Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

ca urmare a condițiilor de climă și pământ. plop. larice. nucul). și esențe secundare ca arțar. unde se găsesc plante agățătoare. salcie. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. castan. mai puțin numeroase. cu frunze care cad iarna.păduri tropicale și subtropicale. măslinul. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. salcâm. pin austriac. cu frunze persistente. arbuști. liane.) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca. tei. cu flori mici și fructe roșii). ulm etc. care cuprind esențe principale ca fag.. nuc. Golful Mexic. tei.păduri ecuatoriale.). cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. 3 . cu frunze căzătoare vara. cca. care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. 5 . brad. pin silvestru. stejar. în regiuni ale emisferei sudice (India. nuc. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. deosebim: 1 . paltin. 5-25% din volumul arborelui. salcie. ulm. mesteacăn. ca mesteacăn.. II . pin.păduri de foioase (de vară). Java etc. frasin. plop etc.Structura lemnului 1. 4 .păduri de foioase (de iarnă). larice etc. 2 . frasin. stejarul etc. anin. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. iar restul sunt arbori rășinoși (molid. 70 specii forestiere. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. 4 .păduri de rășinoase. pădurile sunt alcătuite din cca. molid. 75%. arțar etc. alături de foioase. carpen. lucioase. În țara noastră. E . duglas și tisa).Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an). Majoritatea o reprezintă cele foioase. Marea Mediterană etc. pin cembra. (fag. stejar.. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China.. mesteacăn.păduri de laur și cu frunze persistente.

flori și fructe. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. . alburn.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. 2. format din celule mari. alcătuită din crăci. Coaja – un strat de celule solzos. și coroana. inele anuale. măduvă. de la nivelul solului până la coroană. ramuri.secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă .secțiunea tangențială (longitudinală. raze medulare. trecând prin axa arborelui). tangentă la inelul anual). 5-20% din volum. muguri vegetativi. Este un țesut protector extern. Trunchiul.secțiunea radială (longitudinală.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). structura cojii. duramen. Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . parenchimatice. . forma și mărimea mugurilor. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială . este formată din trunchi. Aspectul. forma și aspectul frunzelor.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). partea aeriană vizibilă. poliedrice sau 5 . culoarea. Mărimea. frunze.

prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. cu conținut mare de apă. fiind înconjurată 6 . gorun. anin. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). larice. plop alb. Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. Ea poate avea formă circulară (castan. duglas. colorație de natură patologică. amazac. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. frasin. ulm. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. paltin). cosipo. care rămân necolorate sau devin alb gălbui. jugastru. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. Lemnul din alburn este mai ușor. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. Lemnul din duramen are densitate mai mare. prun. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. molid. mesteacăn. fag. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. anin. sapeli etc. Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. fag. paltin. foioase – arin negru. castan porcesc etc. exotice . reprezentând inelele anuale din ultimii ani. castan brun. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. inactiv fiziologic. active fiziologic. dud. mutenie. platan. care acoperă ramurile. mansonia. carpen. nuc. nuc. stelată etc. ienupăr etc. mahon. cireș. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. tisă. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. triunghiulară (alun. diferită de la o specie la alta. tei. salcie albă. salcâm etc. cu conținut scăzut de apă. plop tremurător. foioase – stejar.macore. mai elastic. Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. plop negru. mesteacăn).

pin. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. măr. în fiecare an. fag. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). larice. arțar. ondulat grosolan (carpen. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. jugastru. la speciile din zona temperată. poros. mai puțin dens. Pot fi dispuși radial sau în benzi. Specii cu pori împrăștiați: nuc. castan etc. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). ondulat fin (tisă. dud. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. compact. platan. dud. arin). mai dens. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. paltin. carpen. fag. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. În secțiunea transversală. salcâm. tei etc. ele apar sub forma unor inele concentrice. drepte sau curbe. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). Pot fi continui sau întrerupte. După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin. parabolic sau ondulat. paltin. Specii cu pori inelari: stejar. stejar etc. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. 7 . plop. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). frasin. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. mesteacăn. paltin. format în a doua perioadă a sezonului activ. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. înguste (brad. salcie. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă. frasin. ulm. alun. mai deschis la culoare. mesteacăn. platan. Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. duglas. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. radiale. anin și stejar). care pornesc din centru către coajă. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu.). de grosimi diferite. În secțiunea radială. mai închis la culoare. fag). ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag.

Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. finisare).: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina. molid. arțar. păr. la limita inelului anual. Pot fi în lemnul târziu. ienupăr. unele specii de plop. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. rare. larice. zâmbru. tisă. salcâm). salcie etc. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger. • • fine foarte fine (corn. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. 8 . În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. de culoare galben-brună sau albicioasă. jugastru. gume. uleiuri etc. jneapăn. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. sau împrăștiate în toată masa inelului anual. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate. Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. paltin de câmp. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. grupate sub diverse forme. duglas. ulm. salcie etc.). Pete mici. salcie. tuie. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. mesteacăn. măr. Zonele de fibre se întâlnesc rar. plop. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual.). ulm). Specii indigene care secretă rășina: pin. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar).

9 . .alb-gălbui-roz: cer. luciului. molid. . tăriei etc. . . . salcie. desenului. arțar.). gorun. dibetou). ulm de munte. . Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător. mesteacăn. larice.brun-gălbui: stejar. Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată. ienupăr.alb-gălbui-cenușiu: plopi. cireș. platan. corn.albă: alun. Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. corn.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii.brun-verzui: salcâm. texturii. alburn de salcâm. ulm. .brun-cenușiu-negricios: nuc. prun. plop negru. brad. . III . măr.alb-roșiatic: anin. . ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat. Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. păr. jugastru. tisă. alburn de pin.alb-gălbui: paltin.brun deschis-roz-roșiatic: duglas. fag. mesteacăn. . castan. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat.brun deschis: frasin. greutății. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. neoxidat etc.alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. tei. . pin.alb-cenușiu: carpen.

secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b . guaiac.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b . avodire. . sipo. koto. platan. . .Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b . sapeli. .roșiatic-închis: mahon. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. kosipo. 10 .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b .argintiu: mesteacăn.negru: abanos.albă: balsa. . mutenie. .roșu: santhal. palisandru. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: .violet: amarant.brun-roșcat: macore.mătăsos: paltin.brun-cenușiu: amazac. Și zonele de fibre pot da un anumit luciu. . . . El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. pernambuc.alb-gălbui: framire.brun-verzui: mansonia.

Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. salcâm. .sidefiu satinat cu ape: paltin creț. uniformă: tei. . Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. frasin. gorunul. Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. specii exotice). . au un luciu pronunțat paltinul. cu raze medulare late. neregulate.înflorat (mahon).cu flăcări (macore). șterse etc.auriu: framire. Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. Din speciile indigene. mesteacăn măzărat).ondulat – de la fibra creață (paltin.grosieră: stejar. De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin. Uneori se poate identifica specia cu 11 . gâlme (nuc). frasin. . stejarul.desen riglat sau dungat (rășinoase. platanul.penat sau "coadă de păun" (paltin).măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. . Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. expresive. . . Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . noduri mici (paltin. arin. Pot fi regulate. Poate fi: . fag. mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare.marmorat (kosipo). ulm. evident sau abia vizibil. frasin).piele de șarpe – datorat razelor (paltin). . mesteacăn).fină. Poate fi regulat sau nu. păr. fagul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 .mijlocie: cireș. . . frasin creț). diferențe de culoare. Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual. creșteri neregulate etc. mesteacăn.

jugastrul. plopul. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. tăiere. prunul. dudul. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. socul etc.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. salcia. paltinul. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. Cantitățile. platanul. bradul. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. vișinul. încleiere și finisare.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . aninul. carpenul. oțetarul. frezare). comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. Din punct de vedere chimic. pinul. mirosul se schimbă. lemn foarte tare – cornul. IV . Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp. deși sunt foarte mici. • • • lemn potrivit de tare – arțarul. molidul.1-10%. Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire. elastice. substanțele tanante. ienupărul. 0.. fagul. glădița. lemn tare – alunul. frasinul. castanul. mesteacănul. pot determina culoarea lemnului. Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice. cireșul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. stejarul.substanțe extractibile și substanțe minerale. teiul etc. duglasul. 12 . eterogen și poros. Prin uscare. își pierde din intensitate sau dispare. nucul american. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile). Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. sângerul. salcâmul galben. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. ulmul. stejarul. compatibilitatea la încleiere și finisare. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. lemnul câinesc.

cauciucul și substanțele minerale. Îngreunează încleierea (nu face priză). adezivilor etc. și inflamabilă. alcaloizii. Influențează încleierea. solid la cca 4˚. castanul brun. cerurile. solid. incolor sau gălbui. makore. băițuirea și finisarea. insolubil în apă. grași. secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. vâscoasă. citric etc. cleiurilor. Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. monobazic. palmitic (acid gras saturat. de culoare albă. conținut în uleiurile sicative). substanțele colorante. Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. acetic. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. Ceruri – produse insolubile în apă. lemnul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. teak etc. Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. inodor. cu întrebuințări în prepararea lacurilor. lactic. linoleic (acid gras nesaturat. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . nucul. Gumele . constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). fără gust. ușor solubil în eter și în alcool cald. lichid. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). și la finisare. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. afrormorsia. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). insolubil în apă. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare).substanțe vâscoase. circular). frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. nu se lipește). Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. solubil în alcool și eter. Rășina – este o substanță amorfă. Acizii grași – oleic (acid monobazic. fără miros. Acizii organici – formic. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. larice. acrilic. coaja. polizaharidele extractibile. gumele.

rezultate prin policondensarea unor monozaharide.noduri. Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale. pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui.Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic).substanțe bazice azotate. tratamentelor aplicate etc.substanțe cu structură macromoleculară. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă. toxice. prin aspectul lor. Cauciucul .substanțe organice care au proprietatea de a colora. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. V .de structură.crăpături. folosite în medicină. folosite în industrie pentru lipit. 14 . Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare. Cele mai frecvent întâlnite sunt: a . e . în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. c .defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund. f . d .substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. b . pot ridica valoarea lui.găuri și galerii de insecte. g – depuneri anormale etc. Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele. Substanțele colorante . Polizaharidele extractibile . a solului. naturii speciilor. Alcaloizii .colorații și alterații.

este mult apreciat la producerea furnirelor. având noduri de diferite forme. Excrescența este o umflătură de formă variată. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. Dacă este foarte pronunțată. ienupăr. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. este devierea curbă a axei arborelui. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. de la bază către vârf. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). în timpul creșterii. cu structura neregulată. anin. Deși defect. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. se înlătură. Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. Acest defect îl găsim frecvent la carpen. dacă este prea mare. doborâre și înlăturarea crăcilor. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. Apoi curbura. Devine defect când este prea pronunțată. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. corn. Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. sortimente cu dimensiuni reduse. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. tisa și brad. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. pe trunchi. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. într-un plan pe toată lungimea. Și în cazul ei. duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate. trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. 15 . întâlnită mai ales la paltin și fag. Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului.

ovale. mustață. iar foioasele precum 16 . Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. căzătoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. exterioare. pe cant. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. larice). de capete. colorate mai intens. După gradul de sănătate. alungite. inelare. îi reduce mult rezistența. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. dar în urma tăierii sau uscării lor. nevizibile. nestrăpungătoare. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. putred. de culoare închisă. care se despică și prelucrează greu. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. Forma secțiunii este în general ovală. de desprinderea parțială a inelelor anuale. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. transversale. integritate și colorație pot fi: sănătos. cu celule cu pereți groși. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. mod de vegetație etc. Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. străpungătoare. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. grupate. Pot fi cauzate de ger. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. d – pot fi interne. vicios. e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. pin. normal colorat. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. parțial concrescute. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. pe muchie. crăpat. longitudinale.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul. . 17 . .40 g/cm³ (guaiac). În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare.Proprietățile fizice . bacterii etc.04 g/cm³ (balsa) până la 1.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag.specii ușoare – de la 0. de lățimea inelelor anuale. . cu un contur neregulat.60 g/cm³. mesteacăn. cu contur stelat (stadiu avansat de alterare). debitat chiar și produs finit.70 g/cm³. . mesteacănul. plop etc.60 – 0.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul.specii foarte ușoare – până la 0. Sunt provocate de ciuperci. prin atacare de ciuperci xilofage. fagul. . brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă. . existența unor substanțe de încrustare și umiditate.40 g/cm³. nucul etc.. exprimat în g/cm³. În funcție de specie. densitatea variază de la cca 0. aninul. . Ea variază de la o specie la alta.albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci.inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin.specii semigrele – de la 0. VI .50 – 0. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat.inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. anin. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului.Principalele proprietăți ale lemnului A . tei. carpen.putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală. . . Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere.40 – 0. proporția de lemn târziu sau timpuriu.lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului.specii semiușoare – de la 0. . paltin. .inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. dintre masa aparentă și volumul lemnului.50 g/cm³. stejarul.

tei etc.specii foarte grele – peste 0. Funcție de umiditate.43-0. Datorită structurii și compoziției chimice complexe. Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea. plop. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți. salcie. salcâm. ienupăr. funcție 18 . mesteacăn. jugastru. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință. . dud.10 g/cm³-MDF). larice. cireș. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0. fag. carpen.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv. arțar.. molid. PAL din plop – 0. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%).00-1. PFL densitate medie – 0.UMIDITATEA este conținutul de apă. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . duglas. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului.40-0. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. placaj de fag – 0.22-0.specii grele – de la 0. stejar. PAL din fag – 0. Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin.40 g/cm³-poros. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0.70 g/cm³. .73 g/cm³. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității. prun.35 și 0. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%. greu: anin de munte. lemnul își modifică dimensiunile. ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului. nuc american. potrivit de greu: alun. PFL plăci moi – 0. ulm. frasin. castan. paltin. .98 g/m³.70 – 0.66-0. brad. PFL plăci dure – 1.75 g/cm³. din greutatea lemnului. Datorită higroscopicității.80 g/cm³.50 g/cm³.60-0.80 g/cm³. tisa etc. paltin. pin. platan. exprimat în procente.82 g/cm³. corn. uscarea.

În general. (radial) αr=10. . Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. . impregnării. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. .PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. scade și mai mult rezistența electrică. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. (tangențial) αt=20. care depinde de lățimea inelului anual. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. în special când este uscat. umiditate ridicată și cu 19 .PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. fibrelor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. În general lemnul este un bun izolator electric. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. densitatea și umiditatea lemnului. Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă. Având o conductivitate termică redusă. temperatura. umiditatea și frecvența sunetelor. tangențială. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. mărimea și distribuția porilor. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. încleierii și presării lemnului. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. Este un indice important în practica uscării. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. densitatea aparentă. Crescând umiditatea. longitudinală. scade rezistența electrică. lemnul este utilizat ca material de izolare termică.

deosebim plasticitate la compresiune. Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie. deformările devin remanente. . umiditatea. Ea depinde de densitatea aparentă. temperatura și defectele lemnului. temperatura și defectele lemnului. umiditatea.Proprietățile mecanice . umiditatea și temperatura lemnului. Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel. El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele.).ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor. După natura solicitării.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . B .REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. Ea este influențată de densitatea aparentă. temperatura și defectele lemnului.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. . întindere și încovoiere. Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. . Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel. în special lemnul cu inele anuale regulate. În cazul mobilei curbate. contravas etc. umiditatea. cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. . Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre. .PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. ambarcațiuni etc. Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar. Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse. lățimea inelelor anuale.Proprietăți tehnologice . indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. stejarul.). grinzi supuse efortului de încovoiere etc. de densitatea aparentă. oțetar etc. (utilizări limitate). Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm . molid. piese de mașini etc. frasinul. fag (vagoane. dimensiunilor. plop. castan. mobilă.). Specii cu rezistență bună: frasin. umiditatea și temperatura mai ridicate. brad (construcții de avioane. schiuri. C . . aviație. Rezistența depinde de densitatea aparentă. . Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase.CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții. densitatea aparentă mică. Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli. Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. . îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate.frasin = 65mm 21 fag = 40- .REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană. densității aparente etc. traverse etc.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale". ulmul.stejar = 50mm . umiditatea. înclinată. hicori. noduri). .DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă.

pin (400 ani). forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. salcâm (300 ani) etc. . pământ.Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . Lemnul poate fi folosit în aer liber.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat.arbore până la 25m înălțime. . are o durabilitate mai redusă. larice (500 ani). scăzând pe măsură ce crește umiditatea.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 .sub șopron: stejar (150 ani). > Anin alb 22 .în aer liber: stejar (80 ani). VII . Cel utilizat în aer liber.arbori. mobilă.scufundat: stejar. cu tulpina dreaptă cilindrică. Ea depinde de specie. larice (60 ani). spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. pin. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului. evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. apă etc. pin. Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. larice (120 ani). .REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții. încăperi închise. Durabilitatea medie a speciilor: . în contact cu solul sau îngropat.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . de natura mediului în care este folosit. Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. coroană îngustă. nuc (50 ani) etc. salcâm (100 ani) etc. Cere terenuri umede și zăvoaie. vagoane. ambarcațiuni etc.

115 specii în America de Nord. moale. tare. intarsii. 40m. decorațiuni interioare. rezistă pe soluri calcaroase. lemn de culoare alb-gălbui.lemn fără duramen. jugastru) 1 . stabil. Arțar 1 . 2 . arbore cca. coroana deasă și înflorire timpurie.se întrebuințează în industria placajelor.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). cu pori mici. >Paltin de câmp 1 . elemente masive vizibile.arbore până la 30m.este potrivit de greu. 30m. >Paltin roșu 1 . furnir. >Paltin de munte 1 . raze medulare late (paltinul de munte) și fine. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp). se usucă greu. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari.sortiment: cherestea. se lăcuiește și lustruiește bine. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul). se prelucrează ușor. sensibil la geruri mari.cca. 3 . se folosesc la unelte. 12-15m. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri.este omogen. ornamente 23 . scoarța cenușiu-albicioasă. obiecte de artă. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. cu rezistențe medii. lemn de culoare alb. 2 .arbore de talie mai redusă. obiecte artă. de uz casnic etc. puțin durabil.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . puțin durabil. se prelucrează ușor. intarsie. de câmp. coroana deasă. Europa. greu. lucitoare. 4 . crește pe coaste calcaroase și erodate. obiecte de uz casnic. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii. cca. uniform împrăștiați.în Europa și America.sortiment: cherestea. 3 . strungărie.arbore de talie mare.arbore până la 20m înălțime. furnir 4 . Paltin (de munte. mijlocie și mică. >Jugastrul de Banat 1 . lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. sculptură.

folosit în construcții ca elemente structurale. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii.sortiment: cherestea. 3 . de talie mare. rezistent la ger. coronament larg și des. fără luciu. se usucă ușor fără deformări. cca. îl găsim în parcuri. elemente masive mobilier rustic.este ușor.comun pădurilor noastre.sortiment: cherestea. scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină. lemn de culoare alb-gălbui.cca. intarsie și pirogravură etc.înălțime mai redusă. 30m. > Brad de Caucaz 1 . rame panouri celulare. piloți. panel. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. scoarța netedă. până la 20m înălțime. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. rame și schelete pentru tapițerii. mai puțin la secetă. lemn lamelat. furnir. moale. 30m.componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. 4 . șarpante cu deschideri 24 . coroana piramidală. fără diferență de culoare între alburn și duramen.folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse. abia vizibile.foarte sensibil la ger. PFL-ului. cu raze medulare fine. cu inele anuale bine delimitate. 3 . case prefabricate.lemn greu și tare. rezistențe mecanice medii. superioare fagului. > Brad alb 1 . Carpen 1 . umbră. 50-55m. 2. 2 . a PAL-ului. port regulat-conic. rezistent la fum și gaze din atmosferă. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină. cu contrageri reduse. tâmplărie. Brad 1 . la fabricarea celulozei și hârtiei. > Brad grecesc 1 . pentru grinzi. stâlpi. cenușie.Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate. 4 .specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. se încleiază și finisează bine. > Brad argintiu 1 .

lemn greu și potrivit de tare. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun. potrivit de greu.este omogen. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. 4 . Duglas verde 1 . la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. rare. cu canale rezinifere.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. de culoare alb-roșiatic. obiectelor de uz casnic. Cireș păsăresc 1 . dar prezentând des duramen fals brunroșiatic. se lustruiește și are aspect plăcut.folosit asemenea bradului. fără luciu. duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic. vizibile. 2 . în zona temperată în Europa și parțial în Asia.sortiment: cherestea. 2530m. în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare. tulpina dreaptă.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei. la fabricarea instrumentelor. 3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii. se prelucrează ușor. furnir. panel.stâlpi de rezistență la construcții civile. moale.arbore forestier și ornamental. coroana piramidală. cu textură grosolană. se prelucrează ușor. indigen în zonele de câmpie și coline. 10-15m. 4 . 4 . Fag 1 .lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic.sortiment: cherestea. cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului. șarpante pentru deschideri mici și medii. raze medulare late și 25 . trunchi drept. tare. cu pori împrăștiați. tâmplărie. 2 . cu cele mai rapide creșteri anuale. puțin durabil. 2 . vizibili cu ochiul liber. lemnul cu cel mai mare grad de folosire. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. cu pori mici. 3 . Cer 1 . industriale și agrozootehnice. furnir. 25-30m.sortiment: cherestea. cu contur neregulat. 3 . raze medulare fine.arbore forestier și ornamental. raze medulare fine.este ușor. fără duramen.

lemn cu alburn alb-gălbui-roz. la fabricarea schiurilor. cca.conifer forestier și ornamental. se prelucrează ușor. eșafodaje. construcții sub apă.este potrivit de greu. cu canale rezinifere mici. furnir. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. se prelucrează ușor.sortiment: cherestea. izolate sau grupate. cu dificultăți la uscare. 2 . în industria mobilei.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. șarpante cu deschideri mici și medii. se debitează greu. se derulează bine. răspândit la noi în toată zona forestieră. căptușeli 26 .se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. 3 .sortiment: cherestea. nerezistent la geruri mari.este greu și tare. duramen brun-roșiatic. elastic și durabil. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu. PFL dur. 2 . se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire. cu proprietăți mecanice medii. 3 . se deformează ușor. se usucă ușor. furnir 4 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile. Frasin 1 .este greu. placaj. Europa și Asia. cu fibra creață. tare. panel. bogat în rășină.arbore forestier și ornamental. PAF 4 . ca furnir în industria mobilei. se defibrează ușor. rezistent. elementelor curbate.sortiment: cherestea. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu. Mexic. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. în special la elemente curbate. furnir. 2 . lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). furnir. cu tensiuni interne. cca. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). 3 . 30m. originar din zona indo-europeană..folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. elastic. dens. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. 65 specii răspândite în America de Nord. moale. se curbează bine prin aburire. industriale și agrozootehnice. 4 . Larice/ Zadă 1 . elemente masive vizibile.

cu luciu de sidef. împrăștiați. lambriuri. numeroase. cu pori mari. la construcția avioanelor. fără duramen. lemnul cel mai răspândit la noi. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. case prefabricate. tâmplărie. 4 .lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). căptușeli interioare. curbate. 40-50m. raze medulare fine. furnir. Molid 1 . rame panouri celulare. se prelucrează ușor prin tăiere. puțin durabil. 3 . 30m. vizibili. elemente vizibile. fără duramen. placaj. rame și schelete pentru tapițerii. panel. pentru grinzi. ornamente sculptate. cu pori mici. debitare.sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare. lemn lamelat.40-50m.este ușor. coroana lat-conică. tare. coronament rar-luminos.arbore forestier și ornamental. cu canale rezinifere mici. cca. cu textura fină. 2 . sculptate. intarsie și pirogravură etc. acoperire panouri. cu pete medulare. moale. albroșiatic. pentru furnire și placaje de aviație.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. ambarcațiunilor. elastic. șarpante. Nuc cenușiu 1 . Mesteacăn 1 . se usucă greu. piloți. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri.este potrivit de greu. > Larice leptolepis 1 . lemn stratificat. tulpina dreaptă. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. despicare. 4 . de culoare alb-gălbui. omogen.arbore japonez. 2 . industriale și agrozootehnice. > Larice decidua 1 . cu raze medulare fine.conifer originar din emisfera nordică. raze medulare 27 . se usucă ușor. se despică greu. cu contracții mari. intarsii etc. se prelucrează ușor. 15-20m. cofraje.folosit în construcții ca elemente structurale. stâlpi. rezistent. elemente masive mobilier rustic. 3 .sortiment: cherestea. originar din emisfera nordică. lemn cu creștere rapidă. răspândit în regiunile submontane. mai puțin dur. furnir.

Plop indigen (termurător. 3 . furnir. ornamente sculptate. la cele hidraulice. Pin silvestru 1 . 4 . în industria mobilei pentru acoperiri de panouri.cu textura fină. traverse de cale ferata. are scoarța de culoare roșie-brună.sortiment: cherestea.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. 2 . elemente de construcție. rame și schelete de tapițerie. acoperirea panourilor cu subfurnire. negru) 1 . furnir 4 . mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. alburn alb-roșiatic. piese masivuire. navale.se întrebuințează la elemente nevizibile. este omogen. alb-gălbui sau alb-roșiatic. Platan 1 . 28 . cu pori fini. parchet. cu inele foarte pronunțat marcate. 2 . ușor. 2 . tare. 3 .sortiment: cherestea. 2 . duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun. furnir. care crește în Europa centrală și de nord. pentru tâmplarie exterioară. raze medulare numeroase și greu vizibile. alburn lat. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa.este ușor. și desene apreciate.o specie de pin comun. intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat). 3 . se prelucrează mai greu. uniform împrăștiați. piloți. cu multă rășina și foarte rezistent.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine. ca lemn de mină. rezistent.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen. furnirul este străpuns de clei. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare. rezistențe mecanice reduse. cu contrageri. de culoare alb.este omogen.este moale. moale. sculptură. se prelucrează și finisează ușor.se întrebuințează ca lemn de construcții. elemente masive vizibile. potrivit de greu. în industria mobilei la elemente nevizibile. alb. rame placate.sortiment: cherestea. stâlpi.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun. se finisează greu. 4 . cu textura fină. se prelucrează ușor. omogen. durabil.

3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 . furnir. furnir. elemente masive vizibile. cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. la parchete.este moale.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse.lemn fără duramen. neregulată. 4 . intarsii.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. elemente nevizibile etc.sortiment: cherestea. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis.se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice. tare. coroană largă. 4 .se întrebuințează la acoperire de panouri. răchita) 1 . în industria furnirelor. se prelucrează greu. greu.sortiment: cherestea. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 . se prelucrează și sculptează bine. greu. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. ornamente sculptate. albă. ușor. aparate gimnastica. furnir rar. 2 . crescut în zone de câmpie și coline joase. băițuit imită abanosul. străpuns de adeziv.obiecte mărunte de uz casnic.sortiment: cherestea.sortiment: furnir.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. textura fină și uniformă. 2 . apare vărgat. duramen galben-auriu sau brun-verzui. de culoare alb-gălbui-roșiatic. 40-50m. dens. se prelucrează și sculptează bine. băițuit imită abanosul.este tare. durabil. Salcia (căprească. cu pori dispuși inelar. furnir. textura fina si uniforma. duramen brun-gălbui până la brun-roșcat. 3 . piese strunjite.lemn cu alburn îngust alb-gălbui. Păr 1 . placaje. 4 . Salcâm 1 . raze medulare foarte fine. 2 . construcții sub apă. stalpi pentru eșafodaje și susțineri. 4 . 3 . elemente vizibile. la fabricarea panelului. panele. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental. pentru furnire. piese de mașini. intarsie. modelării.este omogen.

rezistent la secetă. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. cca. profilate etc. la construcțiile navale. Europa. ornamente strunjite. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord. rezistent. planșete. obiecte mărunte de birou. provizorii. se impregnează ușor. la noi sunt păduri în silvostepă. lemn fără duramen. furnir. 3 . și cu contrageri mari. 25m. elemente de mecanice construcții arhitectură importante. Franța. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. profilate etc. 4 . ornamente strunjite. sculptură. furnir. parchete. 30 specii. furnir natural sau băițuit. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. > Stejar roșu 1 – cca. lambriuri. la noi în plantații forestiere și parcuri. trunchi drept. scoarță netedă. interioară. 2 .se întrebuințează în modelărie. piramidală. se prelucrează ușor.se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. 2 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială.este tare. 25-40m. greu. ușor rezistent. 15-20m. originar din estul Americii de Nord. trunchi drept.sortiment: cherestea. scări. rechizite școlare. stabil. 25-30m. rezistență construcții. scoarță groasă. crește la noi în stepe (Dobrogea). durabil. căptușeli. 4 . cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. moale. panel. 30 . pentru instrumente muzicale. coroană ascuțită. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. > Stejar pufos 1 – 12-15m. exterioară interioară. Spania.este omogen.sortiment: cherestea.arbore indigen forstier și ornamental. 3 . > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. coroană largă. la noi în fondul forestier. Tei (alb) 1 .

> Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. la noi în zonele de cămpie și dealuri. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. dens. rezistent la ger. noduri numeroase. cu structura fibroasă.se întrebuințează în lucrări de artă.este tare. 3 . arcuri și săgeți. cca. tare. 25-30m. cu pori dispuși inelar. 12-20m. > Velniș 1 . duramen brun deschis până la brun ciocolatiu. Africa. 25-30m. 2 . foarte rezistent.răspândit în Europa Centrala.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. lucios. parchete etc. crește în zona montană.este greu.răspândit în Asia de Vest. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. duramen brun-roșcat. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. piese strunjite. Asia.Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. la noi în zonele de câmpie și dealuri. elemente masive vizibile. 4 . cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). 2 .Specii lemnoase exotice Abachi 31 . cu textură fină. rezistent. se prelucrează și finisează bine. durabil. foarte elastic. 4 specii la noi. greu.se întrebuințează la acoperiri de panouri. Caucaz. 3 . Ulm (de câmp. 2 . 4 . originar din Europa. scoarța roșie. 20 specii. > Ulm de câmp 1 . se despică greu. obiecte mărunte. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. coroana ovoidală. elemente curbate. furnir. furnir. Africa de Nord. de munte. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. Europa. 30m.

4 . placaje. malam. kanran. fără . originară din zona tropicală și subtropicală. cu zone de creștere distincte. închide 32 culoarea considerabil). în construcția aeronautică și caroserii.sortiment: cherestea. colorat uniform.întrebuințat în special pentru furnir. negru-cenușiu cu dungi de culori diferite.sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 .originar din Africa de Vest.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină). abanos nigerian – funcție de țară etc. Avodiré 1 . are fibră dreaptă. seamănă cu plopul. 4 . pentru acoperire panouri. kukuo) 1 . intarsii. lemn cu duramen negru. lemn de culoare galbenă deschisă. furnir. se prelucrează bine dar greu. moale. ornamente strunjite.. mobilier de lux. uzează sculele. furnir. praful este toxic. negru-brun.plantă lemnoasă arborescentă. dens şi tare. instrumente muzicale. abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . 2 .este ușor. 3 . kayu.lemn de culoare alb-gălbui. durabil. textură foarte fină. 3 . Abanos african (abanos negru. îndeosebi din Africa. incrustații mozaic. galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. cu pori de mărime mijlocie.lemn foarte greu. sculptură statuete.

galbendeschis. praful irită. furnir. placaj. elemente vizibile. Framire 1 . placaj. panel.Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen. se prelucrează ușor.lemn ușor potrivit de moale. 4 .sortiment: cherestea. cu aspect vălurit când e tăiat. 33 . furniruire decorativă. se finisează bine. alburnul cenușiu albicios. Lemn cu fibra dreaptă. furnir. lambriuri. intarsii. 2 . Kosipo 1 . 2 .lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. mobilă fină. 3 . necesită umplerea porilor. 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri. luciu profund.întrebuințat pentru interioare de lux.sortiment: cherestea. ondulată.lemn potrivit de greu și de tare. se finisează bine. textură uniformă destul de fină.lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. intarsii. marchetărie. se debitează bine în furnire. tâmplărie fină. se derulează bine. 3 .

elastic. praful de lemn este toxic. desene mahon piramidal.sortiment: cherestea. 4 . necesită umplerea porilor. necesită umplerea porilor la finisaj.sortiment: furnir. elastic.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis.lemn potrivit de greu și de tare. dens și tare. 4 .lemn semigreu.sortiment: cherestea. finisarea necesită umplerea porilor. ornamente sculptate.întrebuințat pentru acoperiri panouri. 2 . textură fină și uniformă. 3 . originar din Asia.sortiment: cherestea. furnir.sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. 3 . furnir. 3 . se debitează bine în furnire. crește în regiunea mediteraneană. se prelucrează bine.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 .lemn greu. strunjite. 4 . praful de lemn nu este toxic.subtropical.întrebuințat pentru intarsii. Limba 1 . elastic. intarsii. 2 . placaj.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. lemn de culoare galbenă. furnir.întrebuințat pentru acoperirea panourilor. 4 . strunjite profilate. măzărat înflorat. Mahon american 34 . 2 . Mahon african 1 . intarsii. se prelucrează ușor. nu se derulează bine. se prelucrează bine. are luciu mătăsos cu ape. 2 . ornamente sculptate. se prelucrează bine. 3 . intarsii. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii. Lămâi 1 . profilate. 4 . necesită umplerea porilor la finisaj. elemente vizibile și nevizibile. se finisează bine.lemn moale și uşor. se debitează bine în furnire.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . Macoré 1 . textură fină până la mijlocie.lemn semigreu.

furnir. elemente masivuire. 3 .sortiment: cherestea. strunjite. profilate. 3 .sortiment: cherestea. intarsii. ornamente sculptate. 2 . aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială.sortiment: cherestea.duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea. 2 .duramen brun-roșu sau gălbui brun.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis.întrebuințat pentru acoperire panouri. 35 . ornamente strunjite.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează bine.lemn foarte greu şi dur.duramen roșu-corai până la roșu brun închis. se prelucrează greu.sortiment: cherestea. 2 . 3 . furnir. uzează sculele. intarsii. 4 . intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. uzează sculele.lemn tare. greu și elastic. 3 . praful de lemn este foarte toxic.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . Palisandru 1 .lemn tare. 2 . aspect uleios. intarsii. se prelucrează și finisează bine. 2 . strunjite.lemn potrivit de greu și tare. se debitează bine în furnire. Mansonia 1 . Păr african 1 . Paduc african 1 . 4 .duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. praful iritant. 4 . 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . Sapeli 1 . 4 .întrebuințat pentru acoperire panouri. ornamente sculptate. intarsii. se prelucrează și finisează bine. textură fină și uniformă. furnir. furnir.sortiment: cherestea. elemente vizibile. greu și elastic. furnir. foarte elastic. finisaj anevoios.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. se prelucrează bine.lemn mai puțin dens.

3 . profilate.întrebuințat pentru acoperire panouri. America de Nord.sortiment: cherestea. China. 3 .duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru. intarsii. nu se încleiază bine. placaj. necesită umplerea porilor la finisaj. se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante.sortiment: furnir. ornamente profilate. negricioase. elastic. intarsii.sortiment: cherestea. textură uniformă și aspect decorativ deosebit. Astfel.întrebuințat pentru acoperire panouri. intarsii. printr-o mișcare de "du-te.întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. 2 . 2 . la finisare apar pete de gumă. lemnul are aspect uleios. praful de lemn nu este toxic. cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. ornamente sculptate. Teak 1 .Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. VIII . prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă. 4 . se prelucrează și finisează bine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . se finisează și lustruiește bine. furnir. Japonia. se prelucrează bine. 3 .potrivit de tare. 3 . intarsii. vino" a pânzelor.sortiment: cherestea. conţine substanțe grase. 4 . se prelucrează greu. furnir. 4 . strunjite.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate.lemn potrivit de greu și tare.lemn semigreu. 4 .lemn greu și tare. Lemn zebra 1 . 2 . Trandafir 1 – originar din Asia. bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 .întrebuințat pentru acoperire panouri.

noduri căzătoare. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. Se obține cheresteaua tivită. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 . crăpături etc.) care se înlătură. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri. cu toate cele patru laturi paralele. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare. rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. dulapi. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor. funcție de grosimea dorită a panoului. prin tăierea celorlalte două laturi. Se așează pe o bandă transportoare. rigle. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). șipci. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți.

carpen. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. Există și specii din lemn colorat în prealabil. după ce bușteanul a fost fasonat. furnirele estetice se produc din: . în diverse culori. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. prin absorbția vopselei în trunchi. plop. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. folosite la fabricarea placajelor. ușilor. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. 1100mm).nuc. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. pot avea grosimi până la 3mm.specii indigene – tari . Din punctul de vedere al speciilor. lambriurilor etc. paltin. Este o foaie subțire de lemn. obținute de obicei prin derulare. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. imediat după doborârea 38 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. ulm. mesteacăn. Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. plane sau curbe ale mobilierului. fag.moi – tei. anin. cireș. stejar. salcâm . Cele tehnice. Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. frasin. salcie. păr. 6000mm). cu ajutorul coronamentului. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte.

înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. verzuibrune sau brune negricioase). bubinga/ rodin. apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. tiama etc. în foi subțiri de numai 0. la aer devenind brun-închis). Este folosit pentru finisări interioare: pereți. presarea foilor de furnir încleiate). uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor. sub presiune. verzui sau violete). producerea furnirelor (derularea. la cald sau la rece.08-0. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice. . zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu). Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). paduc african (duramen roșubrun portocaliu. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. trandafir/ palisandru. foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. dibetou. Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. înlocuirea nodurilor la furnire). sortarea furnirelor. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic). frezarea oblică a bucăților scurte de furnir. tavane. cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. cu luciu auriu). Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. după o plastifiere bună. mahon african/ acaju. vitrine etc. croirea). prepararea cleiului.specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). La unele placaje. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt.1mm. avodire (gălbui până la gălbui-roz).

poate fi: longitudinal sau transversal. din așchii măcinate/ zdrobite. acoperit cu hârtie decorativă etc. la mijloc un strat de așchii mai mari. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. melaminat. tei. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald.). Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. canapele etc. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. sortarea. fag etc. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. plop. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. iar după specie: de fag. cu fețe prelucrate. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. anin. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. lemn exotic etc. 2-4mm.). anin. ambalarea și marcarea). posibilități de prelucrare mai mari etc. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. Poate fi lăcuit. din tei.. După modul de tratare poate fi antiseptizat. mesteacăn. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor. de ex. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. șlefuirea. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. emailat. plop. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. plop). din talaș industrial.

Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. folosite mai mult în construcții. semidure și dure. care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. fag etc. Suprafața devine rezistentă la umezeală . poroase etc. OSB – panouri cu așchii mari orientate. plop. MDF/ PAF. apoi unul decor. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate). Se presează la presiune și temperatură înaltă. iar al treilea un film de acoperire transparent. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. Primul film este barieră. zgârieri. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . moi. Pot fi dure și extradure. HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. După structură se produc panouri omogene. melaminate. presate la cald pe una sau ambele fețe. molid. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. realizate prin procedee de defibrare mecanică. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. cu precădere a fagului.căldură. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. emailate. PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. Ca densitate sunt moi. solvenți. mesteacan. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea. brad. anin. Ca aspect poate fi mat sau lucios. stratificate (obișnuite). se usucă la cald. impregnate cu rășină melamină formaldehidă. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. tratate împotriva apei sau ignifugate.

40 mm l = 25. placaj.48 mm L=1–6m Rigle g= 38. PAF. PFL. 48. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 96 mm L=1–6m Scânduri g=25. parchet -scări.Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. 68. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. PAL. 70. -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. 48. 58 mm l = 48. covor de cherestea reconstituită. 60. 32. 58. A .Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. 38. 60. IX . 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28.4 m Dulapi g=50. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi. 32. MDF. panel. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. 90 mm l = 50. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 . 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 60.4 . 80.4 m Sipci g=25. 70.Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12. 70.4 . 80. 80.

80 mm l => 100 mm L=1-4m B . D g = 0. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 40 mm . 80.… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir .2.4 . 70. 70. -balustrade. 60. parchet -scări. 0. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25.5. 70. 80. 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. 40 mm l = 25. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50. 60. 1.1330.8.1. 60. 80.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50. 60.4 m Sipci g=25.Furnire Furnire t e h n i c e 43 A.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm. L = 980.6. 60.elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25.contratepte l = 50. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50. 60. C. B. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 1. 3. 2. trepte.1300. -lambriuri -grinzi.

cireş. 0. 800.10.60 mm paltin.8 mm L x l = 600 x 80. tangenţia frasin.18. 1.55. 1. rădăcină le de nuc 0.1750 mm g=0. 900 x 100. 100. 1650. stejar.0 mm plop. 1500 x 140. 120.20 44 . intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . 1200. 8. arin. 1200 x 120. 6. semiradia salcâm. le paltin g = 0.15. 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0.7. 1500.0. 0. 600 x 100. 5. panel. păr g=0.55 mm nuc. 0. 4. PFL. 9. 400.2 mm fag g = 1.70.70. 140 mm L = 300.Placaje.6.elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12. MDF Placaj de fag g= 3. răşinoase l = 80. 600. PAL. .1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative.80 mm ulm.

60 mm . 6. 2000 x 1250. 2440.elemente de legătură şi 2750. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4.elemente de placare g = 3.panouri curbate . arin. 2000 x consolidare şi salcâm . 2200 x 1220. 50. compusă 2440 x 1220 . 3050. 30. g = 3. 10. 2240 x . PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare .elemente de placare elemente compartimentare de . 8. 4 . ulm. 16. 2000 x 1250. . 1830 x elemente compartimentare 1220. 18. 14. 8. 8. 2000 x 1220.elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830.Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530. 18.elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF.elemente de placare L= 1830. 1700 . 18 mm . 40. 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3.2 . carpen L x l= 1530 x 1530.elemente de legătură şi consolidare . plop.înlocuitor PAL l = 1220 .înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. consolidare 3660 g= 12.elemente de placare 1250. 4. 2240 x 1220 Panel de tei. 8 mm . 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530. 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220.panouri plane şi curbe 19. .elemente suport 1250. 35.elemente de placare .elemente cu structura 3600 x 1800. 12.elemente de placare . 4.elemente mulate l = 1220. 5.înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4. 6 . 16. g= 12. 10. 22. 2000 x . 8. .elemente de legătură şi frasin. . 25.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor . 5 . 22. 2200 x 1220. 2140. 5. 6. fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 30.panouri nefurniruite pentru tapiţerii . furniruite 25.

linii subţiri în unghi la cca 46 . linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. Pentru şipci. trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. panel. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X . la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri. linie continuă longitudinală. Pentru şipci. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. 2750. 20.Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. la circa placaj etc. cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază. 2440. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă. 22.Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr . 30.3050 mm Panouri covor de G = 18. continue longitudinale. la circa 3 mm distanţă. Haşuri cu mâna liberă. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale.

linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie. miez. 2). ca la panel (pct. Plăci din aşchii continuă longitudinală. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului. ondulate.secţionate continuă longitudinală. linie extrudere . linii verticale. 1. 2. Pentru furnirul de bază. cu indicaţia dată pentru placaj (pct. trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A.secţionate paralel subţiri. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. întrerupte.Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. întrerupte.8. ondulate. pe direcţia de Pentru furnirul de bază. subţiri. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj . perpendiculare pe direcţia longitudinală. furniruite . 3) Ca la pct. linii orizontale. cu Ca la pct. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază. Pentru miez.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct. linie lemn B. Pentru aglomerate extrudate.

Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn. Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic. Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri. expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri.

În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . Prima operație este croirea. 3. sau OBS. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. MDF. PLACAJ. PANEL. a fost făcut un proiect.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. Urmează masivuirea. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. Se utilizează la toate grosimile de panouri. PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. 49 . prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi. XI . 1. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. 2. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic.

Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze. 5. prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei. Urmează aplicarea cleiului. 4. operație în care panourile 50 . După aplicarea cleiului. urmează furniruirea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. care au o mișcare pe două direcții. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ.

De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos). îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă.Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos".Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină. Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 . În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform. apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă". şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă.

se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. urmează operaţia de formatizare. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 . maşina are un burghielor. Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. 7. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată).Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea. dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. După odihnă.

Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. pereți laterali etc. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. Operaţia de finisare. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. XII . 53 .Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . După 48 de ore. cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac. cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. pentru îngroparea balamalelor 8. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . Pentru aceasta. 9. 10. tipuri.Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc.

După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. după care se aplică primul strat de lac. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. se aplică cel de al doilea strat de lac. Se aplică grundul. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. 2. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. unele pe maşini. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. Ambele furnire sunt considerate de 54 . După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. XIII . apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. 3. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire.F. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept.L. picioare etc). se lasă cel puţin o oră să se usuce. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. După un timp de uscare specific tipului de lac. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. Se şlefuiesc toate reperele. rame cu tăblii. altele manual (profile. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. 1. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi.

acela de a păstra panoul uniform ca grosime. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P..F.L. În momentul în care 55 . Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. .F. 4. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P.F. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. pe masa de lucru.F. II.L. frânte la ½ din lungime. tot în acest scop.L.L. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii.L. a primit clei pe spate.L. foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama.F. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie. 5. Fiecare foaie de P.F. Panoul este introdus într-o presă multietajată. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri. 2. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare.L. 4. cu faţa în jos. Se iau două foi de P. provizoriu.F.Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă.. Se aşează o foaie de P. cu suprafaţa unsă cu clei în sus.L. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. 3.F. III. Asamblarea se realizează în felul următor: 1.

Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. în vederea cuplării cu furnirele . V.Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80). IV. 56 . Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. Furniruirea panoului. 1. Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe.

care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. a agenților chimici și fizico-mecanici. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. se lasă la odihnă. Se scoate din presă . Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. Dupa aplicarea primului strat. Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. 3. se desprăfuiesc .Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). ce nu se mai șlefuiește. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale. intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. VIII. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. În final se lustruiește cu spirt. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. XIV . Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 . Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. la acțiunea căldurii. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. Dupa uscare. VII. Se şlefuiesc suprafeţele. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare.

cu o mașină care are două capete de turnare. se șlefuiește umed.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. căldură etc. 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. chituirea lemnului și șlefuire. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). se usucă 24-48 ore. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. alcool și alți agenți chimici. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. vălțuire (piese plane. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). Se usucă 2458 . Se aplică prin turnare. Se lasă la uscat 24-48 ore. situate la un metru unul de altul. peliculă cu rezistență mai mare la apă. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. întâi o componentă și apoi cealaltă. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. se lasă la uscat 6-24 ore. Se aplică primul strat de email. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit. Lacurile poliesterice au doua componente. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. se usucă și se aplică al doilea strat de email. roz și galbenă. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată.

2. Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar. 3. gri . roşu. violet. trăgători. negru. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria. După desprăfuire se face. fără depuneri de culoare neuniforme. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150. Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . colorarea suprafeţelor. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată.Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit.). Lacurile folosite: 59 .a. se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă. bordo. 5. iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. culori galben. bordo. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. Pentru aceasta se folosesc: 1. negru. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. brun. rame ş. cu peria. portocaliu. albastru. verde. 4. Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. portocaliu. dacă nu se finisează natur. 6. brun.

sunt rezistente la apă. LACURI OPACE . pulverizare sau turnare. BADULAC L. Sunt rezistente la apă. după care se lasă să se usuce 1 oră. sunt rezistente la apă. sunt elastice. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. imersie. lăsându-le 1 oră între straturi. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. POLIESTERICE 8. 6. sunt rezistente la apă. cafea. după care se aplică în sistemul următor. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. Au aderenţă. POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. la cafea. rezistente la surse fierbinţi . Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. sunt rezistente la apă. 5. apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. la cafea. cafea. la şocuri termice. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj.Tehnologia si estetica lemnului 1. 4. PRONILIN F. şocuri termice şi sunt elastice. 3. la şocuri termice şi sunt elastice. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. cu aderenţă bună. la cafea.POLIURETANICE – TIFEL 7. şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. mai puţin la alcoo. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice. ACRILO. 2. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. un strat de grund.

Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului. Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. agenţi chimici. 14 %. diluare apă curată la 15 – 250 C Consum . rezistente la şoc termic. la apă. 65%. iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C.prin imersie 70 – 90 gr. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili. Nu se îngălbeneşte pelicula în timp. grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. Pentru turnare lacul este mai gros. După uscare se formează pelicule dure. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 .temperatura mediului 18 . Se aplică uşor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: .28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. Nu conţin formaldehidă. Diluant. Au rezistenţă bună la sgâriere. umiditatea relativă a mediului max. umiditatea suportului max. .18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare. / m2 61 . 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2.250. Capacitate de şlefuire bună. elastice. Sistemul de aplicare: 1.

Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator). Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac.stropire fără aer.prin pulverizare 130 – 150 gr. Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată. poliţe.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . obiective diverse. . Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor.stropire pneumatică. electrostatică.cu perdea de lac . / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp. mobilă clasică. . Ø 4 mm. 62 reactive numite oxidrilici (primul component). turnare. putere de acoperire). Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . bătătoare. Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului. Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare. . rame. ornamente dea-lungul ştreaşinilor. diferite elemente de lemn masiv (scaune. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec.valţ. . tocuri fixe. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă. cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea . Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice.

elastcitate – au o foarte bună elasticitate. altele de loc. Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin. nu se folosesc diluanți nitro. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. pentru a evita formarea punctișoarelor. 63 . aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. e) înainte de aplicarea finisajului. d) nu se aplică straturi prea groase. 20 %) . Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare. rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2).Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. situate la un metru unul de altul. se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent.

bănci. Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică.din covor de panouri – PAL.din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit. XV . socio-culturale. pardoselile se pot clasifica în: . biblioteci. Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare. depozite. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde". aducând produsul natural. Ele crează un ambient preferat de om altor materiale.industriale (activități de fabricație.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea. Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. funcțional și estetic.pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. întreținere etc. muzee etc.) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică. modul de exploatare. .pentru construcții socio-culturale (firme.Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice).) .pentru construcții civile (locuințe) . rezistența la produsele cu care vin în contact.tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. socio-culturale – firme.cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. depozitare) . Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 . . Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc. MDF . estetic cu culorile și desenul specific. . Funcție de structura pardoselilor avem: . agrozootehnice). socio-culturale). spații expoziționale). bănci. magazii etc. lemnul având o bună capacitate de izolare termică.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale.

unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). plop. biblioteci) . zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare). cu structură suplimentarță (în zone reci.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte).fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică).întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) . o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare. o zona oarbă (doar pentru anumite structuri. realizată din covor de semifabricate – PAL.întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general. respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal). placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase. o zona bariera de vapori (strat de bitum. o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare). carton bitumat sau folie de polietilena).cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată .cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . 65 . parter. salcie – și material slab calitativ). pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. MDF.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri.. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații... aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor). sau din alte tipuri de materiale. molid. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci. frasinul. vârfuri de arbori etc.120 sau prismatice -60. tei. Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare).. lac dat peste pardoseala propriuzisă. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). pin. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. plop.150x60...). fagul. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții. Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare. învățământ etc. 66 . Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție.. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. stejarul. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul. zona de uzură – strat de vopsea. Cele din fag le folosim doar la spații închise.. cilindrice -ø60. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor.120. cu structuri simple. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor.. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. și foioase ca salcâmul. ușoare și ieftine. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv. rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare.120x60.

restaurări etc.) sau în preluări de stil rustic... compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc. spații de locuit pretențioase. foioase moi – plop. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe.. specii exotice – mahon. întreținere etc. școli. mochetă. foioase tari – stejar. biblioteci. palisandru (spații socio-culturale. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu. izolări etc. birouri de reprezentare). de suportul pe care se fixează. Există mai multe variante de fixare. nuc. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci).). Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional). . spații socio-culturale și administrative) – 20. . 67 . primării etc.30mm.25mm. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile. ..).) care se așează direct sau se fixează cu adezivi. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum. molid. cauciuc etc. încălzit/ neîncălzit etc..caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit. paltin (locuințe. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20. .nivelul din construcție la care se amplasează.caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei.30mm.tipul suprafeței suport. duglas..caracteristicile de exploatare (trafic. Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin. care trebuie să țină cont de: .

lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic). dimensiuni și moduri de îmbinare diferite.zona geografică.nivelul de dispunere al încăperii.natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. . Au forme.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . .tipul fundației (la parter – placă beton. . . Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. . Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. Având rezistențe diferite la uzură. planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 .tipul planșeului pe care se fixează (beton. neîncălzit. etc. Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare". Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare. După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei.). dimensionarea surselor de căldură). În alegerea lor se va ține seama de: . .îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional).tipul spațiului (deschis. cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică). pătrate sau dreptunghiulare. aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor.). desene și structuri diferite. pe strat de nisip etc.îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare. Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite. ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. grinzi de lemn sau metalice). Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc). .

În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. Piesa de parchet – friza prelucrată. mesteacăn. nuc cenușiu. cireș păsăresc. 5. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. fag. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. 2. cu fețe plane paralele și netede. La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. frasin. abanos. ulm. profilate pe părțile laterale și la capete. destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. 7. palisandru. 3. salcâm.Parchetul clasic Terminologie: 1. molid. carpen. A . foioase și rășinoase: . Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. fregastru. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. Specii exotice cu valoare deosebită: . lățimea 3277mm și lungimea min. arin. paltin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). teack. brad. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet.stejar. 200mm. plop). păr. 6. 4. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față. care primește lamba piesei alăturate. cu care se realizează 69 . 9. cu grosimea de 25mm. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. Poate fi de dreapata sau de stanga. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. plop.mahon. Friza – piesa de cherestea tivită. Poate fi și aplicată.

care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL.. 19 x 30 .lemnul rezultat din fasonarea buștenilor. Se fixează cu adezivi de structura construcției. 75 (din 5 în 5mm) x 200 .. 400 (din 50 în 50 mm) b...lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci. 1500 (din 50 în 50 mm) c. pervaz . 19.frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică. . 75 (din 5 în 5mm) x 600 .piesa parchet de rășinoase – 16.. . . tip "L") – puțin folosit.20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 .. (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm.lemnul rotund prevăzut cu defecte. pentru frizele de câmp: ..lemnul din lobde (crengi si ramuri.resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor. tip "U") – puțin folosit. PAF etc).cherestea de slabă calitate. 75 (din 5 în 5mm) x 200 . elemente de mici dimensiuni.frize de parchet tip uluc.piesa parchet de foioase – 16.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii.margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor. în spații interioare protejate de intemperii .. 22 x 30 .lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm.grosime friză câmp x 50 . Frizele se obțin din: .frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. . frizele de perete: . în spații deschise și acoperite. Dimensiuni a.. alei în grădini particulare (zone calde) .. . . 17... Standardele românești grupează frizele astfel: .. 1500 (din 100 în 100 mm) 70 . . deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. 400 (din 50 în 50 mm) .. 17.

Parchetul în carouri cu câmp modular.8/ 11.Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor.0/ 7. fixarea se face cu 71 .8%.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos.3/ 5.1/ 3. Parchetul cu ancadramente. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați. fără lambă și uluc. radială și tangențială. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. paltin – 0. formatizați și finisați). frasin – 0. fag – 0.8%.5/ 3. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). molid – 0.8/ 7. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚.4/ 4. este realizat din frize prismatice. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic. cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil.0%. cu orientare alternativă a frizelor. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate.0%.0/ 8.0/ 8. Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale.2/ 5. Pentru panourile având ca suport hârtia. Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor. B . Se produce și livrează sub formă de panouri. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare. • • • Parchetul în "W" (în brăduți). Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor.

fixarea se realizează cu suportul în jos. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. Frizele nu au dimensiuni standardizate. În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. sub formă de lamele sau furnire. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. În cazul panourilor care au suport textil. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. 1:10.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. PFL. Grosimea stratului de uzură este între 0. desenul parchetului (integral. obținându-se astfel efecte estetice deosebite. PAL). pentru o mai bună planeitate.7 și 1. MDF. astfel încât. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. jumătate sau pe sfert. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. ele rezultă din proiectarea lor. funcție de . dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate). fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită.

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. 76 . metale etc. fildeș. pardoseala. Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice.. os. care se încrustează în suprafața obiectelor. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. vegetale sau figurale. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. baga.Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. lambriul. formând diferite aranjamente decorative. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. geometrice sau figurale. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. plafonul.

fâșii. încadrează ornamentele. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. Fileurile pot fi simple și compuse. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. de asemenea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă. liniare. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. linii în zigzag etc. 77 . cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. Este necesar. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane.

sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă. cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen. 78 .