Tehnologia si estetica lemnului

2008

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2008 - 2009

1

Tehnologia si estetica lemnului

2008

CUPRINS I - Generalități II - Structura lemnului 1 - Părți componente 2 - Structura macroscopică a lemnului III - Caracteristici macroscopice ale lemnului IV - Compoziția chimică a lemnului V - Defectele lemnului VI – Principalele proprietăți ale lemnului A - Proprietăți fizice B - Proprietăți mecanice C - Proprietăți tehnologice VII – Specii lemnoase utilizate în construcții 1 – Specii lemnoase indigene 2 – Specii lemnoase exotice VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate - Panouri înnobilate IX – Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei A – Cherestea B – Furnire C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF construcția mobilei - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL folosite pentru decoraţiuni interioare XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv fabricație XIV - Finisarea mobilei XV - Pardoseli din lemn XVI - Ornamentația
2

3 4 4 4 7 10 12 14 14 16 17 18 18 25 28 31 32 32 33 34 35 36 37 41 42 44 50 57

X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la

XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente

XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de

Tehnologia si estetica lemnului

2008

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime), arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură) - cultivate (se dezvoltă și mențin prin acțiunea omului) După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (30-40m, molidul ajungând și până la 60m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze
3

4 . După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea. și esențe secundare ca arțar.. plop etc. cu frunze căzătoare vara. nuc. nucul). care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad. mai puțin numeroase. salcie. măslinul. ulm etc.păduri tropicale și subtropicale.) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2m. stejar.. frasin. pin cembra. în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente. anin. 5-25% din volumul arborelui. deosebim: 1 . în regiuni ale emisferei sudice (India. cu înălțimi de 15-40m și cu diametru mic. cca. nuc. frasin. Marea Mediterană etc. paltin.. iar restul sunt arbori rășinoși (molid. stejarul etc. În țara noastră. castan. cu frunze care cad iarna. 3 . Java etc. pin. liane. 70 specii forestiere. carpen. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. mesteacăn. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca. pădurile sunt alcătuite din cca. (fag. 5 . salcâm. cu flori mici și fructe roșii). pin austriac. care cuprind esențe principale ca fag. plop. molid.păduri de rășinoase. mesteacăn. 75%. unde se găsesc plante agățătoare.păduri de foioase (de vară).. 4 . cu frunze persistente.păduri de laur și cu frunze persistente. II . tei. arțar etc. larice. stejar.Structura lemnului 1. lucioase. pin silvestru. salcie. Golful Mexic.păduri de foioase (de iarnă). E . tei. brad. arbuști.). Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex. ca mesteacăn. larice etc. alături de foioase.Tehnologia si estetica lemnului 2008 caduce (care cad în fiecare an).păduri ecuatoriale. Majoritatea o reprezintă cele foioase. ca urmare a condițiilor de climă și pământ. ulm. duglas și tisa). ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. 2 .

tangentă la inelul anual). inele anuale. Trunchiul. ramuri.secțiunea tangențială (longitudinală. Coaja – un strat de celule solzos. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom). parenchimatice. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui. Aspectul. Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . de la nivelul solului până la coroană. structura cojii. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A B C C’ 1 2 3 4 – secţiune transversală – secţiune radială – secţiune tangenţială .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Tulpina. format din celule mari. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. partea aeriană vizibilă. alcătuită din crăci. poliedrice sau 5 . forma și aspectul frunzelor. măduvă.coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă. este formată din trunchi. 5-20% din volum.secțiunea radială (longitudinală. frunze. 2. . trecând prin axa arborelui).secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui).secţiune tangenţială oblică – inel anual – rază medulară – măduvă . . Mărimea. flori și fructe. alburn. și coroana. duramen. Este un țesut protector extern. muguri vegetativi. Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi: • • • Aspectul. forma și mărimea mugurilor. raze medulare. culoarea. Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică.

Specii cu duramen nediferit de alburn: • • rășinoase – brad. ienupăr etc. Lemnul din alburn este mai ușor. frasin. larice. paltin). Specii cu duramen diferit de alburn: • • • rășinoase – pin silvestru. exotice . mahon. nuc.macore. salcie albă. amazac. Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. tei. ulm. cu conținut scăzut de apă. active fiziologic. jugastru. foioase – stejar. fag. Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr-un țesut moale și celule de parenchim afânat. Ea poate avea formă circulară (castan. gorun. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. dud. castan brun. anin. mesteacăn). plop alb. paltin. stelată etc. cireș. mutenie. foioase – arin negru. diferită de la o specie la alta. care rămân necolorate sau devin alb gălbui. anin. colorație de natură patologică. plop negru. mesteacăn. triunghiulară (alun. cosipo. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. Lemnul din duramen are densitate mai mare. prun. molid. platan. tisă. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. fiind înconjurată 6 . mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. nuc. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe. La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. salcâm etc. prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. inactiv fiziologic. fag. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase.Tehnologia si estetica lemnului 2008 rotunde. reprezentând inelele anuale din ultimii ani. castan porcesc etc. sapeli etc. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). care acoperă ramurile. plop tremurător. duglas. este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. carpen. mai elastic. mansonia. cu conținut mare de apă.

castan etc. în fiecare an. mai puțin dens. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. la speciile din zona temperată. măr. Specii cu pori inelari: stejar. Pot fi continui sau întrerupte. platan. fag. platan. paltin. paltin. fag). alun. ondulat fin (tisă. carpen. Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). ulm. format în a doua perioadă a sezonului activ. În secțiunea transversală. salcie. ele apar sub forma unor inele concentrice. frasin. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă. compact. În secțiunea radială.). Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. duglas. salcâm. jugastru. care pornesc din centru către coajă. anin și stejar). paltin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de o zonă de lemn mai puțin densă. larice. mesteacăn. ondulat grosolan (carpen. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. parabolic sau ondulat. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. arin). Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). dud. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. pin. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar. Pot fi dispuși radial sau în benzi. poros. Specii cu pori împrăștiați: nuc. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi si înălțimi. frasin. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). dud. mai deschis la culoare. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. 7 . După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi: • • late (anin. mai închis la culoare. mai dens. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. radiale. arțar. înguste (brad. drepte sau curbe. fag. plop. Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. stejar etc. Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. tei etc. de grosimi diferite. ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. mesteacăn.

Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa. formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. finisare). rare. uleiuri etc. făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. tisă. larice. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue. de culoare galben-brună sau albicioasă. Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă. arțar. unele specii de plop. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber. mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin. tuie. Pete mici. Pot fi în lemnul târziu. mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. zâmbru. Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini.). grupate sub diverse forme. salcie. Specii indigene care secretă rășina: pin. jneapăn. • • fine foarte fine (corn. la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. paltin de câmp. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad. sau împrăștiate în toată masa inelului anual. duglas. plop. salcie etc. jugastru.Tehnologia si estetica lemnului 2008 nuc. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere. dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina. măr. 8 . salcâm). molid. mesteacăn.). salcie etc. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar. la limita inelului anual. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare. ulm. ienupăr. gume. Zonele de fibre se întâlnesc rar. mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă. ulm). păr.

prun. Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare plop tremurător. . salcie. mesteacăn. Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului.albă: alun.alb-gălbui: paltin. Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată.). jugastru. păr. măr. corn. .brun-cenușiu-negricios: nuc. neoxidat etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 chiparos de baltă. . III . texturii. . molid. ienupăr.Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiză și din punct de vedere al: culorii. arțar.brun deschis-roz-roșiatic: duglas. alburn de pin. dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie. greutății. dibetou). ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat.alb-gălbui-cenușiu: plopi. luciului. mesteacăn. . . . Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. alburn de salcâm.alb-cenușiu: carpen. castan. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat.brun-verzui: salcâm. . . platan. pin. . cireș. desenului. plop negru.brun-gălbui: stejar.brun deschis: frasin.alb-roșiatic: anin.alb-gălbui-roz: cer.alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas. . . Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. tăriei etc. 9 . larice. ulm. tisă. tei. brad. ulm de munte. corn. fag. gorun.

kosipo.brun-verzui: mansonia. guaiac. El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. . .argintiu: mesteacăn.roșiatic-închis: mahon. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: . Și zonele de fibre pot da un anumit luciu. .alb-gălbui: framire. sipo. mutenie. pernambuc. . avodire. . palisandru. platan.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială b .violet: amarant.brun-cenușiu: amazac. .negru: abanos. . . .mătăsos: paltin.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b .secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b .brun-roșcat: macore.roșu: santhal.albă: balsa.secţiune tangenţială a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b .secţiune tangenţială Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare . sapeli. 10 . koto.

Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual. . diferențe de culoare. . creșteri neregulate etc. Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. platanul. gorunul. expresive. frasin.piele de șarpe – datorat razelor (paltin).auriu: framire. . . fagul. De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin. noduri mici (paltin.înflorat (mahon). .mijlocie: cireș. Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. cu raze medulare late. fag. Pot fi regulate. Poate fi regulat sau nu. păr. Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. mesteacăn. frasin. Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual. frasin creț). au un luciu pronunțat paltinul. gâlme (nuc). frasin). . .măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. Uneori se poate identifica specia cu 11 . stejarul.grosieră: stejar. mesteacăn măzărat).cu flăcări (macore). evident sau abia vizibil. arin. Din speciile indigene. neregulate. specii exotice).ondulat – de la fibra creață (paltin. Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. uniformă: tei. ulm.penat sau "coadă de păun" (paltin).desen riglat sau dungat (rășinoase.marmorat (kosipo). mesteacăn).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . șterse etc. . mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare.sidefiu satinat cu ape: paltin creț. Poate fi: .fină. . . salcâm.

Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire.1-10%. socul etc. paltinul. Cantitățile. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile). lemn foarte tare – cornul. substanțele tanante. ulmul. prunul. teiul etc. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel: • lemn foarte moale – pinul strob. molidul. 12 . Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice.. frasinul. • • • lemn potrivit de tare – arțarul. sângerul.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. stejarul. 0. încleiere și finisare. carpenul. fagul. glădița. lemnul este alcătuit din compuși principali macromoleculari (hidrații de carbon. tăiere. plopul. ienupărul. oțetarul. își pierde din intensitate sau dispare.substanțe extractibile și substanțe minerale.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . salcia. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. salcâmul galben. nucul american. deși sunt foarte mici. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. elastice. rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. lemnul câinesc. stejarul. cireșul. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. mesteacănul. Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp. dudul. eterogen și poros. pinul. Din punct de vedere chimic. vișinul. rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. pot determina culoarea lemnului. frezare).Tehnologia si estetica lemnului 2008 ajutorul lui. castanul. aninul. IV . jugastrul. platanul. duglasul. Prin uscare. mirosul se schimbă. compatibilitatea la încleiere și finisare. bradul. lemn tare – alunul.

Influențează încleierea. coaja. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. circular). castanul brun. acetic. larice. Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. și inflamabilă. incolor sau gălbui. cleiurilor. lactic. linoleic (acid gras nesaturat. afrormorsia. solid. acrilic. palmitic (acid gras saturat. insolubil în apă. Acizii organici – formic. Substanțele tanate – se găsesc în rădăcina. alcaloizii. de culoare albă. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. constituită din uleiuri volatile (terebentina-lichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). insolubil în apă. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. Acizii grași – oleic (acid monobazic. și la finisare. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și 13 . lemnul.Tehnologia si estetica lemnului 2008 acizii organici. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). lichid. fără gust. Îngreunează încleierea (nu face priză). inodor. solubil în alcool și eter. adezivilor etc. ușor solubil în eter și în alcool cald. citric etc. solid la cca 4˚. conținut în uleiurile sicative). Gumele . frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală. secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. cu întrebuințări în prepararea lacurilor. nu se lipește).substanțe vâscoase. cerurile. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. băițuirea și finisarea. nucul. teak etc. grași. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). cauciucul și substanțele minerale. vâscoasă. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. makore. polizaharidele extractibile. Rășina – este o substanță amorfă. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. substanțele colorante. Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. gumele. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. fără miros. monobazic. Ceruri – produse insolubile în apă.

Tehnologia si estetica lemnului 2008 în special de un salcâm exotic). Polizaharidele extractibile . Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori. a solului.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale.substanțe bazice azotate. pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. Cele mai frecvent întâlnite sunt: a .noduri. folosite în medicină. rezultate prin policondensarea unor monozaharide. Alcaloizii .substanțe organice care au proprietatea de a colora. V . Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele.găuri și galerii de insecte. Substanțele colorante . în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. Cauciucul .defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund.substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. pot ridica valoarea lui. g – depuneri anormale etc.de structură.substanțe cu structură macromoleculară. tratamentelor aplicate etc. prin aspectul lor. toxice. c . f . b . folosite în industrie pentru lipit.colorații și alterații.crăpături. naturii speciilor. Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare. e . 14 . Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă. d . având proprietatea de a se întări în contact cu aerul.

este mult apreciat la producerea furnirelor.Tehnologia si estetica lemnului 2008 a – un prim defect ar fi că după tăiere. Însăbierea este o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă). trunchiul nu are formă cilindrică ci conică. Canelura reprezintă vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. Devine defect când este prea pronunțată. sortimente cu dimensiuni reduse. se înlătură. Fibra creață este o ondulare în creștere a fibrelor. dacă este prea mare. pe trunchi. cu structura neregulată. Deși defect. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă. întâlnită mai ales la paltin și fag. Apoi curbura. anin. Și în cazul ei. Conicitatea este descreșterea treptată a trunchiului. Înfurcirea este o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 23 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. în timpul creșterii. 15 . Lăbărțarea este îngroșarea anormală la baza trunchiului. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. într-un plan pe toată lungimea. Excentricitatea reprezintă o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. Excrescența este o umflătură de formă variată. de la bază către vârf. este devierea curbă a axei arborelui. corn. cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. Ovalitatea apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. ienupăr. doborâre și înlăturarea crăcilor. având noduri de diferite forme. Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. Dacă este foarte pronunțată. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). Acest defect îl găsim frecvent la carpen. tisa și brad. duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate.

e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. Lemnul de compresiune este o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. d – pot fi interne. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. parțial concrescute. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. crăpat. îi reduce mult rezistența. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. Forma secțiunii este în general ovală. căzătoare. mod de vegetație etc. de culoare închisă. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. pe cant. de capete. dar în urma tăierii sau uscării lor. inelare. Neregularitatea lățimii inelelor anuale este datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. iar foioasele precum 16 . ovale. colorate mai intens. străpungătoare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Fibra înclinată înseamnă devierea fibrelor față de axa longitudinală. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. Fibra răsucită se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. nevizibile. longitudinale. pin. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. exterioare. integritate și colorație pot fi: sănătos. alungite. Inimile concrescute se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. cu celule cu pereți groși. larice). grupate. normal colorat. putred. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. Pot fi cauzate de ger. mustață. nestrăpungătoare. vicios. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. După gradul de sănătate. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. care se despică și prelucrează greu. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. pe muchie. transversale. de desprinderea parțială a inelelor anuale. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori.

În funcție de specie. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere. debitat chiar și produs finit. brunăroșiatică până la cenușie-negricioasă. bacterii etc.răscoacerea este un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. .50 – 0.. paltin. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 plopul. cu contur stelat (stadiu avansat de alterare).inima stelată a fagului este o colorație anormală a părții centrale. de lățimea inelelor anuale.albăstreala este o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci.40 – 0.40 g/cm³.inima neagră a paltinului este o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin.60 – 0.Principalele proprietăți ale lemnului A . existența unor substanțe de încrustare și umiditate. VI .DENSITATEA APARENTĂ – este raportul. . În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare. tei. plop etc. densitatea variază de la cca 0.04 g/cm³ (balsa) până la 1. . fagul.specii foarte ușoare – până la 0. aninul. exprimat în g/cm³. . .lunura apare la stejar și gorun sub forma unor inele de alburn situate în interiorul duramenului.Proprietățile fizice .70 g/cm³.specii semiușoare – de la 0. mesteacăn. . Ea variază de la o specie la alta. mesteacănul.40 g/cm³ (guaiac). dintre masa aparentă și volumul lemnului.specii ușoare – de la 0. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului. Sunt provocate de ciuperci.inima roșie a fagului este o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. . cu un contur neregulat.60 g/cm³. proporția de lemn târziu sau timpuriu. sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat.50 g/cm³. carpen.putregaiul interior apare la lemnul rotund în partea centrală. nucul etc. . stejarul. prin atacare de ciuperci xilofage.specii semigrele – de la 0. anin. 17 . . .

Datorită higroscopicității. ..UMIDITATEA este conținutul de apă. impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică. prun. ienupăr.70 g/cm³. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate. molid. PAL din plop – 0. tei etc.60-0.35 și 0. pin. Funcție de umiditate. fag.specii grele – de la 0. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți. PFL plăci dure – 1. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 030%). greu: anin de munte. brad. nuc american. uscarea. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel: • • • ușor: anin. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar. plop. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității. exprimat în procente. paltin.specii foarte grele – peste 0.43-0. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință.82 g/cm³. carpen. corn. paltin. PFL densitate medie – 0. ulm. PFL plăci moi – 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . . Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea.10 g/cm³-MDF).40 g/cm³-poros. salcâm.UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv. salcie. Datorită structurii și compoziției chimice complexe. placaj de fag – 0. platan.66-0. arțar. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului. dud.80 g/cm³.80 g/cm³. jugastru.73 g/cm³. PAL din fag – 0. lemnul își modifică dimensiunile.00-1. cireș.22-0.98 g/m³.75 g/cm³. ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%.70 – 0. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice. potrivit de greu: alun. Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0. stejar. larice. . a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0. din greutatea lemnului. funcție 18 . tisa etc. frasin. mesteacăn. castan.40-0. duglas.50 g/cm³.

Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. scade rezistența electrică. Este un indice important în practica uscării. temperatura. în special când este uscat. Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. lemnul este utilizat ca material de izolare termică. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact. • conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. mărimea și distribuția porilor. densitatea aparentă. (tangențial) αt=20.PROPRIETĂȚILE ELECTRICE ȘI MAGNETICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor. tangențială. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă. • Izolația sonoră a lemnului este un indice redus. scade și mai mult rezistența electrică. Crescând umiditatea. longitudinală. . umiditatea și frecvența sunetelor. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1. • • rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă. • difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. densitatea și umiditatea lemnului. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. În general lemnul este un bun izolator electric.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt: • dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. impregnării. umiditate ridicată și cu 19 . . care depinde de lățimea inelului anual. fibrelor. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. În general.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: • viteza de propagare a sunetelor. (radial) αr=10. Având o conductivitate termică redusă. încleierii și presării lemnului. .

umiditatea. deformările devin remanente. . cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul. . temperatura și defectele lemnului. în special lemnul cu inele anuale regulate. Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii. Ea este influențată de densitatea aparentă.REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. . În cazul mobilei curbate. deosebim plasticitate la compresiune. temperatura și defectele lemnului. B . După natura solicitării. Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite 20 . Ea depinde de densitatea aparentă. umiditatea. temperatura și defectele lemnului.). contravas etc. . Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și menține noua formă după îndepărtarea lor. umiditatea și temperatura lemnului.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suprafețe neregulate. Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. întindere și încovoiere. . El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre.Proprietățile mecanice . • Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. umiditatea.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe.ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a-și reveni la forma inițiala după îndepărtarea lor.

Rezistența depinde de densitatea aparentă. Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă.REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale".). Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului.frasin = 65mm 21 fag = 40- . ambarcațiuni etc.stejar = 50mm . densității aparente etc. . indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare. .CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții. grinzi supuse efortului de încovoiere etc. de densitatea aparentă. îmbătrâniri sau influența unor tratamente fizice sau chimice forțate. brad (construcții de avioane. lățimea inelelor anuale. structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. C . aviație. mobilă. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. noduri). Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. castan. Specii cu rezistență bună: frasin.UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor. înclinată. ulmul.DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: 100mm . traverse etc. dimensiunilor. frasinul. stejarul. Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar. Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase.Proprietăți tehnologice .REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. piese de mașini etc. umiditatea și temperatura mai ridicate. (utilizări limitate).). hicori. plop. densitatea aparentă mică. . fag (vagoane. umiditatea. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală. oțetar etc. molid. schiuri.

nuc (50 ani) etc.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat. salcâm (300 ani) etc. de natura mediului în care este folosit. pin.scufundat: stejar.REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții. Lemnul poate fi folosit în aer liber. pământ. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 . forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia. Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. VII .arbori. ambarcațiuni etc. pin.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 . coroană îngustă. are o durabilitate mai redusă. . > Anin alb 22 .sub șopron: stejar (150 ani). larice (500 ani). Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. Durabilitatea medie a speciilor: .în aer liber: stejar (80 ani). mobilă. Ea depinde de specie. larice (120 ani). cu tulpina dreaptă cilindrică. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale.arbore până la 25m înălțime. scăzând pe măsură ce crește umiditatea. apă etc. spontani în zonele reci și temperate ale Europei > Anin negru . pin (400 ani). încăperi închise. în contact cu solul sau îngropat. Cere terenuri umede și zăvoaie. vagoane. . salcâm (100 ani) etc. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubului. larice (60 ani). evitându-se și atacul ciupercilor xilofage.Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 . Cel utilizat în aer liber.

furnir 4 . puțin durabil. 40m.sortiment: cherestea. greu.arbore până la 20m înălțime. de câmp. 3 . rezistă pe soluri calcaroase. 4 . ornamente 23 . scoarța cenușiu-albicioasă. arbore cca. 115 specii în America de Nord.arbore de talie mai redusă. tare. cu pori mici. intarsie. cca. lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. 2 . crește pe coaste calcaroase și erodate. stabil. se prelucrează ușor. raze medulare late (paltinul de munte) și fine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . obiecte de uz casnic. obiecte artă.arbore până la 30m. coroana deasă. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp). altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). elemente masive vizibile.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. lucitoare.arbore de talie mare. >Jugastrul de Banat 1 . lemn de culoare alb. Europa. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă.lemn fără duramen. de uz casnic etc. >Paltin roșu 1 .se întrebuințează în industria placajelor.este omogen. se lăcuiește și lustruiește bine. se prelucrează ușor. decorațiuni interioare. moale. mijlocie și mică. intarsii.cca. strungărie. lemn de culoare alb-gălbui. coroana deasă și înflorire timpurie. Arțar 1 . în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii. >Paltin de câmp 1 . >Paltin de munte 1 . 30m. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari. furnir. sculptură. se folosesc la unelte. jugastru) 1 .sortiment: cherestea. se usucă greu. obiecte de artă. Paltin (de munte. 3 .în Europa și America. 2 . puțin durabil. sensibil la geruri mari. cu rezistențe medii.este potrivit de greu. uniform împrăștiați. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiatic-portocaliu (în contact cu aerul). 12-15m.

șarpante cu deschideri 24 . fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină.folosit în construcții ca elemente structurale. umbră. panel. cca. se usucă ușor fără deformări. la fabricarea celulozei și hârtiei.lemn greu și tare.specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. abia vizibile. a PAL-ului. PFL-ului. > Brad de Caucaz 1 . 3 . rezistent la fum și gaze din atmosferă. rezistențe mecanice medii. > Brad alb 1 . 3 . 2.comun pădurilor noastre. port regulat-conic. se încleiază și finisează bine. moale.este ușor.înălțime mai redusă. cu inele anuale bine delimitate.sortiment: cherestea. rezistent la ger. superioare fagului. 30m. îl găsim în parcuri. Brad 1 . furnir. 2 . de talie mare. fără diferență de culoare între alburn și duramen. cu raze medulare fine. până la 20m înălțime.Tehnologia si estetica lemnului 2008 sculptate. stâlpi. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. scoarța cenușiuverzuie și pungi de rășină. lemn lamelat. cu contrageri reduse. rame panouri celulare. Carpen 1 .componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. pentru grinzi. cenușie. elemente masive mobilier rustic. 50-55m. rame și schelete pentru tapițerii. 4 . > Brad argintiu 1 . tâmplărie. intarsie și pirogravură etc. 30m.cca. piloți. case prefabricate. lemn de culoare alb-gălbui. 4 . > Brad grecesc 1 .folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. fără luciu. coroana piramidală.foarte sensibil la ger. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. scoarța netedă. mai puțin la secetă. coronament larg și des.sortiment: cherestea.

este omogen. de culoare alb-roșiatic. raze medulare late și 25 . tare.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. cu contur neregulat. cu textură grosolană.sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. cu pori mici. tulpina dreaptă. șarpante pentru deschideri mici și medii.arbore forestier și ornamental. vizibile. în zona temperată în Europa și parțial în Asia. Cireș păsăresc 1 . industriale și agrozootehnice. 2 . cu pori împrăștiați. 2 .stâlpi de rezistență la construcții civile. 3 . duramen galben-trandafiriu până la brunroșiatic.este ușor. 10-15m. furnir. raze medulare fine. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. se lustruiește și are aspect plăcut. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. panel. 2530m.arbore forestier și ornamental. la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. la fabricarea instrumentelor. trunchi drept.sortiment: cherestea. 4 . raze medulare fine. potrivit de greu. 3 . 4 . moale. 3 . Fag 1 . rare. coroana piramidală. vizibili cu ochiul liber. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun. cu canale rezinifere. 4 . 25-30m. se prelucrează ușor.lemn greu și potrivit de tare. Cer 1 . puțin durabil. obiectelor de uz casnic. Duglas verde 1 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 mici și medii. indigen în zonele de câmpie și coline.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. tâmplărie. dar prezentând des duramen fals brunroșiatic. furnir.folosit asemenea bradului. cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului. fără duramen. lemnul cu cel mai mare grad de folosire. cu cele mai rapide creșteri anuale. în secțiune radială cu oglinzi formate de razele medulare.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei. se prelucrează ușor. fără luciu. 2 .

este greu. dens. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. 65 specii răspândite în America de Nord. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. rezistent. se deformează ușor. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. construcții sub apă. cca. șarpante cu deschideri mici și medii. eșafodaje.folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. PFL dur. tare. duramen brun-roșiatic.conifer forestier și ornamental. originar din zona indo-europeană. bogat în rășină.este potrivit de greu. ca furnir în industria mobilei. cu tensiuni interne. se derulează bine. cu proprietăți mecanice medii. 2 . 3 . căptușeli 26 . Larice/ Zadă 1 . elastic și durabil.este greu și tare. izolate sau grupate. 3 .sortiment: cherestea. industriale și agrozootehnice. 4 . lemn cu alburn alb-gălbui-roz.se întrebuințează ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu. Frasin 1 . în special la elemente curbate. cu fibra creață. placaj. moale. elastic. 3 . 2 . lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. furnir 4 . se curbează bine prin aburire. se defibrează ușor.arbore forestier și ornamental.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. se usucă ușor. PAF 4 . la fabricarea schiurilor. cca. elemente masive vizibile. furnir.. Mexic. cu canale rezinifere mici. furnir. se prelucrează ușor. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). se debitează greu. se uniformizează culoarea și se stabilizează prin aburire. 2 . furnir. cu dificultăți la uscare. nerezistent la geruri mari. panel. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. se prelucrează ușor. răspândit la noi în toată zona forestieră.sortiment: cherestea. în industria mobilei. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. elementelor curbate.sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 înguste vizibile. 30m. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). Europa și Asia. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu.

cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. 3 . ornamente sculptate. cu textura fină. despicare. raze medulare 27 .sortiment: cherestea. coroana lat-conică. Nuc cenușiu 1 . cca. case prefabricate. se usucă ușor. tulpina dreaptă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 interioare. cu luciu mătăsos pe secțiunea radială. numeroase. răspândit în regiunile submontane. omogen. se usucă greu. tare. intarsie și pirogravură etc. furnir. elemente vizibile. cu duramen brunînchis cu dungi negricioase.sortiment: cherestea. curbate. industriale și agrozootehnice. cu pete medulare. rame panouri celulare.arbore forestier și ornamental. cu canale rezinifere mici.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. debitare. lambriuri. > Larice leptolepis 1 . cofraje. panel. lemn cu creștere rapidă. vizibili. Mesteacăn 1 . cu luciu de sidef.este potrivit de greu. rezistent. 4 . raze medulare fine. ambarcațiunilor. căptușeli interioare. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. se prelucrează ușor prin tăiere. moale. coronament rar-luminos. de culoare alb-gălbui. 30m. 2 . se despică greu. Molid 1 .este ușor. cu pori mari.folosit în construcții ca elemente structurale. 2 . cu pori mici. la construcția avioanelor. placaj. albroșiatic. piloți. furnir. sculptate. puțin durabil. stâlpi. 3 . elastic. rame și schelete pentru tapițerii.se întrebuințează ca elemente structurale la construcții civile. cu contracții mari. pentru furnire și placaje de aviație. fără duramen.40-50m. pentru grinzi. lemn lamelat. împrăștiați. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). fără duramen. tâmplărie. 4 . șarpante. intarsii etc.arbore japonez. se prelucrează ușor. mai puțin dur. 15-20m. 40-50m. > Larice decidua 1 . lemn stratificat. elemente masive mobilier rustic. originar din emisfera nordică.conifer originar din emisfera nordică. acoperire panouri. lemnul cel mai răspândit la noi. cu raze medulare fine.

furnirul este străpuns de clei. 4 . moale. 28 . cu textura fină. uniform împrăștiați. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare. rame placate. 3 . ușor. de culoare alb. furnir. elemente masive vizibile.cu textura fină. mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). piloți.sortiment: cherestea.este ușor. durabil. stâlpi. raze medulare numeroase și greu vizibile.sortiment: cherestea. care crește în Europa centrală și de nord.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. rezistent. se finisează greu. elemente de construcție. acoperirea panourilor cu subfurnire.se întrebuințează ca lemn de construcții. 4 . intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat). 3 . rame și schelete de tapițerie. Plop indigen (termurător. 2 . în industria mobilei la elemente nevizibile. potrivit de greu. Pin silvestru 1 . ornamente sculptate.o specie de pin comun. piese masivuire.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fine. negru) 1 . este omogen. duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun.este omogen. navale. alburn alb-roșiatic. alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. cu inele foarte pronunțat marcate. 2 . 2 . și desene apreciate.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen. furnir 4 . Platan 1 .se întrebuințează la elemente nevizibile. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. furnir. 3 . cu pori fini. omogen. alburn lat.este moale. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. ca lemn de mină. la cele hidraulice. cu contrageri. parchet. traverse de cale ferata. rezistențe mecanice reduse. pentru tâmplarie exterioară. 2 . alb. se prelucrează ușor. tare.sortiment: cherestea. se prelucrează și finisează ușor. se prelucrează mai greu. sculptură. cu multă rășina și foarte rezistent. alb-gălbui sau alb-roșiatic. are scoarța de culoare roșie-brună.

sortiment: cherestea. furnir.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun. construcții sub apă. 2 . băițuit imită abanosul. se prelucrează greu. 4 . dens. coroană largă. duramen brun-gălbui până la brun-roșcat. 2 .lemn fără duramen. raze medulare foarte fine. străpuns de adeziv. piese strunjite. 4 . intarsii. lemn cu alburn alb-gălbui sau gălbui-brun deschis. crescut în zone de câmpie și coline joase.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse.sortiment: cherestea. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. cu numeroase oglinzi în secțiunea 29 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 3 . albă. modelării. 3 . furnir. cu pori dispuși inelar. elemente nevizibile etc.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. pentru furnire. intarsie. piese de mașini. Salcâm 1 . Păr 1 . furnir rar. greu. duramen galben-auriu sau brun-verzui. se prelucrează și sculptează bine. Salcia (căprească.sortiment: cherestea.sortiment: furnir. greu. băițuit imită abanosul. 2 . aparate gimnastica. tare. ușor. în industria furnirelor. 40-50m. se prelucrează și sculptează bine. apare vărgat.este tare. Stejar (gorun) 1 – arbore forestier și ornamental.este moale. la parchete. ornamente sculptate. panele. furnir. durabil. textura fina si uniforma. 3 . stalpi pentru eșafodaje și susțineri.lemn cu alburn îngust alb-gălbui.se întrebuințează ca elemente structurale la constructii agrozootehnice.se întrebuințează la acoperire de panouri. 4 . elemente vizibile. 4 .obiecte mărunte de uz casnic. 3 . răchita) 1 . cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. neregulată.este omogen. textura fină și uniformă. la fabricarea panelului. placaje. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. de culoare alb-gălbui-roșiatic. elemente masive vizibile.

trunchi drept. moale. parchete. rezistență construcții. 3 . 3 . trunchi drept. rezistent. la construcțiile navale. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Europa. crește la noi în stepe (Dobrogea). profilate etc. la noi sunt păduri în silvostepă. Franța. 4 . 2 . lambriuri. ușor rezistent. panel. scoarță netedă. provizorii. la noi în plantații forestiere și parcuri. interioară. stabil. 2 .sortiment: cherestea. scoarță groasă. coroană ascuțită.sortiment: cherestea. Tei (alb) 1 . scări.este omogen. 25m. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine. obiecte mărunte de birou. profilate etc. furnir. lemn fără duramen. greu. elemente de mecanice construcții arhitectură importante. 30 specii. coroană largă. ornamente strunjite.Tehnologia si estetica lemnului 2008 radială. 15-20m.se întrebuințează în modelărie. 4 . și cu contrageri mari. 25-30m.este tare.se întrebuințează de tâmplărie ca elemente în și structurale case cu solicitări prefabricate. cca. 25-40m. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. durabil. rezistent la secetă. sculptură. rechizite școlare. exterioară interioară. > Stejar roșu 1 – cca. furnir.arbore indigen forstier și ornamental. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. > Stejar pufos 1 – 12-15m. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. ornamente strunjite. piramidală. 30 . furnir natural sau băițuit. la noi în fondul forestier. originar din estul Americii de Nord. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. Spania. pentru instrumente muzicale. se impregnează ușor. planșete. se prelucrează ușor. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. căptușeli.

dens. cu textură fină. 12-20m. > Velniș 1 . elemente masive vizibile. rezistent la ger. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. lemn cu alburn îngust alb-gălbui-roșiatic. durabil. cu structura fibroasă. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. se prelucrează și finisează bine.se întrebuințează în lucrări de artă. rezistent. 25-30m. Africa de Nord. Ulm (de câmp. cca.Specii lemnoase exotice Abachi 31 . 20 specii. la noi în zonele de cămpie și dealuri.sortiment: cherestea. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu.răspândit în Europa Centrala. 2 . arcuri și săgeți. scoarța roșie. 2 . cu pori dispuși inelar. Asia. de munte. noduri numeroase. 3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 > Tei argintiu 1 – cca. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. lucios. foarte rezistent. 30m. 4 specii la noi. Africa. 25-30m. piese strunjite. furnir. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. Europa. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. 3 . coroana ovoidală.se întrebuințează la acoperiri de panouri. elemente curbate. se despică greu.este tare. parchete etc. obiecte mărunte. 4 . foarte elastic.răspândit în Asia de Vest. 4 . duramen brun-roșcat. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). la noi în zonele de câmpie și dealuri. tare.sortiment: cherestea.este greu. greu. crește în zona montană. 2 . > Ulm de câmp 1 . Caucaz. furnir. originar din Europa.

plantă lemnoasă arborescentă. praful este toxic. galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină.sortiment: cherestea. se prelucrează bine dar greu. închide 32 culoarea considerabil). fără . mobilier de lux. originară din zona tropicală și subtropicală.lemn de culoare alb-gălbui. are fibră dreaptă. textură foarte fină. Avodiré 1 . abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . sculptură statuete. kayu. negru-brun. 3 . seamănă cu plopul. kukuo) 1 . intarsii. malam. colorat uniform. dens şi tare. negru-cenușiu cu dungi de culori diferite. 4 .sortiment: cherestea.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină).. 4 .întrebuințat în special pentru furnir. cu pori de mărime mijlocie. 3 . uzează sculele. instrumente muzicale. pentru acoperire panouri. ornamente strunjite. furnir.este ușor. îndeosebi din Africa. lemn de culoare galbenă deschisă.originar din Africa de Vest.lemn foarte greu. furnir. în construcția aeronautică și caroserii. 2 . incrustații mozaic. placaje. lemn cu duramen negru. kanran. abanos nigerian – funcție de țară etc. cu zone de creștere distincte. moale. Abanos african (abanos negru. durabil.

lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui.Tehnologia si estetica lemnului 2008 diferență între alburn și duramen.lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. intarsii. mobilă fină. Kosipo 1 . cu aspect vălurit când e tăiat. praful irită.sortiment: cherestea. furnir. 3 . textură uniformă destul de fină.lemn ușor potrivit de moale. se derulează bine. se finisează bine. Lemn cu fibra dreaptă. se prelucrează ușor. lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. ondulată. intarsii.sortiment: cherestea. se debitează bine în furnire. furniruire decorativă. 33 . necesită umplerea porilor. 2 . 3 .întrebuințat pentru acoperire panouri. 2 . furnir.lemn potrivit de greu și de tare. 4 . placaj. placaj. marchetărie. Framire 1 . se finisează bine. panel. lambriuri. alburnul cenușiu albicios. elemente vizibile. 4 . galbendeschis. luciu profund. tâmplărie fină.întrebuințat pentru interioare de lux.

necesită umplerea porilor. se prelucrează bine. se debitează bine în furnire.întrebuințat pentru acoperire panouri. profilate. 3 .lemn semigreu. strunjite profilate. intarsii. 4 . furnir. are luciu mătăsos cu ape. elastic. furnir. se prelucrează ușor.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis. intarsii. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii.întrebuințat pentru intarsii. Mahon american 34 . 4 . placaj. 2 .sortiment: cherestea. se finisează bine. desene mahon piramidal. Limba 1 . nu se derulează bine.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . 3 . măzărat înflorat.lemn moale și uşor.sortiment: cherestea.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. elemente vizibile și nevizibile. praful de lemn nu este toxic.sortiment: furnir.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . furnir. necesită umplerea porilor la finisaj. Mahon african 1 . lemn de culoare galbenă.lemn semigreu. ornamente sculptate.întrebuințat pentru acoperirea panourilor. 4 . elastic. strunjite. 3 . 2 .lemn potrivit de greu și de tare. finisarea necesită umplerea porilor. 4 . ornamente sculptate. se prelucrează bine. necesită umplerea porilor la finisaj. crește în regiunea mediteraneană. se debitează bine în furnire. intarsii. textură fină până la mijlocie. elastic. 3 . 4 . 2 . textură fină și uniformă. Lămâi 1 . furnir. 2 .sortiment: cherestea.sortiment: cherestea. Macoré 1 . dens și tare. praful de lemn este toxic. se prelucrează bine.lemn greu. originar din Asia.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic.întrebuințat pentru acoperiri panouri.subtropical.

se debitează bine în furnire. ornamente sculptate. 4 . uzează sculele. greu și elastic.sortiment: cherestea. furnir.sortiment: cherestea. intarsii. 2 . 35 . Mansonia 1 . 3 . 4 . furnir. intarsii. se prelucrează greu.lemn foarte greu şi dur.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis. foarte elastic. 3 .sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri.sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . 2 . intarsii. uzează sculele. 2 . aspect uleios.duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. se prelucrează bine. se prelucrează bine. 3 . 4 . strunjite.lemn tare.întrebuințat pentru acoperire panouri. Păr african 1 . elemente masivuire. Palisandru 1 . intarsii. elemente vizibile.duramen roșu-corai până la roșu brun închis.lemn potrivit de greu și tare.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială. praful de lemn este foarte toxic. textură fină și uniformă.lemn mai puțin dens.lemn tare.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis. intarsii.sortiment: cherestea. 2 .duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea.Tehnologia si estetica lemnului 2008 1 . furnir. ornamente strunjite. furnir. Paduc african 1 . profilate. se prelucrează și finisează bine. 4 .duramen brun-roșu sau gălbui brun. 2 . praful iritant. Sapeli 1 . se prelucrează și finisează bine. furnir. finisaj anevoios.întrebuințat pentru acoperire panouri. ornamente sculptate. greu și elastic. 4 . strunjite.

4 . furnir.Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. 3 . la finisare apar pete de gumă. se finisează și lustruiește bine. se prelucrează și finisează bine. intarsii. ornamente sculptate. strunjite. Japonia.sortiment: cherestea. 4 . negricioase. vino" a pânzelor. nu se încleiază bine. cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. elastic. prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă.lemn potrivit de greu și tare. necesită umplerea porilor la finisaj. furnir.duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru. 4 . intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. placaj. se prelucrează greu. Teak 1 . VIII . 2 . se prelucrează bine. textură uniformă și aspect decorativ deosebit. intarsii. furnir.lemn semigreu. lemnul are aspect uleios.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 . China. intarsii. textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate. profilate. Astfel.întrebuințat pentru acoperire panouri.sortiment: furnir. praful de lemn nu este toxic. 4 . printr-o mișcare de "du-te. se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. America de Nord.sortiment: cherestea. conţine substanțe grase.lemn greu și tare. ornamente profilate.potrivit de tare. 2 .sortiment: cherestea. 3 . 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. Trandafir 1 – originar din Asia.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune. bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: 36 . 3 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 2 . Lemn zebra 1 .

Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea 37 . Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor. crăpături etc. dulapi. funcție de grosimea dorită a panoului. noduri căzătoare. Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă. rigle. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare.) care se înlătură. prin tăierea celorlalte două laturi. cu toate cele patru laturi paralele. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. Se așează pe o bandă transportoare. șipci. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe. Se obține cheresteaua tivită.Tehnologia si estetica lemnului 2008 scânduri.

Există și specii din lemn colorat în prealabil. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. 6000mm). păr. Cele estetice se taie numai prin tăiere plană. prin absorbția vopselei în trunchi. paltin. plane sau curbe ale mobilierului. stejar. anin. Din punctul de vedere al speciilor. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. salcie. lambriurilor etc. cireș. carpen.moi – tei. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. Este o foaie subțire de lemn. 1100mm). Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fețelor exterioare/ interioare. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în apă fierbinte. folosite la fabricarea placajelor. ulm. cu ajutorul coronamentului. frasin. furnirele estetice se produc din: . pot avea grosimi până la 3mm. Cele tehnice. fag.nuc. Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament foarte bun de utilizare. ușilor. imediat după doborârea 38 . salcâm . după ce bușteanul a fost fasonat.Tehnologia si estetica lemnului 2008 dorită (max. în diverse culori. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. obținute de obicei prin derulare. plop. mesteacăn. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă.specii indigene – tari .

tiama etc. foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. presarea foilor de furnir încleiate). în foi subțiri de numai 0. sortarea furnirelor. după o plastifiere bună.08-0. înlocuirea nodurilor la furnire). prepararea cleiului. tavane. uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor. la cald sau la rece. La unele placaje.Tehnologia si estetica lemnului 2008 lemnului. verzui sau violete). limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. Este folosit pentru finisări interioare: pereți. înnădirea longitudinală a bucăților scurte de furnir. verzuibrune sau brune negricioase). cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic). Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). tratamentul termic al buștenilor – aburirea. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice.specii exotice – abaci/ samba (galben deschis cu fibre fine). paduc african (duramen roșubrun portocaliu. trandafir/ palisandru. cu luciu auriu). producerea furnirelor (derularea. .1mm. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt. macore/ păr african (roșu-brun până la roșucenușiu). dibetou. sub presiune. la aer devenind brun-închis). apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. finisarea plăcilor de placaj (tivirea 39 . frezarea oblică a bucăților scurte de furnir. avodire (gălbui până la gălbui-roz). înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. zebrana (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă. vitrine etc. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. lipirea și presarea placajului (aplicarea cleiului pe foile de furnir. bubinga/ rodin. frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. mahon african/ acaju. Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. croirea). pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative.

format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. Poate fi lăcuit. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. mesteacăn. emailat. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate. așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu 40 . lemn exotic etc. șlefuirea. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane.).).Tehnologia si estetica lemnului 2008 placajelor. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. ambalarea și marcarea). de ex. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. canapele etc. melaminat. iar după specie: de fag. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. din așchii măcinate/ zdrobite. anin. cu fețe prelucrate. din talaș industrial. acoperit cu hârtie decorativă etc. După modul de tratare poate fi antiseptizat. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr.. sortarea. tei. plop). din tei. anin. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. poate fi: longitudinal sau transversal. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică. 2-4mm. plop. plop. la mijloc un strat de așchii mai mari. posibilități de prelucrare mai mari etc. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. fag etc.

Ca aspect poate fi mat sau lucios. brad. realizate prin procedee de defibrare mecanică. melaminate.Tehnologia si estetica lemnului 2008 fețele (extrudate). mesteacan. apoi unul decor. semidure și dure. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depozitează în condiții care să nu permită deformarea. MDF/ PAF. Ca densitate sunt moi. cu precădere a fagului. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din 41 . Suprafața devine rezistentă la umezeală . molid. care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. fag etc.căldură. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. Primul film este barieră. plop. folosite mai mult în construcții. se usucă la cald. se slefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. zgârieri. impregnate cu rășină melamină formaldehidă. moi. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. După structură se produc panouri omogene. solvenți. anin. Se presează la presiune și temperatură înaltă. presate la cald pe una sau ambele fețe. iar al treilea un film de acoperire transparent. HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. emailate. tratate împotriva apei sau ignifugate. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. Se realizează după procedee rezultând plăci cu două fețe netede. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1-3 straturi de film/ hârtie. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. poroase etc. OSB – panouri cu așchii mari orientate. După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. Pot fi dure și extradure. stratificate (obișnuite).

4 m Dulapi g=50.48 mm L=1–6m Rigle g= 38.4 .Tehnologia si estetica lemnului 2008 hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. IX . 60. 58 mm l = 48. 48. panel. 68. 70. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m Sipci g=24 mm l = 38 . 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m Dulapi g=28. 60. MDF. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 96 mm L=1–6m Scânduri g=25. 80. 70. 70. 90 mm L=1-3m Scânduri (tivite şi netivite) g=25. 40 mm l => 60 mm L=1-4m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi. PAF. 48.4 .Cherestea Sortimente Dimensiuni Scânduri g=12.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. 80. 40 mm (tivite şi l => 60 mm netivite) L = 0. 90 mm l = 50. 38. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 32. OBS) specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. covor de cherestea reconstituită.4 m Sipci g=25. 40 mm l = 25. 60. PFL. PAL. parchet -scări. 32. placaj. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă a căror Chereste Chereste Chereste 42 . A . 58. 80.

B. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente de structură g=50.… -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir . -lambriuri -grinzi. 60.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm. 90 (tiviţi şi mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. 60.1300.elemente din structura de l => 60 mm rezistenţă L=1-4m elemente decorative sculptate g=50. 1.Furnire Furnire t e h n i c e 43 A.5. 40 mm l = 25. 80 mm -elemente lamelate mulate l => 100 mm -elemente masivuire a L=1-4m canturilor -elemente ancadrament g=25. 2.2. 60.contratepte l = 50.4 m Sipci g=25. 40 mm L=1-3m Rigle g=50.1. 80. 1.6. 60. 40 mm -elemente decorative l => 60 mm sculptate L=1-4m -elemente decorative presate g=50. 80. 60. -balustrade. L = 980. 40 mm . C. -plafoane casetate 90 mm -uşi ferestre L=1-3m g=25. 60. parchet -scări. trepte. 70.1330. 70. 90 mm -elemente sculptate elemente canturilor de decorative masivuire a -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi Chereste Scânduri netivite Dulapi netiviţi -pardoseli. 70. 80 mm decorativă l => 100 mm L=1-4m -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate g=25.4 . 80. D g = 0. 0. 3. 80 mm l => 100 mm L=1-4m B .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Dulapi g=50.8.

70. 1.20 44 . 120. 800. PAL.55 mm nuc.55.0.7.elemente de legătură şi pentru interior consolidare 12.2 mm fag g = 1. 100. 1650. 900 x 100. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . păr g=0. rădăcină le de nuc 0.6. le paltin g = 0.60 mm paltin. cireş. tangenţia frasin. 6. 8.70. 600.8 mm L x l = 600 x 80.Placaje. arin. 0.18.0 mm plop. 1500. 1500 x 140. 0.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Furnire e s t e ti c e i n d i g e n e Furnire e s t e ti c e d i n s p e c ii e x o ti c e 2500 mm -radiale g=0. MDF Placaj de fag g= 3.10. 4.1750 mm g=0. 1200. 1200 x 120. 5. panel.80 mm ulm. 0.1650 x 140 mm -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative. 0. 600 x 100. răşinoase l = 80. 1. semiradia salcâm.15. stejar. 400. PFL. 140 mm L = 300. . 9.

ulm. 10. fag 40 L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 . 50. 40. 5. 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei g = 3. 18 mm . 8 mm .panouri plane şi curbe 19. 16. 2000 x consolidare şi salcâm . 16. plop. furniruite 25. 60 mm .2 .elemente de legătură şi frasin. 8. 2440. 35.elemente de legătură şi consolidare . . 3050. 6. 12 pentru interior L x l= 2000 x 1220. . 10 pentru interior L x l= 1530 x 1530.elemente de placare 1250.elemente mulate l = 1220. 4 .elemente de placare g = 3. 2240 x 1220 Panel de tei. 18. carpen L x l= 1530 x 1530. 8. 22. 2200 x 1220.elemente de placare L= 1830. g = 3.elemente cu structura 3600 x 1800. .Tehnologia si estetica lemnului 2008 L x l= 1530 x 1530. 2000 x 1250.elemente în structura de L x l= 2750x1830 rezistenţă 3660 x 1830. PAF – plăci cu densitate medie 45 -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 2000 x 1220. arin. 5 .elemente de placare elemente de compartimentare PAL – Plăci din aşchii din lemn PFL – Plăci din fibre de lemn MDF.elemente suport 1250.elemente de legătură şi 2750.elemente de placare elemente compartimentare de . 18. 4.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor . 2000 x . 14. 8.panouri curbate . 2200 x 1220. 10. 30. 30. 2140.înlocuitor PAL l = 1220 . 25. 2000 x 1250. 6 . 6. 12. 22. 4.panouri nefurniruite pentru tapiţerii . 5.elemente de placare . g= 12. 2240 x .elemente de placare . . 1830 x elemente compartimentare 1220.înlocuitor al elementelor masive 1220 din structura de rezistenţă Placaj din paltin. compusă 2440 x 1220 . 8. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase g= 4. 1700 .înlocuitori masive cu structura de rezistenţă g = 4. consolidare 3660 g= 12.

Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr . la circa placaj etc. 6000 - elemente de structură elemente profilate elemente de mobilier lambriuri scări X . Haşuri cu mâna liberă. 22. trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de Linii continue longitudinale. la circa 3 mm distanţă. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri. linii subţiri în unghi la cca 46 . cu direcţia secţiunii şi un spaţiu mai mare la mijloc grosimea placajului) Pentru furnirul de bază. linie continuă longitudinală. 20. cr t Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. (indiferent 1 mm distanţă şi 450 înclinare de specia şi direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă. linie 4 Panel: -secţionat transversal continuă longitudinală. panel.Tehnologia si estetica lemnului 2008 din fibre de lemn L= 1830. Pentru şipci. 2440. continue longitudinale.3050 mm Panouri covor de G = 18. 2750. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. 40 lemn reconstituit l = 1200 L = 2400. 30. trase cu mâna liberă -secţionat longitudinal (tangenţial) Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. haşuri la 450 trase cu mâna liberă. Pentru şipci.

linii echidistante de densitate 9 Plăci placaj celulare medie. linii orizontale.secţionate continuă longitudinală. Pentru miez. ondulate. linie extrudere . Pentru furnirul de bază. Linii continue paralele cu liniile panourilor 47 placaj . întrerupte.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn masiv (pct. Plăci din aşchii Linii subţiri ondulate la cca 5 0 aglomerate de mm distanţă şi 45 înclinare. linie lemn B. Plăci din aşchii continuă longitudinală. 3 din fibre de Linii longitudinale ondulate 10 Ramă de lemn masiv dublu-placată simplu-placată aplicat părţi 11 Furnir ambele pe Linii continue paralele cu liniile ale de contur ale placajului.8. 7 Plăci lemn 8 Plăci celulare furnir de bază cu Pentru furnirul de bază. perpendiculare pe direcţia longitudinală.secţionate paralel subţiri. cu indicaţia dată pentru placaj (pct. Pentru perpendicular pe direcţia de extrudere miez. Pentru aglomerate extrudate. cu Ca la pct. ondulate. 3) Ca la pct.Tehnologia si estetica lemnului 2008 5 mm distanţă. 1. ca la panel (pct. miez. subţiri. pe direcţia de Pentru furnirul de bază. linii verticale. furniruite . 2. Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. întrerupte. 2). trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese 6 A.

Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm 48 . Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează -Pentru canturile vizibile. expuse -Se aplică pe canturile degradării prin paralele și loviri sau perpendiculare cu solicitări direcția de extrudere mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri. lemn Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Pentru canturile vizibile ale panourilor de mobilă Observații -Se utilizează la toate grosimile de panouri.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - panel plăci din aşchii de de contur ale plăcilor din aşchii de lemn. Se folosesc furnire estetice sau tehnice -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin îmbinare dreaptă Prin îmbinarea în lambă și uluc -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se Pentru canturile montează. expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic.

sau OBS. Se utilizează la toate grosimile de panouri. a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. PLACAJ. Prima operație este croirea. MDF. Urmează masivuirea.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. 3. PANEL. XI . Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. a fost făcut un proiect. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . 1.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie Pentru canturile vizibile expuse degradării prin lovire -Bordură din material plastic. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. 2. 49 . urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. apoi se trece la stabilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi.

Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze. După aplicarea cleiului. Urmează aplicarea cleiului. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. 5. operație în care panourile 50 . urmează furniruirea. care au o mișcare pe două direcții. 4.

îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă. De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos).Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos". şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă. Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de 51 . apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă". În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform.Tehnologia si estetica lemnului 2008 se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină.

Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. dispozitivul de aplicat fiind montat în linie.Tehnologia si estetica lemnului 2008 platane prin surplusul de clei existent pe acestea. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată). se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe Formatizare şi aplicat canturi canturile formatizate . maşina are un burghielor. 7. După odihnă. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. timpul de presare este de la 2 – 6 minute. şpeciale multiplu Operaţia de de găurit 32 de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini pentru axele multiplu mm între fiecare panou în parte. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de dimensiunile panoului. urmează operaţia de formatizare. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de 52 .

53 . Operaţia de şlefuire cu granulaţie Maşină de găurit multiplu 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși. XII . tipuri. 9. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier. Operaţia de finisare. Se lasă se usuce cel puţin o oră după care se face o să şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. pereți laterali etc.Se dă prima oară un Masina de slefuit grund care are rolul de acoperire a porilor. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. Pentru aceasta. pentru îngroparea balamalelor 8. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . După 48 de ore. 10. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe.Fabricarea mobilei din lemn masiv Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere.Tehnologia si estetica lemnului 2008 montaj (demontabile) de diferite aruncătoare pe panourile de uşi etc. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune.

Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare. În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase. după care se aplică primul strat de lac. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. rame cu tăblii. unele pe maşini. După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ramele se încheie în unghi drept. 1. După un timp de uscare specific tipului de lac.L. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. Se şlefuiesc toate reperele. picioare etc). altele manual (profile. 2. se lasă cel puţin o oră să se usuce. Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. Se aplică grundul. 3.F. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. se aplică cel de al doilea strat de lac. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. XIII . dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. Ambele furnire sunt considerate de 54 .

Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie.L. III.Tehnologia si estetica lemnului 2008 faţă. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P. Asamblarea se realizează în felul următor: 1. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul. a primit clei pe spate. II.F. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri.F. 3. tot în acest scop. cu faţa în jos. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. cu suprafaţa unsă cu clei în sus.. acela de a păstra panoul uniform ca grosime.L. 2. Panoul este introdus într-o presă multietajată.F. provizoriu. Se iau două foi de P.L. În momentul în care 55 . Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama.F. .F. 4. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse. 4. Se aşează o foaie de P.L.L.L..F. Fiecare foaie de P.F. foaie care a stat în aşteptare până s-a format rama. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P. frânte la ½ din lungime. pe masa de lucru. 5. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de P. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P.L. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii.L.F.

V.Tehnologia si estetica lemnului 2008 presa este încărcată la capacitate. Fagure sau masiv Panou furniruit MDF PAL extrudat MDF Rama de pin Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80). se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. în vederea cuplării cu furnirele . Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. 56 . IV. Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. Furniruirea panoului. 1.

Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. Folosirea lacurilor nitrocelulozice la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. XIV . a agenților chimici și fizico-mecanici. Dupa uscare. Dupa aplicarea primului strat. Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. se desprăfuiesc . rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare. intregindu-se aspectul estetic prin luciu si culoare. În final se lustruiește cu spirt. Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. ce nu se mai șlefuiește. Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt. se lasă la odihnă.Finisarea mobilei Prin finisare se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare impotriva actiunii factorilor exteriori de natura fizico-chimica (in special umezeala). Se scoate din presă . la acțiunea căldurii. 3. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale. VII. Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită: • decolorarea suprafețelor 57 . se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. VIII.Tehnologia si estetica lemnului 2008 2. Se şlefuiesc suprafeţele.

se șlefuiește umed. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. Se aplică primul strat de email. se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. Lacurile poliesterice au doua componente. vălțuire (piese plane. pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. întâi o componentă și apoi cealaltă. alcool și alți agenți chimici. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. roz și galbenă. Folosirea lacurilor poliesterice are ca avantaje ciclu de fabricație redus. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. cu o mașină care are două capete de turnare. se usucă 24-48 ore. se usucă și se aplică al doilea strat de email. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore). Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit. situate la un metru unul de altul. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. se lasă la uscat 6-24 ore. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. peliculă cu rezistență mai mare la apă. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). Se aplică prin turnare. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. Se lasă la uscat 24-48 ore.Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • • • băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). Se usucă 2458 . chituirea lemnului și șlefuire. căldură etc.

a. Coloranţi de uniformizare pe bază de răşini sintetice pentru fag şi răşinoase. colorarea suprafeţelor. Pentru aceasta se folosesc: 1. Baiţurile pe bază de solvenţi de bitum după ce au fost aplicate cu peria.Tehnologia si estetica lemnului 2008 48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. Coloranţi solubili în solvenţi organici tip Magra . Coloranţi solubili în alcool pentru fag galben. rame ş. 6. portocaliu. 2. gri . Coloranţi solubili în apă şi soluţii organice pentru răşinoase. brun. iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. dacă nu se finisează natur. Lacurile folosite: 59 . fără depuneri de culoare neuniforme. culori galben. Coloranţi pe bază de solvenţi organici (soluţii de bitum) pentru stejar. 5. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri si vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curăţate în prealabil de impurităţi şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granulaţie de minim 150. portocaliu. După desprăfuire se face.). roşu. negru. brun. prin pulverizare cu pistolul şi prin imersie (scufundare) pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. 4. cu peria. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafaţă a fost băiţuită) cu hârtie de granulaţie 280 – 320. verde. 3. Coloranţi solubili în apă pentru lemn. violet. bordo. Aplicarea baiţurilor se face cu pensulă lată. se întind bine pentru a nu rămâne suprafeţe neacoperite şi apoi cu o cârpă se adună tot ce este plus pentru a rămâne o acoperire uniformă. albastru. trăgători. bordo. negru.

Sunt rezistente la apă. sunt rezistente la apă. rezistente la surse fierbinţi . după care se lasă să se usuce 1 oră. 2008 NITROCELULOZICE – au o aderenţă bună. la cafea. LACURI OPACE . 3. apoi se şlefuieşte cu hârtie abrazivă de granulaţie 320. se şlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulaţie 150 – 180. la şocuri termice şi sunt elastice. după care se aplică în sistemul următor. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă. PRONILIN F. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: - PALUX şi SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenţi organici pentru a ajunge la 60 . POLIESTERICE 8. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. şocuri termice dar nu sunt aşa elastice. lăsându-le 1 oră între straturi. POLIURETANIC SAYER LACK – au aderernţă bună. la şocuri termice. mai puţin la alcoo. sunt elastice.Tehnologia si estetica lemnului 1. 5. EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare. 2. LACURI ALCHIDICE : PRONILIN G. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. imersie. LACURI DILUABILE ÎN APĂ – au aderenţă. sunt rezistente la apă. la cafea. pulverizare sau turnare. sunt rezistente la apă. un strat de grund.POLIURETANICE – TIFEL 7. şocuri termice şi sunt elastice. se desprăfuieşte şi se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcţie de încărcarea dorită şi de tipul de finisaj. BADULAC L. sunt rezistente la apă. Au aderenţă. 4. cafea. cu aderenţă bună. cafea. 6. Suprafaţa care a mai fost acoperită cu lac se slefuieşte cu hârtie abrazivă cât se poate de bine şi se aplică 2-3 straturi de lac. la şocuri termice mai puţin la alcool şi sunt elastice. la cafea. ACRILO.

temperatura mediului 18 . elastice. Au rezistenţă bună la sgâriere. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă nu degajă vapori toxici sau inflamabili. iar vara să nu depăşească temperatura de 25 – 300 C. la apă. 14 %. Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. diluare apă curată la 15 – 250 C Consum .Tehnologia si estetica lemnului 2008 vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN de 100ml este de: . 2 – 3 straturi de lac L2177 sistem 2. umiditatea suportului max. 65%.prin imersie 70 – 90 gr. Nu conţin formaldehidă. grund pentru astupat porii şi după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac.28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 + 20% pentru temperaturi peste 240 C D255 . Sistemul de aplicare: 1. . Pentru turnare lacul este mai gros. Capacitate de şlefuire bună. După uscare se formează pelicule dure. Diluant. agenţi chimici. / m2 61 . Nu se îngălbeneşte pelicula în timp. rezistente la şoc termic. umiditatea relativă a mediului max.250. Se aplică uşor. Nu conţine şi nu elimină formaldehidă după uscare.18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. Uscare relativ bună în condiţiile unei temperaturi de minim 100C iarna şi 65% umiditatte relativă a aerului.

stropire fără aer. turnare. Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staţionară după 7 zile de la aplicare.Tehnologia si estetica lemnului 2008 . . . Uscarea se produce prin reacţie chimică între cele două componente prin evaporarea solvenţilor. Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec. 62 reactive numite oxidrilici (primul component). / m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice creşte în timp. plăci încrustate cu bucăţi de sticlă perlată. rame. ornamente dea-lungul ştreaşinilor. diferite elemente de lemn masiv (scaune.prin pulverizare 130 – 150 gr. obiective diverse. cu altele care conţin grupuri reactive numite izocianice (al doilea . Produsele poliuretanice formează în mod obişnuit pelicule cu caracteristici generate de înaltă calitate (rezistentă la solicitări chimice şi mecanice. Lacurile poliuretanice au o foarte mare utilizare în Italia . bătătoare. Lacurile acrilice nu necesită o ventilaţie puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. putere de acoperire). tocuri fixe. Ø 4 mm.stropire pneumatică.valţ. Lacuri poliuretanice Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obţin din reacţia unor răşini care conţin grupuri component sau catalizator).cu perdea de lac . Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului. . . mobilă clasică. Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producţie de mobilă modernă. poliţe. Amestecând cele două componente începe reacţia chimică ce conduce la formarea peliculei de lac. electrostatică.

situate la un metru unul de altul. respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii . cu maşina şi cu scotch-brite îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc unele mai puţin. elastcitate – au o foarte bună elasticitate. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid şi perfect transparent. Aceste lacuri se aplică numai prin turnare cu o maşină care are două capete de turnare. Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul şi pe sub al doilea cap de turnare unde se aşterne a doua componentă urmând să aibă loc reacția chimică de întărire a lacului. rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc Mod de aplicare Pentru a obţine cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie produse potrivite (rezistivitate 107 – 108 / cm2). se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) - posibilităţi de şlefuire – cu mâna. Lacurile poliesterice au şi ele două componente: componenta roz şi componenta galbenă. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. 63 . aceasta din cauza suportului pe care există nişte agenţi. d) nu se aplică straturi prea groase. nu se folosesc diluanți nitro.Tehnologia si estetica lemnului 2008 - reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. pentru a evita formarea punctișoarelor. f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloranți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). 20 %) . e) înainte de aplicarea finisajului. altele de loc.

din covor de panouri – PAL. Emailurile se aplică pe panouri pregătite ca şi la celelate lacuri urmând aceleaşi operaţii prin turnare sau pulverizare. spații expoziționale).din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale. uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior.Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere structural. magazii etc. biblioteci. MDF .Tehnologia si estetica lemnului 2008 Urmează uscarea şi şlefuirea. XV . modul de exploatare. Suportul poate fi şi MDF fără a fi acoperit cu furnir. depozite. . Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc. întreținere etc. pardoselile se pot clasifica în: . bănci.cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit. devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice).tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. estetic cu culorile și desenul specific. lemnul având o bună capacitate de izolare termică. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde". depozitare) . Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: 64 . bănci. muzee etc. Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică. aducând produsul natural. . socio-culturale. socio-culturale).industriale (activități de fabricație.) .) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică. Funcție de structura pardoselilor avem: . . școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special.pentru construcții socio-culturale (firme. Ele crează un ambient preferat de om altor materiale.din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit. rezistența la produsele cu care vin în contact. socio-culturale – firme.pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale. funcțional și estetic. agrozootehnice).pentru construcții civile (locuințe) .

scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată .întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli.întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general. unde izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . parter. o zona bariera de vapori (strat de bitum. respectiv: • • zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase. 65 .cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) cu fixare indirectă pe elementele de construcție. cu structură suplimentarță (în zone reci. MDF. cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică). zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare). o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte).fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. realizată din covor de semifabricate – PAL. plop. carton bitumat sau folie de polietilena). o zona oarbă (doar pentru anumite structuri.cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. biblioteci) . o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare).întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) . salcie – și material slab calitativ). o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare.

120 sau prismatice -60. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). frasinul.. cu structuri simple. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare.120x60. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții.. Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. sau din alte tipuri de materiale. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații.. Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa.. fagul. stejarul.. În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal. 66 .. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. plop. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor.. molid. și foioase ca salcâmul. învățământ etc. tei.. ușoare și ieftine. zona de uzură – strat de vopsea. cilindrice -ø60. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare).Tehnologia si estetica lemnului 2008 • • zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri. pin.120. rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. lac dat peste pardoseala propriuzisă. Cele din fag le folosim doar la spații închise. asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor.150x60.). aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor).. valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci. vârfuri de arbori etc.

specii exotice – mahon. întreținere etc.caracteristicile de exploatare (trafic. Procedee de constiture a covorului: alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional).tipul suprafeței suport. foioase moi – plop.. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci). școli. nuc. duglas...). palisandru (spații socio-culturale. Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt: • • • • rășinoase – pin.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. din compozite pe bază de lemn cu mase plastice. 67 .30mm. spații socio-culturale și administrative) – 20. birouri de reprezentare). paltin (locuințe. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20. care trebuie să țină cont de: . biblioteci.) care se așează direct sau se fixează cu adezivi. restaurări etc.25mm.30mm. mochetă. primării etc. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20. . din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum. de suportul pe care se fixează.. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc. foioase tari – stejar. . Există mai multe variante de fixare. cauciuc etc... molid. Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. spații de locuit pretențioase. Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit.) sau în preluări de stil rustic. încălzit/ neîncălzit etc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn.caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu.).nivelul din construcție la care se amplasează. izolări etc. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. . .

Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare.).tipul spațiului (deschis. pătrate sau dreptunghiulare.natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. În alegerea lor se va ține seama de: .).îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare.tipul planșeului pe care se fixează (beton. Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize. planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență 68 . . Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. neîncălzit. Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite.nivelul de dispunere al încăperii. cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică). . Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc).Tehnologia si estetica lemnului 2008 . Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare". . . Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori.îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). dimensiuni și moduri de îmbinare diferite. Având rezistențe diferite la uzură.zona geografică. . lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic). aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor. grinzi de lemn sau metalice). ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. . După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei. Au forme. desene și structuri diferite. . dimensionarea surselor de căldură). etc.îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). pe strat de nisip etc.tipul fundației (la parter – placă beton.

În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). 3. 9. fag. 5. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. Piesa de parchet – friza prelucrată. palisandru. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față. mesteacăn. ulm. La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. cu care se realizează 69 . ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale. 200mm. arin. nuc cenușiu. Poate fi și aplicată. foioase și rășinoase: . brad. plop. 4. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. care primește lamba piesei alăturate. Specii exotice cu valoare deosebită: . fregastru. 7. teack.Parchetul clasic Terminologie: 1. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului.stejar. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. lățimea 3277mm și lungimea min. salcâm. A . Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. paltin. Friza – piesa de cherestea tivită. profilate pe părțile laterale și la capete. 6.mahon. Poate fi de dreapata sau de stanga.Tehnologia si estetica lemnului 2008 mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). abanos. cu grosimea de 25mm. molid. frasin. păr. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. cireș păsăresc. cu fețe plane paralele și netede. carpen. 2. plop).

. Frizele se obțin din: . care se toaca de obicei si se transforma in materia prima pentru PAL.. 19 x 30 . Se fixează cu adezivi de structura construcției.resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor. . 75 (din 5 în 5mm) x 600 .grosime friză câmp x 50 . Dimensiuni a. . 75 (din 5 în 5mm) x 200 .lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm.lemnul rotund prevăzut cu defecte. . elemente de mici dimensiuni... alei în grădini particulare (zone calde) .lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci..20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 . 400 (din 50 în 50 mm) .Tehnologia si estetica lemnului 2008 acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete..frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. PAF etc).. în spații deschise și acoperite. pervaz . 17.piesa parchet de foioase – 16. Standardele românești grupează frizele astfel: . ... . 17. 400 (din 50 în 50 mm) b. .frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică. 22 x 30 . (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm. 19. în spații interioare protejate de intemperii . frizele de perete: .cherestea de slabă calitate.. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii.. pentru frizele de câmp: . . 1500 (din 100 în 100 mm) 70 ..lemnul rezultat din fasonarea buștenilor..frize de parchet tip uluc.lemnul din lobde (crengi si ramuri.. tip "U") – puțin folosit. 75 (din 5 în 5mm) x 200 .piesa parchet de rășinoase – 16. deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. 1500 (din 50 în 50 mm) c.margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor. tip "L") – puțin folosit.

0/ 7. Metode și soluții de fixare a parchetului clasic • Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale. Se produce și livrează sub formă de panouri. formatizați și finisați).8%.2/ 5. fără lambă și uluc. frasin – 0. fixarea se face cu 71 . Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL.4/ 4. paltin – 0. paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚. molid – 0.0/ 8. În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor.3/ 5. Parchetul în carouri cu câmp modular. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare). fag – 0. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil.Tehnologia si estetica lemnului 2008 De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală. • • • Parchetul în "W" (în brăduți). De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. Pentru panourile având ca suport hârtia. MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați. cu orientare alternativă a frizelor. Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor.0%. cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii. Cunoscut și sub numele de parchet mozaic. Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central.6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor. radială și tangențială.1/ 3.0/ 8.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos.0%. B .8/ 11. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚.8%.8/ 7.5/ 3. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc • Dispunerea în carouri pătrate. Parchetul cu ancadramente. este realizat din frize prismatice.

MDF. sub formă de lamele sau furnire. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. PFL. parchetul fixându-se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. astfel încât. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. pentru o mai bună planeitate. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. funcție de .5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate).7 și 1. jumătate sau pe sfert. Frizele nu au dimensiuni standardizate. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. În cazul panourilor care au suport textil. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. obținându-se astfel efecte estetice deosebite. Grosimea stratului de uzură este între 0. desenul parchetului (integral. format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață. Câteva etape din proiectarea lui: • • 72 desenul încăperii la 1:5.Tehnologia si estetica lemnului 2008 suportul în sus. În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. ele rezultă din proiectarea lor. fixarea se realizează cu suportul în jos. 1:10. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminându-se și stratul de hârtie suport. PAL). fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj.

Tehnologia si estetica lemnului

2008

simetria lui); • • • divizarea desenului pe culori și formele frizelor (ancadrament, câmp și medalion); întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite; stabilirea speciilor participante etc.

Terminologie: Medalionul - cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului, conține elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle etc.). Formele pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale etc. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. Câmpul – suprafața maximă a parchetului, care crează efectul artistic prin jocul de culori. Are model artistic unitar, repetativ, complementar esteticii generale. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu, lanț etc.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL, MDF). În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmpului și în majoritatea cazurilor, dinspre centru spre margini. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. Daca există și medalion, depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize, frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF), modul de realizare a legăturii cu câmpul, modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul, zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. XVI - Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei, în special a celei artistice este
73

Tehnologia si estetica lemnului

2008

foarte important. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite, pentru înfrumusețarea lor. Astfel, ornamentația poate fi în relief (sculptură, basorelief etc.) sau plană, prin colorarea suprafețelor, furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. Ornamentele se pot realiza prin stilizare, folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori, frunze, fructe, animale, aștrii, corpul uman etc.). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafața în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere, baroc, rococo, roman) sau prin suprafețe plane (stil grec, bizantin). Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu, de vultur, de căprioară, capul de leu, aripile de vultur etc., din domeniul vegetal sunt frunzele de acant, de castan etc. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă, furniruire, intarsie, marchetărie etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze, flori, fructe, muguri, lujeri). Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente de furnire, lucrări de intarsie, mozaicuri, marchetărie, fileuri decorative. - Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor, care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. - Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane, folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire, lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice, ornamente inspirate din natură sau din alte domenii.

74

Tehnologia si estetica lemnului

2008

În desen, intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: - desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare, cu stabilirea tuturor furnirelor; - desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor, ci numai a formei ornamentului; - desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi; - desenul este prezentat descompus în părți de lucru; - desenul este prezentat sub formă de tablou, de pictură sau fotografie colorată, prelucrat pentru intarsie, cu zone de culori, umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant, și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corect, cu toate amănuntele, pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată. De obicei, în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul, fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare, cu toate liniile vizibile, atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. În acest caz, culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. În toate cazurile, furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație,
75

formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. Desenul mozaicurilor trebuie să reprezinte corect așezarea plăcilor din lemn masiv sau furnire.Tehnologia si estetica lemnului 2008 culoare și trasarea direcției fibrelor. metale etc. care se încrustează în suprafața obiectelor. Mozaicul este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. os. plafonul. 76 . geometrice sau figurale. vegetale sau figurale. Marchetăria este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic (de esențe și culori diferite). Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. pardoseala. lambriul. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. baga. pentru că în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. lucrate din plăci de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. fildeș. formând diferite aranjamente decorative. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcile lemnoase din care se execută lucrarea..

cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. Fileurile pot fi simple și compuse. încadrează ornamentele. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. liniare. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane. linii în zigzag etc. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă. Cele compuse sunt alcătuite dintr-un miez și două margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. Miezul poate fi format și din figuri geometrice. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. 77 . fâșii. Este necesar. de asemenea.

sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă.Tehnologia si estetica lemnului 2008 Reprezentarea în desen a fileului este simplă. 78 . cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful