) c. în spații deschise și acoperite.resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor.piesa parchet de rășinoase – 16.. pentru frizele de câmp: . ... 75 (din 5 în 5mm) x 200 . 22 x 30 . .frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică.. tip "U") – puțin folosit.piesa parchet de foioase – 16. Frizele se obțin din: . PAF etc).. . Se fixează cu adezivi de structura construcției. în spații interioare protejate de intemperii .cherestea de slabă calitate. frizele de perete: . 17.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete.lemnul rezultat din fasonarea buștenilor.. pervaz .lemnul din lobde (crengi si ramuri.. .

Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL.0/ 7. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite. Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0. Parchetul cu ancadramente.3/ 5.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor. frasin – 0. B .8/ 11.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos. radială și tangențială. Pentru panourile având ca suport hârtia.8/ 7. formatizați și finisați).Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală.2/ 5. Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii.1/ 3. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic.4/ 4. cu orientare alternativă a frizelor. • • • Parchetul în "W" (în brăduți). Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor.8%. fără lambă și uluc.0%. Parchetul în carouri cu câmp modular. molid – 0.5/ 3.0/ 8.8%.0%. Se produce și livrează sub formă de panouri. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. este realizat din frize prismatice. paltin – 0. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. fag – 0. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare.0/ 8. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate. fixarea se face cu 71 .

C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă.7 și 1. Frizele nu au dimensiuni standardizate. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. Grosimea stratului de uzură este între 0. În cazul panourilor care au suport textil. funcție de . se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. astfel încât. format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. jumătate sau pe sfert. ele rezultă din proiectarea lor. obținându-se astfel efecte estetice deosebite. PFL. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5. desenul parchetului (integral. MDF. PAL). fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. pentru o mai bună planeitate. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate).Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. fixarea se realizează cu suportul în jos. sub formă de lamele sau furnire. În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. 1:10.

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). care se încrustează în suprafața obiectelor. formând diferite aranjamente decorative. metale etc. formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. 76 . plafonul. pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. lambriul. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. pardoseala. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. fildeș. os. Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. baga. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. geometrice sau figurale. vegetale sau figurale.. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării.

linii în zigzag etc. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. Fileurile pot fi simple și compuse. de asemenea. 77 . încadrează ornamentele. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. liniare. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. Este necesar. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. fâșii. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez.

cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen. El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă. 78 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful